Page 26 - Drumul_socialismului_1974_03

xssz ie'rBOCTXStWHK”™™
B5fflEHES$2SHSZlS3SS0S
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 3 957 ® VINERI 8 MARTIE 1974

VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU IN ABGENTl

Tovarăşul Nicolae Ceauşeseu şi tovarăşa Elena Ceauşeseu au primit Preşedintele Nicolae Ceauşeseu,
împreună cu tovarăşa
titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Buenos Aires
Elena Ceauşeseu, a primit pe

(Urmare din pag. 1) pentru persecuţiile suferite Ceauşeseu titlul de Doctor cialiste, în anul 1971, pentru p r e ş e d i n t e l u i Nicolae In continuare rosteşte nn
în trecut, cînd a fost încar­ Honoris Causa al Universi­ vasta şi rodnica activitate Ceauşeseu, tovarăşei Elena cuvînt de mulţumire tovarăşa Ricardo BaEhin, preşedintele Uniunii
In continuare, se dă citire cerat de mai multe ori, pen­ tăţii din Buenos Aires pentru desfăşurată pe tărîm ştiin­ Ceauşeseu diplomele prin Elena Ceauşeseu.
celor două hotărîri prin ca­ tru marele prestigiu dobîndit trecutul său de luptă în sluj­ ţific şi profesional. care li se conferă titlul de Solemnitatea ia sfîrşit în­ Civice Radicale, şi alţi conducători ai
re: în lupta sa pentru ca poporul ba patriei sale, a clasei După citirea acestor două Doctor Honoris Causa al tr-o atmosferă de puternică
— se conferă titlul de român să se bucure de bună­ muncitoare, pentru prestigiul documente solemne — a că­ universităţii. întreaga asis­ însufleţire.
Doctor Honoris Causa al U- stare, să trăiască în armonie indiscutabil dobîndit în lupta ror încheiere este subliniată tenţă, în picioare, aplaudă P r e ş e d i n t e l e Nicolae Comitetului Naţional al acestui partid
niversităţii din Buenos Aires şi fericire, pentru înaltele sa pentru ca poporul român cu însufleţite aplauze — puternic, îndelung. Ceauşeseu, tovarăşa Elena
preşedintelui Consiliului de responsabilităţi pe care le-a să se bucure de bunăstare, rosteşte o alocuţiune recto­ Aplauzele se înteţesc şi Ceauşeseu îşi iau rămas bun In seara zilei de 6 martie, tăşit satisfacţia pentru des­
Stat al Republicii Socialiste avut şi care au culminat cu să trăiască în armonie şi fe­ mai mult cînd ia cuvântul secretarul general al Partidu­ făşurarea şi rezultatele de
România, Nicolae Ceauşeseu, desemnarea sa ca preşedinte ricire, pentru meritatele ti­ rul universităţii, Ernesto F. preşedintele Consiliului de de la gazde, adresîndu-le cu lui Comunist Român, pre­ pînă acum ale vizitei, con­
pentru trecutul său de luptă al Consiliului de Stat. tluri dobîndite, între care Villanueva. Stat al Republicii Socialiste acest prilej invitaţia de a şedintele Consiliului de Stat vingerea că aceasta va mar­
în slujba clasei muncitoare, — se conferă dr. Elena cel de Erou al Muncii So- Rectorul înmînează apoi România. j Vizita România. al Republicii Socialiste Româ­ ca un eveniment remarcabil
nia, t o v a r ă ş u l Nicolae în evoluţia ascendentă a re­
Ceauşeseu. şi tovarăşa Elena laţiilor dintre România şi
Alocuţiunea ministrului culturi Cuwintarea preşedintelui dată convingerea mea că în­ Ceauşeseu au avut ca oaspeţi Argentina, dintre cele două
Aş dori să exprim încă o
la reşedinţa lor din Buenos
pc poare prietene.
tre oamenii de ştiinţă Aires, pe Ricarde Balbin, Convorbirea care a avut
şi educaţiei, Jorge Taiana români şi argentinieni se vor preşedintele Comitetului Na­ loc a evidenţiat interesul de­
ţional al Uniunii Civice Ra­
largi
raporturi
dezvolta
de
osebit manifestat pentru pro­
Comi­
turi se vor extinde şi în do­
Este un excepţional prilej participarea activă a femeii NICOLAE CEAUŞESCU colaborare, că aceste legă­ dicale, Benjamin la Zavalia, movarea unor largi raporturi
prim-vicepreşedinte
de colaborare pe tărîm eco­
pentru Ministerul Culturii şi la viaţa planetei. Acest fapt meniul relaţiilor dintre tine­ tetului Naţional, Enriqua nomic, tehnico-ştiinţific, cu!»
