Page 30 - Drumul_socialismului_1974_03

im iimijwMwaMikiiHiijiyui’.iiUK n™i8!^^«V'a!^^?i?V~3rsW
l
2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 958 O S1MBATA 9 MARTIE 1974

VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU IW ARGENTINA

(Urmare din pag. 1) nă succese tot mai mari în
înfăptuirea acestui program
şi sîntem convinşi că, ncţio-
muncitoare, ale tuturor oa­ cuvlumi» mutismul mcoui ciuiscscu nînd cu fermitate, în strînsă
menilor muncii, ale întregu­ unitate şi colaborare cu 'ca­
lui nostru popor. te forţele care se pronun'ă
Reprezentanţii sindicatelor făptuire a societăţii socialis­ organizaţiilor muncitoreşti, a cadrele necesare pentru toa­ independentă economico-so­ în diferite domenii de ac­ făptuirea acestui program
fac parte din consiliile de te, împreună cu întregul po­ partidelor democratice, a te ramurile de activitate. cială. în acest cadru se în­ tivitate. de dezvoltare nouă în Ar­ pentru dezvoltarea econnmi-
conducere ale ministerelor, por. Noi am pornit întot­ forţelor patriotice şi naţio­ Nu am uitat nici un mo­ scriu şi relaţiile dintre Am impresii deosebit de gentina. Din experienţa noas­ co-socială independentă a
unde reprezintă ramurile deauna de la faptul că nu­ nale pentru a putea răsturna ment — nici în trecut, cînd România şi Argentina, ca bune despre uzina pe care tră şi a altor ţări s-a do­ Argentinei, vor reuşi să ob­
respective de activitate şi mai în măsura în care clasa dictatura fascistă şi pentru am organizat lupta pentru e- două ţări prietene care îşi am vizitat-o, despre munci­ vedit că această colaborare ţină succesele corespunzătoa­
participă la luarea deciziilor muncitoare, ţărănimea, inte­ a trece la înfăptuirea aces­ liberare — că trebuie ca ar­ propun să dezvolte colabora­ torii, inginerii, tehnicienii cu largă între diferite forţe po­ re.
privind activitatea în secto­ lectualitatea, celelalte catego­ tei orînduiri noi. O dată de­ rea dintre ele în toate do­ care m-am întîlnit. litice este o necesitate im­ Iată, dragi tovarăşi, impre­
rul respectiv ; preşedintele rii sociale vor participa ne­ veniţi stăpîni în ţară, am mata să se integreze activ meniile, în interesul popoa­ perioasă. Tot aşa, după pă­ siile mele, ale noastre de­
în viaţa poporului, ea fiind
Consiliului Central este mem­ mijlocit la elaborarea poli­ depus eforturi mari pentru a « parte a naţiunii, partea relor lor şi, totodată, ca o Am impresii bune despre rerea noastră, este o necesi­ spre Argentina, despre pro­
bru al guvernului, In calita­ ticii generale, există garan­ întări continuu unitatea cla­ înarmată, să spun aşa, a na­ contribuţie la lupta genera­ ceea ce am văzut ieri în tate imperioasă participarea cesul revoluţionar care se
te de preşedinte al sindica­ ţia că drumul pe care îl sei muncitoare Existau mai lă împotriva politicii impe­ domeniul agriculturii, pre­ activă a femeilor, a tinere­ desfăşoară în momentul de
telor. trasăm va corespunde năzu­ multe partide muncitoreşti şi ţiunii, cu misiunea de a a- rialiste, colonialiste şi neo- cum şi despre întîlnirea cu tului la întreaga activitate, faţă în ţara dumneavoa-uâ
Iată. foarte sintetic, cuaia- inţelor întregului popor (Şi a trebuit să acţionăm pentru păra integritatea teritorială, colonialiste. oamenii de la Universitate. aşa cum este o necesitate ca şi nu numai în Argentina,
rată democraţia socialistă In că, într-adevăr, vom înfăptui crearea unui partid munci­ suveranitatea ţării, de a a- Sigur, nu vorbesc de întîl­ armata să sprijine activ toa­ dar în multe state din A-
paşnică,
de
România. o societate care să corespun­ toresc unic, care astăzi este sigura munca economico-socială Ne pronunţăm în mod ferm nirile oficiale pe care le-am te transformările sociale. merica Latină, ca şi de pe
dezvoltare
Cîţiva tovarăşi au întrebat dă pe deplin voinţei şi gîn- Partidul Comunist Român. pentru dreptul fiecărui po­ avut cu membrii guvernului Gîndiţi-vă ce s-a intîmplat alte continente. In fond, şi
dacă muncitorii români se durilor întregii naţiuni, să Am organizat clasa munci­ a patriei. De aceea am con­ por de a fi pe deplin stă- dumneavoastră, cu participa­ în Chile ; tocmai datorită această dezvoltare din ţaia
lucrat,
foarte
trecut,
în
pot întîlni cu conducătorii satisfacă pe deplin necesi­ toare în sindicate unice. îna­ mult cu armata ; astăzi, ar­ pîn pe bogăţiile naţionale, de rea şi a comandanţilor mi­ faptului că nu s-a asigurat dumneavoastră se înscrie in­
lor. îmi pare rău că n-am tăţile sale materiale şi spi­ inte existau trei sau patru mata este, în întregime, o a-şi putea organiza viaţa co­ litari. Ele se înscriu în pro­ tre eforturile generale pen­
