Page 24 - Drumul_socialismului_1974_03

4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 956 © JOI 7 MARTIE 1974

VIZITA TOVARĂŞULUI MCOLAE CEAUSESCU IW ARGENTINA

Dineu oferit în cinstea înalţilor oaspeţi Ceremonia conferirii unor înalte distincţii

Marţi seara, imediat după Nicolae Ceauşescu şi a to­ In continuare, în cinstea şi tovarăşa Elena Ceauşescu tinentul latino-american, vi­ Marţi seara, la „Olivos" — coraţie ca un semn al prie­ şit aceste năzuinţe ale po­
ceremonia conferirii înaltelor varăşei Elena Ceauşescu. oaspeţilor români, preşedinte­ apreciază varietatea şi fru­ goarea dansurilor cu „bolas“ reşedinţa preşedintelui Repu­ teniei şi al solidarităţii po­ porului dumneavoastră, care
distincţii, preşedintele Juan In timpul dineului, care le Peron a oferit, la teatrul museţea folclorului argenti­ — temuta armă de vînătoare blicii Argentina — a avut loc poarelor noastre". sînt şi năzuinţele noastre.
Domingo Peron şi doamna s-a desfăşurat intr-o ambian­ în aer liber din perimetru] nian, remarcînd înalta mă­ foqnată din bile legate la ceremonia conferirii unor In continuarea ceremoniei, în semn de prietenie şi de
reşedinţei sale, un program înalte distincţii argentinienc preşedintele Peron a con­ solidaritate, vă înmînez a-
Martinez de Peron au oferit, ţă de caldă cordialitate, cei iestrie a grupului „Voces capătul unei frînghii. ceastă înaltă decoraţie şi sînt
special de muzică şi dansuri şi româneşti. ferit tovarăşei E l e n a
la reşedinţa „Olivos", un di­ doi preşedinţi au rostit toas­ populare. Blancas", unul dintre cele Programul a fost răsplătit Preşedintele Juan Domin­ Ceauşescu Marea Cruce a convins că, împreună, vom
neu în cinstea preşedintelui turi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. mai reputate din întreg con- cu aplauze de asistenţă. go Peron a conferit pre­ ordinului „El Libertador", acţiona pentru dezvoltarea
şedintelui Nicolae Ceauşescu declarînd : „Ştim cu cîtă dă­ colaborării între popoarele
Colanul Marelui ordin „El ruire însoţiţi în toate misiu­ noastre, pentru o lume mai
Libertador" („Eliberatorul"). nile sale pe acest mare om bună şi mai dreaptă".
Toastul preşedintelui Toastul preşedintelui ma de interesele tuturor na­ Domnule preşedinte — a de stat care conduce desti­ Adresîndu-se, în continua­
Maria
re,
doamnei
ţiunilor lumii. Deci, unitatea declarat, cu acest prilej, ge­ nele României. Acest ordin Martinez de Peron, Estela
căreia
—,
ţara
în
Peron
neralul
forţelor progresiste care se noastră există un ordin care este oferit celor ce contribu­ i-a înmînat Ordinul „23 Au­
ie la eliberarea ţărilor şi po­
JUAN DOMINGO PERON NICOLAE CEAUŞESCU pronunţă pentru o politică se cheamă „El Libertador". poarelor, obiectiv fundamen­ gust" clasa I, preşedintele
nouă este esenţială şi hotă­
rîtoare şi pe plan interna­ Atît politica dumneavoastră, tal de care sîntem animaţi Consiliului de Stat a decla­
rat : „Doresc, de asemenea,
domnule preşedinte, cît şi a
Domnilor, pentru transpunerea lor în Doamnelor şi domnilor, realiza transformările revo­ ţional. noastră este o politică a re­ în mod neobosit, ca dorinţa doamnă Martinez de Peron,
Vă rog să ridicaţi paha­ viaţă. Aş dori să exprim satis­ luţionare sociale este nevoie Trebuie să acţionăm pen­ construcţiei şi eliberării. De cea mai profundă a inimii să vă înmînez un înalt or­
noastre. Fie ca această do­
rul, împreună cu mine, în o- Prilejul fericit de astăzi, facţia noastră că ne aflăm, de unitate, de unirea efortu­ tru a aşeza la baza relaţiilor aceea, doresc să vă ofer a- rinţă să vă însoţească per­ din al Republicii Socialiste
noarea acestor buni prieteni care ne umple inimile de bu­ în seara aceasta, împreună rilor tuturor forţelor naţio­ internaţionale principiile de cest simbol, ca să vă aduceţi manent". România, care evocă nume­
care n§ vizitează. Le dorim, curie. va contribui, fără în­ cu prietenul nostru, pre­ nale — şi trebuie să vă spun egalitate, de respect al inde­ aminte de misiunea comună le zilei naţionale a Români­
