Page 28 - Drumul_socialismului_1974_03

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 957 O VINSRI 8 MARTIE :974
coaa gşyiwaig

FEMEIA - LA LOC DE CINSTE IN MARELE

DETAŞAMENT AL VIEŢII

ani lucraţi numai în fabrica — In afară de dorinţa — Inginer Metania Sovarschi : ducător de cînd sînteţi ? cu privire la creşterea rolu­
8 Martie — ziua primăverii într-o ţară animată noastră. care, de fapt, e a întregului — La 8 luni după ce am lui femeii în viaţa politică,
economică şi socială.
de idealuri generoase. O ţară şi un popor care — Dumneavoastră ce me­ colectiv — de a îndeplini în venit aici am fost numită şef — Fiica dumneavoastră e
poartă respectul unanim celei care ne-a legănat co­ serie aveţi ? miezul acestei veri sarcinile STRĂDANIILE LE ÎNCHIN FERICIRII de secţie şi de atunci con­ studentă la medicină. Tot la
pilăria. Respectînd femeia aducem semn de cinstire — Lustruitoare la atelierul cincinalului, ce vă mai do­ duc reţeaua de pediatrie din facultatea de pediatrie ?
idealului moral, omului drag şi apropiat, solidar cu de tîmplărie. Cu noi a înce­ riţi ? CELOR PATRU FII AI MEI municipiu] Hunedoara. Saltul — Da. In ultimul an. Şi
toată opera pe care am durat-o şi pe care o vom put producţia de export la — Păi. eu zic, să vă spună e enorm : de la un singur aş vrea să-i insuflu şi ei a-
desăvîrşi. Recunoaştem azi, mai mult ca oricînd, scaune tapiţate. Trimitem şi tovarăşul Andrei, secretarul cabinet de pediatrie, cu un ceeaşi dragoste pentru profe­
aportul ei de energie şi de conştiinţă în realizarea în Uniunea Sovietică, şi în de partid pe fabrică. Dărăban se creşterii şi fericirii lor le singur medic în policlinica sia pe care am avut-o şi-o
—
Tovarăşa
Acum
Germania.
şi
facem
binelui general. Hotărîrea din vara anului trecut a scăunele tip oliţă, mult a- pregăteşte pentru a fi pri­ închinăm. C.S.H., la un spital pe care-1 am eu.
venit să-i potenţeze locul şi rolul în viaţa economi­ preciate în străinătate. Şi mită în rîndurile noastre, — Aveţi bucuria de a lu­ ştie azi tot judeţul, cu o — De unde atîta tinereţe
că, politică şi socială a ţării, să accentueze o reali­ am început acum lucru şi la răspunde secretarul de partid. cra într-o întreprindere tî­ secţie de pediatrie cu 100 de în munca dumneavoastră şi
paturi, ţ circumscripţii t de
tate. Şi această realitate am încercat să o schiţăm nişte etajere. Sîntem la — Aş vrea, cum să nu, că nără, care şi-a cîştigat din pediatrie, cabinet de specia­ în tot ceea ce întreprindeţi ?
într-un dialog cu un mănunchi de femei din judeţul
t nostru — prezente în pagina de faţă. primele. Sînt foarte fru­ toată familia noastră a a- primii ani faima pe ţară. litate în policlinică, la care — Vedeţi, e omenesc să
v moase. vut cinstea asta. fireşte. Şi eu şi soţul. Am aş mai adăuga şi cele 24 de simţi anii, dar mie oraşul
—
Avem această bucurie,
Hunedoara nu-mi permite să
Montatoare miezuri Florica Ostafi : venit aici de cînd se punea creşe, cămine şi grădiniţe obosesc. Trebuie şi vreau să
pentru 2 500 de copii.