adus un film pentru ca dum­ rituale. organizaţii sindicale, însă parte a societăţii noastre. De­ respunzător voinţei sale, fă­ gramul general de identifi­ o strînsă unitate, cuceririle tru o lume mai dreaptă, mai
neavoastră să puteţi vedea Deci, democraţia noastră am pornit întotdeauna de la altfel, aproape totalitatea o- ră nici un amestec din afa­ care a căilor de dezvoltare a democratice au putut fi răs­ bună. Noi apreciem că soli­
cum ne întîlnim noi cu mun­ socialistă este o democraţie faptul că clasa muncitoare fiţerilor sînt membri ai ră. colaborării dintre ţările turnate. Sigur, aceasta pen­ daritatea tuturor popoarelrr,
citorii în România şi cum a participării directe a po­ trebuie să fie unită, pentru partidului şi, desigur, solda­ In ce priveşte impresiile noastre. tru o scurtă perioadă, deoa­ începînd cu clasa muncitoa­
dezbatem cu masele largi porului la făurirea în mod că numai unitatea politică, ţii sînt toţi muncitori, ţă­ noastre despre poporul prie­ Deci, impresiile generale rece nu există astăzi în lu­ re din fiecare ţară, în înlăn­
populare toate problemele conştient de către el însuşi a organizatorică a clasei mun­ rani, intelectuali. Dar trebuie ten argentinian — desigur sînt foarte bune. me forţă care să oprească ţuirea acestei noi politici, va
care privesc dezvoltarea ţă­ destinului său. Dar e greu, citoare poate asigura dezvol­ să vă spun că partidul nos­ ne găsim de puţine zile aici, Ştim că poporul argenti­ mersul popoarelor pe calea asigura victoria în înt n-ava
rii. Practic, nu există nici cum am spus, să redau a- tarea cu succes a operei de tru a acţionat pentru o lar­ am vizitat puţine locuri — nian, ca şi alte popoare din unei orînduiri sociale noi. lume a politicii de pace şi
o problemă ce priveşte dez­ ceâsta în cuvinte. Vă invit, făurire a unei vieţi noi. dar trebuie să vă spun că America Latină, şi de pe Asemenea forţe, pentru un colaborare între toate naţiu­
voltarea ţării care să nu fie deci, în România. Cred că şi gă colaborare cu armata. în­ avem cele mai plăcute im­ alte continente, îşi propune timp, pot să împiedice, să nile. In colaborarea dintre
pusă în dezbaterea întregu­ domnul ministru al apărării Am acţionat pentru a în­ că în condiţiile ilegalităţii a presii despre primirea ospi­ să soluţioneze probleme foar­ întîrzie, pot să producă mari clasa muncitoare din Româ­
lui popor, în întreprinderi, şi tovarăşul ministru al mun­ tări colaborarea cu ţărăni­ fost posibil ca armata să talieră de care ne-am bucu­ te complexe. Sigur că aces­ suferinţe, dar pînă la urmă nia şi din Argentina, dintre
în instituţii, în sate şi, desi­ cii — şi, ca să nu se supere mea. La noi. acum 30 de ani, participe, practic în între­ rat în Argentina, din mo­ tea cer eforturi serioase. popoarele vor găsi forţele popoarele noastre, dintre di­
gur, în adunări publice, cu şi ministrul apărării, am să-i ea reprezenta cam 75 la su­ gimea ei, la răsturnarea dic­ mentul sosirii noastre, din Nu doresc în nici un fel necesare pentru a asigura ferite sectoare de activitate
zeci şi sute de mii de oa­ spun tovarăş — vor fi de a- tă din populaţie, şi fără a taturii fasciste şi să sprijine partea preşedintelui Peron, a să interpretaţi că mă ames­ mersul înainte spre o dez­ din ţările noastre, să ne cu­
activ
meni. Cînd o delegaţie a cord ca dumneavoastră să uni ţărănimea cu clasa mun­ în mod care au toate trans­ miniştrilor, a oamenilor mun­ tec în treburile dumneavoas­ voltare liberă. Aceasta este noaştem cît mai bine, să în­
loc
colaborarea
avut
a
întări
citoare,
formările
dumneavoastră va veni în alegeţi o delegaţie din rîn- cii. In întîlnirile care le-am tră interne, dar fără îndoia­ o necesitate obiectivă şi ori­
ţara noastră veţi cunoaşte dul muncitorilor de aici, şi cu ţărănimea, nu puteam în România. avut am putut constata sen­ lă că programul generalului ce ar face forţele care mai tărim solidaritatea pentru a
direct aceste realităţi, la fa­ poate şi din altă parte, care construi socialismul. Deci, am realizat toate a- timentele şi manifestările de trag spre trecut, mai devre­ asigura progresul fiecărei
ţa locului. Sau, dacă tovară­ să vină să viziteze România Am înţeles că o societate cestea într-o strînsă unitate prietenie ale populaţiei, pe Peron presupune o largă co­ me sau mai tîrziu, ele vor ţări şi a contribui şi pe plan
şul ministru şi conducătorii pentru a se convinge de fe­ avansată, aşa cum este so­ cu - toate forţele sociale din unde am trecut. De aceea, laborare, în primul rînd a fi înlăturate. i internaţional la victoria unei
sindicatului sînt de acord, le lul cum a reuşit clasa mun­ cietatea socialistă pe care 'ţară — bărbaţi, femei, bă- avem impresia că poporul clasei muncitoare, aş putea Dealtfel, dumneavoastră politici noi.
