Page 29 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 29
_ v
ISEHsefr-R-î Mnr>W-\ Proletari din toate tarile, unlil-vă!
Sărbătorirea zilei de 8 Martie M E S A J U L
adresat de tovarăşul
în Capitală
icolae Ceauşescu, secretar general
Cu prilejul zilei de 8 parte un mare număr de
Martie — Ziua internaţio femei care muncesc în în al Partidului Comunist Român,
nală a femeii —, vineri treprinderi şi instituţii bu-
după-amiază, în Capitală a cureştene, activiste de partid
avut loc o adunare festivă. şi ale organizaţiilor de ma preşedintele Consiliului de Stat,
La festivitate au partici să şi obşteşti, vechi mili
pat tovarăşii Gheorghe Pa
Al P.C.R. SI Al nă, membru al Comitetului tante ale mişcării muncito participanţilor la lucrările celei
reşti şi de femei din ţara
Executiv, al Prezidiului Per noastră, ţărănci cooperatoa
manent, secretar al C.C. al re, cadre didactice, artiste, de-a !!i-a Conferinţe pe ţară
'r.ia Emv>t YUHŞ^X^ P.C.R., Gheorghe Cioară, studente, mame eroine, gos
Anul XXVI Nr. 5 958 SIMBATA 9 MARTIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI membru al Comitetului E- podine. prezente soţii ale a Asociaţiei generale a vinătorilor
xecutiv, al C.C. al P.C.R.,
Erau
prim-secretar al Comitetu şefilor unor misiuni diplo
lui municipal Bucureşti al matice acreditaţi la Bucu
P.C.R., primarul general al reşti. şi pescarilor sportivi
Capitalei, Lina Ciobanu, Adunarea a fost deschi
membru al Comitetului E- să de Aneta Spornic, pre Dragi tovarăşi,
V I Z I T A T O V A R Â S I U U I xecutiv al C.C. al P.C.R., şedinta Comitetului munici ciaţiei generale a vinătorilor şi pescarilor sportivi şi al
Cu prilejul celei de-a IlI-a Conferinţe pe ţară a Aso
prim-secretar
al
Comitetu
pal Bucureşti al femeilor.
___________________ ______________________________________________ t lui de partid al sectorului Despre semnificaţia Zilei aniversării unui sfert de veac de la înfiinţarea asociaţi
2 din Capitală, prof. ing. internaţionale a femeii a ei, vă adresez, pe această cale, un cordial salut şi calde
Suzana Gâdea, preşedinta vorbit Suzana Gâdea. felicitări, dumneavoastră participanţilor Ia conferinţă,
Consiliului Naţional al Fe Intr-o atmosferă de pu precum şi tuturor vinătorilor şi pescarilor sportivi din
meilor, reprezentanţi ai ternic entuziasm, adunarea ţara noastră.
conducerii unor organizaţii a adresat o telegramă Co Partidul şi statul nostru au acordat şi acordă o deo
NICOIAE CEAUSESCU IN ARGENTINA de masă şi obşteşti şi ai mitetului Central al Parti sebită atenţie şi sprijin activităţii de vînătoaTe şi pes
milenare
ale
cuit—
acestor
îndeletniciri
me
locuitorilor
dului Comunist Român, to
unor instituţii centrale.
Au luat, de asemenea, varăşului Nicolae Ceauşescu. leaguri — pentru ca aceasta să asigure, pe lîngă valo
rificarea eficientă a patrimoniului cinegetic şi piscicol
naţional, şi cadrul adecvat practicării acestor sporturi de
La Deva
Convorbiri între Dejun oferit în onoarea către lot mai mulţi oameni ai muncii.