ţ Inginer Rodica Tatulici : temelia întreprinderii. Am — De cînd aveţi cinstea şi fiu la curent cu ce e nou
NICI NU ŞTIŢI CIT SINT DE MULŢUMITĂ răspunderea de a fi şi di­ în ştiinţa noastră, să mă do- ^
\ ------------ ------------------------------------ participat, într-un fel, la
\ UN DIRECTOR TREBUIE SA FIE UN BUN creşterea ei. rector adjunct al Spitalului cumentez mereu, să pot aju- i
CĂ AM PUTUT MUNCI ATIŢIA ANI! unificat din Hunedoara ? ta cadrele tinere pentru a *
—
Deţineţi un loc impor­
\ TEHNOLOG, DAR ŞI UN BUN ECONOMIST tant în procesul de produc­ —Din anul şi luna care face din generaţia aceasta
\ de format, puneţi plăcuţele ţie al întreprinderii, cu viză au găzduit plenara Comite­ de copii oameni care să fie
j condus şi activitatea de pro­ acelea de tablă galvanizată. directă spre calitatea produ­ tului Central al partidului la nivelul cerinţelor anului
ducţie mi-a dat posibilitatea Nu staţi o clipă locului. selor. unde s-a elaborat hotărîrea 2 000.
mm să cunosc fabrica, iar aceas­ — Ei, e tare importantă
tă cunoaştere mă ajută a- munca asta a noastră ! — Da. Facem controlul îngrijitoarea Silvia Mărunţ:
cum în funcţia pe care o de­ — Cîte plăcuţe puneţi la materiilor prime la intrarea
ţin. Pentru că eu consider un miez ? Inginerul Melania So­ în fabrică şi la intrarea în
circuitul de producţie, urmă­
că un director, indiferent de — Depinde de dimensiuni. varschi, şeful laboratorului NOI SINTEM CHEMAŢI SĂ MUNCIM MAI
ramura în care lucrează, tre­ 42 sau 72. de la I.M.C. Bîrcea, s-a îm­ rim respectarea tehnologiei
buie să fie un bun tehno­ — Dar într-un schimb ? bujorat toată cînd a aflat că de fabricaţie, facem contro­ BINE, CUM SĂ NU RĂSPUNDEM?
log şi, în acelaşi timp, un — Păi. singură. montez dorim să ne împărtăşească lul produselor finite.
bun economist. plăcuţe cam la 300 de mie­ — Vorbiţi mereu la per­ nu-i lucru uşor. îngrijitoarea
— întreprinderea „Visco- zuri. cîteva gînduri pentru ziua soana întii plural. Silvia Mărunţ, de la ferma
— înseamnă că aşezaţi. în­
za“ a cîştigat şi mai mult tr-un schimb, peste 20 000 de în care ţara omagiază fe­ — E firesc. Pentru că nu zootehnică a C.A.P. Rapoltu ,
în reputaţie de cînd vă a- plăcuţe. meia, munca ei. e vorba despre mine, ci de­ Mare, ştie aceasta, şi e mîn- 1
flaţi la conducerea ei. Sim­ — Se poate, eu nu le-am — O, dar nu sînt cea mai spre noi. colectivul laborato­ dră că s-a putut rîndui alâ- ^
ţiţi mîndria ? O mîndrie co­ numărat niciodată. Că-i im­ potrivită. Avem atîtea cadre rului. Şi colectivul e format turi de cei buni. „Numai da- ^
rect înţeleasă. portant să le punem repede bune în întreprindere. Nu din tinere care. în majorita­ că stai de vită şi o îngrijeşti,
— O simt. E mîndria co­ şi bine. fac nimic deosebit. Mă stră­ te, îşi completează studiile să-i dai la timp hrană, nu­
lectivului şi, deci, e şi a duiesc doar, aşa cum se cu­ mai atunci poţi aştepta de
~ ~ * sUi mea. Am încheiat şi prime­ — Se vorbeşte cu stimă şi vine s-o facă fiecare. la seral. îmi place în mijlo­ la ea producţii bune de lap­
le luni din acest an cu de­ Să lucrezi ca montatoare admiraţie la adresa muncii — Poate vă străduiţi mai cul lor. Muncim alături, ne te — spune Silvia. Că anul
păşiri la toţi indicatorii de miezuri într-o turnătorie nu şi comportării dumneavoas­ mult decît alţii, poate că o- ajutăm. trecut am depăşit planul la
Anii de muncă ai ingine­ plan. Şi avem perspective e deloc uşor. Iar turnătoria, tră. cupaţiile şi grijile vă cer mai — Aţi observat că dum­ lapte cu 1 900 litri".
rei Rodica Tatulici în în­ frumoase. Acest cincinal în­ prin specificul ei, nu e un — Mi-a.r fi greu să se vor­ mult decît altora. Sînteţi neaei nu are un birou anu­ — Dar despre acest an
treprinderea de fire artifi­ seamnă pentru „Viscoza" o loc de muncă curat. Şi, to­ bească altfel, că doar sînt foarte tînără şi am aflat că me, ca şefă de laborator ? — ce ne spuneţi ?
ciale „Viscoza" Lupeni se creştere a capacităţii de tuşi, Florica Ostafi de la I.V. muncitoare şi membră a aveţi patru copii pe care-i — Pe 2 luni am realizat
numără în trepte. Trepte producţie cu 300 tope fire Călan a ales acest loc de partidului nostru. creşteţi singură. ne-a întrebat, la plecare, to­ un plus de 400 litri lapte.