putem trimite un film pen­ citoare să realizeze ceea ce noi o construim în România, trîni, tineri. Trebuie să spun argentinian priveşte această spune, realizarea şi întărirea înşivă aveţi experienţă în Cu aceste gînduri am ve­
tru a vedea şi a vă prezenta a obţinut pînă acum şi cum trebuie făurită pe baza celor că tineretul a jucat un rol vizită cu simpatie şi cu do­ unităţii clasei muncitoare. Argentina. Pînă la urmă, în nit în Argentina. Acestea
şi dumneavoastră cum se sprijină în întregime politi­ mai noi cuceriri ale ştiinţei foarte activ în întreaga rinţa — ca şi poporul român Aceasta este şi experienţa alegerile din mai, acum un sînt, dealtfel, impresiile şi
manifestă clasa muncitoare ca internă şi externă a parti­ şi tehnicii. Numai punînd la noastră activitate. — de a dezvolta relaţiile de României şi a multor ţări an, poporul s-a pronunţat în rezultatele pe care le-am ob­
din România şl întregul po­ dului nostru. Iată calea cea temelia dezvoltării societăţii Iată, tovarăşi, cum a acţio­ colaborare în toate domenii­ din Europa şi din America proporţie de aproape 80 la ţinut deja pînă acum şi sun­
por, dealtfel. mai sigură pentru a vă con­ cuceririle ştiinţei — atît na­ nat şi cum acţionează şi as­ le de activitate. Latină, din Asia şi din A- sută pentru o politică nouă tem convinşi că încheierea
Recent, cu trei zile înain­ vinge direct de acestea. ţionale, cît şi universale — tăzi Partidul Comunist Am avut largi convorbiri frica. Intr-adevăr, clasa mun­ şi, desigur, forţele politice, vizitei va deschide o pagină
te de a pleca spre Argenti­ se poate asigura o dezvolta­ Român în unirea eforturilor cu preşedintele dumneavoas­ citoare are un rol tot mai între care ştiu că Partidul nouă în relaţiile dintre po­
na, am avut o conferinţă cu Sigur, să nu rămîneţi cu re rapidă a ţării. De aceea întregului popor într-o di­ tră, generalul Peron. Dealt­ important în societate, dar Justiţialist ocupă locul prin­ poarele român şi argentinian.
8 000 de cadre conducătoare impresia că totul s-a desfă­ ne-am preocupat mult să în­ recţie unică. Toate acestea fel, ne-am întîlnit acum un’ pentru a-1 îndeplini trebuie Doresc să vă urez dum­
din agricultură, unde am şurat de la sine, că am mers tărim colaborarea cu intelec­ au creat condiţii să obţinem an în România, am avut a- să fie unită. Chiar dacă e- cipal, sînt chemate tocmai neavoastră, muncitorilor din
dezbătut împreună probleme­ pe un drum asfaltat. Am tualitatea. Şi trebuie să vă mari succese în dezvoltarea cele convorbiri largi şi am xistă diferite concepţii poli­ să înfăptuiască această voin­ această uzină, muncitorilor
le dezvoltării viitoare a a- pornit de la un nivel de dez­ spun că am reuşit să reali­ economico-socială a ţării. tice în sindicate, trebuie rea­ ţă a poporului. din Argentina, tuturor forţe­
griculturii. Cu un an în ur­ voltare economică destul de zăm o strînsă colaborare cu stabilit încă atunci căile de lizată o unitate deplină a Apreciem programul gene­ lor sociale şi categoriilor so­
mă, am avut o asemenea scăzut. A trebuit să facem întreaga intelectualitate, care 'Ducem o politică de lar­ dezvoltare a colaborării în­ clasei muncitoare, aşa cum ralului Peron, eforturile sale ciale, întregului popor argen­
conferinţă cu cadrele de con­ mari eforturi, a trebuit să în­ a acţionat ferm în înfăptui­ gă colaborare internaţională. tre ţările noastre. trebuie realizată o largă co­ de a uni celelalte forţe so­ tinian succese în înfăptuirea
ducere din industrie, în ca­ vingem multe greutăţi. -încă rea politicii partidului nos­ Punem un accent deosebit Deci. pot spune că actua­ laborare. Ştiu că în ţara ciale în sprijinirea unei ast­ programului de dezvollnre
re reprezentanţii muncitorilor de la început, în anii ilega­ tru. pe relaţiile cu statele care dumneavoastră s-a şi reali­ economico-socială indepen­
au luat parte activă. lităţii — şi partidul nostru lele convorbiri sînt o conti­ fel de dezvoltări noi şi nu dentă, multă prosperitate,
In felul acesta lucrăm noi a acţionat în ilegalitate 20 A trebuit, de asemenea, construiesc socialismul, cu nuare a acelor discuţii şi zat o asemenea colaborare putem decît să urăm popo­ multă fericire şi sănătate !