Educaţiei să găzduiască so­ a dublat potenţialul umani­ retul român şi tineretul ar­ Varoli, Roberto A Billing- tural şi în alte domenii d»
lemnitatea decernării titluri­ tăţii, adueînd noi elemente Aş dori să încep prin a vă voastră că vizita pe care o riile de cetăţeni trebuie să gentinian. hurst, Hector Becerra, secre­ interes comun, reprezentanţii
lor de Doctor Honoris Causa pentru a putea învinge ig­ adresa dumneavoastră tutu­ facem acum în Argentina, la participe activ la dezvolta­ Este necesar ca într-adevăr tari ai Comitetului Naţional Uniunii Civice Radicale, al
domnului Nicolae Ceauşeseu noranţa şi mizeria care e- ror profesorilor şi studenţi­ invitaţia preşedintelui Peron, rea întregii societăţi. Am tînăra generaţie de pretutin­ al U.C.R., şi de Stefano, şeful doilea mare partid din Ar­
şi doamnei Elena Ceauşeseu xistă încă în această lume, lor din Universitatea dum­ constituie expresia tocmai a considerat că atît bărbaţii, deni din toate ţările, să se presei Comitetului Naţional gentina, relevînd dorinţa lor
acordate de Universitatea aparent atît de înaintată. neavoastră şi din Argentina bunelor relaţii dintre po­ cît şi femeile trebuie să joa­ întîlnească, să se cunoască, al U.C.R. de a-şi aduce contribuţia la
din Buenos Aires, una dintre Este necesară convingerea un salut călduros al pro­ poarele noastre, a relaţiilor ce un rol activ, cu drepturi să dezbată problemele care In numele Uniunii Civice acest proces de apropiere în­
cele mai vechi şi — aş zice că cea mai rentabilă inves­ fesorilor şi studenţilor din de prietenie stabilite între deplin egale, în toate dome­ preocupă astăzi omenirea, Radicale, preşedintele Ricardo tre popoarele celor două ţări.
— cele mal importante şi tiţie economică este educa­ Republica Socialistă Româ­ mine însumi şi preşedintele niile de activitate. pentru că tocmai tînăra ge­ Balbin a exprimat satisfac­
mai mari dintre universită­ ţia şi că mai presus de nia. ţării dumneavoastră, genera­ Nu aş putea să nu men­ neraţie va avea mîine me­ ţia deosebită pentru faptul In încheierea întrevederii,
ţile noastre. activităţile ştiinţifice, com­ Vă mulţumesc, de aseme­ lul Peron. ţionez preocuparea pe care nirea să înfăptuiască aces­ că şeful statului român se care s-a desfăşurat într-o
în­
Acest act este încă o ex­ partimentate şi suiperspe- nea, atît în numele meu, cît Am avut deja, şi ieri şi as­ am acordat-o tineretului ni­ te minunate deziderate, de a află într-o vizită de prietenie ambianţă de caldă cordiali­
totdeauna,
atît
ridicării
tate şi stimă reciprocă, s a
presie a dorinţei noastre de clalizate, există politica şi al tovarăşei mele, pentru tăzi, convorbiri. Am ajuns la velului său de cunoştinţe, cît pune cu desăvîrşire capăt în Republica Argentina, a- evidenţiat marea însemnăta­
cu
privire
înţelegeri
a stabili contactul cu toate care este ştiinţa — am cinstea care ne-aţi făcut-o multe extinderea colaborării e- şi participării sale la în­ colonialismului, neocolonia- precilnd aceasta ca pe un
la
popoarele lumii, că oricare spune — ştiinţa omului, care astăzi, înmînîndu-ne titlurile treaga activitate de construc­ lismului, politicii de asupri­ moment de cea mai mare im­ te a dezvoltării relaţiilor
de Doctor Honoris Causa al
dintre activităţile lor ştiinţi­ conomice, tehnico-ştiinţifice, re de orice fel. Iată de ce portanţă pentru dezvoltarea dintre partidele politice pen­
fice şi culturale, cu diverse Sntr-o activitate interdisci- Marii Universităţi din Bue­ culturale dintre ţările noas­ ţie a noii orînduiri sociale. trebuie să sprijinim şi să relaţiilor dintre cele două tru consolidarea prieteniei
Şi trebuie să spun că tinere­
va
contactele
ideologii, cu sisteme politice plinară acestor permite înfrunta­ nos Aires. Apreciez aceasta tre. Fără îndoială că reali­ tul s-a aflat întotdeauna în încurajăm universitar şi dintre ţări. El a arătat că Uniunea şi colaborării dintre cele
zarea
două ţări şi popoare.
