Page 27 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 27
DRUMUL SOCIALISMULUI & Nr. 5 957 ® VINERI 8 MARTIE 1974
i Unităţii RIORITAŢII © Renumitul şef
SUPE-
RECUNOAŞTEREA
de brigadă de la E.M. Lu-
peni, Eroul Muncii Socialis
(Urmare din pag. 1) In agricultura judeţului tru crearea unei opinii pu rităţii muncii, trebuie acţio te. Petre Constantin, minerul
s-au obţinut, de asemenea, blice împotriva risipei. nat foarte energic în unită care lucrează constant cu
preşedintele C.A.P. Simeria, rezultate pozitive. Ca urma Anul acesta avem de rea ţile în care există noxe pen brigada lui la un randa
membru al Biroului Executiv re a măsurilor întreprinse, a lizat în judeţ cel mai mare tru a îmbunătăţi microclima ment de peste 10 tone de
tul de la locurile de muncă,
al
investiţii
cu
Plata si Balcarce Frontului Unităţii judeţean al sprijinului totală de de cereale volum ne-am confruntat pî trebuie intensificată pregăti cărbune pe post, declara zi
de
Consiliului
stat,
acordat
producţia
care
lele trecute : „Nu-s eu cel
Socialiste,
rea oamenilor—mai ales a a-
discu
Clement
Negruţ,
mai bun I Cel mai tare e
cincinalului
ai
ani
ţiile
mii
cadrul
trei
municipal
tar al Comitetului prim-secre- a judeţului a orescut în pri nă în din prezent. In conferinţei celora care se instruiesc sub acum Ioan Sălăjan. „M-a
(Urmară din pag. 1} de stat ale României şi Ar crete, prin schimburi în toa Petroşani al P.C.R., preşedin cu peste 8 800 tone la grîu şi s-a abordat această proble conducerea şefului direct — bătut şl ii felicit I" E un
gentinei, ce încadrează por te domeniile, avantajoase tele Consiliului municipal cu 27 000 tone porumb boa mă, iar în raport şi în pro pentru a cunoaşte temeinic fapt real. in februarie, Ioan
Elicopterele se Îndreaptă trete ale tovarăşului Nicolae pentru toţi, prin respect şi Petroşani al Frontului Unită be. gramul de activităţi s-au normele de tehnică a securi Sălăjan a obţinut zil
apoi spre Balcarce, impor Ceauşescu şi tovarăşei Elena înţelegere. ţii Socialiste, Eugenia Pău- In judeţul nostru, cu o ma preconizat măsuri esenţiale. tăţii muncii. nic în abatajul Iul frontal
tant centru zootehnic al ţă Ceauşescu, gazdele oferă un Fie ca întâlnirea noastră nescu, profesoară, preşedinta re suprafaţă de fînaţuri şi Prevederile pe anul 1974 Conferinţa a abordat, prin 10,8 şi chiar 10,9 tone de
rii, situat la aproximativ 100 prînz în onoarea şefului sta de aici, la Balcarce, să slu Comitetului comunal Şoimuş pajişti naturale, creşterea a- ridică sarcini importante în programul de activităţi şi cărbune pe post. Minerul-
kilometri în interiorul pro tului român: jească ţărilor noastre ca e- al femeilor, Vichente Bălan, nimalelor a fost şi constituie faţa consiliilor Frontului U- prin intervenţiile unor parti erou recunoaşte deschis su
vinciei Buenos Aires. In aplauzele asistenţei se xemplu de încredere între prim-vicepreşedinte al Comi o ramură de bază a agricul nităţii Socialiste. Să fie re cipanţi, problema fluctuaţiei perioritatea ortacului. Cu
Se aterizează pe un teren dă citire Decretului munici oameni, pentru pace în lu tetului executiv al Consiliu turii. Concentrarea produc zolvate urgent toate proble forţei de muncă, unele cau bucuria sinceră că încă un
din imediata apropiere a sta palităţii prin care preşedin me ! lui popular judeţean, Con ţiei în fenme şi complexe mele care condiţionează rea ze, ce trebuie făcut pentru
ţiunii experimentale. tele Nicolae Ceauşescu este Şeful statului român este stantin Diaconescu, Erou al specializate, măsurile stimu lizarea planului pe acest an, eradicarea lor. Consiliul ju-' miner de nădejde urcă spre
declarat oaspete de onoare salutat apoi de preşedintele Muncii Socialiste, maistru la latorii de creştere a cointe scurtarea termenelor de pu deţean al Frontului Unităţii cele mai înalte randamente
Şeful statului român este
invitat să viziteze padocu al oraşului Balcarce. Institutului Naţional de teh I.C.S. Hunedoara, Ileana resării producătorilor, au nere în funcţiune şi, în pri Socialiste şi-a propus să se în întrecerea din adîncuri.