tetodată. succes deplin pe doială, la strîngerea solidari­ şedintele Peron, cu doamna că succesele poporului român pendenţei şi suveranităţii, pe care o avem, şi trebuie La rîndul său, preşedintele ei, 23 August. Ştiu că, alături
calea realizării tuturor telu­ tăţii şi prieteniei dintre noi, Peron, împreună cu dumnea­ se datoresc tocmai acestei u- neamestecul în treburile in­ să spun că dumneavoastră Nicolae Ceauşescu, înmî- de domnul preşedinte, depu­
Do­
rilor în lupta în care sînt obiective ce sînt comune tu­ voastră. că putem, în vizita niri a tuturor forţelor, clasa terne, de renunţare la forţă sînteţi unul din stegarii a- nînd preşedintelui Juan „Steaua neţi eforturi pentru rea­
mingo
ordinul
Peron
angajaţi pentru fericirea po- turor ţărilor în curs de dez­ pe care o facem în Argenti­ muncitoare, ţărănimea, inte­ şi la ameninţarea cu forţa, cestei misiuni. Aş dori ca a- Republicii Socialiste Româ­ lizarea unor năzuinţe pen­
. porului român şi măreţia voltare. na, să continuăm convorbi­ lectualitatea, bărbaţi, femei, de respectare a dreptului ceastă distincţie să vă adu­ nia" clasa I, a declarat: „Do­ tru care a luptat mulţi ani,
patriei lor. De aceea, vă reg să ridi­ rile începute în România, tineri fiind uniţi într-un e- fiecărui popor de a-şi hotărî că aminte întotdeauna ca de resc să vă înmîncz cea mai şi acum vede cum se înde­
Acestea sînt obiective pe căm acest pahar în cinstea care s-au dovedit destul de fort unic, inclusiv sprijinin- dezvoltarea aşa cum o do­ o comuniune a idealurilor înaltă decoraţie a României plinesc. Fără nici o îndoia­
care le cunoaştem foarte bi­ scumpilor noştri oaspeţi ! (A- rodnice, să cunoaştem unele du-se şi antrenînd în această reşte. Acestea sînt principiile popoarelor. Fie ca între po­ — „Steaua Republicii Socia­ lă că aceste năzuinţe de ca­
ne şi noi înşine, care luptăm plauze). preocupări ale poporului muncă creatoare sectoarele care călăuzesc politica Româ­ poarele noastre să existe o liste România". Acordăm a- re este animat ponorul dum­
dumneavoastră pe calea dez­ chemate să apere indepen­ niei socialiste. legătură permanentă de so­ neavoastră îşi vor găsi de­
voltării economico-sociale. denţa şi suveranitatea ţării ; Ne bucură că am găsit lî lidaritate. prietenie şi dra­ ceastă distincţie acelor şefi plina înfăptuire şi aş dori
Desigur că toate popoare­ mă refer la forţele armate, preşedintele Peron o înţelege­ goste. de stat care luptă pentru in­ ca decoraţia acordată să fie
le, şi mai cu seamă cele ca­ care întotdeauna au acţionat re deplină cu privire la rea­ Răspunzînd, tovarăşul Nicolae dependenţa şi fericirea po­ nn simbol al prieteniei din­
Întîlnirea cu corpul diplomatic re se înglobează în aşa-zisa în strînsă legătură şi au în­ lizarea acestor principii în Ceauşescu a declarat : „Vă poarelor lor. în dezvoltarea tre popoarele noastre".
lume a treia, sau ţări în curs făptuit şi înfăptuiesc neabă­ relaţiile dintre state, că a- mulţumesc mult. Voi purta colaborării dintre ţările Cei doi preşedinţi îşi strîng
a
de dezvoltare, luptă, de tut politica ncastră. cesţe principii se afirmă tot această înaltă decoraţie, cu noastre ca acţionat şi acţio­ mîinile cu putere, se îm­
puter­
factor
un
nează,
De
nume simbolic, dar foarte ac­
acreditat la Buenos Aires fapt, pentru a deveni stăpî- Problemele unităţii forţelor mai mult şi sînt recunoscute tual într-o lume care doreş­ nic, dorinţa de a sluji în ce­ brăţişează. Elena asemenea, to­ şi
ne pe bogăţiile proprii, pen­
varăşa
Ceauşescu
tru a le folosi în scopul dez­ naţionale în ţările America ca singurele care pot asigura te să se elibereze din toa­ le mai bune condiţii pro­ doamna Martinez de Peron
voltării mai rapide economi­ Latine. în toate ţările care e politică de pace şi de co­ te punctele de vedere şi să priului popor, prieteniei din­ se felicită reciproc cu căl­
co-sociale, deci pentru ca să păşesc pe calea dezvoltării' laborare internaţională. tre popoare.