—
De mult sînteţi mem­
înalte. Vine în întreprindere viscoză pe an, care se vor muncă. bră de partid ? — Da. Mă ajută soţul foar­ varăşa Rodica Someşan, loc­ Dar să ştiţi că e numai în­
în prima zi a anului 1967, realiza prin lucrări de in­ — Nu v-a fost mai uşor ţiitorul secretarului comite­ ceputul. Pentru că şi nouă
peste trei luni e numită şe­ vestiţii începute în anul tre­ ca femeie de serviciu, unde. — La 11 martie împlinesc te mult. Şi cu copiii, şi cu tului de partid pe întreprin­ ni s-a adresat îndemnul to­
ful serviciului tehnic, peste cut în cadrul acţiunii de aţi lucrat la început ? 11 ani. gospodăria. Acum Valeria e varăşului Nicolae Ceauşescu,
doi ani — şeful serviciului reutilare a întreprinderii, — Ba da. Dar am vrut să — Reţineţi data ? măricică, merge la şcoală pe dere. Dînsa munceşte acolo, de acum cîteva zile. Şi nu
producţie şi după numai un cu termen de punere în mă calific, să am o mese­ — Vai de mine, cum să clasa I. Ea e cea mai mare. în mijlocul colectivului, să-l Ca să te ridici, în numai putem să nu răspundem cu
an — directorul întreprinde­ funcţiune la sfîrşitul acestui rie. E drept, aici nu e nici nu?! Doar a fost o zi... Şi îndrume, să-l supravegheze, patru ani, în rîndul celor faptele noastre, mai bune şi
rii. an. Şi aceste 300 de tone se uşor, nici curat, dar îmi pla­ au fost toţi comuniştii din O urmează Ştefan, Estera şi să acţioneze şi să răspundă care stau în fruntea muncii, mai frumoase ca oricînd.
— O creştere foarte fru­ vor realiza numai prin creş­ secţie de faţă. Şi mi-au spus Iosif, care are doi ani. Stră­
moasă, într-un timp foarte terea productivităţii muncii. ce. Altfel nu stăteam aici vorbe bune. daniile noastre din muncă, împreună. Profesor Zorina Timar :
scurt. — Aproape, jumătate din
— E adevărat. Şi mi-a colectivul întreprinderii sînt
fost destul de greu, cu atît femei. Directorul — femeie, DACĂ AR FI SĂ ALEG, TOT PROFESOR
mai mult cu cît nu aveam secretarul de partid — fe­ M-AŞ FACE
o experienţă într-o între­ meie, preşedintele comitetu­ G i N D
prindere industrială. înainte lui sindicatului — femeie. Portret in suflet — Ne împărtăşiţi cîteva
de „Viscoza" lucrasem în- din aceste satisfacţii ?