Sînt cunoscute progresele realizate în ultimii ani în
De la un capăt la altul Consiliului popular jude- I ce priveşte gospodărirea raţională şi dezvoltarea bogă
ţiei faunistice vînătoreşti şi piscicole a ţării. Desigur, în
preşedintele tovarăşului icolae Ceauşescu al judeţului, sărbătoarea ţean, femeile din municipiul 9 această privinţă mai sînt multe dc făcut — şi asociaţia
din
şi
Deva
urin-
judeţ,
zilei de 8 Martie a prile
măsură
importantă
într-o
dumneavoastră
contribui
poate
şi a tovarăşei Elena Ceauşescu • juit calde şi emoţionante ma- du-le noi succese in activi la îmbunătăţirea activităţii în acest domeniu. Cu
obştească
economică,
tatea
nifestări
închinate
femeii.
nosc că vînătorii şi pescarii sportivi şi-au propus pentru
Nicoloe Ceauşescu Mama, soţia, sora, fiica au şi în munca de educare a viitorii ani sarcini însemnate în ceea ce priveşte ocrotirea,
Vorbitorul
In continuarea întîlnirii Noi urmărim realizările simţit au preţuirea celor din tinerei generaţii. asemenea, o dezvoltarea şi valorificarea efectivelor dc vînat şi peşte.
jur.
de
făcut,
trăit
sentimentul
a
prieteneşti de la sediul tuturor sistemelor din lume înalt al locului de cinste trecere în revistă a mari Sînt necesare măsuri ferme pentru amenajarea de noi
şi preşedintele Somisa oferit în loc un de şi aspirăm să ni le însuşim pe care îl ocupă în viaţă. lor izbînzi obţinute de po vînăloarc. Vă doresc să îndepliniţi în cele mai bune con-
locuri piscicole, precum şi pentru dezvoltarea fondului de
are
onoarea pre
jun,
în măsura în care corespund
Sala „Arta" din Deva a
şedintelui Nicolae Ceauşescu modului nostru de a gindi, ne găzduit ieri după-amiază porul român în cele trei diţiuni aceste sarcini !
decenii dc la Eliberare, a
Sînt încredinţat că bilanţul activităţii pe care îi veţi
]uan Domingo Peron şi a t o v a r ă ş e i la Elena cesităţilor istoriei, tradiţiilor adunarea festivă prilejuită realizărilor înscrise de oa face cu acest prilej şi măsurile adoptate do conferinţă
care
Ceauşescu.
Dejunul,
iau parte participanţii la noastre. de Ziua internaţională 1 a menii toate muncii hunedoreni vor constitui un nou imbold pentru dezvoltarea acestor
vieţii,
domeniile
în
Preşedintele Consiliului ds împreună cu cei doi şefi de discuţia de la Uzinele side Vrem cu toţii să menţinem femeii. ■relevînd importantele sar sectoare rare au şi o importanţă economică. succes deplin lucrărilor
convingere,
urez
Cu
această
Stat al Republicii Socialiste stat se aflau tovarăşa Elena rurgice, constituie de fapt o cele mai strînse legături de La sărbătoarea zilei lor cini ce revin judeţului nos celei de-a IlI-a Conferinţe pe ţară a Asociaţiei genera
România, Nicolae Ceauşescu. Ceauşescu şi doamna Maria prelungire a acestui dialog. prietenie cu celelalte popoa au fost prezente sute de tru pentru înfăptuirea o- le a vinătorilor şi pescarilor sportivi. Vă doresc tuturor
şi preşedintele Republicii Estela Martinez de Peron. Intr-o ambianţă cordială se femei din municipiul Deva biectivelor actualului cinci noi succese şi satisfacţii tot mai mari în munca ce o
Argentina, Juan Domingo întrevederea s-a desfăşu continuă schimbul de vederi. re, pentru că eforturile so — muncitoare în întreprin nal. desfăşuraţi în diferite sectoare de activitate, precum şi
Peron, au avut, după sem rat într-o atmosferă de înţe In timpul dejunului, ia cu- cietăţii umane trebuie să se deri şi pe şantiere, coope După ce a subliniat sem în viaţa personală, multă sănătate şi fericire !
