Page 33 - Drumul_socialismului_1974_03

Proletari din toate tarile, unljl-vă!

Primăvara a venit, ta Şantierul T.C.M.M.

Petroşani cind se dezgheaţă ritmul de lucru ?

© In două luni, şantierul a realizat doar II.G la sută mobilizator al loturilor este
din planul anual stopat de conducerea şantie­
@ Recuperarea restanţelor — prevăzută pentru trimes­ rului.
trul II Ing. C. Stanciu: Planul pe
Anul XXVI Nr. 5 959 DUMINICA 10 MARTIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI © Şeful de şantier — într-o situaţie „delicată" acest an .este mai mare cu
® Angajamentul mobilizator al loturilor — stopat de 40 la sută decît în 73. Dacă
conducerea şantierului punem în balanţă şi obiec­
tivele nepredate încă, tre­
Anul trecut, datorită mo­ Constantin Slanciu, şeful buie să recunoaştem că nu­
V I Z I T A T O V A R Ă bilizării generale a construc­ serviciului producţie. Am început mai în trimestrul II putem
:
Balaş
T.
torilor, dar şi a unor împre­
jurări favorabile, planul va­ slab acest an Nu avem con­ recupera restanţele, că ni
se cer în continuare eforturi
loric al Şantierului T.C.M.M. diţii pentru atacarea unor deosebite.
Petroşani a fost realizat cu lucrări, deşi în adunarea oa­ Nu contestăm că este ne­
din
decem­
menilor
muncii
depăşiri. Cel fizic nu. Unele
N I C O L A E C E A U Ş E S C U l N G U I N E E A obiective de-abia finalizărilor. brie de realizare a posibilită­ voie de efort. Dar acesta nu
s-au
analizat
se
acum
pare să fi fost depus pînă
planului
ţile
află
în
stadiul
Nu o să. le enumerăm, ci de construcţii-montaj pe tri­ acum de vreme ce fluctuaţia
vom sublinia cauzele care au mestrul I 74 în proporţie de se menţine la un nivel ridi­
generat o astfel de situaţie, 24 la sută. Au fost lansate cat (în 73 — 684 angajaţi
Populaţia capitalei Guineei, rii. Mulţimea de cetăţeni sa­ misiunea ce le-a fost încre­ aeroport şi pînă în oraş, in te din nou atmosfera spe­ în acest sens cîteva chemări şi 735 plecaţi): de vreme ce
oraşul Conakry, a făcut, lută, prin ovaţii, sosirea so­ dinţată — de a contribui la lungime de circa 15 kilome­ cifică marilor întruniri ce începem de la precizarea că la întrecere. au fost înregistrate 1226 om-
în lunile ianuarie şi februa­
slmbătă, o primire triumfală lilor poporului român. dezvoltarea legăturilor de tri, este pavoazată cu mii marchează evenimente de rie a.c., şantierul nu şi-a o- zile întreruperi şi 2062 om-
lecretarului general al Parti­ La scara avionului, tova­ prietenie şi cooperare ro- şi mii de drapele ale celor cea mai mare însemnătate norat sarcinile de plan de- Intuim un substrat formal zile absenţe nemotivate, iar
dului Comunist Român, pre­ răşul Nicolae Ceauşescu şi mâno-guineeze. două ţări, cu banderole tri­ din viaţa poporului guineez. cît în proporţie de 92 şi res­ al vorbelor. LOtul Lupeni, lotul Lupeni. care a avut de
şedintele Consiliului de Stat, tovarăşa Elena Ceauşescu In timpul intonării imnu­ colore, alcătuind, din distan­ In momentul în care au­ pectiv 93.8 la sută, ceea ce care a lansat chemarea, şi-a predat 6 lucrări, a finalizat
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sînt salutaţi cu deosebită rilor de stat ale României ţă în distanţă. originale tomobilul deschis în care se propus să realizeze planul doar două. De fapt, eşalona­
şi tovarăşei Elena Ceauşescu, cordialitate de tovarăşul Ahmed şi Guineei, în văzduh ră­ arcuri de triumf, cu urări de află preşedinţii Nicolae nu valorează mai mult de de producţie cu 5 zile mai rea sarcinilor s-a făcut ar­
11.6 la sută din planul anual.