pentru identificarea căilor de ani — a trebuit să depu­ să ne ocupăm să dezvoltăm ţările oare se dezvoltă acum acum, în mod deosebit, con­ între Partidul Justiţialist şi rului argentinian, clasei mun­ (Aplauze puternice, îndelun­
de dezvoltare a ţării, de în­ nem eforturi pentru unirea larg învăţământul, să formăm şi luptă pentru o dezvoltare cretizăm căile de colaborare alte partide politice în în­ citoare argentiniene să obţi­ gate).
In ti Ini rea preşedintelui Wicolae Ceauşescu cu oficialităţile Conferirea titlului de Doctor Honoris Causa ai
economice argentiniene şi reprezentanţi ai cercurilor de afaceri Universităţii din Sud-BaMa Blanca, preşedintelui
P r e ş e d i n t e l e Nicolae amploarea acestor acorduri
Ceauşescu s-a întîlnit, joi, la vor fi din ce în ce mai mari. Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu
sediul Ministerului Econo­ Sîntem convinşi că între CuYÎnlu! tovarâşuSui
miei din Buenos Aires, cu o- România şi Argentina există încă o prestigioasă insti­ mulţumire pentru ceea ce au acestei universităţi excelen­
ficialităţile economice argen­ doar puncte de contact şi că tuţie de învăţământ superior făcut pentru noi reprezen­ tei 'sale domnului preşedin­
tiniene şi cu reprezentanţi ai cel mai hotărîtor lucru este din Argentina, Universitatea tanţii ţării dumneavoastră, te al Consiliului de Stat al
cercurilor de afaceri. dorinţa comună de a reafirma din Sud — Bahia Blanca, a avem plăcerea de a vă salu­ Republicii Socialiste Româ­
Exprimând satisfacţia prin­ prin această strategie vocaţia Nicolae Ceausescu hotărît, la fel ca şi Univer­ ta şi a vă înmîna titlul de nia, Nicolae Ceauşescu. şi
cipalilor săi colaboratori, a de dezvoltare independentă sitatea din Buenos Aires, să Doctor Honoris Causa dum­ doamnei dr. inginer Elena
tuturor celor prezenţi, de a-1 pe care ambele naţiuni au confere în semn de omagiu neavoastră şi doamnei Elena Ceauşescu, pentru meritele
avea în mijlocul lor pe şeful proclamat-o, conform pro­ şi înaltă preţuire titlul de Cea uşescu. lor personale deosebite, pen­
statului român, ministrul e- priilor lor principii de viaţă. Aş dori să exprim satis­ are o importanţă internaţio­ rii ştiinţifice şi tehnice, care Doctor Ilonoris Causa pre­ A luat apoi cuvîntul rec­ tru activitatea şi contribuţia
conomiei, Jose Gelbard, a De aceea, ne reînnoim con­ facţia mea şi a colaborato­ nală. România este o ţară sînt factori hotărîtori pentru şedintelui Nicolae Ceauşescu torul Universităţii din Sud, lor remarcabilă la promova­
subliniat că schimburile eco­ vingerea că relaţiile comer­ rilor mei pentru că avem veche producătoare de pe­ a obţine bune rezultate ; şi, şi tovarăşei Elena Ceauşescu. prof. dr. Victor Benamo : rea culturii, ştiinţei şi păcii
nomice cu România se înca­ ciale sînt doar o anexă, o ca­ prilejul de a ne întîlni cu trol, are deci o experienţă de asemenea, în domeniul O delegaţie de profesori şi Pentru noi, domnule pre­ în interesul comunităţii na­
drează fără rezerve într-o le concretă de apropiere ca­ conducătorii economiei ar­ bună. Producem utilajele co­ pregătirii cadrelor de specia­ studenţi ai Universităţii din şedinte. caracterul cel mai ţionale şi internaţionale.