narea documentelor româno- vîntul ministrul apărării, îndrepte spre om, spre sa- ratoare, intelectuale, sala
legere deplină şi preţuire re riate în unităţile comercia nificaţiile zilei de 8 Martie,
argentiniene, o nouă şi amplă ciprocă, de caldă prietenie şi Angel Robledo, care, adresîn- le şi instituţiile oraşului, tovarăşa Ileana Bărţan a .NICOLAE CEAUŞESCU
distinşilor
ro
du-se
oaspeţi
convorbire. deosebită cordialitate. mâni, a spus : (Continuare în pag. a 3-a) gospodine. Au participat reliefat rolul şi locul fe
tovarăşii Ioachim Moga, meii în viaţa economică,
prim-secretar al Comitetului politică şi socială a ţării
judeţean de partid, pre chemind femeile din ju
şedintele Comitetului exe deţul Hunedoara să so Lucrările celei de-a lll-a
Intîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu reprezentanţii sindicatelor cutiv al Consiliului popu alăture cu întreaga pu
lar judeţean, Constantin tere de muncă efortului
Dumitrescu, David Lazăr, comun pentru întîmpinarea Conferinfe a Asociafiei generale
argentiniene şi muncitorii Combinatului siderurgic SOMISA Ştefan Almăşan. secretari istoricelor evenimente din I
ai Comitetului judeţean de acest an cu succese de
partid, Ileana Bărţan, pre prestigiu.
I n t î l n i r e a tovarăşului tul întîlnirii, ministrul mun Nicolae Ceauşescu a adresat mulţumesc tovarăşului Nicolae a vînăforilor şi pescarilor sportivi
Nicolae Ceauşescu cu munci cii, Ricardo Otero, a ex conducerii întreprinderii So Ceauşescu pentru prezenţa şedinta Comitetului jude Un bogat şi deosebit de
torii de la complexul side primat satisfacţia pentru misa, tuturor oamenilor mun sa printre reprezentanţii mun ţean al femeilor, Brîncovea- atractiv program artistic —
cald omagiu adus femeii —
rurgic SOMISA a avut ca posibilitatea oferită repre cii — muncitori, ingineri, citorimii argentiniene, roagă mi Pogea, preşedintele Con a întregit adunarea festivă Vineri, au început, la Con medalii ale Republicii Socia
punct culminant un larg zentanţilor sindicatelor de a tehnicieni — un salut căldu să se transmită muncitorilor siliului judeţean al sindica stanţa. lucrările celei de-a liste România. Se dă citire
schimb de păreri cu repre se întîlni şi discuta cu şeful ros din partea sa, a clasei români salutul frăţesc al oa telor, Aron Colcer, prim-se din sala ..Arta”. L-au sus III-a Conferinţe a Asociaţiei Decretului Consiliului de
zentanţi ai Confederaţiei Ge statului român. „Dealtfel, muncitoare din România. menilor muncii din această cretar al Comitetului mu ţinut, cu talent şi dăruire, generale a vinătorilor şi pes Stat. prin care Asociaţiei ge
nerale a Muncii, care gru tovarăşe preşedinte, a spus Apoi, Lorenzo Miguel, se parte a lumii. nicipal Deva al P.C.R., formaţiile artistice ale Clu carilor sportivi din Repu nerale a vinătorilor şi pesca
pează majoritatea sindicate el, vă aflaţi printre tova cretarul general al Sindica Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. primarul municipiului, Ma bului sindicatelor din De blica Socialistă România, e- rilor sportivi din Republica
lor din Argentina, precum şi răşi şi acest lucru este de tului muncitorilor din meta rosteşte o amplă cuvîntare. ria Creţu, secretar al Co va, Liceului pedagogic De veniment ce coincide cu îm Socialistă România i se con
cu un mare număr de side- natură să facă cu atît mai lurgie, membru în Consiliul urmărită cu deosebit interes mitetului municipal Deva va, Casei de cultură din plinirea unui sfert de veac feră Ordinul Muncii clasa I
rurgişti de la SOMISA. fecundă această discuţie". Superior Peron ist, şi alţi şi subliniată cu îndelungi şi al P.C.R., Zoe Zaharia, pre Brad şi căminului cultural de la înfiinţarea asociaţiei. pentru contribuţia deosebită
Luînd cuvîntul la începu In continuare, tovarăşul conducători de sindicate puternice aplauze. şedinta Comitetului munici din Geoagiu — unite în- La lucrări participă dele adusă la dezvoltarea bazei
tr-un spectacol de ţinută.