Marti după-amiază, la re­ laţii existente între ţara noas- economico-sociale indepen­ Am dori ca vizita noastră se dezvolte spre o viaţă libe­ dură.
bunăstării
şedinţa oficială a preşedin­ rtă şi statele respective, asigure ridicarea înseşi. Şi dente, sînt esenţiale pentru în Argentina să marcheze un ră, fericită. Sînt bucuros că Ştim că dumneavoastră aţi Sînt momente solemne ca­
lor
fericirii
şi
telui Consiliului de Stat al pentru amplificarea colabo­ România, ca şi Argentina, ca progresul economico-social. moment istoric în dezvoltarea primesc această distincţie făcut multe pentru poporul re confirmă profunzimea şi
României au venit şefii mi­ rării pe plan superior, pentru şi alte state, zeci de aseme­ Fără nici o îndoială că pot colaborării dintre popoarele din partea dumneavoastră, argentinian, după cum ştim trăinicia sentimentelor de
siunilor diplomatice acredi­ o conlucrare intensă în prin­ nea state, sînt preocupate fi păreri deosebite — şi sînt noastre, să punem bazele care aţi făcut mult pentru că mai aveţi încă multe de stimă, consideraţie şi priete­
taţi în capitala argentiniană, cipalele probleme care preo­ tocmai de această dezvolta­ — asupra căile r de dezvol­ unei colaborări care să con­ înălţarea poporului argenti­ înfăptuit pentru realizarea nie dintre cele două popoare
pentru .a prezenta omagiile cupă astăzi omenirea. re şi apreciem că în acest tare. Dar. indiferent de a- stituie un exemplu de felul nian şi. prin aceasta, şi a năzuinţelor de dreptate so­ — legate prin afinităţi tra­
lor preşedintelui Nicolae Rind pe rînd, reprezen­ spirit se desfăşoară colabora­ ceste deosebiri, este necesară cum două ţări — sigur, cu popoarelor din America La­ cială, bunăstare şi indepen­ diţionale şi prin aspiraţii co­
Ceauşescu şi tovarăşei Elena tanţii a numeroase state au rea dintre . popoarele noastre, unirea tuturor forţelor naţio­ orînduiri sociale diferite, dar tină şi, desigur, a întregii o- denţă şi că sînteţi ferm hc- mune —, ca şi dintre con­
Ceauşescu. ţinut să-l încredinţeze pe colaborarea pe care am în­ nale pentru a asigura pro­ animate de dorinţa de a-şi' meniri. Voi purta această de- ' tărîţi să duceţi la bun sfîr­ ducătorii lor.
In salonul de recepţii, to­ p r e ş e d i n t e l e Nicolae trevăzut-o în convorbirile cu gresul fiecărui popor, fiecă­ întări solidaritatea şi de a-şi
varăşul Nicolae Ceauşescu Ceauşescu de admiraţia şi preşedintele Peron în Româ­ rei naţiuni. Şi istoria va asigura bunăstarea şi fericî- Convorbiri oficiale
şi tovarăşa Elena Ceauşescu stima popoarelor ţărilor lor nia şi pe care dorim s-o con­ judeca tocmai felul în care, r e c e a eentribui la o po­
. ?-_ *
au fost salutaţi de reprezen­ pentru activitatea prodigioa­ cretizăm şi să-i deschidem în momentele hotărîtoare, litică de pace şi de coope­
tanţii a 60 de state. perspective minunate, să pu­ diferite forţe sociale au în­ rare internaţională — pot să (Urmare din pag. 1) comandanţi şefi ai infante­ de lărgire şi diversificare a
La ceremonie au partici­ să desfăşurată, cu atîta stră­ tem, în aceste zile, împreu­ ţeles __ răspunderea faţă de conlucreze în bune condiţi- facerilor interne, Alberto riei, aviaţiei şi marinei, ge­ relaţiilor politice, economice,
pat Ion Pâţan, vicepreşedin­ lucire şi consecvenţă, în via­ nă, să identificăm aceste po­ propriul popor şi au acţionat uni. Eu am încredere depli­ Vignes, ministrul relaţiilor neral Leandro Anaya, gene­ tehnico-ştiinţifice şi cultura­
te al Consiliului de 'Miniştri, ţa internaţională. Ei au sub­ sibilităţi. într-o strînsă unitate. Aşa nă că popoarele noastre vor externe şi al cultelor, An­ ral de brigadă Hector Fau- le, precum şi ale colaborării
ministrul comerţului exte­ liniat, totodată, că, în per­ Desigur, şi poporul român, cum. şi pe plan internaţional, realiza o asemenea colabo­ tonio Benitez, ministrul de tario şi contraamiral Emilio pe plan internaţional dintre
rior, Ştefan Andrei, secretar soana celui mai ilustru re­ ca şi poporul dumneavoastră, problema unităţii tuturor rare exemplară. O garanţie justiţie, Angel Robledo, mi­ Massera. cele două state pe baza înţe­