—
tr-un laborator. Dar pentru instalaţia Mai adăugaţi că toată Faptul că secretarul general al partidului, tovarăşul — Pe care să aleg ? Poate
textil,
finisaj
de
că eu am urmat o facultate Nicolae Ceauşescu, întreaga noastră conducere de partid şi Tu, floarea mea cuvîntătoare, cele prin care văd rodul
tehnico-economică, secţia in­ din cadrul secţiei fire, e de stat acordă azi o importanţă deosebită promovării femei­ muncii la clasă. Predau bio­
dustrie chimică, aceasta m-a condusă de femei : un mais­ lor în plin şi complex tumult al vieţii sociale a ţării reprezin­ Eşti mlădiere de lumină logia. La cîţi am insuflat
ajutat foarte mult, ca să mă tru principal, 10 ajutori tă o dovadă de aleasă încredere. Căci, dacă pătrundem în Şi cintec de privighetoare dragostea pentru ea ? Peste
pun la punct cu probleme­ maiştri care conduc cu mul­ profunzimea cuvîntului „a promova", descoperim că el vrea să Sub cerul cu boltirea lină I 30 din foştii mei elevi sînt \
tă 'Competenţă peste 300 de
le activităţii industriale şi salariaţi — toate femei. zică, in acest caz, ,,a aşeza in locul firesc şi dintotdeauna Izvoritori de frumuseţe azi medici. Mulţi aici, în Si- /
aveam şi noţiuni economice. meritat". A fost însă nevoie să înfăptuim o revoluţie socială Imbătrinesc de-atîta cale meria : Petru Lădaru, Ioan J
Am avut şi bucuria să gă­ — Aşadar, la „Viscoza" şi să pregătim treptat, de-a lungul ultimilor treizeci de ani, Eniu, Zoe Eniu, Elena Gro- ţ
sesc aici un colectiv foarte femeile deţin funcţii care le această firească şi oarecum justiţiară promovare, pentru că Şi nu ajung nicicind să-nveţe za, Melania Iacob. Un alt i
bun, care s-a ocupat de mi­ onorează întotdeauna, în procesul dialectic de a se impune, cea mai Minunea tinereţii tale. fost elev — Virgil Bozdoc — ’
ne, iar eu, fiind ambiţioasă, — Da, dar şi mai mult, limpede idee are de înfruntat opoziţia unor judecăţi rudimen­ Eu port în suflet o fîntînă e astăzi dirigintele clasei în
am reuşit. Faptul că am ne obligă ! tare, a unor minţi retrograde şi sclerozate. Insul anacronic Din care ţi-am făcut oglindă care învaţă fiul meu.
mai poate fi întîlnit şi azi, dar el nu mai are puterea de a-şi — Ce înseamnă pentru dv.
^ Macaragist Violeta Ciobanu : impune opinia ; bunul simţ şi imperativele sociale l-au împins Din frumuseţe să-ţi rămînă munca de profesor ?
înspre marginea curentului şi el a rămas să ne însoţească Tot ce vrea timpul să cuprindă I — Dacă ar fi să aleg, tot
' MUNCA ? E TOTUL CE-MI DORESC tot mai lent, rotindu-se tot mai des în loc, pînă va rămî- TRAIAN FILIMON profesor m-aş face.
ne definitiv îr> urmă, undeva, la vreo cotitură a marelui fluviu — Ştim că în calitate de
care se cheamă Istoria. preşedintă a comitetului o-
^ porterul e gata să-i imorta­
lizeze chipul pe peliculă, a Pornind să aştern aceste' gînduri, am avut iniţial inten­ — Cu cine stăm dc vorbă ? răşenesc al femeilor aţi ini­
intervenit : „Aşa, în haine de ţia să evoc o mare personalitate feminină. Am fost însă ne­ Cu profesorul, cu secretarul ţiat multe şi frumoase ac­
lucru, în salopetă ? Măcar voit să renunţ pentru că n-am putut să aleg. Istoria întreagă organizaţiei de partid sau cu ţiuni educative.
(
să-mi scot baticul". In clipa e plină de personalităţi feminine, de la femeile dace pînă Martie preşedinta comitetului orăşe­ — Orice reuşită mă însu­
aceea, părul strîns în coc i la mamele, la soţiile, Ia logodnicele şi fetele noastre. La cine nesc al femeilor ? fleţeşte, îmi dă noi puteri.