curată şi frăţească relaţie de re constituie un preludiu la gentiniene pentru a face un respunzătoare. Din păcate, litate, inclusiv a muncitorilor Bahia Blanca, în frunte cu relevant al conferirii aces­ Apoi, ministrul subsecretar
înţelegere şi respect reciproc. sincera şi profunda prietenie schimb de păreri ţu privire rezervele de petrol sînt mai calificaţi , rectorul, prof. dr. Victor tei distincţii îl constituie al învăţămîntului superior
Ele sînt bazate, a spus vorbi­ pe care o consolidăm în a- la căile dezvoltării colaboră­ mici ; deocamdată, ceea ce Iată domnilor, care sînt Benamo, a venit la Buenos faptul că sîntem militanţi înmînează diplomele tovară­
torul, pe un cadru clar de ceastă etapă a relaţiilor între rii economice, tehnico-ştiinţi- cunoaştem desigur. Avem problemele care pot fi avute Aires, la reşedinţa şefului politici. Simţim deci o încli­ şului Nicolae Ceauşescu şi
convenienţe reciproce, care ambele ţări. De asemenea, fiee dintre ţările noastre. speranţa ca, totuşi, să mai în vedere Şi dacă ne pro­ statului român pentru a în- naţie specială faţă de po­ tovarăşei Elena Ceauşescu.
va permite să se creeze cu­ proclamăm ferma credinţă că Aşa cum aţi menţionat şi găsim încă rezerve mari şi punem să punem bazele, aşa mîna acest titlu înalţilor poarele care. prin lupta cla­ felicitîndu-i cu căldură pen­
rente largi de comerţ între viitorii paşi în această direc­ dumneavoastră domnule mi­ în ţara noastră. Deci, în a- cum am vorbit cu preşedin­ oaspeţi români. sei muncitoare, au obţinut tru primirea acestei înalte
ambele ţări. Aceste baze ţie vor da cea mai completă nistru, între România şi Ar­ cest domeniu putem să rea­ tele Peron şi cu membrii La ceremonie â participat pe deplin autodeterminarea distincţii din partea Univer­
pentru dialog cuprind în ele mărturie despre ţăria cauze­ gentina s-au dezvoltat rela­ lizăm o colaborare cu bune guvernului, în convorbirile prof. dr. Carlos Ignacio Ri- şi eliberarea lor, care au sităţii din Bahia Blanca.
însele o promisiune, vor per­ lor care unesc popoarele ţii de colaborare largi, iar rezultate. vas. ministru subsecretar de dezrădăcinat imperialismul Tn continuare, profesorul
mite ca două popoare să fa­ noastre. cu prilejul vizitei pe care o In domeniul minier, de pe care le-am avut, unor stat pentru învăţămîntul su­ pentru totdeauna din ţările universitar argentinian, de
că schimb de experienţă, de A luat apoi cuvîntul tova­ facem acum în Argentina, asemenea s-au realizat înţe­ relaţii care să constituie un perior. care, luîttd cuvîntul, lor. origine română. Florin Ma-
cunoştinţe precum şi de efor­ răşul Nicolae Ceauşescu. la invitaţia preşedintelui legeri corespunzătoare ; şi exemplu de colaborare. a- a spus : Nu numai oă avem o re­ noliu, de Ia Universitatea din
turile lor productive şi teh­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae Peron, dorim să punem ba­ aici România dispune de o tunci este absolut necesar ca Dumneavoastră. domnule cunoştinţă fierbinte faţă de Sud, rosteşte în limba po­
nologice. Ceauşescu a răspuns apoi u- zele unei colaborări multi­ experienţă de aproape 200 de să ne gîndim la toate aces­ preşedinte, şi dumneavoastră, întregul popor român, dar şi porului nostru un emoţio­
Nici o relaţie embrionară nor Întrebări din partea gaz­ laterale, în diverse domenii te probleme. doamnă Ceauşescu, aţi mai o recunoştinţă faţă de indi­ nant cuvînt de preţuire şi
nu poate conta pe auspicii delor privind activitatea fi­ de activitate. ani şi putem să realizăm o Noi dorim realmente să fost onoraţi în ţara noastră vidualităţi ca dumneavoas­ respect la adresa şefului
cooperare bună.