al C.C. al P.C.R., George prezentant al României, oma­ ca şi alte popoare, este dor­ forţelor care _ se pronunţă este faptul că. încă acum 94 nistrul apărării, Jose Gel- In acest cadru al convor­ legerilor stabilite de pre­
Macoveseu, ministrul aface­ giază politica externă a unei nic să^şi făurească viaţa aşa pentru o politică nouă este de ani. Argentina a fost prin­ bard, ministrul economiei, birilor, au fost abordate une­ şedinţii Nicolae Ceauşescu şi
rilor externe, Mihai Bălă- ţări care şi-a cîştigat mulţi cum o doreşte el. Şi vă pot esenţială. tre primele ţări care au re­ Ricardo Otero, ministrul le preocupări ale activităţii Juan Domingo Peron.
nescu. ambasadorul Româ­ prieteni, stimă şi preţuire spune că. în ultimii ani. am Sînt schimbări mari în lu­ cunoscut independenţa şi su­ muncii, Jorge Taiana, mi­ interne desfăşurate în cele Convorbirile româno-argen-
niei la Buenos Aires. pretutindeni în lume, pentru realizat mult pe această cale. me. dar aceste_ schimbări se veranitatea României. A do­ nistrul culturii şi educaţiei, două ţări, s-au discutat pro­ liniene s-au desfăşurat în­
bleme concrete ale dezvoltă­
P r e ş e d i n t e l e Nicolae contribuţia adusă la promo­ Sîntem conştienţi că mai a- pot accentua şi pot triumfa ua garanţie — şi poate prin­ Jose Lopez Rega, ministrul tr-o atmosferă de caldă prie­
Ceauşescu şi tovarăşa Elena varea unui climat de pace, vem mult de făcut. Ştim că numaî în măsura în care po­ cipala în condiţiile de astăzi bunăstării sociale precum şi rii colaborării româno-argen-
tiniene, căile şi modalităţile
Ceauşescu s-au întreţinut a- înţelegere şi cooperare între şi poporul argentinian a pă­ poarele vor acţiona strîns u- este faptul că în fruntea tenie şi înţelegere reciprocă.
poi cordial cu cei prezenţi. naţiuni. şit pe calea dezvoltării eco­ nite. Tn soluţionarea marilor statului argentinian se gă­
Succinte dar, în acelaşi Ambasadorii a numeroase nomico-sociale independente. probleme care preocupă o- seşte generalul Peron, care,
timp, consistente, ţde mare ţări au relevat că au plă­ Dăm c înaltă apreciere efor­ menirea, tcate statele trebuie fără nici c îndoială că. aşa Depunerea unei coroane de flori
semnificaţie, dialogurile to­ cuta misiune de a transmite turilor pe care le face orie- să-si aducă o contribuţie ac­ c urn noi România ac­
. .
varăşului Nicolae Ceauşescu p r e ş e d i n t e l u i Nicolae tenul nostru, preşedintele tivă si îndeosebi ţările mic” ţionăm în această direcţie,
şi ale , tovarăşei Elena Ceauşescu. din partea şefi­ Peron — sigur. împreună cu si mijlocii trebuie să acţio­ va acţiona pentru realizarea la Monumentul lui Jose de San Martin
Ceauşescu cu ambasadorii lor statelor lor, un cordial colaboratorii săi — în reali­ neze cu mai multă fermitate acestei colaborări. Omagiind tradiţiile de
prezenţi au reliefat cu preg­ salut, cele mai bune urări de zarea acestor obiective minu­ pentru ca rezolvarea nroble-, Cu aceste gînduri şi cu a- luptă pentru libertate şi in­ Vasile Pungan şi Nicolae Tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
nanţă interesul comun pen­ succes, de prosperitate pen­ nate. Ştim din experienţa melor să hu se facă în de­ ceste sentimente m venit în' Doicaru, consilieri ai preşedin­ celelalte personalităţi care
ar­
tru ' dezvoltarea bunelor re­ tru poporul român. noastră proprie că pentru a trimentul lor, ci ţinînd sea- Argentina. Cred a că acestea dependenţă ale naţiunii Con­ telui Consiliului de Stat. îl însoţesc la ceremonie,
preşedintele
gentiniene,
In faţa monumentului, do­
corespund nu numai senti­ siliului de Stat al Republicii minat de un grup statuar, păstrează un moment de re­
în
memoria
mentelor mele şi ale genera­ Socialiste IRomânia, tovară­ deasupra , căruia se înalţă culegere legendare din acestei
La Congresul Naţional lului Peron, ci şi ale colabo­ şul Nicolae Ceauşescu, şi to­ statuia ecvestră a celui ce este Argentinei. a continentului
istoria
figuri
Peron'
ratorilor
preşedintelui
au
Ceauşescu
varăşa
Elena
„El
(Libertador",
denumit
şl ale colaboratorilor mei, depus, în după-amiaza pri­ solii poporului român slînt sud-american.