rile cu exemplare de bovine Apoi primarul oraşului, nologie agrozootehnică (INTA), Bărţan, preşedinta Comitetu permis ca în anul 1973, fa mul rînd, asigurarea docu ocupe mai direct de condi I
de mare productivitate, ob Juan Jose Mare, adre- dr. Horacio Figueiras. Spe lui judeţean Hunedoara al fe ţă de 1970, producţia de mentaţiilor. Trebuie luate ţiile sociale — şl nu numai GESTUL © Zîua d« 8
ţinute aici prin încrucişare sîndu-se preşedintelui Nicolae răm că această vizită, a spus meilor, membră a Biroului lapte să crească cu peste 120 măsuri pentru creşterea rit sociale — ale muncitorilor
cu tauri de rasă din diferi Ceauşescu, a spus : Conside el, să fie începutul unor re executiv al Consiliului jude mii hectolitri, iar livrările murilor de execuţie, să se forestieri, din S.M.A. şi I.A.S., Martie a atras ieri un nu
te ţări, apoi laboratoarele, răm că Vizita dumneavoastră laţii largi între ţările noas ţean al Frontului Unităţii către fondul centralizat să organizeze lucrul în schim ale constructorilor de pe măr mare de cumpărători
unde se efectuează cercetări are o mare importanţă pen tre, iar în ceea ce priveşte Socialiste, Ieronim Grecu, sporească cu peste 650 tone buri prelungite sau în mai şantierele dispersate. grăbiţi să fie atenţi cu ce
le dragi. Comerţul se pare
cu privire la nutriţie, meta tru relaţiile de fraternitate instituţia noastră să însem preşedintele Consiliului co la carne, 33 tone lină şi cu multe schimburi, o aprovi Proiectul Statutului Fron că nu a prevăzut o aseme
co
zionare
tehnico-materială
bolism, combaterea dăunăto între popoarele întregii lumi, ne un schimb de tehnicieni, munal Boşorod al Frontului importante cantităţi la alte respunzătoare a şantierelor tului Unităţii Socialiste pre nea afluenţă. Foarte puţine
rilor, conservarea şi fertili care depun eforturi pentru să beneficiem de tehnologia Unităţii Socialiste, Ionel La- produse. şi formaţiilor, să se asigu cizează că de organizarea ac mărfuri preambalate, grupa
zarea solului. Tovarăşul progresul lor economic, pen care se realizează în Româ zăr, prim-secretar al Comi In perioada la care s-a re re forţa de muncă astfel in tivităţilor voluntar-patriotice te în cadouri, foarte puţine
Nicolae Ceauşescu se intere tru securitatea lor, pentru nia. tetului judeţean Hunedoara ferit conferinţa, în oraşele şi cit să fie recuperate în cel ale cetăţenilor se ocupă con sortimente specifice unul a-
Ioan
sează de rezultatele obţinu creşterea nivelului lor cul Răspunsul t o v a r ă ş u l u i al U.T.C., gospodărie Simedrea, comunele judeţului nostru mai scurt timp rămînerile în siliile judeţene, municipale, semenea eveniment. Ieri, 7
indivi
tural.
ţăran
cu
te, de eficienţa metodelor Dorim din toată inima ca Nicolae Ceauşescu la cuvin duală din comuna Balşa, An s-au înregistrat importante urmă pe toate şantierele. O orăşeneşti şi comunale, bine martie, spre exemplu, pen
tele atît de cordiale ale gaz
folosite, de posibilităţile u- această cooperare dintre delor a reţinut atenţia tu drei Soos, preşedintele Con progrese în dezvoltarea în- atenţie deosebită să se acor înţeles, în strînsă colaborare tru femei cu talia 50, 52 nu
nei colaborări în acest do România şi Argentina să se turor celor prezenţi, care, la siliului judeţean al oameni văţămîntului şi culturii, a de calităţii exeouţiei şi re cu consiliile populare, acţi se găseau în Deva nici
meniu între cercetătorii proiecteze ca exemplu de pa încheierea cuvîntării, au fă lor muncii de naţionalitate reţelei de ocrotire a sănătă ducerii cheltuielilor materia uni cărora va trebui să li se bluze, nici jersee, nici fu
români şi argentinieni. ce între toate ţările lumii, cut şefului statului român o maghiară, Nicolae Pilly, pre ţii, în domeniul edilitar-gos- le. Trebuie, de asemenea, a- acorde o mai mare atenţie, rouri, nici cămăşi do noap
podăresc şi al ridicării nive
Intr-una din sălile staţiu să se consolideze în viitor caldă manifestare de simpa şedintele Consiliului judeţean lului general al civilizaţiei. vute în vedere organizarea de responsabilitate şi eficienţă. s-a te...
conferinţei
cadrul
In
nii, împodobită cu drapelele prin fapte pozitive şi con tie. al oamenilor muncii de na Prin contribuţia maselor de pe acum—nu în toamnă—a discutat despre o atribuţie La magazinul de menaj
ţionalitate germană. cetăţeni s-au efectuat lu unor activităţi de muncă pa directă, legiferată, a consilii din Deva în afara discuta
con
In cadrul existat opţiunea crări de gospodărire şi înfru triotică în sprijinul şantiere lor locale ale Frontului Uni bilelor flori şl fructe de
lucrărilor
lor din partea viitorilor be
plastic şi a unor bibelouri
Cuvintul tovarăşului Nicolae Ceousescu unanimă că, ceea ce carac te 780 milioane lei. neficiari ai din noilor blocuri tăţii Socialiste în ce priveşte de un gust la fel de îndo
a
museţare în valoare de pes
ferinţei,
coordonarea
ob
controlului
construite
ielnic, era tot atît de greu
de
fondurile
economia
terizează
hunedo-
Rezultatele obţinute în pri
reană, ceea ce îi dă şi în mii trei ani ai cincinalului stat. Şi în judeţul nostru se ştesc. S-au făcut anul trecut să te decizi pentru ceva.