s-a revărsat în plete lungi să te opreşti ? Poate la Doamna Elena Rareş sau la jupînea- Plăpînzi, ghioceii Zorina Timar zîmbeşte. De fapt, încrederea cea mai
pe umeri. sa Sima Buzeasca ? Poate la Ioana d'Arc sau la Mărie Cu­ — Cu toate trei I Să nu le mare o găsesc din aprecie­
— Nu vă e teamă să mun­ rie ? Sau la Elena Cuza ori Ecaterina Teodoroiu ? Poate la se ridică după lungi nopţi nenuntite ; despărţim, pentru că nici în rea ce ni se dă şi pe care
ciţi la o asemenea înălţime ? Indira Gandhi sau la Ingrid Bergman ? Ori la academiciana o, Mama mea, soţia mea, fetiţa mea, munca mea de zi cu zi nu le hotărîrea partidului din va­
— Cum să-mi fie ?... De Ana Aslan, la preşedinta de C.A.P., Vasilica Bejan, la Lia Ma- natura reînvie despart. Se ajută una pe al­ ra anului trecut a întărit-o
aici „comand" încărcarea va­ noliu sau poate la colega care munceşte zilnic umăr la umăr din cornul speranţei, în inimi unite I ta, deşi. să fiu sinceră. eu mai mult. Vedeţi, măsurile
goanelor, depunerea materia­ cu noi ? Ea se află pretutindeni, istoria freamătă de gîndul, cred că răspunderea pe ca­ acestei hotărîri ne dau im­
lului pe mesele de ajustare, de fapta, de pasul ei suplu. Urma trecerii sau semnul pre­ Strat de iarbă verzui re o am ca secretar de partid bold. încredere în forţe. Dar
alimentarea maşinilor, încăr­ zenţei ei se traduc prin patriotism, dăruire, inteligenţă şi răsărit de sub nea, înfrtintînd vînturi reci e cea mai grea. ne face să privim cu multă
carea cuptoarelor de recoa- dragoste. „Femeie răspîndită-n mine / Ca o mireasmă-ntr-o şi troiene, ştiai că în 8 Mărţişor, — Dar profesorul Zorina răspundere promovarea fe­
cere... pădure", scria Tudor Arghezi intr-una din cele mai frumoase lingă tot ce-ai mai drag, Timar ? meii. Pentru că înainte de a
— Ce înseamnă pentru laude care i s-au închinat în literatura lumii : „Psalmul de — Profesorul are de acum o pune să conducă, trebuie
dumneavoastră această mun- taină". Şi, intr-adevăr, ce poate fi mai inseparabil, mai in­ de la drumuri venind, cîntă inima mea ? o vechime — şi numai la să-4 dăm posibilitatea să se
tim întrepătruns decît pădurea şi propria ei mireasmă ? Cît pe lume voi fi Liceul din Simeria — de 20 pregătească, să se perfecţio­
— E totul ce-mi doresc. „Fetele sînt bucuria pgmîntului" scria alt poet, Alexandru Je- florilor le voi da strălucirea de stea de ani. Ani de strădanii, de neze. Deci să fie competentă,
— E adevărat că înainte de beleanu. Şi, intr-adevăr, cine şi-ar putea imagina tristeţea în buchetul ce-l port primăvara în piept — frămîntări, de satisfacţii. să merite.
— Să vă recomand cîte- a fi macaragistă aţi muncit cumplită a unei lumi neluminată de ochii ei, de ochii lor?
va macaragiste sau mane- ca dactilografă ? Mireasmă a lumii şi bucurie a pămintului, gîndul sfios şi-am să vin să vă cînt, Jurist Doina Petică:
vrante ? Notaţi, vă rog : Ana —• Da. Şi nu regret o cli­ îţi sărută azi mîna care ştie să aline, să alinte şi să făptu- o, Mama mea, soţia mea, fetita mea !
Iudt (lucrează la noi din pă. Dimpotrivă. Sînt mîndră. iască, AUREL D. CÎMPEANU CIND PRONUNŢI O SOLUŢIE, SĂ FII
’47), Violeta Ciobanu, Viori­ Aici am cîştigat a treia ste­ RADU CIOBANU
ca Ioaneş, Ana Zaliarie, E- luţă de fruntaş. CONVINSĂ CĂ E ECHITABILA
lena Trăşculescu. Aici mai — Şi dincolo de bucuriile
fac o paranteză : Elena Trăş­ muncii 7 cumulări cantitative, ca pe t
culescu, după 20 de ani de — Şi celelalte bucurii tot aproape 20 de ani. Şi sînt o- — Şi v-aţi călăuzit în Medic Eugenia Jujescu : un fenomen obiectiv, nu su- /
muncă de birou, s-a calificat de aici vin. Dacă mi-am pu­ bosită. că am peste 21 de ani muncă după aceste vorbe