sentimentelor poporului ro­ mei zile a vizitei, o coroană salutaţi, cu onoruri militare, Din nou sîrit prezentate o-
(Urmare din pag. 1) două camere ale Parlamen­ vicepreşedint'e al Senatului, şi Argentina să se dezvolte mân şi poporului argentinian. de flori la Monumentul lui de grenadierii regimentului moruri militare, în cinstea
tului. comisiile lor. rosteşte un călduros cuvin t relaţii largi de colaborare, Noi sîntem chemaţi să dăm Jose de San Martin, erou creat de marele comandant şefului statului român.
mă pe înalţii oaspeţi români. In marea sală de onoare, de bun sosit. de cunoaştere reciprocă, în glas acestor sentimente ale naţional şi al popoarelor la- de oşti, Jose de San Martin, u- La plecare, t o v a r ă ş u l
O companie militară prezin­ al cărei fundal este încadrat Ia cuvântul apoi tovarăşul folosul ambelor popoare, al poooarelor. tino-americane. nitate care a fost nucleul Nicolae Ceauşescu este con­
tă onorul. de drapelele de stat ale Nicolae Ceauşescu. păcii şi destinderii interna­ Vă rog să ridicaţi paharul P r e ş e d i n t e l e Nicolae organizării militare a luptei dus de ministrul relaţiilor
P r e ş e d i n t e l e Nicolae României şi Argentinei, înal­ P r e ş e d i n t e l e * Nicolae ţionale. pentru prietenia şi colabora­ Ceauşescu şi tovarăşa Elena pentru independenţă. externe al Argentinei, Al­
Ceauşescu, tovarăşa Elena ţilor oaspeţi români ie sînt Ceauşescu, tovarăşa Elena La plecare, tovarăşul rea dintre ţările noastre, pen­ Ceauşescu sînt întimpinaţi In acest cadru solemn, pre­ berto Vignes.
Ceauşescu şi persoanele ofi­ prezentaţi preşedinţii diferi­ Ceauşescu, celelalte persoane Nicolae Ceauşescu mulţumeş­ tru prosperitatea şi bunăsta­ la sosirea la monument de şedintele Nicolae Ceauşescu O mare mulţime de oameni
ciale care îi însoţesc sînt in­ telor comisii ale celor două oficiale care îi însoţesc se te gazdelor pentru prilejul rea poporului argentinian, ministrul relaţiilor externe se apropie de monument, care au asistat la ceremonie
vitaţi să viziteze unele săli camere ale Congresului. Se întreţin, cu deosebită cordia­ de a se întîlni cu parlamen­ pentru preşedintele Peron, al Argentinei, Alberto Vig­ unde depune o coroană de face o caldă manifestare de
şi birouri de lucru ale Con­ află prezenţi, de asemenea, litate, cu parlamentarii ar­ tarii argentinieni, , urîndu-le căruia îi urez multă sănătate nes. flori, ca semn de profund simpatie şefului statului ro­
gresului Naţional, primind numeroşi senatori şi depu­ gentinieni. De ambele părţi din nou succes în activita­ şi multe, multe succese în Şeful statului român este ? omagiu adus unuia dintre mân, ţării noastre, îl aclamă
explicaţii despre activitatea taţi. se exprimă dorinţa ca între tea lor. spre binele şi feri­ realizarea năzuinţelor sale însoţit de tovarăşii Ion Pă- marii luptători pentru cuce­ îndelung; preşedintele Nicolae
pe care o desfăşoară cele Jose Antonio Allende, prim- parlamentarii din România cirea poporului Argentinei. (Aplauze). ţan, vicepreşedinte al Con­ rirea independenţei popoa­ Ceauşescu şi tovarăşa Elena
siliului de Miniştri, minis­ relor latino-americane, dru­
trul comerţului exterior, Şte­ mul bătăliilor sale începînd Ceauşescu răspund cu prie­
fan Andrei, secretar al C.C. din provincia La Plata, de-a tenie aplauzelor şi saluturi­
pe alte continente, vor ob­ al P.C.R., George Macoveseu, lungul Argentinei, şl con­ lor cordiale ale locuitorilor
Cuvintu! tovarăşului ţine victoria deplină, vor Cu vin tul ministrul afacerilor externe. tinuând pînă în Peru. capitalei argentiniene.