ca o cinstire, desigur, a ac­
mun­
tineretul
acestor
rea
cre­
probleme
astfel
înţelegeri
deosebite şl care, fără nici tivităţii noastre în slujba po­ ează un cadru minunat pen­ primele rânduri şi a jucat un citoresc şi de orice fel. Tre­ Civică Radicală va milita şi
o îndoială, luptă pentru ca îneît omul să poată folosi lo­ porului român pe calea dez­ tru conlucrarea dintre po­ rol foarte activ în toate buie să privim cu încredere acţiona pentru dezvoltarea şi Şeful statului român a in
omul să poată dispune de tul, să beneficieze de tot ceea voltării sale economico-so- poarele noastre şi, prin a- transformările care au avut tînăra generaţie. Dealtfel, şi consolidarea relaţiilor gene­ vitat o delegaţie a Uniunii
toate atributele fiinţei u- ce ne oferă scurta noastră ciale, dar, totodată, ca o ceasta, între oamenii de şti­ loc în ţara noastră. noi am fost tineri. Eu — să rale româno-argentiniene po­ Civice Radicale, în frunte
mane: acces la toate izvoa­ existenţă. cinstire a ştiinţei şi culturii inţă din ţările noastre. Am vă spun cinstit — şi acum trivit aspiraţiilor celor două cu preşedintele Ricardc Bal­
rele cunoaşterii şl o mai Iluştri oaspeţi, vă dorim româneşti. Considerăm, de avut, desigur, convorbiri şi De asemenea, aş dori să mă consider încă tînăr. Caut ponoare. bin, să viziteze România.
bună înţelegere între bărba­ tot ce este mai bun pentru a- asemenea aceasta ca o ma­ cu privire la problemele in­ menţionez şi cu acest prilej să înţeleg tineretul şi ştiu La rîndul său. tovarăşul Invitaţia a fost acceptată cu
ţii şi femeile lumii, în ca­ ceastă scurtă şedere în ţara nifestare a prieteniei dintre ternaţionale de interes co­ faptul că am acţionat pentru ce uriaşă forţă pentru pro­ Nicolfre Ceauşeseu a împăr- plăcere.
o participare activă a afma-
drul unul climat de pace şi noastră, care, la fel ca atîtea oamenii de ştiinţă români şi mun şi trebuie să declar aici tei la întreaga operă de gresul social al fiecărei na­
libertate. altele, încearcă profunde argentinieni, dintre poporul că şi asupra acestor proble­ transformări sociale. Am pri­ ţiuni reprezintă tînăra ge­ Tovarăşul Nicolae Ceauşeseu şi
Intr-o lume miniaturizată transformări, avînd un -tine­ român şi poporul argentini­ me am ajuns la multe con­ vit şi privim armata ca o neraţie.
prin progresul realizat, con­ ret dornic de schimbări care, an. cluzii comune, la necesitatea parte a naţiunii, - chemată, Sigur, într-o asemenea tovarăşa Elena Ceauşeseu au primit
siderăm indispensabile _ a- din fericire, este prezent în Intr-adevăr, ştiinţa joacă întăririi conlucrării şi pe desigur, să asigure apărarea transformare revoluţionară
ceste schimburi de tip ştiin­ fiecare zi, atrăgîndu-ne a- un rol tot mai important în plan internaţional, în lupta independenţei şi suveranită­ există şi păreri diverse, nu
ţific şi sîntem, de asemenea, tenţia şi căutînd să îndrepte dezvoltarea societăţii ome­ pentru o lume mai dreaptă ţii ţării, dar, în acelaşi timp atît asupra obiectivelor, cît o delegaţie a Partidului Comunist
fericiţi că din această dele­ ţara pe calea unui mare neşti. Progresul economico- şi mai bună, pentru pace şi să participe activ şi să spri­ asupra căilor de a înfăptui
gaţie face parte o femeie a- proces de schimbări. social al fiecărei naţiuni es­ colaborare între popoare. jine toate transformările re­ aceste transformări. Pînă la ’ din Arienii»
tît de distinsă în domeniul încheind, v-aş ruga să sa­ te nemijlocit legat de folo­ Venim dintr-o ţară care. voluţionare, sociale din ţara urmă nu este nimic rău în
cercetării ştiinţifice, deoa­ lutăm pe distinşii noştri oas­ sirea în toate domeniile de în acest an, sărbătoreşte 30 noastră. Trebuie să vă spun aceasta. Dumneavoastră ştiţi Tovarăşul Nicolae Ceauşeseu, toţi comuniştii argentinieni
rece credem că unul dintre peţi din această seară prin activitate a cuceririlor ştiin­ de ani de cînd poporul şi-a că, în toată această perioa­ foarte bine că însăşi dezvol­ secretar general al Partidu­ susţin pe deplin acordurile
cei mai mari paşi făcuţi aplauzele noastre puternice. ţei şi culturii naţionale şi u- luat soarta în propriile mîini, dă. armata a jucat, de ase­ tarea ştiinţei, a societăţii o- lui Comunist Român, pre­
înainte, în ultimele decenii niversale. Dealtfel, din tot­ a lichidat vechea orînduire menea, un rol activ în toa­ meneşti este rezultatul con­ şi înţelegerile importante
şi
ale acestui secol, constă în (Aplauze). deauna, oamenii de ştiinţă de asuprire şi nedreptate şi te aceste transformări, nu fruntării opiniilor diferite — şedintele Consiliului de Stat convenite între România pună
Argentina,
menite
să
al Republicii Socialiste Româ­
s-au înţeles, şi-au unit e- a făurit prin forţele proprii mimai în pregătirea milita­ şi în ştiinţă, şi în cultură, şi nia, şi tovarăşa E l e n a bazele unei bune prietenii
forturile şi au avut un rol o orînduire nouă, care asi­ ră, dar în realizarea concre­ pe plan social, şi că tocmai Ceauşeseu, membru al Co­ şi colaborări între cele două
Alocuţiunea rectorului Universităţii de seamă în progresul gene­ gură tuturor oamenilor din tă a în agricultuă, în inclusiv în această confruntare s-au mitetului Executiv al Comi­ popoare şi ţări.