peste 13 000 de controale sol
~*s impune ca tineretul să par
continuare un plus de vita şi în primele luni ale anu date cu mii de propuneri. Şi, în plus, personalul ma
1
(Urmare din pag. 1) gram de activitate foarte vast cere — şi am să rog pe litate o constituie angajarea lui 1974, reflectă hotărârea ticipe efectiv la construcţia
şl, fără nici o îndoială, că prietenul meu, preşedintele tradiţională a colectivităţilor căminelor în care va locui. Conferinţa a apreciat atît fap gazinului neglija întru totul
astăzi în Argentina o dată aceasta va juca un rol im Peron, ca şi guvernatorul a- de muncă, îndeosebi a ma nestrămutată cu care oame Conferinţa judeţeană a tul că aceste propuneri şi ob destinaţia mărfurilor cumpă
(
cu revenirea în fruntea sta portant în înfăptuirea pro cestei mari provincii să vizi rilor colectivităţi muncito nii muncii din judeţul nos Frontului Unităţii Socialiste servaţii — cărora nu li s-a rate în aceste zile, amba-
tului a preşedintelui Peron. gramului de dezvoltare agro teze România. reşti de la C.S. Hunedoara, tru transpun în viaţă politi a abordat cu o deosebită res dat însă în totalitate curs — lindu-le în hîrtii mototolite
ca
permis
cunoaşterea
îşi
consacră
au
partidului,
mai
Sper că vizita pe care o zootehnică a ţării, de sporire Cu aceste impresii deose din Valea Jiului, Poiana forţele cauzei măreţe a fău ponsabilitate sarcinile ce re operativă a modului cum es
efectuăm, în aceste zile, în a contribuţiei acestui sector bit de plăcute despre clipe Ruscăi, de la Barza, din al ririi societăţii socialiste mul vin judeţului în domeniul a- rămase de la ambalaje.
frumoasa dumneavoastră pa important al economiei na le petrecute împreună în ziua te întreprinderi în îndepli tilateral dezvoltate, a viito griculturii. Aici există un te servită populaţia, ci şi că
trie va contribui la identifi ţionale la întărirea indepen de astăzi, ne vom întoarce în nirea cincinalului înainte de rului comunist. program clar, desprins din această activitate obştească AŞTEPTĂRI © Distanţa
carea multor domenii în denţei (economice, a forţei ţara noastră — în general termen. magistrala cuvîntare a secre reprezintă un element esen dintre Hunedoara şi Deva
care popoarele noastre vor Argentinei. avem impresii deosebit de Eforturile pline de dăruire Au fost obţinute succese tarului general al partidului, ţial în atragerea maselor de este relativă. Uneori ea
colabora în dezvoltarea lor Vă mulţumesc pentru de ale colectivelor de oameni ai deosebite, în această perioa tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oameni ai muncii la condu creşte considerabil graţie
economieo-socială şi, fără clararea noastră ca oaspeţi plăcute despre întreaga vi muncii hunedoreni — subli dă. şi în creşterea nivelului la Conferinţa pe ţară a ca cerea treburilor obşteşti. serviciilor prea puţin promp
nici o îndoială, în lupta îm de onoare, pentru amintirile zită — şi aş dori să vă urez nia raportul prezentat de to de trai al oamenilor muncii, drelor de conducere din uni Vorbitorii şi prevederile pro te ale poştei. O scrisoare
dumneavoastră,
în
cu
care
1973,
comparaţie
în
celor
potriva imperialismului, co pe care mi le-aţi oferit. Vom îndepliniţi un rol important varăşul Ioaâhim Moga — anul 1970. volumul desface tăţile agricole de stat şi co gramului de activităţi au in expediată din Hunedoara în
lonialismului, neocolonialis- păstra plăcute impresii şi a- în diferite sectoare de ac s-au concretizat în îndepli rii mărfurilor a crescut cu operatiste, din chemarea a- sistat pentru a da un cadru 1 martie a sosit la destina
mai
controlului
obştesc,
larg
mului, pentru o politică de mintiri despre această vizită. tivitate, începînd cu dom nirea cu 13 zile înainte de 437 milioane lei (cu 2 176 to cestui forum reprezentativ. pentru a pune faţă în faţă, ţie la Deva în 5 martie, du
pace şi colaborare între po Vă mulţumesc dumneavoas nul guvernator, multe suc termen a sarcinilor econo ne la carne şi preparate din Pentru agricultura judeţului prin anumite întîlniri, lucră pă încetăţenitul ocol prin
poarele lumii. tră pentru că ne-aţi oferit cese în activitatea dumnea mice ' ce ne-au revenit pe carne, 24 380 hl lapte, 889 to 'nostru deosebit de importan torii din comerţ cu cei pe Simeria, pe calea de fler.