deveni pe deplin stăpîne pe
bogăţiile făuri viaţa, îşi vor
naţionale,
viitorul,
puteri
Nicolae C aşa cum le doresc ele. prim-vicepreşedintelui
In această direcţie dorim
(Urmare din pag. 1) deosebirile de păreri politice, să dezvoltăm colaborarea cu
de credinţe religioase, pentru dumneavoastră. Am dori ca
că numai acţionînd în de­ între Parlamentul român şi Senatului ar,
:ăpîn pe destinele sale, a plină unitate pentru a asi­ Parlamentul argentinian să
•ecut la făurirea noii orîn- gura dezvoltarea economiei se dezvolte relaţii de largă
uiri socialiste. In aceşti ani, naţionale, ridicarea nivelului colaborare. Sîntem convinşi
m depus eforturi susţinute material şi cultural al popo­ că contactele directe între
i dezvoltarea industriei, a- rului, se poate realiza cu a- reprezentanţii popoarelor con­ Jose Antonio
riculturii, ştiinţei, culturii, devărat o ţară înfloritoare, stituie o necesitate pentru o 6ENEVÂ Dezbaterile conferinţei MOSCOVA. — Prezidiul So­
î ridicarea nivelului de trai se poaj:e consolida indepen­ mai bună cunoaştere, pentru vietului Suprem al U.R.S.S. o
îaterial şi spiritual al po- denţa şi suveranitatea na­ dezvoltarea colaborării în (Urmare din pag. 1) Domnii senatori şi deputaţi adoptat o hotărire prin care
orului. Trebuie să vă declar ţională. toate domeniile, o lume mai ai naţiunii îndeplinesc cu diplomatice privind reafirmarea aprobă activitatea delegaţiei
i, în aceşti ani, am obţinut, dreaptă şi mai bună. Sînt sigur, aşadar, că vă mîndrie misiunea lor, ce Sovietului Suprem al U.R.S.S,
salmente, succese remarca- Aş dori să vă urez dum­ Iată, domnilor deputaţi şi va fi uşor să înţelegeţi şi ; decurge dintr-o autentică re­ condusă de Ivan Gruşeţki, vi­
ile. Industria românească neavoastră, reprezentanţi ai senatori, gîndurile cu care să evaluaţi la adevărata sa prezentare populară. Şi a- şi dezvoltarea dreptului umanitar cepreşedinte al Prezidiului
roduce în acest an de 28 poporului argentinian, să ob­ am venit în ţara dumnea­ dimensiune momentul isto­ ceastă primire pe care v-o Sovietului Suprem, care a e-
ri mai mult decît acum 30 ţineţi rezultate tot mai bune voastră. Sînt convins că a- ric pe care îl trăieşte ţara facem exprimă afecţiunea cu GENEVA 6 (Agerprcs). — încetării şi prevenirii tuturor fectuat, în ianuarie a.c., o
e ani. Produceam, spre e- în realizarea acestui program ceastă vizită va marca un noastră. care vă primeşte întregul po­ In cadrul conferinţei diplo­ actelor de agresiune şi de vizită in ţara noastră, la in­
emplu, 280 de mii tone de măreţ de dezvoltare a patri­ nou moment important în Vă aflaţi, domnule preşe­ por al ţării mele. matice privind reafirmarea amestec în afacerile interne vitaţia Marii Adunări Naţio­
ţel; producem acum peste ei dumneavoastră. dezvoltarea colaborării între dinte, în incinta Parlamen­ Permiteţi-mi, Excelenţa şi dezvoltarea dreptului u- ale altor state, de respecta­ nale^ Republicii Socialiste
milioane tone. întreaga e- Am dori ca poporul prie­ ţările noastre. Fie ca prie­ tului argentinian. Fiecare din Voastră domnule preşedinte,, manitar au început dezbate rea strictă a dreptului po­ România. In hotărire se ara­
ergie electrică reprezenta ten argentinian să obţină re­ tenia şi colaborarea dintre legislatorii aici prezenţi — să vă urez dumneavoastră rile generale. poarelor de a-şi hotărî sin­ tă că această vizită a repre-
30 milioane kWh; acum zultate tot mai bune pe ca­ popoarele noastre să devină senatori şi deputaţi — apre­ şi doamnei Elena Ceauşescu Luînd cuvîntul, şeful dele­ gure soarta şi de a se apăra
sprezintă aproape 50 mili- lea dezvoltării sale. Vă pot tot mai puternică, spre bu­ ciază, în întreaga sa semni­ o şedere plăcută în Argen­ gaţiei române. Aureliu Cris- împotriva agresiunii — a a-