mai pozitive ca acestea. nanciară din România._ re­ In cursul acestor zile, con- înfăptuim împreună cu dum­ cu acest titlu. Cel de astăzi tră. care au impulsionat a- statului român şi a tovarăşei
Nu există mod mai clar partizarea venitului naţional tinuîndu-se convorbirile şi In domeniul construcţiilor neavoastră o largă colabo­ este Un omagiu în plus. cest proces de eliberare. A- Elena Ceauşescu,
pentru a scurta distanţele ca­ şi a mijloacelor băneşti. tratativele care au avut loc de maşini producem o gamă rare în folosul statelor noas­ Vreau să subliniez însă că cordăm această distincţie in­ A luat apoi cuvîntul < tova­
re ne separau de realitate, In încheiere, ministrul Jose largă de agregate. Ştiu că şi tre, cît şi pentru a merge acest titlu are o nuanţă di­ dividuală şi doamnei Elena răşul Nicolae Ceauşescu.
nici de aceste ocazii concre­ Gelbard a mulţumit tovară­ în lunile anterioare la Bucu­ dumneavoastră produceţi. Dar împreună cu produsele în ferită, el nu numai că oma­ Ceauşescu. în persoana căre­
te de comerţ bilateral, care şului Nicolae Ceauşescu pen­ reşti, s-au realizat o serie dc nici România şi nici Argen­ alte ţări. să asigurăm astfel giază pe domnul preşedinte, ia recunoaştem activitatea In încheierea ceremoniei,
Ceauşescu
trebuie să îndeplinească o tru amabilitatea cu care a acorduri şi înţelegeri pentru tina nu pot produce totul ; o dezvoltare mai rapidă e- dar este şi un act de recu­ politică a femeilor. preşedintele Nicolae Ceauşescu,
şi
Elena
tovarăşa
funcţie atît de hotărîtâ în răspuns invitaţiei de a se o cooperare largă în cîteva deci putem să realizăm o conomico-socială a României noştinţă pentru că dumnea­ După rostirea acestor alo­
dezvoltarea noastră econo­ întîlni cu oficialităţile econo­ colaborare o specializare voastră sînteţi reprezentanţii cuţiuni omagiale, în conti­ celelalte persoane care îi în­
soţesc se întreţin cu cordia­
mică. mice şi cu reprezentanţi ai domenii. Sigur, este dome­ chiar, pentru a putea reali­ şi Argentinei ridicarea ni­ unei comunităţi, ai unei ţări nuarea solemnităţii se dă ci­ litate cu ministrul subsecre­
Sperăm că frecvenţa şl cercurilor de afaceri. niul petrolier, care, acum, za producţii şi de înaltă teh­ velului de viaţă material şi care a făcut mult pentru tire hotărîrii rectoratului U- tar de stat pentru învăţămîn­
nicitate, dar şi cu eficienţă spiritual al naţiunilor noas­ noi, în special pentru dez­ niversităţii din Sud prin ca­ tul superior, cu membrii de­
ca
•> economică cît mai mare, tre, condiţie hotărîtoare poată voltarea tehnică a Universi­ re : legaţiei de profesori şi stu­
noastre
să
popoarele
tăţii din Sud. In acest ca­
academic
titlul
Se
conferă
Recepţie oferită de înalţii oaspeţi români ce. cooperare şi orice activita­ participa activ, cu drepturi racter de recunoştinţă şi de dc Doctor Honoris Causa al denţi ai Universităţii din
pentru că pînă la urmă, ori­
Bahia Blanca.
te economică trebuie să Se egale, la întreaga viaţă in­
Joi seara, preşedintele mare număr de personalităţi a pus încă o dată în evi­ încheie cu rezultate bune. ternaţională să-şi poată spu­
Nicolae Ceauşescu şi pre­ ale vieţii politice şi obşteşti denţă dorinţa reciprocă de Putem realiza o colaborare ne cuvîntul tot mai ferm în Cuvîntul tovarăşului
şedintele Juan Domingo din Argentina. dezvoltare a relaţiilor de bună în agricultură şi s-a soluţionarea diferitelor pro­
Peron, tovarăşa Elena Au .participat persoanele prietenie şi colaborare dintre ajuns la anumite înţelegeri bleme care preocupă astăzi
Ceauşescu şi doamna Mari a oficiale române care îl în­ cele două ţări şi popoare, în această privinţă. omenirea şi, în primul rînd.