In acest cadru, fără nici un reproducător de rasă. voastră de dezvoltare a ţării, primii trei ani ai cincinalu ne la zahăr, cu importante tă este concentrarea efortu Data poştei era 3 martie
o îndoială că se va dezvolta Sper că va da rezultate bu de transformare socială a lui, ceea ce echivalează cu o cantităţi la produsele de fo rilor, â atenţiei — după cum care îi deservesc.
o colaborare şi în domeniul ne şi în România, aşa cum patriei, de ridicare a bună producţie suplimentară de losinţă îndelungată). In pri au arătat raportul şi vorbi Frontul Unităţii Socialiste,’ la Deva. Deci, la prelungi
agricol; dealtfel, în convor a dat în Argentina. stării şi fericirii întregului 600 milioane lei. Producţia mii trei ani ai actualului torii — spre organizarea u- acest larg organism repre rea aşteptărilor şi a distan
birile de astăzi am convenit Este deosebit de util, este, popor. destinată exportului, pe pri cincinal s-au dat în folosinţă nor acţiuni de masă, de ma zentativ, are şi o deosebită ţei, au contribuit substanţi
cu preşedintele dumneavoas într-adevăr, bine să dezvol Dumneavoastră tuturor vă mii trei ani, s-a realizat cu peste 13 000 apartamente în re amploare, cu participarea funcţie educaţională. Este al şi serviciile poştei din
tră şi ou miniştrii respectivi tăm această colaborare şi în doresc succese în întreaga ac 25 zile mai devreme, livrîn- mediul urban, iar din fon tuturor cetăţenilor satelor (şi determinată de însăşi com Deva.
cu privire la realizarea unei domeniul agricol. tivitate, multă fericire şi du-se suplimentar produse în durile proprii ale populaţiei aici trebuie să se afirme or ponenţa lui, de menirea de
cooperări şi în domeniul a- Sper să vizitaţi România. multă sănătate. (Aplauze în valoare de circa 35 milioane s-au construit mii de locuin ganizaţiile săteşti ale Fron a uni toate forţele naţiunii
gricol. Şi în această direc Sigur, ne-ar face o mare plă delungate). lei valută. Rezultate pozitive ţe personale la sate şi ora tului Unităţii Socialiste) la noastre socialiste în opera de STRADA © Pe strada
ţie, cercetarea ştiinţifică a- au fost obţinute şi la pro şe. Au fost construite sau a- realizarea programelor de făurire a unei înalte civili mare din Petroşani, coşurile
grozootehnică joacă un rol ductivitatea muncii, reduce menajate aproape 6 000 locuri îmbunătăţiri funciare, la spo zaţii materiale şi spirituale de hîrtii au ajuns, nu se
important şi sper că institu rea cheltuielilor la 1 000 lei în creşe şi'- grădiniţe, 3 970 rirea producţiei vegetale de pentru toţi cei ce muncesc. ştie prin ce minune, în mij
tul dumneavoastră va' stabili producţie marfă. locuri în cămine de nefami- pe toate terenurile agricole. Consiliul judeţean al Fron locul trotuarelor. Trecătorii
o colaborare cu academia a- Trebuie evidenţiat aportul lişti" şi aproape- 190 -săli de Principala ramură' a agri tului Unităţii Socialiste a ac fac slalom printre utilele
gricolă românească. 'deosebit al colectivelor de clasă. Cheltuielile pentru în ţionat, în spiritul planului recipiente.
muncă de la C.S.H., I.C.S.H., culturii judeţului nostru este de măsuri al Comitetului ju
Mi-a făcut o deosebită I.M.C. Bîrcea, Fabrica de văţământ, cultură, sănătate zootehnia. Pînă în 1975 şi în deţean de partid, privind
plăcere să cunosc ceva din industrie locală Orăştie, ca s-au ridicat în această peri continuare creşterea anima transpunerea în viaţă a pro \s CURTEA © In numărul
activitatea dumneavoastră. In cinstea tovarăşei Elena tenie. Tovarăşa E l e n a re, în aceşti ani, prin rezul oadă pe judeţ la importanta lelor şi sporirea producţiei a- gramului educaţional al din 6 februarie a.c., la a-
Intr-adevăr, institutul are Ceauşescu, doamna Maria Ceauşescu s-a întreţinut cor tatele obţinute, au ocupat sumă de aproape 1,3 miliar cestora se va realiza pe tot partidului elaborat de Ple ceastă rubrică erau semna
preocupări largi, are, după Estela Martinez de Peron dial cu doamna Martinez de locuri fruntaşe în întrecerea de lei. întinsul judeţului, adică şi nara C.C. al P.C.R. din no late unele carenţe de spi
cîte am' putut constata în a oferit, miercuri, un de Peron, continuând dialogul pe ţară. Pentru protecţia şi igiena în ferme, şi în gospodăriile iembrie 1971, şi adoptat de rit gospodăresc în Incinta
acest timp scurt, o serie de jun, care s-a desfăşurat în- început din prima zi a vizi muncii, în unităţile economi populaţiei. Consiliile comu Conferinţa Naţională a parti C.S. Hunedoara. Revenim a-
rezultate bune, are un pro tr-o ambianţă de caldă prie tei. Anul 1973, an hotărâtor în ce s-au cheltuit peste 500 mi nale şi săteşti ale Frontului
îndeplinirea cincinalului îna dului, pentru a coordona mai cum pentru că acele caren
inte de termen, a fost înche lioane lei, iar prin sindicate Unităţii Socialiste trebuie să bine, mai unitar şi eficient ţe nu mai există. Azi, In
aibă ca principal obiectiv în
au fost trimişi la odihnă şi
educa
factorilor
Constitisrea Camerei de comerţ româno-argentiniene iat cu rezultate bune. Planul tratament aproape 59 000 sa domeniul economic al dez activitatea Discuţiile purtate au marea curte a combinatu
ţionali.