întîmpinîndu-i cu entuziasm Sekou Toure şi soţia sa, sună 21 de salve de artilerie. bun venit şi chemări la în­ Ceauşescu şi Ahmed Sekou Dar această situaţie nu parc devreme, să extindă acordul bitrar, permiţând lotului Li-
;şi sentimente de fierbinte Andree Toure. Cei doi con­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu tărirea prieteniei şi dezvol­ Toure şi automobilul în ca­ să îngrijoreze conducerea global la 70 la sută din e- vezeni să-şi depăşească ci­
dragoste, „ca pe membri ai ducători de partid şi de stat primeşte raportul coman­ tarea cooperării dintre cele re se află tovarăşele Elena şantierului. comitetul de fective, să realizeze o eco­ frele de plan cu 3,7 la sută,
aceleiaşi familii de luptători" işi strîng cu căldură mîinile, dantului gărzii de onoare două popoare. Ceauşescu şi Andree Toure partid. nomie la preţul de cost de pentru ca cel de la Petrila
— cum declara, în ovaţiile se îmbrăţişează. alcătuită din militari în In zare se profilează edi­ intră pe poarta stadionului, 50 000 lei. să raporteze o nerealizare de
a zeci de mii de oameni, In întîmpinarea tovarăşului uniformă de paradă — ficiile noi ale acestui oraş. din piepturile celor peste 30 Am ajuns la sediul şantie­ Angajamentul şantierului 4,9 la sută. Planul lotului
secretarul general al Parti­ Nicolae Ceauşescu a venit, după care, împreună cu to­ situat chiar pe coasta Atlan­ de mii de cetăţeni care um­ rului în jurul orei 9. Ni s-a este însă ceva mai modest: din Ghelar — cel mai negli­
dului Democrat din Guineea, de asemenea, pe aeroport A- varăşul Ahmed Sekou Toure, ticului şi' în perimetrul plu pînă la refuz tri­ spus că şeful este la Live- acord global — 60 la sută; jat dintre loturi în anul tre­
preşedintele Republicii Gui­ ristides Pereira, secretar ge­ trece în revistă garda de o- căruia sînt cuprinse Pe­ bunele izbucnesc ovaţii zeni, în vizită la un punct economii la preţul de cost cut — primeşte pentru acest
neea, tovarăşul Ahmed Se- neral al Partidului African noare. ninsula Kaloum, de formă entuziaste. Mulţimea scan­ de lucru. In aşteptare, ne-am — 80 000 lei; finalizarea pla­
kou Toure. Cea de-a treia al Independenţei din Gui- triunghiulară, şi mai multe dează „Ceauşescu — Toure", întreţinut cu tovarăşii Teo­ nului cu 5 zile înainte de ILIE COJOCARU
partid
şi
Conducătorii
de
urtapă a itinerarului tovară­ neea-Bissau şi Insulele Capu­ de stat ai celor două ţări. insule. Deşi datează încă precum şi lozinci care dau dor Balaş, secretarul comite­ termen. Nu pricepem, deocam­
şului Nicolae Ceauşescu se lui Verde, care îl salută cu tovarăşele Elena Ceauşescu din 1837. oraşul cunoaşte expresie prieteniei dintre ce- tului de partid. Teodor Ni- dată, de ce angajamentul (Continuare in pag. a 3-a)
desfăşoară pe pămîntul unei cea mai mare căldură. şi Andree Toure. celelalte o adevărată dezvoltare în- le două ţări şi popoare. chita, inginer şef, şi ing.