pal al femeilor Deva.
activităţii
de
Adunări
festive.
închina
In cuvîntul său, tovară te zilei de 8 Martie au a- gaţi aleşi în conferinţele ju materiale şi a pescuit sportiv,
vînătoare
şi
deţene. numeroşi invitaţi.
şul David Lazăr a felicitat,
Cuvintarea tovarăşului în numele biroului Comite vut loc şi la Petroşani, Hu tovarăşul deschiderea lucrărilor, cu prilejul aniversării a 25
La
de ani de la înfiinţare.
nedoara, Orăştie, Brad şi în
Vasile
Patilineţ,
tului judeţean de partid şi
Cu
al Comitetului executiv al alte localităţi ale judeţului. ministrul economiei forestie conferite acelaşi prilej, au fost
medalii
şi
ordine
re .şi . materialelor de . con unor cadre de conducere şi
—................
NICOLAE CEAUŞESCU lui adresat conferinţei de lucrători din sectorul cine
strucţii, a dat citire mesaju
getic şi pescuitului sportiv.
Ceauşescu,
Nicolae
tovarăşul
distinc
Inmînînd
înaltele
secretar general al Partidu ţii, în numele Consiliului de
Dragi tovarăşi şi prieteni, ce gîndesc poporul român şi muncitori, ingineri, tehnici trebuie să prezinte, de două Chemarea Conferinţei pe ţară—vast program lui Comunist Român. pre Stat, personal al tovarăşului
şedintele
Consiliului
de
Stat.
Domnilor miniştri. clasa muncitoare din Româ eni şi alţi intelectuali — din ori pe an, dări de seamă în participanţilor la lucrările Nicolae Ceauşescu, tovarăşul
nia. Trebuie totuşi să vă toate sectoarele de activita celei de-a III-a Conferinţe Vasile Vîlcu. vicepreşedinte
Aş dori să exprim încă o spun că în construcţia socie faţa adunării generale a tu de lucru pentru agricultorii hunedoreni pe ţară a Asociaţiei genera al Consiliului de Stat. a a-
dată satisfacţia noastră că ne tăţii socialiste am realizat o te, sînt organizaţi în sindica turor oamenilor muncii din dresat Asociaţiei generale a
le a vinătorilor şi pescarilor
aflăm în Argentina şi că as dezvoltare în ritm înalt a in te. Uniunea Generală a Sin întreprindere. sportivi. vinătorilor şi pescarilor spor
tăzi, împreună cu domnii dustriei, care a crescut în dicatelor uneşte toate orga Sindicatele şi muncitorii Amenajarea noilor suprafeţe tivi, precum şi membrilor
miniştri şi cu tovarăşii con aceşti ani de 28 de ori. Pro nizaţiile sindicale şi asigură participă în organele de con Mesajul conducătorului parti săi. cele mai calde felicitări
ducători ai sindicatelor din duceam — ca să vorbesc de conducerea unitară pe în ducere judeţene, mă refer la dului şi statului a fost pri pentru distincţiile acordate.