producţiei
fost
a
industriale
lui este ordine şi curăţenie.
depăşit cu aproape 274 mi lariaţi şi membri ai fami voltării satelor criteriul de relevat că în această activitate Molozul, resturile de mate
astfel
activitatea,
organiza
a
liilor lor
deschisă
calea
încă
La 6 martie, a avut loc, România, precum şi membrii tarea în continuare a schim lioane lei', îndeosebi pe sea Raportul, programul de ac de a mobiliza cetăţenii pen rămîne căutări spre perfecţio riale au fost adunate de pe
unor
productivităţii
ma
creşterii
într-un cadru festiv, la Am Agenţiei economice a Româ burilor comerciale şi a coo muncii, iar planul la export tivitate adoptat de conferin tru ca fiecare localitate ru nare. străzi, aleile sînt măturate,
basada română din Buenos niei din Buenos Aires. Din perării economice şi tehnice a fost realizat anul trecut în ţă. dezbaterile s-au oprit, cu rală să asigure, în afara Lucrările conferinţei ju agitaţia vizuală împrospăta
partea argentiniană, au fost româno-argentiniene, mani- prioritate, asupra unor pro prevederilor pentru fondul
Aires, constituirea Camerei de faţă preşedintele Camerei festîndu-se dorinţa ambelor proporţie de 105.8 la sută şi deţene au constituit un rod tă, panourile fruntaşilor sînt
produse,
centralizat
car
de
de comerţ româno-argentinie de comerţ argentiniano-române, părţi de a acţiona în acest cel de devize libere în pro bleme ale producţiei materi nea. legumele, cartofii, ouăle, nic schimb de experienţă în curate, aşteptînd doar.J a-
ale care trebuie să fie mai
ne. Rafael Trozzo, vicepreşedin scop, de a se identifica noi porţie de 114,2 la sută. bine rezolvate.' Anul 1974 laptele, necesare consumului domeniul stilului şi metode fişarea fruntaşilor. Combina
Au fost prezenţi Ion Pă- tele Walter Lebach, precum posibilităţi concrete de coo Informăm conferinţa — este anul calităţii şi eficien gospodăriilor populaţiei. lor de muncă ale consiliilor tul nonagenar, prin oame
ţan, vicepreşedinte al Con şi alţi oameni de afaceri ar perare în ramurile industri spunea raportorul — că şi a- ţei. Pe fiecare salariat — locale, în punerea în
într-un
siliului de Miniştri, minis gentinieni, membri ai acestei ilor petrolieră, petrochimică, nul 1974 a început cerinţe spuneau mai mulţi vorbi Conferinţa a subliniat a- concordanţă a rolului şi nii săi harnici, pricepuţi,
corespunzător
ritm
trul comerţului exterior, camere de comerţ. minieră, energetică, în do tori — trebuie, prin munca tenţia deosebită care tre atribuţiilor acestor orga buni gospodari, este azi
pro
prevederile
Vasile Pungan, consilier al Cu acest prilej, au fost meniile agrozootehnic, tele lor, sarcinile producţiei in politică desfăşurată. să-l buie să se acorde îmbunătăţi şi nisme cu Statutului Frontului mai tînăr şi mai plin de
dustriale pe lunile ianuarie şi
rii
iectului
de
condiţiilor
muncă
preşedintelui Consiliului de discutate probleme de inte comunicaţiilor şi transportu februarie au fost realizate de conştientizăm că principala viaţă ale lucrătorilor din Unităţii Socialiste. viaţă ca orieînd.
Stat al Republicii Socialiste res reciproc privind dezvol rilor maritime. către industria hunedoreană sa sarcină profesională este zootehnie. In încheierea dezbaterilor
cu o depăşire de peste 56 de a realiza produse de ca Au fost dezbătute, în spi a luat cuvintul tovarăşul
REFLECTOR ® Cite '‘sur
milioane lei, iar prevederile litate, atît pentru consumul ritul documentelor recentei ILIE VERDEŢ. prize nu poate oferi şi o
pentru
cuaţii de gradul I 19,10 Tragerea Lcto ; la export cu peste 1 milion intern cît nu şi poate să export. Conferinţe pe ţară a cadre Conferinţa a ales Consiliul notă contabilă ! Bunăoară
pri
Nimeni
(I) : 19.20 1001 de seri : Priete lei valută. mească plată pentru pro lor din agricultura de stat judeţean Hunedoara al Fron cea care poartă numărul
16,15 Biologie (anul II). Fi nii lui Bunny Bugs ; Ca urmare a grijii per duse care nu se cumpără şi cooperatistă, unele proble tului Unităţii Socialiste for 164 încheiată în anul tre
ziologia digestiei: 19,30 Telejurnal : manente acordate de condu sau să se gîndească că anu me legate de activitatea spe mat din 127 membri. A ales, cut la C.A.P. Boz prevede
16,35 Literatură română ; cerea partidului şi statului, cialiştilor din această ramu de asemenea, 59 delegaţi la că 40 de juninci se trec (fi
i.00-17,00 Teleşcoală ; Ion Creangă — vizi 20,00 Ghiocei pentru mama. dezvoltării accelerate a bazei mite produse poate să le „în ră, a consiliilor de conduce Congresul Frontului Unităţii ind „retrogradate" — n.n.)