indus­
programelor
trie,
găsit cele mai bune căi ca­
îndo­
ral
patria mea condiţii de via­
ială al omenirii. Fără transfor­ ţă din ce în ce mai bune — în perioada lichidării neştiin- re au asigurat progresul ge­ tetului Central al au Partidului a Tovarăşul Nicolae Ceauşeseu
că
întotdeauna
împărtăşit
primit,
Român,
din Buenos Aires, mările luptei maselor au popu­ orânduirea socialistă. ţei de carte, cînd ofiţerii au neral ai omenirii. Deci, fap­ miercuri seara, o delegaţie deosebit de ; favorabile din
din
impresiile
Comunist
fost
revoluţionare
mers în sate pentru a ajuta
tul că tineretul e mai nerăb­
rodul
Am obţinut succese remar­
din
lare, dar întotdeauna oame­ cabile în făurirea unei vieţi la ridicarea nivelului de cul­ dător este de înţeles, vrea să a Partidului Comunist Ro- timpul călătoriei pe care o
alcătuită
face în Argentina şi a ex­
din
Argentina,
Ernesto F„ Villanueva nii de ştiinţă, ştiinţa şi cul­ libere, demne dezvoltat poporul tură al poporului. Tocmai de apuce mai iute ziua în care dolfo Ghioldi, membru al primat dorinţa României so­
pentru
capăt
va
se
orînduirii
pune
nostru.
Am
tura au jucat un rol impor­
aceea s-a creat această strîn­
puter­
Argen­
tant în luminarea şi îndru­ nic industria, care produce, să unitate între popor şi' ar­ vechi. Dar trebuie să unim Direcţiunii P.C. al din partidului, cialiste de a dezvolta rela­
fondator
tina,
ţiile politice, economice, teh­
Prezenţa în ţara noastră a studenţilor proveniţi din rîn- marea maselor populare. Cu astăzi, de 28 de ori mal mult mată, care constituie un tot aceste endrgii, astfel îneît Athos Fava, membru al nico-ştiinţifice, culturale şi
domnului preşedinte al Con­ durile oamenilor muncii ; atît mai mult în condiţiile decît acum 30 de ani. Am unitar, ca factor hotăritor elanul tineretului să acţio­ Comitetului Executiv al P.C. în alte domenii, corespunză­
siliului de Stat al Republicii — integrarea strînsă a u- de astăzi, ale uriaşei, revolu­ dezvoltat agricultura, ştiinţa, pentru progresul general al neze în slujba dezvoltării din Argentina, şi Fernando tor intereselor celor două
Socialiste România, Nicolae niversităţii cu viaţa întregii ţii tehnico-ştiinţifice, cîndo- cultura, am acordat o mare societăţii. poporului respectiv, a asigu­ Nadra, membru al Comitetu­ popoare, cauzei păcii, con­
Ceauşeseu, se produce într-un naţiuni ; mul stăpîneşte tot mai mult atenţie învăţământului, por­ In aceste condiţii, am ac­ rării independenţei şi suve­ lui Executiv, director al zia­ lucrării şi înţelegerii între
moment deosebit în istoria — înlăturarea dependenţei natura, cînd a realizat des­ nind de la faptul că ridica­ ţionat noi în România, în ranităţii, a dreptăţii sociale rului „Nuestra Palabra". or­ naţiuni.