Argentina, ne găsim în acest oţel — 280 mii tone. Anul a- treaga ţară a activităţii sin conducerea consiliilor popu pentru irigaţii este o obligaţie mit dc întreaga asistenţă cu Intrîndu-se în ordinea de
complex siderurgic, în mij cesta vom produce aproape dicale. lare judeţene, orăşeneşti şi deosebit interes, cu vie emo zi a conferinţei, preşedintele
locul muncitorilor, ingineri 9 milioane tone. Agricultura In întreprinderi, care sînt comunale. Reprezentanţii mun ţie şi subliniat de puternice A.G.V.P.S., Gheorghe Fene-
lor, tehnicienilor, că putem noastră care se găseşte, du proprietatea colectivă a mun citorilor ocupă un loc foarte de mare răspundere / aplauze şi ovaţii. şer, a prezentat darea de
să discutăm tovărăşeşte pro pă cum am spus, în mîna citorilor — proprietari şi tot important în Marea Aduna seamă referitoare la activi
Are loc apoi un moment
blemele privind dezvoltarea ţărănimii, a obţinut, de a- odată producători — activita re Naţională, organul suprem (IN PAGINA A IV-A) festiv — solemnitatea înmî- tatea desfăşurată în perioa
economico-socială a ţărilor semenea, succese mari în tea este condusă de comite al puterii de stat în Româ da 1969—1973.
noastre, ale întăririi solidari creşterea producţiei vegetale te şi consilii ale oamenilor nia. Dealtfel, se poate spu nării unor înalte ordine şi
tăţii dintre clasa muncitoa şi animale, asigură pe de muncii. In aceste consilii ne că cea mai mare parte
re din România şi din Ar plin necesităţile întregului participă, desigur, cadrele dintre deputaţii Marii Adu
întreprin
gentina. nostru popor şi chiar ceva de conducere din sindicatu nări Naţionale sînt din rîn- preşedinte al comitetului
dere,
preşedintele
clasei
Tovarăşi, disponibilităţi. Desigur, su lui, secretarul de partid, se durile dintre ei muncitoare. U- in Am anul venit la In Hunedoara sindicatului pe secţie. In
a-
îndeplinesc
nii
perioada
1969.
România este un stat unde prafaţa României este ceva cretarul organizaţiei de tine cum diferite funcţii de con aceea, un eveniment im PE TEM FUTIL felul acesta işi aduc un
de 30 de ani clasa muncitoa mai mică decît a Argentinei, ret — iar 30 la sută din ducere, dar aceste responsa portant din viaţa siderurgi aport şi <mai mare la bunul
re, în alianţă cu ţărănimea, dar cu toate acestea am a- membrii acestui consiliu sînt bilităţi le-au fost încredin ei româneşti avea să mi-i mers al oţelăriei. Este în
cu intelectualitatea, într-o cordat o mare atenţie meca muncitori aleşi direct de to ţate de clasa muncitoare, de scoată în faţă pe doi dintre bună măsură meritul lor că au
strîhsă colaborare, a devenit nizării, chimizării, folosirii varăşii lor din întreprinde cei mai iscusiţi siderurgişti reuşit să transforme aceas
stăpînă în ţară şi construieş cuceririlor ştiinţei în agricul rea respectivă. Aceste orga popor, tocmai ca rezultat al de aici. Se făceau primele M INIŢIATIVELOR VALOROASE tă secţie într-o adevărată
te o orînduire nouă — orîn- tură, pentru a obţine recol ne de conducere colectivă faptului că au ştiut să lupte încercări de intrare în func şcoailă comunistă, într-o
duirea socialistă. Trebuie să te tot mai mari. hotărăsc — desigur, în baza pentru înfăptuirea idealuri ţiune a celor două cuptoa şcoală în care munca înno
vă spun că înfăptuirea so Dar numai creşterea pro planului general de dezvol lor de dreptate ale clasei s-au îndreptat spre uşa Aşa am făcut cunoştinţă bilează inimile oamenilor şi
t.
cialismului în România a dus ducţiei de oţel sau a altor tare a ţării — asupra acti re electrice de 50 lume Pe : cu aceşti doi oameni, de face ca pe fundamentul ei
era
multă
platformă
la lichidarea cu desăvîrşire produse industriale nu spu vităţii întreprinderii. Toate echipele de oţelari, specia cuptorului. Deodată, o lu care m-am simţit încă din să înflorească tot mai multe
a vechilor orînduiri sociale. ne nimic. Venitul naţional a aceste consilii muncitoreşti (Continuare in pag. a 2-a) mină puternică a luminat primele clipe legat sufle iniţiative.