naţională
ghită"
economia
Astăzi, copiii vor o •
>,00 Matematică (consulta unea asupra satului tehnico-materiale a societă oricum le realizăm. re, ale C.A.P. şi asociaţiile Socialiste din Republica So la categoria viţele. Aseme
mamelor,
alături
ţii pentru elevii cla şi caracteristicile evo feri ghioceii primăve ţii, judeţului nostru i-au fost intercooperatiste, probleme în cialistă România. nea procedee nu sînt de
de
puter
criticat
de
Intr-o
ase
Conferinţa
atmosferă
sei a Vii-a); cării ; rii, cele mai frumoa repartizate importante fon menea situaţii a şi a adop care se va statua răspunde nic entuziasm, de o deosebi natură să „învioreze" cîtuşi
investiţii.
duri
de
In
primii
® rezolvarea grafică 17,30 Emisiune în limba se gîndurl şi senti trei • ani ai cincinalului au tat măsuri corespunzătoa rea. tă adeziune şi înaltă preţui de puţin activitatea econo
Conferinţei
ju
Lucrările
a sistemelor de e- germană ; mente înmănuncheate fost puse în funcţiune obiec re, axate pe creşterea răs deţene a Frontului Unităţii re faţă de activitatea prodi mică a unităţii.
într-un program de tive de o mare însemnătate punderii oamenilor , muncii Socialiste, dezbaterile au a- gioasă a iubitului conducător
versuri, cîntece şi economică : furnalul nr. 9. faţă de dubla lor calitate de bordat cu o înaltă respon al partidului şi statului, PROCESE © La 24 no
dansuri : banda nr. 3 de aglomerare, producători şi proprietari ai sabilitate problemele sociale, nostru. Conferinţa jude iembrie anul trecut, Ioan
Cu prilejul zilei de 8 Martie 20.20 Cinci femei obişnuite. modernizarea laminorului de mijloacelor de producţie. Tre condiţiile de muncă şi de ţeană a Frontului Uni Bara din satul După Piatră a
Reportaj ; 800 mm de la C.S.H., grupul buie reţinută, cu toată insis viaţă ale cetăţenilor din ju tăţii Socialiste a adre fost condamnat la 3 luni
20,40 Film artistic. In ciclul energetic nr. 4 Mintia, fa tenţa, din dezbateri şi pro deţul nostru. Trebuie mult sat o telegramă Comite închisoare pentru tulburarea
Partidului
Felicitam călduros salariatele voastră a fost preţuită nu nu „Destinul unei femei" brica de ipsos, uzina cocso- gramul de activitate al Con intensificată preocuparea co tului Central al tovarăşului liniştei. La 24 februarie, a-
judeţean,
necesitatea
chimică şi turnătoria de ci
siliului
Comunist
bia eliberat, a provocat un
Român,
fabricii pentru succesele dobîn- mai de către noi, tovarăşii voş — „Cîntâreaţa". Pre mitetelor oamenilor muncii,
dite în muncă, în activitatea so tri de muncă, ci şi de către or mieră pe ţară. O pro lindri de la Călan, noi ca de a se organiza ample ac sindicatelor şi organizaţiilor Nicolae Ceauşescu, secretar nou scandal. Judecat de ur
cială şi obştească, dorindu-le lor ganele superioare de partid şi pacităţi de producţie la mi ţiuni de masă pentru redu U.T.C., pentru crearea unei general al Partidului Comu genţă, a „primit" de astă
şi familiilor lor noi succese, de stat. Pe piepturile multora ducţie a televiziunii nele din Valea Jiului şi Ţe- cerea consumurilor specifice dată 6 luni închisoare con
realizarea tuturor dorinţelor, să dintre voi strălucesc înalte dis atitudini de intransigenţă fa nist Român, preşedintele
nătate şi viaţă lungă : tincţii, ordine şi medalii ale Re italiene ; bea, la complexul avicol de materii prime, materiale, ţă de respectarea norme Consiliului Naţional al Fron travenţională. Şi, astfel, du
publicii Socialiste România ! 22,15 24 de ore. Mintia şi altele. combustibili şi energie, pen tului Unităţii Socialiste.
COMITETUL OAMENILOR MUN Voi sînteţi mîndria fabricii lor de tehnică a secu- pă numai două zile s-a în
CII, COMITETUL DE PARTID, noastre ! tors la penitenciar.
COMITETUL SINDICATULUI, Contribuţia voastră la continua
COMITETUL U.T.C. DE LA FA dezvoltare a fabricii „Vidra"
BRICA „VIDRA" ORAŞTIE. este hotăritoare !
