Page 31 - Drumul_socialismului_1974_03

3
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 958 © SIMBATĂ 9 MARTIE 1974

COMUNICAT COMUN Semnarea Tratatului de prietenie Dejun oferit în onoarea tovarăşului
Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei

şi cooperare intre RepubBca
cu privire la vizita oficială în Republica Elena Ceauşescu

Socialistă România şi Republica {Urmare din pag. 1) re socială care sa pună mai
presus de toate omul, bună­
Argentina a preşedintelui Consiliului de tisfacerea nevoilor sale. Şi, starea şi fericirea sa. Iată,
deci, că şi din acest punct
tocmai de aceea, cînd întîl-
Argentina şi a Comunicatului comun nim un conducător cu de vedere, al năzuinţelor, ne
profund simţ uman, cum este găsim pe un drum comun.
Stat al Republicii Socialiste România, La 8 martie, o nouă filă La începutul ceremoniei, p r e ş e d i n t e l e putem Nicolae ţia se prelungeşte în conti­
In timpul dejunului discu­
Ceauşescu,
decît
nu
s-a înscris în cronica bune­ Ion Păţan, vicepreşedintele să dăm glas adîncii noastre nuare, aceasta dovedind in­
care
afecţiuni,
se
proiectea­
lor relaţii de colaborare din­ Consiliului de Miniştri, mi­ ză asupra întregului popor teresul deosebit cu care sînt
în
rîndurile
mun­
urmărite
Nicolae Ceauşescu, tre România şi Argentina, o nistrul Macovescu, ministrul român.' citorilor de pretutindeni în­
exterior,
comerţului
nouă şi strălucită pagină :
George
t o v a r ă ş u l
Răspunzînd,
preşedintele Consiliului de afacerilor externe, din partea Nicolae Ceauşescu exprimă făptuirile României socialis­
te, experienţa bogată acumu­
Stat al Republicii Socialiste română, şi Alberto Vignes, mulţumiri pentru primirea lată de poporul nostru pe
şi a tovarăşei Elena Ceauşescu România şi preşedintele Re­ ministrul relaţiilor externe, călduroasă făcută la centrul calea edificării vieţii noi, po­
publicii Argentina au sem­
şi Jose Gelbard, ministrul e-
în
pro­
noastre
ţârii
ziţiile
muncitoresc din San Nicolas.
nat, într-un cadru solemn,
argen­
partea
care
fundamentale
Tratatul de prietenie şi coo­ conerrtiei, au din semnat: acordul Fără îndoială, a spus şe­ blemele dezvoltarea socială
tiniană,
privesc
ful statului român, că orice
La invitaţia preşedintelui care se desfăşoară în baza din America Latină şl alte dezvoltarea lor economică şi perare între cele dcuă ţâri general de cooperare econo­ societate care îşi propune să în întreaga lume, stima şi
Republicii Argentina, gene- acordului comercial încheiat regiuni ale lumii pentru a- socială, să-şi poată soluţiona şi Comunicatul comun. mică şi tehnică între guver­ consideraţia deosebite faţă
ral-locotenent Juan Domingo în anul 1969. părarea şi consolidarea inde­ problemele corespunzător vo­ Ora 9,30. Cei doi şefi de nul Republicii Socialiste realizeze o lume mai bună de promotorul neobosit al
să
Peron, preşedintele Consiliu­ In legătură cu aceasta, pendenţei lor politice, eco­ inţei şi hotărîrii lor, fără stat intră în marea sală a România şi guvernul Repu­ trebuie omul; pună pe primul cauzei colaborării internaţio­
plan
făcînd
numai.
lui de Stat al Republicii ambii preşedinţi au reafir­ nomice şi sociale, in vede­ nici un amestec din afară. reşedinţei preşedintelui Ar­ blicii Argentina, Acordul de totul ca omul să se simtă nale şi dreptăţii sociale, to­
Socialiste România, Nicolae mat dorinţa lor de a ampli­ rea eliberării de dominaţia Cei doi şefi de stat şi-au gentinei' de la Olivos. bine şi stăpîn în patria sa, varăşul Nicolae Ceauşescu.
Ceauşescu, a efectuat, îm­ fica relaţiile economice, di- imperialistă, colonialistă şi exprimat îngrijorarea faţă P r e ş e d i n.t e le Nicolae cooperare în domeniul mi­ să-şi poată organiza viaţa In aceeaşi atmosferă în­
preună cu. tovarăşa Elena versificînd structura acesto­ ncocolonialistă, subliniind, de de menţinerea stării conflic- Ceauşescu şi tovarăşa Elena nier, Acordul de cooperate aşa cum o doreşte, se poate sufleţită gazdele îşi iau apoi
Ceauşescu, o vizită oficială ra, prin cooperare economică asemenea, importanţa funda­ tuale din Orientul Apropiat Ceauşescu, preşedintele Juan în domeniul industriei agro­ rămas bun de la oaspeţi.