Industria este în întregime crescut de peste zece ori. lişti hunedoreni şi... nelip chipurile acestor oameni. teşte. Oamenii, colectivul In aceste condiţii a apă
în mîinile clasei muncitoare, Numai în ultimii zece ani siţii reporteri! Bucuria, Un zîmbel general, un de aici îi apreciază şi îi rut şi iniţiativa „Fiecare
agricultura se găseşte în mîi salariile şi veniturile genera dublată de îngrijorare, aş- cuptor să producă o şarjă
nile ţărănimii, prin coopera le ale oamenilor muncii au AGENDA MANIFESTĂRILOR ROMÂNO— ternea pe feţele acestor oa pe lună cu energie elec
tive. Orînduirea socialistă pe crescut de cîteva ori. De meni cînd zimbete, cînd OAMENI Şl FÂP1E DIN ANUL XXX
!
care am construit-o noi în altfel, tot ceea ce facem în ARGENTINIENE DIN CURSUL ZILEI semne de întrebare. Mi-a trică economisită", lansa
România a cerut eforturi România, însăşi esenţa so atras atenţia atunci, în tă de oţelarul comunist
susţinute. Cei ce am acţionat cietăţii noastre socialiste es mod deosebit, prezenţa a doi zimbet al certitudinii, care stimează pe aceşti bravi to Gheorghe Obîrşanu. Aceas
în condiţiile grele cu gîndul te destinat asigurării bună DE 8 MARTIE A MAI ÎNSCRIS: oameni îmbrăcaţi cu salo a culminat cu * îmbrăţişări varăşi, de al căror nume tă iniţiativă patriotică, prin
la eliberarea patriei noastre, stării şi fericirii omului, cre petă albastră care-i făcea le de fericire, avea să mo sînt legate zeci de mărci conţinutul ei, a găsit un
a clasei noastre muncitoare, ării condiţiilor ca oamenii să ■ Intîlnirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a să se deosebească de cei lipsească întreaga adunare, de oţeluri asimilate şi intra puternic ecou în rîndul oţe-
am acţionat — după ce po se simtă pe deplin stăpînî tovarăşei Elena Ceauşescu cu membrii coloniei româ lalţi. Erau maiştrii prin avea să marcheze succesul te în nomenclatura pro larilor. Rezultatele ei sînt
porul a devenit stăpîn în ţa pe destinele lor, să participe cipali Avramescu Nicolae mult dorit: formarea op cesului tehnologic al aces foarte bune. Numai pe
ră — pentru a înfăptui nă activ la întreaga conducere a ne din Argentina şi Giurcă Florian. Dădeau timă a arcului electric! tei secţii. luna ianuarie s-au dat peste
zuinţele de dreptate socială, societăţii, să-şi poată pune ■ Intîlnire cu conducerea Confederaţiei Generale îndrumări la tot pasul, a- sarcinile de plan 500 tone
de bunăstare şi fericire pen din plin în valoare toate ap a muncii din Argentina lergau de la un cuptor la S-a elaborat apoi prima Pentru munca lor, pentru oţel electric de bună cali
tru toţi oamenii muncii. titudinile lor în orice dome ■ Conferinţa de presă a tovarăşului Nicolae altul, de la o 'masă de şarjă de oţel la cuptorul hărnicia şi priceperea cu tate, iar pe februarie încă
Desigur, este greu în cîte- niu de activitate. Practic, nu comandă la alta. Puneau nr. 3. Totul a mers perfect. care işi rezolvă sarcinile de pe atita. Toate echipele
va cuvinte să redai tot ceea există sector de activitate Ceauşescu mîna cînd pe o lopată cînd Agregatul a răspuns la serviciu, colectivul oţelăriei de oţelari au preluat cu
ce s-a înfăptuit în construi unde să nu se simtă din plin ■ Primirea lui Arturo Frondizi, fost preşedinte al pe o manetă ca să aibă comenzi, funcţionînd foarte electrice i-a învestit cu entuziasm această iniţia
rea unei orînduiri sociale prezenţa clasei muncitoare, Argentinei, preşedintele Mişcării pentru integrare şi dez certitudinea că operaţiunile bine, iar oţelarii conduşi munci de răspundere. Ast tivă. prin care obţin impor
noi. Sper însă că mulţi din clasa conducătoare a socie voltare. se fac la precizie. şi îndrumaţi de cei doi fel, Avramescu Nicolae este tante economii de energie
tre dumneavoastră veţi vizi tăţii în România. maiştri principali făceau electrică.