rde kWh. Mă opresc aici asigura, pe dumneavoastră, năstarea şi fericirea ambe­ ficaţie, înalta onoare pe care tina, sănătate personală şi tescu. vicepreşedinte al xon- rătat vorbitorul. In continu­ Cadran
u exemplele. Este suficient că venim în Argentina ani­ lor popoare, pentru pace şi ne-o face vizita dumneavoas­ fericire poporului Republicii ferinţei, a arătat că 'nara are. şeful delegaţiei române
î mai remarc că venitul maţi de cele mai calde sen­ colaborare în lume. (Aplauze). tră. Socialiste România. (Aplauze). ncastră se pronunţă ferm şi a menţionat că dreptul uma­ zentat o expresie a bunelor
aţional a crescut de peste timente de prietenie faţă de acţionează consecvent pentru nitar. protecţia individului în relaţii dintre popoarele celor
3 ori, iar industria parti- poporul dumneavoastră, cu întărirea păcii şi securităţii caz de conflicte armate îşi două ţări, ea urmind să con­
ipă cu circa 65 la sută la convingerea că împreună cu internaţionale, pentru insta­ pot găsi eficienţă numai în tribuie la întărirea prieteniei
>rmarea venitului naţional preşedintele ţării dumnea­ urarea unor noi relaţii între cadrul protecţiei generale a dintre cele două state.
1 ţării. Iată de ce poporul voastră. generalul Peron, Momente pline de semnificaţie state, bazate pe respectarea popoarelor şi naţiunilor, pro­
omân este iprofund ataşat vom identifica noi posibili­ principiilor dreptului inter­ tecţie bazată pe normele şi DAMASC. — La Damasc au
rînduirii socialiste, care i-a tăţi de dezvoltare a colabo­ După primirea călduroasă spaţiul amplu dedicat vizitei Depunerea de coroane la naţional. principiile dreptului interna­ avut loc convorbiri între mi­
sigurat o dezvoltare rapidă, rării dintre statele noastre. cu toate Onorurile,, rezerva­ în ■ Argentina şi, mai ales, Monumentul lui San Martin Problemele dreptului inter­ ţional contemporan, care con­ nistrul afacerilor externe al
onsolidarea independenţei De asemenea, ştim că în — omagiu sensibil adus me­ naţional şi umanitar trebuii» Uniunii Sovietice, Andrei Gro-
i suveranităţii naţionale, lume sînt multe probleme de tă preşedintelui Nicolae prin sublinierea convorbirilor moriei veneratului erou al abordate ţinînd seama de ne­ damnă agresiunea. Normele mîko, şi vicepremierul şi mi­
de substanţă dintre cei doi
unăstarea şi fericirea. soluţionat. Mai mult ca ori- Ceauşescu, tovarăşei Elena preşedinţi, a înţeles să apre­ Argentinei, ‘ ,,E1 Libertador" cesitatea eliminării rapide a dreptului umanitar trebuie nistrul de externe al Siriei,
Ceauşescu. la sosirea în ca­
să aibă ca punct de plecare
Cunoaştem eforturile fâ- cînd, ţările mici şi mijlocii, pitala Argentinei şi după pri­ — cum i se spune aici —, războaielor şi a surselor de distincţia între agresor si Abdel Halim Khaddam — a-
ute de poporul argentinian împreună cu toate pppoarele, cieze. de la bun început, a- întîlnirea plină de semnifi­ victima agresiunii şi trebuie nunţă agenţia TASS. Au fost
rieten pe calea dezvoltării trebuie să acţioneze cu tot mele convorbiri cu preşedin­ ceastă vizită ca un eveni­ caţii, de la palatul Congre­ conflict, care afectează nu să garanteze o mai bună examinate o serie de proble­
conomico-sociale. Am avut, mai multă fermitate pentru tele Juan Domingo Peron, cu ment de însemnătate istori­ sului Naţional, ' cu membri numai zonele în care se pro­ me internaţionale de interes
u un an în urmă, în Româ- o politică de pace şi colabo­ doamna vicepreşedinte Maria că pentru cele două ţări şi ai Parlamentului, prezentarea duc. dar pun în pericol pa­ protecţie a victimei în exer­ comun, o atenţie deosebită
ia, convorbiri îndelungate rare, pentru a se pune ca­ Estela Martinez de Peron — pc poare. cea generală, de necesitatea citarea dreptului său la au­ acordindu-se situaţiei din 0-
toapărare.