în Republica Argentina, în­ şi tehnică, în care scop, în mentală a consolidării acţiu­ şi au subliniat necesitatea Domingo Peron si doamna zootehnice, Acordul financiar. asigura, într-adevăr, o dez­
tre 5 şi 8 martie 1974. timpul vizitei, s-a semnat nii comune latlno-americane. reglementării pe cale politi­ 'Maria Estela Martinez de Pe­ Este era 9,50. In acest mo­ voltare corespunzătoare fie­ „A fost o vizită deosebit
cărei naţiuni, numai acei oa­
In timpul şederii sale In „Acordul general de coopera­ Cei doi şefi de stat au re­ că a crizei, în conformitate cu ron iau loc pe un podium ment, preşedinţii Nicolae meni politici pot fi cu ade­ de plăcută; mi-a făcut o
plăcere
să
mare
întîlnesc
Argentina, preşedintele Con­ re economică şl tehnică în­ afirmat sprijinul lor deplin prevederile Rezoluţiei Con­ de onoare. împreună cu cei Ceauşescu şi Juan Domingo vărat progresişti care pot muncitori, ingineri, tehni­
siliului de Stat al Republicii tre Guvernul Republicii So­ pentru lichidarea neîntîrzia- siliului de Securitate nr. 242. doi şefi de stat se află înalte Peron semnează Tratatul de răspunde cerinţelor naţiunilor cieni, populaţia acestui oraş
Socialiste România şi perso­ cialiste România şi Guvernul tă şi in mod necondiţionat a Apreciind rezultatele obţi­ personalităţi române şi ar- prietenie şi cooperare între lor. Deci, umanismul societă­ — declară tovarăşul Nicolae
nalităţile care l-au însoţit, Republicii Argentina". colonialismului, sub toate nute pînă în prezent în do­ gentini'ene. Republica Socialistă Româ­ ţii socialiste pe care o re­ Ceauşescu reprezentanţilor
au vizitat obiective impor­ Totodată, cei doi preşedinţi formele şi manifestările sale, meniul dezangajării forţelor Sala este împodobită cu nia şi Republica Argentina. prezint aici este tocmai so­ postului de radio local, care
tante cu caracter economic, şi-au exprimat satisfacţia în conformitate cu prevede­ militare, părţile şi-au expri­ drapelele român şi argentini­ Cei doi şefi de stat sem­ cietatea care face totul pen­ a transmis în direct şi cere­
ştiinţific, cultural şi socla'l, pentru semnarea recentă la rile rezoluţiilor 1514/XV şi mat speranţa că conferinţa an, ale cărcr falduri se în­ nează totodată Comunicatul tru om şi împreună cu oa­ monia plecării, în întregime.
luînd cunoştinţă cu mult in­ Bucureşti a acordurilor ge­ 3160/XXVIII ale Adunării începută la Geneva va da gemănează, în mod simbo­ comun. menii. Doresc să le urez tot suc­
teres de realizările poporului nerale de cooperare în do­ Generale a Organizaţiei Na­ rezultatele aşteptate pentru lic, cu stemele alăturate ale In încheierea ceremoniei, Mă bucură faptul că dum­ cesul în activitatea lor de
argentinian în aceste domenii. meniul industriei siderurgi­ ţiunilor Unite şi a tuturor realizarea unei păci juste şi celor două ţări.
ce, industriei de telecomuni­ celorlalte documente ale or­ durabile in Orientul Apro­ au luat cuvîntul preşedinte­ neavoastră, generalul Peron, dezvoltare social-economică
Intîlnlrea dintre cel doi caţii, explorării, exploatării ganizaţiei mondiale în ma­ piat. Asistă la acest eveniment propuneţi să realizaţi în Ar­ independentă, de pace şi
preşedinţi s-a desfăşurat în­ şi prelucrării petrolului şi terie de decolonizare. Cel doi preşedinţi au avut istoric înalte personalităţi le Juan Domingo Peron şi gentina o asemenea orîndui- progres".
tr-o atmosferă de cordialita­ industriei petrochimice, pre­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae un schimb de păreri în le­ ale vieţii politice argentini- p r e ş e d i n t e l e Nicolae
te, expresie a relaţiilor de cum şi pentru cele semnate Ceauşescu şi preşedintele gătură cu situaţia actuală ene. , Ceauşescu.