ta România, vă veţi putea Sindicatele noastre cuprind In cursul nopţii — potrivit orei Bucureştiului — a Un zgomot puternic avea dovada unei remarcabile secretar al comitetului de
întîlni cu muncitori români, pe toţi oamenii muncii. A- avut loc SOLEMNITATEA PLECĂRII DIN ARGENTINA. să dea semnalul mai multor îndemînări de parcă ar fi partid pe secţie, iar Giurcă CONSTANTIN GRECU
cu conducători sindicali. cu vem aproape 6 milioane de RELATĂRILE ASUPRA ACESTOR EVENIMENTE Şl minute de încordare. Privi lucrat de foarte multă vreme Florian este ales, conse oţelar
conducători de partid şi veţi membri de sindicat. Practic, MANIFESTĂRI SE VOR PUBLICA IN ZIARUL DE MIINE. rile, toate ca una singură, cu asemenea agregate. cutiv dc mai mulţi ani, C.S. Hunedoara
putea cunoaşte nemijlocit toţi oamenii muncii — cînd
cum lucrează, cum trăiesc şi spun oamenii' muncii euprind
f---------------
DONĂRI ONORIFICE
Printre muncitorii de la Societatea SAPTAMINA TOALETEI SIMPOZION sînge din sîngele lor pen Viitorul V. Brad — Dacia
Deva ; Constructorul Hu
CINEMATOGRAFIC
Numărul celor care dau
nedoara
Lo-
—
Parîngul
DE PRIMAVARA
La cinematograful „Pa tru salvarea unor vieţi nea ; E.G.C. Pctrila —
;
PILOR
Orăştie
Prefa
mixtă siderurgică argentiniană la nivelul conducerii po făşurat recent simpozio DE LA zi. In acest an, în jude bricate Cristur — Prepa
Cu cîteva zile în urmă,
este în creştere din zi în
tria" din Orăştie s-a des
;
Energia
Petrila
ratorul
litice
ţul nostru, au fost efec
şl
tehnico-adminls-
tratlve a E.M. Deva se nul pe marginea filmului tuate deja peste 1 120 do Paroşeni — Sportul stu
românesc „Drum în pen
denţesc ; Aurii! Ccrtej —
elabora un plan de acţiu umbră" susţinut de prof. nări onorifice. Iată cîteva Minerul Uricani ; Minerul
Programul zilei de joi a rizarea avionului special cu Două tinere fete oferă care a transmis integral ce ne consacrat amenajării Elisabeta Văidean şi înv. dintre ultimele : La gru Aninoasa — E.G.C.L. Hu
pul şcolar sanitar Hune
vizitei tovarăşului Nicolae care a călătorit preşedintele oaspeţilor buchete de tran remonia sosirii, tovarăşul gospodăreşti a incintei şi Maria Ripoşan. A fost doara — 148, plus alte nedoara. Concomitent va
a porţiunii de şosea afe
prilejul unei dezbateri pe
Ceauşescu a cuprins o suc Nicolae Ceauşescu împreună dafiri, legate cu panglici tri Nicolae Ceauşescu face o rentă. Săptămîna 1—10 marginea condiţiei femeii. O ZI 103 la circumscripţii, la începo şi campionatul ju
deţean ai juniorilor.