politică a Argentinei şi Ame- economice şi culturale ; coperiri uriaşe punîndu-le în rea nivelului de cultură al transformarea revoluţionară a şi a bunăstării fiecărui po­ gan al P.C. din Argentina. In cadrul convorbirii s-a
por. Şi eu am încredere de­
ricii Latine. — punerea cercetării ştiin­ slujba umanităţii, ştiinţa şi întregului popor constituie ţării. plină că pretutindeni tine­ Cu acest prilej, Rodolfo subliniat hotărîrea de a ex­
După mulţi ani de luptă ţifice în slujba intereselor cultura sînt chemate să joa­ factorul determinant pentru Ştim că astăzi în faţa o- Ghioldi a salutat cu multă tinde relaţiile bune de co­
retul
neîncetată şi totdeauna diri­ poporului. ce un rol tot mai important progresul general al oricărei menirii stau multe proble­ aceasta. va acţiona în direcţia căldură pe tovarăşul' Nicolae laborare şi solidaritate între
jată spre obţinerea unei e- (Tocmai în popor rezidă în progresul general al ome­ societăţi. Sper că vom dez­ me. Popoarele de pe toate Ceauşeseu în numele condu­ Partidul Comunist Român
fective emancipări politice, forţele culturale cele mai nirii. ştiinţa şi Cbltura sînt volta larg relaţiile şi veţi pu­ continentele sînt tot mai ho- Iată în ce spirit, doamne­ cerii Partidului Comunist, al şi Partidul Comunist din
nemijlocit
din
economice, sociale şi cultu­ profunde ale unei naţiuni, chemate să lumineze calea tea cunoaşte poporului nostru. tărîte să pună capăt vechi­ lor şi domnilor gîndesc asu­ comuniştilor din Argentina. Argentina, în folosul întă­
realizările
rale, poporul l-a adus în iar luptele de eliberare au luptei de eliberare naţională lor stări de lucruri, să devi­ pra perspectivelor dezvoltă­ El a dat o înaltă apreciere ririi prieteniei dintre cele
fruntea statului pe conducă­ permis descătuşarea capaci­ şi socială, sînt chemate să De aceea, nu doresc să in­ nă stăpîne pe bogăţiile pro­ rii relaţiilor dintre ţările vizitei secretarului general două ţări şi popoare, al uni­
torul său din toate timpurile tăţii creatoare a unei lumi ajute la crearea condiţiilor sist mult acum asupra aces­ prii naţionale, să le foloseas­ noastre, între universităţile al P.C.R. în Argentina, re­ tăţii mişcării comuniste in­
tor aspecte.
pentru ca popoarele să du­
— generalul Juan Domingo în curs de dezvoltare, care că o viaţă demnă, liberă, de că în scopul dezvoltării eco- noastre, între oamenii mun­ levînd că Partidul Comunist ternaţionale, al tuturor for­
Peron. pînă acum nu prea mulţi ani bunăstare şi fericire. Trebuie să vă spun însă notnico-sociale proprii. cii din ţările noastre, între din Argentina a primit cu ţelor progresiste, antiimpe-
oamenii de ştiinţă şi cultu­
Am vizitat muite ţări din
La rîndul său, nobilul po­ se află sub jugul imperia­ că am putut realiza aceste America Latină. Am consta­ ră din ţările noastre. multă satisfacţie faptul câ rialiste.
por român, legat de noi prin lismului. Intre oamenii de ştiinţă succese datorită faptului că tat cu multă satisfacţie a- Cînd vorbesc de aceasta, tovarăşul Nicolae Ceauşeseu întrevederea s-a desfăşurat
tradiţiile culturale, înrudite Cînd după cinci secole de români şi argentinieni există masele populare, în frunte ceastă preocupare şi a ţări­ înţeleg şi cuprind întotdea­ este oaspetele poporului ar­ într-o atmosferă de caldă
prin comuna ascendenţă la­ dominaţie turcă n avut loc vechi legături. încă în 1886. cu clasa muncitoare, au avut lor Americii Latine, ca şi a una şi femeile. De aceea, gentinian şi a subliniat că prietenie tovărăşească.
în
societa­
rolul
conducător
doctorul Iuliu Popper a fă­
tină, munceşte pentru conso­ războiul pentru independen­ cut explorări geografice • şi te, că poporul s-a simţit pe celor de pe alte continente, nici nu mă mai refer în mod
lidarea unei eliberări care a ţa României în 1377. patrio­ prospecţiuni miniere în Ţara deplin stăpîn pe destinele de a acţiona cu mai multă deosebit, dar. fără nici o în­ Preşedintele Nicolae Ceauşeseu
cerut atîtea sacrificii în asprii tul Alexandru loan Cuza de Foc. Rezultatele acestor sale şi a muncit cu întreaga hotărîre pentru lichidarea doială, că trebuie să dezvol­
ani ai războiului patriotic de constituia un simbol al tu­ cercetări au fost publicate a- sa capacitate pentru înfăp­ vechii politici imperialiste, tăm şi pe această cale rela­