prietenie tradiţională dintre la ^ Buenos Aires în timpul Juan Domingo Peron au de­ din Europa, apreciind pozitiv
România şi Argentina, a vizitei, în domeniile agrozo­ clarat că Republica Socialis­ rezultatele lucrărilor Confe­
sentimentelor de preţuire şi otehnic şi minier. tă România şi Republica Ar­ rinţei general-europene, con­
stimă reciprocă de care sînt Cei doi şefi de stat au gentina, ca ţări în curs âe ferinţă menită să aşeze re­
animate cele două popoare, apreciat pozitiv cooperarea dezvoltare, consideră că re­ laţiile dintre statele conti­ T R A T A T
între care există vechi le­ dintre România şi Argenti­ ducerea şi lichidarea decala­ nentului pe baze noi, astfel
gături bazate pe afinităţi de na în domeniul folosirii paş­ jelor dintre aceste ţări şi ţă­ îneît să se asigure fiecărui
limbă şi cultură. nice a energiei nucleare, pre­ rile economic avansate re­ popor, fiecărui stat, posibili­
In timpul vizitei, preşedin­ cum şi convenţia de colabo­ prezintă o problemă de pri­ tatea de a-şi concentra efor­
tele Consiliului de Stat al rare dintre Institutul naţio­ mă importanţă, decalaje a turile spre dezvoltarea eco-
Republicii Socialiste Româ­ nal de cercetări agrozooteh­ căror eliminare este de inte­ nomico-socială de-sine-stătă- de prietenie şi cooperare între Republica
nia, Nicolae Ceauşescu, şi nice şi Institutul de cercetări res fundamental pentru ga­ toare, în concordanţă cu nă­
preşedintele Republicii Ar­ pentru cereale şl plante teh- rantarea progresului umani­ zuinţele sale. Ei au fost de
gentina, general-locotenent nlce-Fundulea. Ei au subli­ tăţii. acord că realizarea securită­
Juan Domingo Peron, au a- niat importanţa unor aseme­ Ei au reafirmat convinge­ ţii şi consolidării păcii în
vut convorbiri oficiale la nea acorduri pentru dezvol­ rea că, pentru a da impuls Europa va contribui la pro­ Socialistă România şi Republica Argentina
care au participat tovarăşa tarea relaţiilor bilaterale. dezvoltării economice şi so­ movarea colaborării şi la în­
Elena Ceauşescu, membră a Cei doi preşedinţi şi-au ciale, sînt necesare eforturi tărirea securităţii în lumea
Comitetului Executiv al Co­ exprimat satisfacţia faţă de susţinute din partea fiecărei întreagă. în cadrul acestui
mitetului Central al Partidu­ evoluţia raporturilor de co­ ţări pentru a valorifica, pe proces, a fost subliniată im­
lui Comunist Român, precum laborare culturală şi ştiinţi­ baza voinţei şi intereselor portanţa deosebită a trans­ Republica Socialistă Româ­ | ARTICOLUL I şi, drept consecinţă, recu­ ARTICOLUL V
şi persoane oficiale române fică care se desfăşoară pe sale naţionale, bogăţiile na­ formării Balcanilor într-o zo­ nia şi Republica Argentina, noaşterea faptului că orice
care îl însoţesc pe preşedin­ baza acordului cultural, îh- turale şi resursele umane de nă de pace şi bună înţele­ animate de dorinţa de a răs­ înaltele părţi contractante tentativă din partea Unui înaltele părţi contractante
tele Consiliului de Stat. Cheiat în 1968, şi a progra­ Care dispune — inclusiv prin gere. punde aspiraţiilor comune îşi fundamentează relaţiile stat, îndreptată împotriva u- consideră că toate statele au
Din partea argentiniană mului de schimburi culturale promovarea unei largi coo­ Cei doi şefi de stat au a- de pace, apropiere şi înţele­ dintre ele, precum şi cele pe nităţii naţionale sau a inte­ dreptul de a lua parte, în
au participat doamna Maria pe anii 1973-1974, semnat în perări internaţionale. De a- preciat că, pentru asigurarea gere ale popoarelor român care le întreţin cu celelalte grităţii teritoriale a altui condiţii de deplină egalitate,
Estela Martinez de Peron, martie 1973, precum şi a re­ semenea, ei au fost de acord unei păci trainice în lume, şi argentinian, pentru dez­ state, pe normele dreptului stat, constituie o violare gra­ la eforturile pentru soluţio­
vicepreşedintele naţiunii, pre­ centului „Acord de cooperare asupra necesităţii înlăturării este imperios necesară înce­ voltarea continuă a relaţiilor internaţional şi pe principiile vă adusă păcii şi securităţii narea problemelor dezarmă­