Neprecupeţind nici un efort DUMINICA, 10 MARTIE 19,10 Tragerea Loto ; ULTIMA ORA © După a-
CREATOARELOR DE FRUMOS aţi făcut totul, de-a lungul a- 8,30Deschiderea emisiunii. Gim 19.20 1001 de seri. Povestirile pariţia acestor rînduri am
nilor, pentru ca „Vidra" să se SfMiii VIIM U TfIMIUI bunicuţei Oaie ; dori o măsură de ultimă
nastica pentru toţi ;
DE LA „VIDRA" transforme, dintr-o fabrică ano 8,40 Cravatele roşii ; 19.30 Telejurnal ;
nimă, cu puţini muncitori, într-o 9,35 Film serial. Comoara din 20.00 România anul XXX. Re oră întrucît situaţia de ca
Din noianul de daruri pe ca unitate modernă, ale cărei pro 13 case. Episodul VI ; vistă social-politică Tv. ; re vorbim durează de mai
re natura le-a hărăzit fiinţei o- duse sînt căutate şl apreciate 10,00 Viaţa satului ; Poveştile bunicuţei Oaie ; MIERCURI, 13 MARTIE 20.35 Film artistic. Peripeţiile bine de doi ani. De atunci
meneşti, femeia a fost înzestra atît în ţară cît şi peste hotare 1 11,15Din lumea ştiinţei ; 19.30 Telejurnal ; JOI, 14 MARTIE lui Jossie ; „doarme" la staţia de îm-
tă cu cele mai alese, mai_ no Aţi învăţat mult : cu răbdarea 11,35Publicitate ; 20.00 Panoramic ştiinţific ; 9,00 Teleşcoală. Album. Car 22.15 24 de ore.
bile : sensibilitate, fineţe, gingă 11,40Bucuriile muzicii ; 20.30 Istoria operetei în perso 16.00- 17,00 Teleşcoală ; buteliere a apei minerale
tea Devei ;
şie. statornicie, răbdare, frumu şi tenacitatea care vă caracte 12.30 De strajă patriei ; naje ; 9,15 Biologie (anul II). Igiena 16.00 ştiinţe sociale (consulta SlMBATA, 16 MARTIE de la Boholt, a Întreprin
rizează aţi pătruns tainele me
seţe... seriei, aţi împărtăşit apoi aces 13,00Album duminical ; 20,45 Revista llterar-artistică Tv; digestiei ; 16.15 ţii) ; Album. Cu Tudor Arghe- 9,00 De la Alia la Omega. En derii judeţene de industrie
Fiindcă prezenţa femeii, mul te taine şi tinerelor care ve 15.30 Imagini din Guineea ; 21.30 Roman-foileton. Germi 9,35 Introducere în matemati zl prin Bucureşti. Repor ciclopedie pentru şcolari ;
tiplele sale calităţi, înfrumuse neau, mereu mai multe, să 15,45Magazin sportiv. nai, ultimul episod : „In ca modernă ; taj ; 9,30 Film serial. Enelda ; locală, un televizor. „E stri
ţează viaţa, fiindcă femeia es îmbrăţişeze frumoasa meserie Box : România — R.D. capcană" ; 10.00 Curs de limba engleză. 16.35 Fizică (ciclu de consulta 10.20 Bueureştiul necunoscut : cat" - o spun unii. „Mai
te însăşi raţiunea de a fi a e- de blănar. Prin voi, fabrica „Vi Germană ; 22.15 24 de ore. Lecţia 81. (reluare) ; ţii în sprijinul candidaţi Clepsidrele bătrînei inimi... bine că e stricat, altfel oa
xistenţei umane, astăzi gîndu- dra" a devenit o adevărată 10,20Film serial. Encida — e- 10.30 Curs de limba rusa. Lec lor în învăţămîntul su 10.30 Gala maeştrilor. Mrfgda
rile noastre se îndreaptă, mai şcoală a muncii şi a vieţii ! Cu pisodul 2 ; MARTI, 12 MARTIE ţia 82. (reluare) ; perior) ; Ianculescu ; menii lăsau lucrul în zilele
mult decît de obicei, spre tova calităţi înnăscute de artizan, aţi 17.20 cîntare patriei. Concursul 11.00 Film pentru copil (relu 17.30 Telex : 10.05 Telecinemateca (reluare) ; de meci şi plecau la tele
răşele noastre de muncă şi via ridicat meseria de blănar la 9,00 Teleşcoală ; are). „Ora elefanţilor al 17.35 Curs de limba germană : 11.45 Din lirica universală ;
ţă. mame, surori, soţii, fiice, rangul de adevărată artă ! coral intorjudeţean. Etapa 10.00 Curs de limbă germană. baştri" ; 18,05 Teleglob ; 12.05 Melodii... melodii — mu vizor" - afirmă alţii. Oricum
a IX-a. Transmisiuni din
prietene... Am fi vrut. poate, să consem Bucureşti şi Constanta. Lecţia 83 (reluare) ; 12.10 Album coral (reluare) ; 18,25 întrebări şi răspunsuri ; zică uşoară ; ar fi, o valoare stă de mai
Astăzi miinile voastre. de năm aici numele cîtorva dintre 18,40 Finala Campionatului mon 10.30 Curs de limbă franceză. 17.30 Telex ; 18.35 Film serial pentru copii. 16.00 Fotbal : U.T.A. — Stea