Estela Martinez de Peron soţesc pe preşedintele Con­ convergenţa punctelor de Sigur, şi în siderurgie — Nicolae Ceausescu
s-au întîlnit din nou, într-o siliului de Stat in cursul vedere în ce priveşte nece­ chiar astăzi dimineaţă am în problemele dezvoltării ţă­
ambianţă cordială, cu prile­ actualei vizite. sitatea abordării într-un spi­ vizitat o întreprindere a in­ rilor rămase în urmă, reali­ 9
jul recepţiei oferite de înal­ La recepţie au luat, de ase­ rit nou a relaţiilor dintre zării unor relaţii noi între
side­
dustriei
ţii oaspeţi români în saloa­ menea, parte şefii misiunilor state, a problemelor vieţii rurgice, dumneavoastră declarat ţările dezvoltate şi ţările în Aş dori să exprim cele cem totul ca aceste cuceriri revoluţionară, şi este de în­
unde
am
nele hotelului Sheraton. diplomatice acreditaţi la internaţionale în Interesul că am impresii bune şi am curs de dezvoltare, între ţă­ mai calde mulţumiri Uni­ ale ştiinţei să fie puse în ţeles că trebuie să partici­
Buenos Aires. rile industrializate şi ţările versităţii din Sud pentru ho- serviciul popoarelor, al bu­ paţi activ la viaţa politică,
Recepţia dată în cinstea cauzei înţelegerii între po­ constatat că şt în acest do­ tărîrea pe care aţi luat-o de
Continuarea şi cu acest deţinătoare de materii pri­ năstării lor atît materiale, la realizarea acestor trans­
şefului statului argentinian şi prilej a dialogului româno- poare, al instaurării unei meniu putem realiza o cola­ me, relaţii care să înlocuias­ a ne decerna, mie şi tovară­ cît şi spirituale. formări. întotdeauna ştiinţa,
a soţiei sale, a reunit un argentinlan la nivel înalt lumi a păcii. borare cu rezultate corespun­ că vechile raporturi inac­ şei mele. titlul de Doctor Aş dori să adresez profe­ cultura au luminat căile
zătoare pentru ţările noastre. ceptabile cu altele noi, ba­ Honoris Causa. sorilor de la Universitatea spre progres, spre civiliza­
In afară de producţia de zate pe egalitate, pe echita­ Vedem în aceasta o expre­ Bahia Blanca cele mai bune ţie. De aceea vă urăm dum­
relaţiilor
Printre muncitorii de la Societatea metal propriu-zisă, trebuie te, care să permită o dez­ sie a noastre, o dintre po­ urări de succes în întreaga ţimi succese în întreaga ac­
neavoastră,
studen-
întregii
spre
îndreptată
activitate
poarele
apreciere
să se realizeze o gamă lar­
a activităţii pe care o des­
gă de utilaje de calitate su­ voltare mai rapidă a ţărilor făşurăm în slujba poporului făurirea cadrelor necesare e- tivitate.
rămase în urmă. Şi Româ­
ştiinţei
conomiei.
culturii
şi
mixtă siderurgică argentiniană perioară. Fără nici o îndo­ nia, şi Argentina se numă­ român, a socialismului şi pă­ argentiniene. Aş dori să a- prilej pentru a ura poporu­
Doresc să folosesc şi acest
ială, după cum ştiţi şi dum­
neavoastră, nimeni nu poate ră. din păcate, deocamdată, cii, o apreciere a activităţii dresez tuturor profesorilor lui prieten argentinian suc­
dezvoltarea
relaţiilor
pentru
printre cele în curs de dez­
de la această universitate u-
(Urmare din pag. 1) Ceauşescu se interesează de resc de la SOMISA, ca şi cu produce toată această gamă voltare. Sperăm ca, ecope- de colaborare între poporul rarea de a acţiona întotdea­ cese în dezvoltarea sa eco-
nomico-soofală,
înfăptui­
în
diferite caracteristici ale reprezentanţi ai diferitelor de utilaje care este necesa­ rînd, să reuşim să lichidăm român şi poporul argenti­ una în strînsă legătură cu
procesului de producţie, în sindicate argentiniene, pre­ ră în construcţiile de maşini. mai iute aceste stări de lu­ nian. poporul. în slujba poporu­ rea programului pe care îl
acestui oraş şi cel al oraşu­ legătură cu care angajează şedintele Consiliului de Stat Deci, putem realiza şi aici o Desigur că vom face totul lui, a libertăţii şi fericirii orientează astăzi preşedinte­
lui San Nicolas are loc o ce­ un dialog viu cu specialiştii se reîntîlneşte în sala de fes­ cooperare cu rezultate bune. cruri, să ne aducem, de ase­ pentru a extinde în conti­ lui. Aceasta este, pînă la le Peron, în unirea tuturor
remonie simbolică. în ctirsul uzinei. tivităţi a uzinei — frumos Dar. toate acestea cer o menea. contribuţia la reali­ nuare relaţiile dintre popoa­ urmă, menirea ştiinţei şi forţelor progresiste naţiona­
căreia tovarăşul N i c o l a e Se vizitează apoi alte cî- împodobită cu drapelele zarea unei lumi mai drepte rele noastre. în toate dome­ culturii, menirea omului de le, pentru a face din ţara
Ceauşescu, tovarăşa Elena teva din unităţile complexu­ României şi Argentinei — în colaborare în domeniul şti­ şi mai bune şi pe plan na­ ştiinţă. dumneavoastră o patrie libe­
Ceauşescu. celelalte persoane lui siderurgic. cadrul unui amplu şi fruc­ inţei şi tehnicii, pentru a ţional, corespunzător con­ niile de activitate. Vom ac­ ră. fericită, care să colabo­
oficiale române sînt procla­ Siderurgiştii înconjoară din tuos dialog de lucru. Are loc reuşi să ridicăm continuu ni­ diţiilor din fiecare ţară şi ţiona. în acelaşi timp, pentru Aş dori, de asemenea, să reze strîns cu toate celelal­
maţi oaspeţi de onoare ai toate părţile pe tovarăşul un viu schimb de opinii în velul tehnic al produselor năzuinţelor fiecărui popor, o dezvoltare tot mai marea adresez studenţilor din Uni­ te naţiuni ale lumii.