cum şi personalităţi ale vie­ ştiinţifică şi tehnologică", oricăror discriminări şi mă­ tarea cursei înarmărilor, a- de prietenie, bazate pe afi­ şi obiectivele Cartei Naţiu­ internaţionale şi, prin urma­ rii. Acordurile şi măsurile în
ţii politice, economice şi încheiat în luna februarie a suri restrictive de natură să vînd în vedere, în primul nităţi de limbă şi cultură nilor Unite şi, în conformi­ re, obligaţia statelor de a nu acest domeniu trebuie să ţină
social-culturale. acestui an Ia Bucureşti. aducă atingere relaţiilor eco­ rînd, dezarmarea nucleară, latină şi pe fundamentul du­ tate cu ele, pe următoarele recunoaşte dobîndirile terito­ seama, în egală măsură, de
In cadrul convorbirilor, De asemenea, cei doi şefi nomice internaţionale şi e- sub control internaţional e- rabil al respectării principii­ principii : riale sau avantajele obţinute pacea şi securitatea tuturor
care s-au desfăşurat într-o de stat, convinşi de impor­ conomiei ţărilor în curs de ficace şi, în acest sens, au lor şi normelor de drept şi I. Dreptul inalienabil al tu­ prin forţă. popoarelor şi să stabilească
atmosferă de sinceră priete­ tanţa schimburilor în vede­ dezvoltare împiedicînd pro­ hotărît să-şi unească efortu­ justiţie internaţională, turor popoarelor de a-şi hotărî 13. Obligaţia statelor de a un echilibru de drepturi şi
nie şi deplină înţelegere, cei rea promovării apropierii şi gresul întregii comunităţi in­ rile pentru obţinerea unor hctărîte de a-şi uni efor­ singure soarta şi de a alege se abţine, în relaţiile inter­ obligaţii între toate statele.
doi preşedinţi s-au informat prieteniei între popoarele ro­ ternaţionale, acorduri eficiente. Realiza­ turile pentru stabilirea de re-„ şi dezvolta liber sistemele naţionale, de la orice formă Ele se angajează, de aseme­
reciproc asupra procesului mân şi argentinian, au apre­ Bazîndu-se pe aceste prin­ rea acestor măsuri ar avea laţii de colaborare şi coope-- lcr politice, economice şi so­ de constrîngere de ordin mi­ nea, să colaboreze şi să-şi
de dezvoltare economică şi ciat în mod pozitiv concre­ cipii, cei doi preşedinţi con­ efecte binefăcătoare asupra - ciale, fără nici un amestec, litar, politic, economic sau aducă, în continuare, întrea­
socială din cele două ţări, tizarea „Acordului de coope­ sideră că problemele ener­ întregii comunităţi' ''interna­ : j-rare între toate statele, ?. "LL 3- presiune sau constrîngere din de altă natură, ca şi de la ga lor contribuţie ‘lâ efortu­
au analizat stadiul actual şi rare turistică" şi a „Con­ giei, materiilor prime, produ­ ţionale şi ar permite dirija­ reafirmîndu-şi adeziunea la afară. ■> ameninţarea cu forţa sau de rile pentru realizarea de a-
perspectivele de dezvoltare a venţiei cu privire la trans­ selor agricole şi industriale rea unei părţi însemnate din scopurile şi principiile care 1 2. Dreptul fiecărui stat îâ la folosirea forţei, sub orice corduri şi măsuri efective de
relaţiilor bilaterale şi au portul maritim". Cei doi trebuie să fie discutate şi so­ fondurile ce se cheltuiesc în inspiră Carta Naţiunilor U- existenţă, la suveranitate pretext, în orice circumstan­ dezarmare, sub control inter­
făcut un schimb de păreri preşedinţi au căzut de acord luţionate în cadrul organi­ prezent pentru cursa înarmă­ nite, ca şi hotărîrea lor co­ şi independenţă naţională, ţă şi sub orice formă, împo­ naţional eficace, cu priorita­
cu privire la problemele in­ să fie intensificate contacte­ rilor către ridicarea nivelu­ mună de a contribui la în­ politică şi economică şi la triva altui stat. te pentru dezarmarea nuclea­
ternaţionale. zaţiilor internaţionale, pentru lui de viaţă al popoarelor, tărirea rolului acestei orga­ justiţie socială. 14. Dreptul inerent al fie­ ră.
le şi schimburile de vizite a se asigura, prin intensifi­ nizaţii în scopul realizării 3. Dreptul imprescriptibil şî cărui stat la autoapărare
P r e ş e d i n t e l e Nicolae între organizaţiile de tineret, carea cooperării internaţio­ combaterea fenomenului sub­ individuală sau colectivă.