ca manevrantă. Şi s-o vedeţi tut creşte fetiţa — care azi de muncă, dar nici nu ştiţi bune ? biectiv. Să fie un merit al 1
la lucru. Dar nu mai no­ e studentă — tot muncii de cît sînt de mulţumită că am — Şi în muncă, şi în via­ E OMENESC SĂ SIMT ANII, DAR strădaniilor, al muncii tale. \
taţi ? — ne întreabă secre­ aici o datorez, dacă am pri­ putut munci atîţia ani I ţă. Că numai aşa ne cinstim Mi s-a întîmplat să am do- i
tarul organizaţiei de partid mit locuinţă sau în fiecare — Curăţaţi miezuri de ra­ planul uzinei, în fiecare zi. HUNEDOARA NU-MI PERMITE SĂ sare grele pentru pregătirea 1
de la laminorul de 800 mm an bilete în staţiune, tot da­ diatoare, le transportaţi la şi numai aşa ne dă munca OBOSESC ! mea (domina aspectul econo- l|
al C.S.FT., tovarăşul Teodor torită muncii. Nu ? locul de muncă, la maşina noastră mulţumire. mic, nu juridic), a trebuit t
Florea. — Sînteţi şi membră în sincer că e cu o clasă mai să citesc mult în problemei’- 1
— Am vrea să stăm de formaţia corală a combina­ respective, dar după ce le-am \
vorbă cu una dintre maca­ tului. Vă place cîntecul ? Legumicultoarea Florica Faur : sus decît mine". realizat am ajuns la condu- l
ragiste. — Eu mă simt tare bine Reţineţi I Aprecierea o fă­ zia că nimic nu e de nere- i
— Ana Iudt e în schimbul la repetiţiile corului. Găsesc cea medicul care, în anul zolvat dacă există răbdare şi *
de după-masă. O găsim pe în cîntecele noastre corale CIND NU MAI DAU PRODUSE PESTE trecut, fusese ales membru tenacitate în documentare, ţ
Violeta Ciobanu. nu numai îndemn, nu numai tutelar al Societăţii france­ Am încercat să nu pronunţ ?
j Cînd macaragistul Violeta însufleţire, ci şi o foarte plă­ PLAN, EU A DOUA ZI NU MAI VIN LA ze de oftalmologie şi membru o soluţie pînă nu am fost 1
al Societăţii belgiene de of-.
Ciobanu a văzut că fotore-
convinsă că e echitabilă. Iar l
cută relaxare.
LUCRU talmologie, şi care, tot anii! dacă am greşit a fost pentru i
trecut, a fost distins cu „Me­ că n-am aprofundat sau am J
j Muncitoarea Ema Daraban :
tea. In plină iarnă, aici la ritul sanitar". plecat în documentare cu ţ
noi e primăvară, ba chiar Deunăzi — după simpozio­ idei preconcepute. Mi-am dat i
J NOI ÎNCHEIEM CINCINALUL IN MIJLOCUL vară. Doar am şi dat pe pia­ nul în care comunicarea sus­ Ceea ce se voie un inter­ seama că într-un dosar, im- )
ţă castraveţi, ridichi, salată... ţinută de medicul Eugenia viu cu juristul Doina Pe­ portantă este şi prima şi ul- i
ACESTEI VERI Acum cresc roşiile. E minu­ Jujescu a captat auditoriul, tică, arbitru principal la Ar­ tima filă. Indiferent cîte f'le l
ne aici la noi, la Sîntandrei. făcîndu-1 să izbucnească în bitrajul interjudeţean Deva, ar avea. tu n-ai voie să o- i
Că îngrijim plantele ca pe un aplauze — am încercat un s-a transformat aproape în boseşti. Cînd soluţionezi vn ’
— Da, dar acum îl aducem fir de floare. dialog. I-am împărtăşit pă­ monolog. Interlocutoarea ne
mai aproape, vrem să-l în­ rerea soţului. Eugenia Ju­ anticipa întrebările, venea în caz. trebuie să vezi în spate- \
cheiem la 31 iulie, înainte dc — Am aflat că dumnea­ jescu şi-a învăluit privirea întîmpinarca lor. Chipu-i fru­ le problemelor teoretice a?- I
sărbătoarea din august. voastră sînteţi foarte harnică, mos care nu vrea să trădeze pectul practic al acestora şi /
că realizaţi depăşiri la pro­ într-un zîmbet cald. „Ştiu eu medul în care soluţia De ca- î
— Şi veţi contribui şi de ce consideră aşa ? Poate cei 15 ani de muncă, se lu­ re o pronunţi se răsfrînge (
dumneavoastră la acest suc­ ducţii care întrec aşteptările. Pentru hunedoreni numele pentru că m-am străduit şi mina odată cu vorbele sau