rezistenţă în faţa invadato­ turor românilor care luptau tît la Buenos Aires, cît şi la tuirea acestui program de colonialiste şi neocolonialiste. ţiile dintre popoarele noas­ s-a întîlnit eu
rului şi a luptei revoluţiona­ pentru eliberarea naţională, Bucureşti. Cu prilejul morţii dezvoltare. Putem spune că Dealtfel, schimbările care tre. Să acţionăm în aşa fel
re a muncitorilor. iar din geniul maselor s-au sale, presa argentiniană scria: şi realizările României de­ au loc în lume, cursul nou în îneît popoarele noastre să Partidului feitransîgent
In această luptă, dusă fără plămădit cîntccele compozito­ ,.Ţara noastră — Argentina monstrează încă o dată că politica internaţională de ca­ conlucreze în cît mai bune
abatere, poporul român a rului revoluţionar Alexandru — pe care o iubea ca pe o a atunci cînd un popor devine re se vorbeşte, cursul spre condiţii în scopul dezvoltă­ Tovarăşul Nicolae Ceauşeseu, asupra vizitei sale în Argei
găsit în domnul preşedinte Flechtenmaeher, care preamă­ doua sa patrie, pierde în el stăpîn pe destinul său poate destindere, sînt nemijlocit rii lor economico-sociale, fă­ secretar general al Partidului tina şi asupra unor prob' "nr
Ceauşeseu pe îndrumătorul reau marea revoluţie popu­ un bun luptător". Emil Ra- face într-adevăr minuni. De­ legate de creşterea conştiin­ uririi unei societăţi care să Comunist Romîn, preşedintele de interes comun privin
şi conducătorul său. lară din 1848. Remarcabile coviţă a conlucrat cu savan­ sigur, vă rog să nu credeţi ţei popoarelor, de ridicarea asigure popoarelor bunăsta­ Consiliului de Stat al Repu­ dezvoltarea în continuare
Pentru aceste motive. Uni­ sînt cuvintele istoricului ş' tul Francisco Moreno, crea­ că totul a mers de la sine. lor tot mai hotărîtă la lupta rea şi să fericirea, dreptatea blicii Socialiste România, s-a relaţiilor româno-argentinic
acţionăm
într-o
socială,
versitatea din Buenos Aiies, conducătorului revoluţionar torul şi directorul muzeului Am avut multe greutăţi de pentru o politică nouă în strînsă colaborare şi pe plan întîlnit, miercuri seara, cu ne. In acest context, s-a c;
care îşi propune să restituie român de la 1848 care com­ din La Plata. Şi asemenea învins, am pornit de la o care fiecare naţiune să se internaţional, pentru a ne a- Oscar Alende, lider ai Parti­ zut de acord să se dezvel
poporului ce o susţine prin para ţinuturile româneşti cu exemple sînt încă multe. situaţie de ţară slab dezvol­ poată dezvolta corespunză­ duce contribuţia, împreună dului Intransigent şi al A- relaţiile şi între Partidul C<
tată.
A
Deci, cu mult înainte, oame­
să
trebuit
învingem
munca sa roadele unui în- o fortăreaţă ale cărei turnuri tor năzuinţelor sale, fără cu celelalte naţiuni, la cre­ lianţei Populare Revoluţiona­ munist Român şi Partidi
văţămînt legat într-adevăr formate din piscurile Carpa- nii de ştiinţă români şi ar­ această situaţie. Am avut. nici un amestec din afară. area unei lumi mai bune, re. Oaspetele a fost însoţit de Intransigent A fost adres;
de aspiraţiile şi obiectivele ţilor sînt înconjurate de co­ gentinieni şi-au unit efortu­ ■fără nici o îndoială, şi alte România acţionează pen­ mai drepte, la o pace trai­ Claudio Saloj, vicepreşedinte tă, în acest sens, invitaţia c
naţionale, vă conferă titlul line în chip de contraforturi rile în interesul ştiinţei, pen­ greutăţi şi trebuie să vă tru dezvoltarea unei largi nică pentru întreaga ome­ al partidului. o delegaţie a Partidului Ii
de Doctor Ilcnoris Causa. ce coboară în trepte succe­ tru a pune cuceririle ştiinţei spun deschis şi dumnea­ colaborări internaţionale. Con­ nire. Oscar Alende l-a salutat cu transigent să viziteze Rom;
sive spre cîmpiile care se în serviciul popoarelor lor. voastră că am făcut şi gre­ siderăm că ţările care trec deosebită căldură pe tovară­
Considerăm că. mai presus Cu atît mai mult astăzi, cînd şeli. Dar am căutat să înlă­ pe calea dezvoltării econo- Vă mulţumesc încă o dată nia, invitaţie care a fost pl­
de înalta funcţie de preşedin­ pierd în zare. popoarele noastre sînt preo­ turăm greşelile, să unim e- mico-sociale trebuie să-şi în­ pentru înaltele distincţii ce şul Nicolae Ceauşeseu subli­ inită cu multă satisfacţie.