oraşului Ramollo. Nicolae Ceauşescu, pe tova­ probleme de interes comun, noastre. Ştiţi şi dumneavoas­ dar şi la o lume mai dreap­ colaborării dintre universită­ versitatea Bahia Blanca ură­ Noi dorim ca între poporul
Ceremonia este impresio­ răşa Elena Ceauşescu. Se­ la care participă şi minis­ tră foarte bine. ca şi noi. că, tă şi mai bună pe plan in­ ţile din ţările noastre, din­ rile noastre de succes în în­ român şi poporul argentini­
suşirea
nobilelor
cunoştinţe
nantă. Domneşte o atmosfe­ cretarul general al partidu­ trul muncii, ideile care se pe piaţa internaţională. in­ ternaţional. tre Universitatea din Sud şi ale ştiinţei. Fără îndoială, an să existe strînse legături
ră plină de însufleţire. In a- lui le adresează un călduros desprind din cuprinsul a- troducerea tehnicii noi se Trăim în această comuni­ universităţile din România. studenţimea este chemată de prietenie în toate dome­
plauzele celor prezenţi se dă salut din partea muncitori­ cestui dialog demonstrînd în­ realizează într-un ritm des­ tate şi trebuie să ne propu­ Desigur că societatea pe ca­ niile : vom saluta cu multă
citire expunerii do motive lor români, le urează multă că o dată utilitatea contacte­ tul de rapid şi pentru a-i nem să contribuim la crea­ re o făurim noi în România, astăzi să-şi însuşească cu­ bucurie o delegaţie a univer­
pentru proclamarea înalţilor sănătate şi fericire. „Muchas lor directe ca mijloc de a- putea face faţă, a ieşi cu rea unei lumi în care fie­ societatea socialistă, efortu­ ceririle cele mai înaintate, sităţii dumneavoastră — de
vizitatori ca oaspeţi de o- Gracias" — vă mulţumim propiere şi înţelegere, de mai produse pe piaţa internaţio­ rile pc care le face astăzi dar ea are menirea ca. mîi- profesori şi studenţi — în
noare. mult — răspund muncitorii. buna cunoaştere reciprocă, nală, trebuie realizată o cer­ care naţiune să se poată dez­ poporul român pentru dez­ ne. să asigure ridicarea pe România, punînd prin aceas­
P r e ş e d i n t e l e Nicolae .,Vă rugăm să transmiteţi posibilitatea desprinderii u- volta liberă şi independentă. voltarea economico-socială pe noi trepte a ştiinţei şi cul­ ta bazele unei colaborări di­
Ceauşescu exprimă mulţu­ salutul nostru frăţesc mun­ nor puncte de convergenţă, cetare continuă şi perfecţio­ Iată, domnilor, în ce spirit un drum nou impun ca o ne­ turii fiecărei naţiuni, a şti­ recte între universităţile
miri pentru această cinstire. citorilor din România". La dincolo de existenţă a anu­ nate continuu maşinile şi vizităm ţara dumneavoastră cesitate aşezarea cuceririlor inţei şi culturii universale. noastre. încă o dată. vă mul­
Coloana de maşini îşi con­ rugămintea siderurgiştilor. mitor deosebiri de vederi, produsele. Deci, pentru c co­ în Ce spirit dorim- să iden­ ştiinţei şi tehnicii contempo­ Sigur, şi profesorii, şi ţumesc şi vă rog să trans­
tinuă drumul spre ' uzinele oaspeţii români se fotogra­ convergenţă, cu atît mai fi­ operare bună, trebuie să tificăm împreună căile unei rane la bazele întregii acti studenţii sînt cetăţeni ai li­ miteţi tuturor profesorilor şi
siderurgice. fiază împreună cu ei. rească cu cît participanţii la avem în vedere şi o cola­ vităţi Pentru a asigura un nei ţări — dumneavoastră studenţilor cele mai hune
Primul popas se face la o- Cu reprezentanţii puterni­ dialog sînt exponenţi ai cla­ colaborări mai bune în toa­ progres în toate domeniile sînteţi ai Argentinei, ai unei urări şi salutul nostru prie­
ţclărie. Tovarăşul Nicolae cului detaşament muncito- sei muncitoare. borare în domeniul cercetă­ te domeniile de activitate. de activitate trebuie să fâ- ţări în plină transformare tenesc. (Aplauze).