ces ? — Păi dacă stai de plan­ Eugeniei Jujescu spune mult. am căutat întotdeauna ca devenea gînditor, vădit preo­ asupra vieţii economice din- i
tă, nu-i laşi să-i crească A cîştigat trainică preţuire tr-o întreprindere şi. cîteoda- >
— D-apoi cum ? Şi eu, şi copiii (lăstarii). Că şi azi — nivelul de activitate să fie cupat de problemele profe­ tă chiar a angajaţilor. Şi o \
bărbatul meu, şi băiatul eu lucrez acum la roşii — în cei aproape 24 de ani de în pas cu dezvoltarea ştiin­ siei. devenită pasiune. „Şi, dorinţă la a cărei realizare l
meu. Că toţi trei lucrăm aici le-am copilit, le-am stimu­ cînd slujeşte aici în nobila' ţei în îngrijirea copilului, să dacă a rămas pasiune, aceas­ lin mult ode a mă perfecţiona /
în fabrică. Gelu, băiatul, e lat, am polenizat şi le-am misiune de ocrotire a sănă­ aplic cele mai noi metode de tă profesie vă dă satisfacţii ?“ de aşa manieră îneît soluţii- \
ucenic aici, anul III la strun- udat. Eu nu pot să stau. tăţii. Sănătatea celor mai ti­ investigare şi tratament. ,.Mari“ — vine răspunsul. Ve­ le pe care le dau să fie echi- i
gărie, soţul e lăcătuş, şef de — Cîte fire de roşii aveţi nere vlăstare. In iarnă, cînd — Vă este răsplătită aceas­ deţi. eu cred in ideea tabile, iar părţile care pierd !
schimb. am încercat să aflăm gîn- că pentru ca un om să
în îngrijire ? durile cu care semenii noştri tă continuă căutare ? să poată spune „aşa era 1
— Tovarăşa Dărăban e o — Desigur. O simt în ridi­ se realizeze trebuie să trea­ drept" Şi mai am o dorin- \
muncitoare harnică şi bună, — Eu, peste cîteva zile, — Păi am plantat, înainte băteau la poarta Anului nou, că prin toate treptele mun­ tă : Ca pe fiica mea. Corina. i
intervine inginerul Cîndea, împlinesc 50 de ani fără unu. de Anul nou, 320 de fire pe l-am cerut ca interlocutor carea tehnicităţii secţiei pe rare e receptivă la bun şi '
Mai sînt cîţiva şi ies la pen­ o travee. Şi am 20 de travei. şi pe medicul Dumitru Ju­ care o conduc, dar mai cu cii în profesia respectivă.
directorul Fabricii de indus­ sie. Da’ eu i-am spus omului — Şi reuşiţi să le îngrijiţi ? jescu, soţul Eugeniei Jujescu. seamă în scăderea mortali­ frumos, s-o modelez în nsr \
trie locală Orăştie. Numai nu meu că nu rămîn acasă. Vin — Cum să nu reuşesc ? Că A fost greu să-l convingem tăţii infantile, care în oraşul Văd promovarea ca un salt fel îneît să poată deveni m t
ştie să-şi ţină în friu băr­ nu pot trăi fără munca asta. că pe dumnealui îl căutam. nostru se situează sub ni­ calitativ, rezultat al unor a- om adevărat.
— Poate că ştiţi că noi în­ batul — completează rîzînd. mai departe la lucru. Că nu Că i-am şi spus tovarăşului „Poate e vorba de soţia mea velul pe judeţ şi pe ţară.
pot trăi fără plante. Că să
cheiem cincinalul in anul a- — Ce să fac, dacă-i numai inginer că dacă voi ajunge — dînsa are într-adevăr o Aceasta e cea mai reală
cesta. inimă şi nu se poate des­ vedeţi cît sînt de frumoase o dată să nu-mi depăşesc pla­ merituoasă activitate nu nu­ bucurie. Pagină realizată de LUCIA LICIU
— Ştim, cum să nu ştim. părţi de fabrică toată ziua. şi cum cresc văzînd cu ochii. nul la produse, eu a doua
—
Din 1951 sînteţi medic
Ştie tot judeţul. Eu îl înţeleg, că are 20 de Mare minune cu serele as- zi n-am ce căuta la lucru. mai profesională, ci şi pe pediatru în Hunedoara. Con­ Fotografii : VIRGIL ONOIU
Mărturisesc
obştesc.
tărîm
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. jPetru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), II 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură, sport). — Tiparul: Tipografia Deva.