te al ţării dumneavoastră, Şi această fortăreaţă, a că­ cupate de a-şi asigura o dez­ forturile întregului popor în tărească solidaritatea lor. să ni le-aţi acordat. Acestea ne niind că partidul său susţine In cursul convorbirii s-
7
condiţia de a fi unul dintre rei tărie rezidă nu în for­ voltare economică şi sociala făurirea noii orînduiri socia­ acţioneze într-o mai strîn­ obligă, într-un anumit sens, acordurile şi înţelegerile rea subliniat necesitatea unirii |
mele de relief, ci în dragos­ lizate în timpul vizitei şefului
liderii revoluţionari ai lumii tea nesecată de libertate a independentă, este necesară o le. Am pornit de la faptul să colaborare, atît între ele de a acţiona şi mai mult în statului român în Argentina. scară naţională şi internaţii
în curs de dezvoltare, tare poporului român, îşi menţine mai bună conlucrare între că clasa muncitoare, ţărăni­ cît şi cu ţările socialiste, cu înfăptuirea idealurilor pen­ Evocînd vizita pe care a nală a tuturor forţelor pre
caută să-şi unească efortu­ oamenii de ştiinţă din cele mea, intelectualitatea trebu­ toate forţele care se pronun­ tru care am luptat dintot- efectuat-o în România, pre­ gresiste democratice, in ti
vigoarea sa de-a lungul a
rile pentru a-şi asigura li­ 2 000 de ani de istorie două ţări. ie să acţioneze într-o strîn­ ţă pentru o nouă politică în deauna. pentru dezvoltarea şedintele Partidului Intransi­ resate în promovarea uni
bertatea. reprezintă un merit Domnule preşedinte Nicolae Dealtfel, trebuie să men­ să unitate. De la început am lume. relaţiilor dintre popoarele gent a adresat felicitări popo­ curs nou în viaţa internaţii
de necontestat pentru profe­ Ceauşeseu şi doctor Elena ţionez şi în faţa dumnea- considerat că toate catego- Sînt multe probleme care noastre. rului român pentru rezultatele nală, de înţelegere şi col;
sorii şi studenţii din Buenos Ceauşeseu, în care recunoaş­ preocupă omenirea. Este pro­ Aş dori, în încheiere, să obţinute în dezvoltarea eco­ borare între naţiuni, de f
subdezvoltării,
Aires. tem virtuţile femeii ce se blema lichidării acestui proble­ vă urez dumneavoastră, tu­ nomică şi socială a ţării. firmare plenară a dreptuh
ma
decalaj
turor oamenilor de ştiinţă şi
Conducerea universităţii consacră muncii ştiinţifice şi înti-e ţările dezvoltate, bo­ din învăţămînt, succese tot Tovarăşul Nicolae Ceauşesco». popoarelor de a-şi organ 7.
noastre — a spus în continu­ care îşi \ asumă, în spirit mi Cuvîntul tovarăşei gate, şi ţările slab dezvol­ mai mari în activitatea dum­ s-a întreţinut cordial, cu viaţa de-sine-stătător, d
are vorbitorul — care. în- lilant. o responsabilitate în tate. sărace. Este de înţples neavoastră închinată ferici­ multă prietenie, cu oaspeţii a fi stăpîne pe destinul io:
crpînd din mai 1973, luptă construirea unei societăţi fă­ că nu se poate asigura o lu­ rii şi bunăstării poporului ar­
pentru a schimba structurile ră exploatatori şi exploataţi. Elena Ceauşeseu me mai dreaptă, mai bună, gentinian, să urez tineretu­
general, Vizita tovarăşei
edificate vreme îndelungată Universitatea din Buenos o pace trainică, fără lichida­ lui universitar. studenţilor, Elena Ceausescu
de oligarhiile ştiinţifice puse Aires se felicită că este în rea acestei stări de lucruri. întregului tineret în > >
în s’u'ba colonizării cultura­ măsură să vă confere titlul Aceasta presupune întărirea succese în lupta sa, ca îm­
lo, îşi propune ca obiective de Doctor Honoris Causa. Nu aŞ putea să plec de aici fac să se dezvolte şi mai solidarităţii popoarelor şi o preună cu întregul popor ar­ In cursul dimineţii de log de lucru, tovarăşa Elena
fundamentale : O facem în numele unei fără să mulţumesc pentru înal­ mult relaţiile de colaborare, acţiune mai intensă a oame­ gentinian să contribuie la miercuri, a tovarăşa o Elena Ceauşeseu interesîndu-se de
făcut
vizită
Ceauşeseu
— Democratizarea învăţâ- comunităţi universitare care ta distincţie care mi-a fost de schimburi între oameni nilor de ştiinţă de pretutin­ făurirea unei Argentine noi, la întreprinderea de medica­ diferitele faze ale procesului
mîntului. începînd de la ad­ împărtăşeşte luptele şi efor­ acordată şi să vă asigur pe de ştiinţă români şi argenti­ deni pentru a pune cuceri­ libere, independente. în ca­ mente, produse chimice şi de producţie şi prezentînd la
unele
mitere şi pînă la terminarea turile dumneavoastră pentru dumneavoastră şi pe toţi cei­ nieni. rile ştiinţei în folosul pro­ re poporul să aibă asigu­ produse cosmetice din Bue­ rîndul său chimiştilor din şi, preo­
în
cupările
studiilor, acordînd o atenţie progresul şi libertatea clase­ lalţi profesori ai Universi­ Aş dori să vă mulţumesc gresului rapid al întregii o- rat un viitor fericit. (Aplau­ nos Aires, aparţinînd gru­ general, ale oamenilor de
deosebită păturilor largi alo lor oprimate. tăţii că mă voi strădui să foarte mult. (Aplauze). meniri. ze îndelungate).
pului Roche. Directorul ge­ ştiinţă români.
neral al întreprinderii, Otto Sînt vizitate diferite sec­
Meile, exprimîndu-şi satis­ toare şi laboratoare ale
Declaraţii făcute presei şi televiziunii argentîniene facţia deosebită pentru aceas­ întreprinderii, precum şi
tă vizită ce onorează întregul
creşa şi căminul de zi pen­
colectiv, a făcut o prezen­ tru copiii salariaţilor.