Ceauşescu a exprimat apre­ sindicale, do femei şi alte nale, evoluţia ascendentă a dezvoltării economice şi so­ depline a obiectivelor sale, inalienabil al statelor la ex­ 15. Obligaţia statelor de a ARTICOLUL VI
cieri deosebite faţă de rezul­ organizaţii obşteşti, în scopul economiilor ţărilor în curs luţionarea altor probleme de subliniind că marile schim­ ploatarea resurselor lor na­ soluţiona diferendele lor in­
turale.
tatele importante (Jabîndite asigurării unei mai bune cu­ de dezvoltare şi a întregii care depinde mersul înainte bări politice, economice şi so­ 4. Dreptul statelor riverane ternaţionale prin mijloace înaltele părţi contractante
de Republica Argentina în noaşteri reciproce şi pentru umanităţi. al civilizaţiei. ciale, ca şi progresul ştiinţi­ paşnice. îşi vor uni eforturile pen­
dezvoltarea şi modernizarea consolidarea sentimentelor P r e ş e d i n t e l e Nicolae P r e ş e d i n t e l e Nicolae fic contemporan fac să creas­ He a dispune în mod exclu­ 16. îndatorirea fiecărui stat tru întărirea rolului Organi­
economiei naţionale, valori­ de prietenie care există în­ Ceauşescu şi preşedintele Ceauşescu şi preşedintele că importanţă noilor princi­ siv de resursele marine afla­ de a-şi îndeplini, cu bună zaţiei Naţiunilor Unite în
ficarea deplină a resurselor tre cele două popoare. De Juan Domingo Peron au spri­ Juan Domingo Peron au sub­ pii ale dreptului internaţio­ te în limitele jurisdicţiei lor credinţă, obligaţiile asumate menţinerea şi consolidarea
ae
naţionale
a
participa
şi
naturale şi îmbunătăţirea asemenea, s-a convenit să se jinit şi privesc cu satisfacţie, liniat importanţa pe care ţă­ nal şi necesitatea aplicării echitabil la explorarea şi ex­ conform Cartei Naţiunilor păcii şi securităţii internaţio­
condiţiilor economice, socia­ iniţieze schimburi de expe­ în acest sens, propunerea rile lor o acordă rolului lor, cu mai multă eficienţă, Unite, cele ce decurg din nale, dezvoltarea cooperării
le şi culturale ale popor ilui rienţă între instituţiile mili­ preşedintelui Republicii Al­ O.N.U. în rezolvarea pro­ în relaţiile dintre state şi ploatarea teritoriilor subma­ principiile şi normele gene­ între toate naţiunile şi în
argentinian, precum şi faţă tare ale celor două ţări. geriene Democratice şi Popu­ blemelor internaţionale, în conştiente de răspunderea rine şî a resurselor acestora ral recunoscute de drept in­ promovarea normelor drep­
ce se află în afara jurisdic­
de caracteristicile politicii Cei doi şefi de stat au e- lare, Ilouari Boumediene. de interesul popoarelor, apăra­ care incumbă tuturor state­ ţiei naţionale, care constituie ternaţional sau din acorduri tului internaţional în rapor­
sale externe, de independen­ xaminat pe larg situaţia in­ a se convoca de urgenţă o rea principiilor dreptului in­ lor, mari, _ mici şi mijlocii, patrimoniul comun al uma­ internaţionale în vigoare turile dintre state.
ţă, promovare do relaţii cu ternaţională actuală şi au sesiune specială a Adunării ternaţional şi crearea unui indiferent de gradul lor de nităţii. conforme acestor principii şi I
toate ţările şi o permanentă fost de acord că dinamica e- Generale a O.N.U. pentru a climat de deplină securitate dezvoltare sau sistemul po­ norme de drept internaţional. ARTICOLUL vii
căutare de a se ajunge la pocii noastre demonstrează discuta problemele resurselor în lume. Ei au declarat cu litic, economic ori social şi 5. Obligaţia tuturor statelor Înaltele părţi contractante
puncte de vedere asemănă­ consolidarea crescîndă a vo­ de materii prime şi ale dez­ fermitate că ar fi în intere­ cultural, pentru instaurarea 'de _ a respecta şi prezerva declară • că aceste principii In scopul asigurării înfăp­
toare în comunitatea naţiu­ inţei popoarelor pentru a- voltării, ceea ce va permite sul profund al tuturor po­ unui climat de pace şi secu­ mediul ambiant şi de a co­ fundamentale ale dreptului tuirii prevederilor prezentu­
nilor, politică inspirată şi firinarea independenţei şi ca la reglementarea acestor poarelor ca O.N.U., celelal­ ritate în lume şi pentru dez­ labora în mod eficient pen­ internaţional sînt legate în­ lui Tratat, înaltele părţi con­
condusă direct de gcneralul- suveranităţii lor. probleme de importanţă vi­ te organizaţii şi organisme voltarea relaţiilor de priete­ tru stabilirea de norme inter­ tre ele şi că, în interpretarea tractante vor intensifica şi
locotenent Juan Domingo P r e ş e d i n t e l e Nicolae tală să participe toate sta­ internaţionale, să acţioneze nie şi cooperare între state, naţionale referitoare la con­ lor, fiecare dintre ele trebuie lărgi consultările dintre ele,
cu mai multă eficacitate pen­
jPeron, în relaţiile Argenti­ Ceauşescu şi preşedintele tele, indiferent de dimensiu­ tru promovarea colaborării menţinînd solidaritatea fer­ servarea şi exploatarea ar­ considerat în contextul celor­ fie pe cale diplomatică, fie