multe ori tremurînde după a- voi. N-o putem face însă astăzi, dial de handbal masculin. Lecţia 83 (reluare) ; 17.35 Curs de limba franceză. Gcorge. Reluarea episodu ua (divizia A). Transmisi bine de 'doi ani imobiliza
tîta trudă, vor lăsa pentru ci- fiindcă nu poţi alege, dintre o Transmisiune directă de 11.00 Vîrstele peliculei. Lecţia 84 ; lui „Prima zăpadă" ; une directă de ţa Arad. tă la Boholt. In mod sigur,
teva clipe orice alta îndeletni mie de muncitoare bune si foar Magazin bilunar de cul 18,05 Micii meşteri mari ; 19,20 1001 de seri. Poveştile bu 17.45 Telex ;
cire şi vor mîngîia petalele ca te bune. doar cîteva, fără a a- la Berlin. In pauză : 1001 tură cinematografică (re 18.30 Publicitate ; nicuţei Oaie ; 17,50 Avanpremieră ; undeva, într-un club, cămin
tifelate ale florilor ; apoi, fi vea sentimentul că se comite o de seri. Poveştile buni luare) ; 18.35 Pe plaiuri telcormănene. 19.30 Telejurnal ; 17.55 Din ţările socialiste ;
resc. resortul acela numit „hăr nedreptate. cuţei Oale ; 17.30 Telex ; 18,50 Drumuri în istorie. Brăi 20.00 Seară pentru tineret ; 18.05 Familia ; cultural sgu cămin de ne-
nicie" va declanşa mecanismul 20.00 Telejurnal ; 17.35 Curs de limba rusă. Lec la. prag dc ape — treap 21,40 Baschet feminin. Politeh 18.35 Muzica. Emisiune de ac familişti e nevoie de acest
activităţii cotidiene şi aceleaşi De aceea, în numele comitetu 20,30 Reportajul săptămînil. Dc ţia 82 ; tă de istorie ; nica Bucureşti — cier- tualitate muzicală ;
mîini vor dirija alunecarea lui oamenilor muncii. adresez luni pînă sîmbătă ; 18,05 Curs de limba engleză. 19.10 Tragerea pronoexpres ; mont Ferrand în semifi 19.00 Cum vorbim ; televizor ! De ce să hiber
sprintenă a cuţitului de blănă tuturor salariatelor fabricii „Vi 20,50 Film artistic : Cabriola. Lecţia 81 ; 19,20 1001 de seri. Poveştile bu nala „Cupei campionilor 19.15 Publicitate ;
rie pe semnele numai de voi dra" sincere şi calde felicitări Producţie a studiourilor 18.35 Lecţii Tv pentru lucră nicuţei Oaie ; europeni" (repriza a Il-a). 19.20 1001 de seri. Poveştile bu neze la Boholt ?
ştiute vor transforma banalele pentru realizările de pînă a- torii din agricultură. Pre 19.30 Telejurnal ; 22.15 24 de ore. nicuţei Oaie ;
piei de oaie in blănuri scumpe, cum, urîndu-le noi succese în cinematografice spaniole. gătirea solariilor pentru 20.00 Vizita tovarăşului Nicolae VINERI, 15 MARTIE 19.30 Telejurnal ; REPORTER
înnobilate, vor îmbina, prin mă activitatea productivă, pentru 22,15 Telejurnal. Sport. cultura legumelor timpu 20.00 Cîntecul săptămînii. Drag,
iestrite cusături, haine de blană creşterea continuă a prestigiu rii ; Ceauşescu în Liberia, Ar 16.00- 17,00 Teleşcoală ; Bucureşti ! ;
şi multe alte articole de blănă lui fabricii noastre, multe bucu LUNI, 11 MARTIE 19,20 1001 de seri. Poveştile bu gentina şi Guineea ; 16.00 Matematică (consiliaţii pen 20.05 Telcenciciopedia ;
Film serial. Columbo. „A-
rie purtînd binecunoscuta mar rii în viaţa de toate zilele, să nicuţei Oaie ; 20,45 Telecinematcca. Un marc 16.15 tru elevii clasei a VlII-a). 20.45 libi mai mult ca perfect";
Biologie (anul IU) ;
cineast : Jean Renoir. „La
că „Favior". nătate şi fericire ! 1G.30 Emisiune în limba ma 19.30 Telejurnal ; ţară" ; 16.35 Pagini din istoria patriei. 21.55 Varietăţi... mal în glumă,
20.00
Revista economică Tv :
Anul 1973 — an în care am 19.00 ghiară ; 20.30 Seară de teatru. Cînd 21,25 O seară cu Nana Mous- Al. I. Cuza — domn a! mai în serios ! ;
Publicitate ;
sărbătorit semicentenarul fabri IOAN PROBSDORFER 19,05 „Eu te cînt, Dobrogea trăieşti mai adevărat. kouri. Franco Corelli şi Unirii ; 22.30 Telejurnal. Sport ;
Harry Belafonte ;
Emisiune în limba ger
cii noastre, ne-a adus tuturor directorul Fabricii de blănuri mca“ • Premieră pe ţară ; 22,15 24 de ore. 17.30 mană ; 22,40 Romanţe şi cîntece pe
versuri de Octavian Goga.
multe şi mari satisfacţii. Munca „Vidra" Orâştie 19.20 1001 de seri. 22.15 24 de ore.