cesiune de secvenţe de vi cu tovarăşa Elena Ceauşescu. colore. scurtă declaraţie : „Doresc să martie a fost declarată şi cursurile de surori de la
de
către
Petroşani — .18 şl Pctrila
brantă manifestare a solida Oaspeţii români sînt întîm- Şeful statului român trece urez locuitorilor din San Ni declanşată de partid. or PE TEME DE — 20, la I.M. Barza şi
de
ganizaţiile
rităţii dintre clasa muncitoa pinaţi pe platoul de ateriza în revistă compania de o- colas succese în dezvoltarea sindicat şi U.T.C., de că CIRCULAŢIE Crişcior — 86, Ia Deva — VREMEA
re din Argentina şi cea din re — aflat în apropierea o- noare, după care îi sînt pre lor economico-socială, bună tre comitetul oamenilor 51, la Uricani — 50, în Pentru 24 ore
Numeroşi
de
olevl
la
România, cu prilejul prezen raşului San Nicolas — de zentate oficialităţile oraşu stare şi fericire" — spune şe muncit de la mină drept Şcoala de şoferi profesio LA comuna Baia dc Crlş —
127.
ţei preşedintelui Consiliului ministrul muncii, Ricardo lui. ful statului român. săptăinina toaletei de pri nişti din lila au audiat,
instabi
devine
Vremea
de Stat în mijlocul muncito Otero, de ministrul apărării In semn de deosebită sti In continuare, coloana ofi măvară, adică a unor ac la cinematograful „Lumi RETURUL lă, cu cerul variabil, tem
rilor de la Societatea mix Angel Robledo, de primarul mă şi consideraţie şi pentru cială se îndreaptă spre ora ţiuni gospodăreşti şi de na" din localitate, expu CAMPIONATULUI porar noros. Izolat vor
tă siderurgică argentiniană oraşului San Nicolas, Eduar- a marca în mod special a- şul Ramollo, în al cărui pe înfrumuseţare mai deose nerile pe teme de circu ALTA JUDEJEAN DE FOTBAL cădea ninsori temporare.
laţie susţinute de căpita
moderat
va
Vînlul
sufla
SOMISA, cbiectiv de cea do Kobler, şi alţi reprezen cest eveniment important rimetru administrativ se a- bite. Deja aproape 400 de nul Ion Tuşlea, din ca Miine începe returul cu intensificări din nord-
mai mare însemnătate în tanţi ai autorităţilor locale, pentru toţi locuitorii din San flă Uzinele SOMISA. Pe po salariaţi au participat cu drul Inspectoratului ju campionatului judeţean de est. Temperatura va fi
deţean dc interne, şi A-
viaţa economică a ţării. de directorul general al u- Nicolas, primarul roagă pe dul de pe rîul cu acelaşi muncă voluntar-patriotică drian Osian, secretarul fotbal. In prima etapă cuprinsă noaptea între
urmă
Ambianţa deosebită ce a zinelor SOMISA, ing. J. tovarăşul Nicolae Ceauşescu nume, care constituie linia la amenajarea incintei u- organizaţiei de partid a sînt programate Gloria minus 2 şi minus 5 gra
toarele meciuri :
de, iar ziua între un grad
caracterizat încă din prime C. Oller care îi salută cu să primească cheia oraşului. de delimitare între teritoriul nităţii. şcolii. Haţeg — Minerul Vulcan ; şl 5 grade.
le clipe această vizită s-a căldură, urindu-le bun ve La solicitarea reprezentan
făcut simţită încă de la ate nit. ţilor postului de radio local (Continuare in pag. a 2-a) _____ __________________________/