nei cu toate popoarele lumii. Juan Domingo Peron au sub­ ne, potenţial, nivel de dez­ şi înţelegerii între naţiuni mă cu lupta dusă împotriva monioasă a resurselor natu­ lalte. prin intermediul consultări­
Preşedintele Juan Domin­ liniat în mod deosebit faptul voltare, sistem social, politic. şi au exprimat hotărîrca de imperialismului, colonialismu­ rale folosite în comun de do­ Aceste principii trebuie să lor periodice la diverse ni­
go Peron a exprimat satis­ că politica externă a celor Ambii preşedinţi au subli­ a acţiona, unindu-şi efortu­ lui, neocolonialismului, sub' uă sau mai multe ţări, de a fie riguros respectate de că­ veluri. Aceste consultări nu
facţia sa faţă de progresele două ţări se bazează pe prin­ niat necesitatea respectării rile cu cele ale altor state, orice formă, şi pentru eli­ cocpera, informîndu-se şi tre toate statele, în relaţiile sînt opuse altor obligaţii in­
realizate de România în cipiile recunoscute ale drep­ dreptului imprescriptibil şi în vederea întăririi rolului berarea naţională şi Socială. consultîn'du-se în prealabil lor reciproce, şi violarea lor ternaţionale ale celor două
crearea unei industrii mo­ tului internaţional. Ei au re­ inalienabil al tuturor state­ O.N.U., aşa cum preconizea­ avînd în vedere răspunde­ între ele, în cadrul relaţiilor nu va putea fi justificată părţi şi nici celorlalte siste­
lor normale.
derne, în domeniul agricul­ afirmat convingerea lor că, lor la exploatarea bogăţiilor ză rezoluţia 2 925/XXVII a rea care incumbă tuturor niciodată şi în nici o circum­ me de consultări prevăzute
turii, ştiinţei şi culturii, ca­ pentru a asigura un climat lor naturale şi necesitatea Adunării (Generale a acestei statelor pentru realizarea u- 6. Egalitatea în drepturi a stanţă. de acorduri în vigoare şi vor
re se reflectă în ridicarea stabil de pace şi securitate de a adopta toate măsurile organizaţii. nui climat de securitate şi tuturor statelor şi, drept con­ înaltele părţi contractante avea ca obiect chestiunile
fiecărui
stat
dreptul
secinţă,
nivelului de viaţă al popo­ pe plan internaţional, este care să permită menţinerea Avînd în vedere importan­ colaborare în lume şi pentru de a participa la examina­ declară hotărîrea log, de a referitoare la dezvoltarea re­
rului român, precum şi faţă necesar ca relaţiile dintre şi îmbunătăţirea calităţii me­ ta .-contribuţie a contactelor intensificarea legăturilor de rea şi soluţionarea probleme­ dezvolta relaţii prieteneşti şi laţiilor dintre cele două sta­
de politica internaţională ac­ state să se bazeze pe respec­ diului, în conformitate cu personale şi a schimbului de prietenie dintre toate ţările, lor internaţionale care le de cooperare CU toate cele­ te, la problemele internaţio­
tivă şi clarvăzătoare promo­ tarea strictă a principiilor cerinţele protejării naturii, păreri între cei doi şefi de indiferent de sistemul lor po­ privesc. lalte state, pe baza principii­ nale de interes comun, inclu­
vată de România, personal independenţei şi suveranită­ şi dezvoltarea armonioasă a stat la dezvoltarea colaboră­ litic, econcmic şi Social sau 7. Dreptul fiecărui stat de lor sus-menţionate. siv cele examinate de orga­
de preşedintele Consiliului ţii naţionale, egalităţii depli­ vieţii umane. în ceea ce pri­ rii bilaterale, la întărirea în­ nivelul lor de dezvoltare, a beneficia de cuceririle şti­ ARTICOLUL II nizaţiile internaţionale ale
de Stat, Nicolae Ceauşescu. ne în drepturi, neamestecu­ veşte folosirea resurselor na­ crederii, stimei şl respectului inţei şi tehnologiei moderne, înaltele părţi contractante căror membre sînt cele două
reafirmînd
dreptul
politică consecvent pusă în lui în treburile interne şi turale în comun, au reafir­ reciproc dintre popoarele statelor la dezvoltare tuturor 8. Dreptul statelor la a- vor dezvolta şi întări rela­ State, îndeosebi Organizaţia
eco­
slujba întăririi păcii şi dez­ externe, interesului şi avan­ mat adeziunea lor deplină Ia român şi argentinian, ambii vantaje reciproce în colabo­ ţiile de prietenie şi coopera­ Naţiunilor Unite, precum şi
voltării cooperării între toa­ tajului reciproc. prevederile Rezoluţiei 3129/ preşedinţi şi-au exprimat sa­ nomică, socială şi şi culturală rarea dintre ele. re între cele două state, lăr- la orice altă chestiune asu­
ca
independentă,
dreptul
te naţiunile, pe baza noilor Preşedinţii român şi ar­ XXVIII a Adunării Generale tisfacţia pentru rezultatul 9. Dreptul şi obligaţia sta­ gindu-le şi aprofundîndu-le pra căreia ambele părţi vor
principii ale dreptului inter­ gentinian s-au pronunţat cu a Organizaţiei Naţiunilor U- convorbirilor prilejuite de de a participa la cooperarea telor, independent de siste­ în toate domeniile de inte­ considera util să aibă schimb
naţional. fermitate în favoarea obli­ nite. prezenta vizită, care mar­ internaţională în diverse do­ mul social şi politic, de a co­ res comun, dezvoltînd — la de păreri.