salo­
u generalul Peron, cu pre- păt vechii politici imperia­ momente pline de semnifi­ Ambianţa plăcută a acestor corpului diplomatic al în marelui rientul Apropict.
nul
recepţie
de
edintele Peron de astăzi, liste, colonialiste, neocolo- caţie. care au reliefat bunele zile de sfîrşit de vară austra­ hote] „Sheraton" (hotel ce so
im pus bazele unei amiciţii nialiste, pentru o politică relaţii existente între cele lă, frumuseţea marelui oraş mîndreşte de a fi găzduit CAIRO. - Preşedintele R.A.
i dorim ca aceste relaţii de nouă, în care fiecare popor două ţări. între conducătorii de pe Rio de La Plata — cu pentru prima oară un şef de Golda Meir a renunfsf la Egiot, Anwar Sadat, şi pre­
irietenie să contribuie la să aibă dreptul la dezvol­ lor — marţi după-amiază am splendidele sale „avenidas" stat), precum şi banchetul o- şedintele Zambiei, Kenneth
lezvoltarea prieteniei şi co- tare liberă. corespunzător fost martorii altor memente. (bulevarde) şi parcuri, cu intenţia de a demisiona Kaunda, care se află la Cai­
ferit
Peron
preşedintele
de
aborării dintre popoarele năzuinţelor 6ale. 'fără nici care ne-au convins şi mai clădiri şi monumente de un şi de doamna Maria Estela ro într-o vizită oficială, an a-
Loastre. Ne bucură faptul că un amestec din afară. Ştim mult de însemnătatea deose­ rafinat gust artistic — dar. Martinez de Peron în onoa­ TEL AVIV 6 (Agerpres). vut o primă rundă de con­
loporul argentinian este tot că şi în America Latină se bită pe care o acordă dis­ mai ales. oamenii acestei specială a Comitetului Cen­ vorbiri - informează aoentia
nai hotărât să-şi făurească dezvoltă un puternic curent tinsei-' gazde vizitei înalţilor metropole a Americii Latine, rea preşedintelui Nicolae — Golda Meir a anunţat, tral al Partidului Israelian al MEN.
i viaţă nouă, liberă, să-şi revoluţionar pentru a asigu­ oaspeţi români. profundul joviali, prietenoşi şi deosebit Ceauşescu. a tovarăsri Elena marţi seara. că a acceptat Muncii în cadrul căreia cei
■onsolideze independenţa si ra progresul popoarelor A- respect şi aleasa preţuire de de ospitalieri, fac ca zizita Ceauşescu. cuvîntările cu re­ să-şi asume, pentru o nouă peste 500 de participanţi au PARIS. — La Paris a avut
uveranitatea naţională. Ştim mericii Latine. Sîntem con­ care se bucură. în Argentina, în Argentina prietenă să ca­ zonanţe multiple rostite cu perioadă, funcţia de şef al acordat Goldei Meir votul loc, marţi după-amiază, o
lin ‘propria noastră expe- vinşi că, acţionînd în Strîn­ şeful statului român. acest prilej de cei dci preşe­ guvernului, renunţând la in­ lor de încredere, adoptînd o reuniune a Consiliului de
ienţă că realizarea acestor să unitate, împreună cu toate Presa din Buenos Aires, pete — dincolo de marea va­ dinţi — iată alte momente tenţia dc a demisiona din rezoluţie ce . recomandă „for- Miniştri al Franţei, prezidată
năzuinţe cere eforturi sus- forţele progresiste de pre­ receptivă la marile momente loare a faptului politic — care întregesc şi încheie. în acest post — relatează agen­ . marea imediată a unui nou de preşedintele Georges Pom-
inute, cere unitatea tuturor tutindeni, popoarele Ameri- şi o notă de ,,alegria“. de mod strălucit, prima zi a vi­ ţiile de presă. Declaraţia a pidou, consacrată problemelor
’orţelor naţionale, peste cii Latine, ca şi popoarele de pe care le trăieşte ţara, prin bună dispoziţie. zitei în Argentina. fost făcută după o reuniune guvern, sub conducerea sa". energiei.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură, sport). — Tiparul: Tipografia Deva.