In cursul vizitei, reprezen­ că este o activitate ştiinţifi­ domeniul minier, în dome­ ţifice în agricultură". rea generală a ţării la un ni­ cu preşedintele Peron şi tra­ tare succintă a profilului şi La încheierea vizitei, to­
ale
aspecte
diferitelor
acti­
tanţii presei şi televiziunii că interesantă, şi cu bune re­ niul petrolier, în domeniul Solicitat să-şi spună păre­ vel mai înalt de dezvoltare. tativele care au loc între vităţii unităţii. Ştim, a varăşa Elena Ceaiişescu a-
argentiniene clin Mar del zultate. Urez cercetătorilor agricol. S-au stabilit o serie rea despre procesul argenti­ Apreciez că eforturile gene' miniştrii români şi argentini­ spus el, că sînteţi o au­ dresoază urări de succes co­
Plata şi Buenos Aires au ru­ succese tot mai mari în rea­ de accrduri de principiu, ui­ nian de transformări şi ro­ ralului Peron sînt îndrepta • eni se desfăşoară în bune toritate în probleme de lectivului întreprinderii şi
gat pe preşedintele Nicolae lizarea obiectivelor ce şi mind ca, ulterior — şi spe­ lul preşedintelui Peron, to­ le tocmai în direcţia aceasta, condiţii. Sînt pregătite o se­ chimie şi cum în gene­ invită o delegaţie a fabricii
Ceauşeseu să acorde scurte le-au propus în a crea anima­ răm în cel mai scurt timp varăşul Nicolae Ceauşeseu a ceea ce corespunde interese­ rie de acorduri de cooperare ral chimia trebuie să fie să viziteze România.
declaraţii, subliniind intere­ le mai productive, să contri­ — acestea să se finalizeze declarat: lor întregului popor argenti­ economică în cîteva domenii pusă în slujba bunăstării Tot miercuri. tovarăşa
sul deosebit manifestat de buie astfel la dezvoltarea e- prin contracte şi înţelegeri ,.M-am întîlnit, acum un nian". de activitate şi sperăm că populaţiei şi întrucît tocmai Elena Ceauşeseu a vizitat
poporul argentinian faţă de conomiei naţionale". concrete". an. cu generalul Peron Ştiu Din partea televiziunii din acestea vor deschide perspec­ acest lucru se întîmplă în Muzeul de arte hispano-ame-
opiniile şefului statului ro­ Răspunzînd la o întrebare „Am căzut de acord -— a că desfăşoară, de mult timp. Buenos Aires. şeful statului tive minunate Dentru dez­ ţara dumneavoastră, satis­ ricane ,.Luis Fernandcz
mân. privind perspectivele dezvel spus t o v a r ă ş u l Nicolae o activitate pentru dezvol­ român a fost rugat să-şi spu­ voltarea relaţiilor dintre Ar­ facţia noastră este cu atît Blanco", care cuprinde pre­
O primă întrebare s-a re tării unei cooperări multila­ Ceauşeseu. referindu-se la o tarea economico-socială a nă părerea despre convorbi • gentina şi RnmAnia. Doresc mai deplină şi interesul nos­ ţioase colecţii de obiecte de
ferit la impresiile despre terale între România şi Ar­ întrebare despre cooperarea Argentinei. Şi. după cîte cu­ rile cu preşedintele Republi­ îr.că o dată să urez poporu­ tru cu atît mai mare pentru artă din diverse părţi ale
Institutul Naţionni d" Teh gentina. preşedintele Consi cu Institut"! Naţional de nosc, Argentina se af'ă în cii Argentina. lui argentinian prieten suc prezenţa dumneavoastră prin­ Americii Latine, grăitoare
nologie Agrozootehnică liuliii de Stat a subliniat : Tehnologie Agrozootehnică — faţa unor orc funde transfor­ ..Trebuie să declar — a sub­ cese în dezvoltarea sa eco- tre noi. mărturii a!e geniului crea­
..Apreciez — a spus tova­ ..Sigur că posibilităţile de să dezvoltăm colaborarea şi mări sociale. Aceste trans­ liniat t o v a r ă ş u l Nicola»’ nomico-socială. în ' ridicarea tor ni popoarelor acestui
răşul Nicolae Ceauşeseu — cooperare sînt multiple în în domeniul cercetării ştiin­ formări vor ajuta la ridica- Ceauşeseu — că convorbirile bunăstării şi fericirii". A urmat un fructuos dia- continent.