Animaţi de dorinţa de a gaţiei statelor de a se abţi­ Cei doi şefi de stat au re­ chează un moment de o deo­ menii şi de a avea acces li­ opera între ele în diverse diverse niveluri—o coopera­
răspunde aspiraţiilor de pa­ ne. în relaţiile lor internaţio­ cunoscut dreptul inerent a* sebită semnificaţie în rela­ ber la cuceririle ştiinţei şî domenii, în scopul menţine­ re reciproc avantajoasă în ARTICOLUL VIII
ce, apropiere şi înţelegere nale, de a recurge la folosi­ statului riveran de a explo­ ţiile dintre România şi Ar­ tehnicii moderne, rii păcii şi securităţii inter­ domeniile economic, comer­
între popoarele român şi ar­ rea forţei sau a ameninţă­ ra, exploata şi conserva re­ gentina, şi au reafirmat ho- conştiente că trebuie rea­ naţionale, de a favoriza pro­ cial, industrial, cultural, şti­ înaltele^ părţi contractante
gentinian, de a adinei şi rii cu folosirea forţei sau a sursele naturale ale mării a- tărîrea lor de a continua a- lizate eforturi mai mari. atît gresul economic şi social al inţific şi tehnic şi vor pro­ declară că obligaţiile prevă­
dezvolta relaţiile dintre oricărui alt mijloc împotriva diacente coastelor sale, în semenea contacte, în intere­ pe plan naţional, cît şi inter­ tuturor naţiunilor şi îndeo­ mova, prin mijloace cores­ zute în prezentul Tratat nu
România şi Argentina şi a integrităţii teritoriale sau a cadrul limitelor jurisdicţiei sul celor două popoare prie­ naţional, pentru a se asigura sebi al ţărilor în curs de dez­ punzătoare, o mai mare a- sînt opuse obligaţiilor , care
spori contribuţia celor două independenţei politice a altui sale naţionale, şi de a par­ tene, al păcii şi securităţii în o evoluţie mai rapidă a ţă- voltare. propiere între cele două po­ decurg pentru fiecare dintre
ţări la consolidarea păcii şi stat şi pentru reglementarea ticipa în mod echitabil la lumea întreagă. rilcr în curs de dezvoltare şi 10. Dreptul statelor la dez­ poare. ele din alte tratate la care
securităţii internaţionale, pre­ pe cale paşnică a diferende­ explorarea şi exploatarea P r e ş e d i n t e l e Nicolae a se elimina decalajul tot voltarea lor politică, econo­ ARTICOLUL III sînt părţi, precum şi din
şedintele Nicolae Ceauşescu lor dintre state. în cadrul fundului mărilor şi oceane­ Ceauşescu a adresat cele mal mai mare care le desparte mică şi socială şi la benefi­ înaltele părţi contractante normele generale ale dreptu­
şi preşedintele Juan Domin­ dreptului pe care îl are fie­ lor şi a resurselor acestora vii mulţumiri preşedintelui ’de ţările dezvoltate, ciile care derivă din aceasta, vor dezvolta relaţiile de prie­ lui internaţional.
go Peron au semnat ,,Trata­ care popor de n hotărî în ce se află în afara jurisdic­ Juan Domingo Peron, guver­ avînd în vedere interesul avînd în vedere că această tenie şi cooperare cu toate
tul de prietenie şi cooperare mod liber procesul dezvoltă­ ţiei lor naţionale, care con­ nului şi poporului argentini­ lor şi necesitatea colaborării dezvoltare trebuie să se ba­ statele pe baza principiilor ARTICOLUL IX
între Republica Socialistă rii sale, în conformitate cti stituie patrimoniul comun al an pentru primirea călduroa­ active în procesele ’de coope­ zeze pe respectarea interese­ enunţate şi vor acţiona în­ Prezentul Tratat intră în
propriile sale aspiraţii şi cu
România şi Republica Ar­ interesele sale legitime. S-au umanităţii. să şi ospitalitatea care, i-au rare regională căre _au ca lor propriilor popoare şi a deosebi pentru progresul tu­ vigoare în momentul semnă­
gentina". pronunţat, de asemenea, îm­ In ceea ce priveşte evolu­ fost acordate personal şi so- obiect de a promova dezvol­ demnităţii şi valorii persoa­ turor ţărilor în curs de dez­ rii şi va fi supus ratificării
Cei doi preşedinţi au con­ potriva politicii imperialiste ţia situaţiei din Sud-Estul A- ţioi sale, precum şi celorlal­ tarea economică şi socială nei umane. voltare. conform procedurii constitu­
statat cu satisfacţie că rela­ de dominaţie, agresiune şi siei, cei doi preşedinţi au sa­ te personalităţi care l-au în­ şi independentă a popoarelor, II. Obligaţia statelor de a ţionale în vigoare în cele
ţiile bilaterale româno-argen- amestec în treburile altor lutat cu satisfacţie încheierea soţit in timpul vizitei în Re­ au hotărît să încheie pre­ nu interveni, în nici o for­ ARTICOLUL IV două state.
tiniene au cunoscut o evo­ state, de presiune de orice Acordului de încetare a răz­ publica Argentina. zentul Tratat de prietenie şi mă şi sub nici un pretext, încheiat în oraşul Buenos
luţie favorabilă şi au eviden­ fel în relaţiile internaţionale. boiului şi restabilirea păcii Preşedintele Consiliului de cooperare şl, îft acest scop. în afacerile interne sau ex­ înaltele părţi contractante Aires, capitala Republicii
ţiat existenţa unor noi posi­ Cei doi preşedinţi au conve­ în Vietnam, semnarea acor­ Stat al Republicii Socialiste preşedintele- Consiliului de terne ale oricărui alt stat. vor coopera în scopul pro­ Argentina, la 8 martie 1974,
bilităţi pentru lărgirea şi di­ nit că, în condiţiile actuale dului referitor ia restabili­ România, Nicolae Ceauşescu. Stat al Republicii Socialiste 12. Obligaţia statelor de a movării destinderii, păcii, în două exemplare originale,
versificarea lor în domeniile ale situaţiei internaţionale, rea păcii şi realizarea înţele­ şi tovarăşa Elena Ceauşescu România şi preşedintele Re­ respecta inviolabilitatea fron­ bunei înţelegeri şi cooperări fiecare în limbile română şi
politic, economic, social, teh­ toate statele, mari, mijlocii gerii naţionale în Laos, pre­ au invitat pe preşedintele publicii Argentina an conve­ tierelor de stat şi integrita­ în Europa, America Latină spaniolă, ambele texte a-
nic, cultural şi ştiinţific. în sau mici, indiferent de po­ cum şi protocolul cu privire Republicii Argentina, Juan nit asupra celor ce urmează : tea teritorială a altor state şi în întreaga lume. vînd valabilitate egală.
folosul reciproc al celor două tenţial şi regimul lor social, la Laos, recent încheiat, ex- Domingo Peron, şi pe doam­
ţări şi popoare. pot şi trebuie să participe primîndu-şi speranţa că acor­ na Maria Estela Martinez de
Ei au scos în evidenţă ro­ activ Ia studierea şi soluţio­ durile realizate vor crea con­ Peron să facă o vizită ofi­ pentru pentru
lul pozitiv al contactelor bi­ narea problemelor contempo­ diţii pentru instaurarea unei cială în România. Republica Socialistă România Republica Argentina
laterale care au avut loc în rane. păci durabile în această par­ Invitaţia a fost acceptată
domeniul economic, reliefînd Ambii şefi de stat au rea­ te a lumii, astfel ca popoa­ cu plăcere. Data vizitei ur­ . general-locotenent
sporirea schimburilor comer­ firmat solidaritatea lor cu rele din Indochina să-şi poa­ mează să fie stabilită pe ca­ NICOLAE CEAUŞESCU JUAN DOMINGO PERON
ciale între cele două ţări. lupta statelor şi popoarelor tă consacra forţele pentru le diplomatică.
preşedintele Consiliului de Stat preşedintele Naţiunii
NICOLAE CEAUŞESCU, JUAN DOMINGO PERON,
GEORGE MACOVESCU ALBERTO i. VIGNES
8 martie 1974 ministrul afacerilor externe ministrul relaţiilor externe şi cultelor