ţări africane care şi-a cuce­ Apoi, preşedintele Consiliu­ persoane oficiale române şi cepînd cu proclamarea in­ Potrivit protocolului gui­
rit pe deplin neatîrnarea. lui de Stat al Republicii guineeze se îndreaptă spre dependenţei Guineei, la 2 neez. maşinile efectuează un
Liber şi stăpîn pe destinele Socialiste România prezintă salonul de onoare al aero­ octombrie 1958. fiind prin­ „tur de onoare" în mijlocul
sale, poporul 'guineez salută, preşedintelui Republicii Gui­ gării; oaspeţii şi gazdele se cipalul centru economic şi uralelor care nu mai conte­ Plenara comună
în persoana preşedintelui neea persoanele oficiale oare întreţin cordial, prieteneşte. politic al ţării, cu o popu­ nesc. Cei doi preşedinţi răs­ m m
Nicolae Ceauşescu, pe priml.il îl însoţesc. Preşedintele Ahmed Sekou laţie de peste 200 de mii de pund cu prietenie manifestă­
şef de stat român care vizi­ Tinere fete, înveşmîntate Toure adresează tovarăşului locuitori. rilor de entuziasm ale mul­ a Comitetului
tează această ţară. în elegante costume de un Nicolae Ceauşescu un căl­ Vizita pe care o întreprin­ ţimii.
...Este ora 9,30 (ora locală). alb imaculat, cu eşarfe tri­ duros salut de bun venit, de în Guineea. începînd de In tribune domneşte o at­ Dominanta personalităţii: Central al U.T.C.
Aeronava prezidenţială ate­ colore româneşti şi guineeze. exprimîndu-şi convingerea că sîmbătă. preşedintele Consi­ mosferă de bucurie de ne-
rizează pe aeroportul inter­ oferă înalţilor oaspeţi splen­ prezenţa şefului statului ro­ liului de Stat al României descris. Mulţimea intonează
naţional „Gbessia" din Co­ dide buchete de flori tro­ mân în Guineea va da un este menită a crea o bază cîntece revoluţionare şi de şi a Gonsiliului
nakry, împodobit sărbăto­ picale, precum şi nuci de puternic impuls prieteniei şi mai trainică relaţiilor de bun venit. Mii şi mii de oa­ dragostea de muncă, de oameni
reşte cu tricolorul românesc, cola — simbol de aleasă între cele două ţări şi po­ prietenie şi solidaritate mi­ meni cîntă şi dansează în
precum şi drapelul roşu, ospitalitate pe aceste me­ poare, cooperării bilaterale. litantă existente între cele ritmul care nu mai conte­ Nu departe de turnurile
galben, verde al Republicii leaguri. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu două popoare, să le amplifi­ neşte a! tam-tam-urilor. Din crenelate ale Castelului Cor-
Guineea, care încadrează Sînt prezentate, în conti­ mulţumeşte pentru primirea ce şi să le adâncească în ce­ eşarfe pătrate de culoare ro­ vineştilor. care veghează de
portretele tovarăşului Nicolae nuare, conducătorului român călduroasă făcută, adresînd, le mai diferite domenii. şie,' băieţi şi fete îmbrăcaţi secole scurgerea timpului pe In ziua de 9 martie a c.
Ceauşescu şi tovarăşului înaltele personalităţi guine­ din partea sa, din partea O strălucită expresie a vi­ în alb alcătuiesc cu ingenio­ aceste meleaguri, se înalţă s-au desfăşurat în Bucureşti
Ahmed Sekou Toure. Pe eze aflate pe aeroport, mem­ întregului popor român un brantelor sentimente pe care zitate o imensă lozincă, pe de nouă decenii încrengă­ lucrările plenarei comune a
imense pancarte sînt înscrise, bri ai C.C. al P.D.G., alţi salut prietenesc şi urări locuitorii din Conakry, în­ întreaga lungime a uneia tura metalică a primului Comitetului Central al Uniu­
din tribune : „Vive la Ron-
în limbile română şi fran­ membri ai guvernului, con­ de noi succese poporului tregul popor guineez. le nu­ manie — Trăiască România". furnal ce marca începutu­ nii Tineretului Comunist şi
ceză, urările: „Bun venit ducători ai organizaţiilor de guineez. împărtăşind ace­ tresc faţă de România so­ rile siderurgiei hunedorene. a Consiliului Uniunii Aso­
de
conducăto­
p r e ş e d i n t e l u i Nicolae masă şi obşteşti, un mare eaşi convingere că ac­ cialistă, faţă constituit-o marea După efectuarea turului de Adeseori fascinat de măre­ ciaţiilor Studenţilor Comu­
a
ei.
rul
Ceauşescu, marele conducă­ număr de militanţi ai Parti­ tuala vizită va deschide adunare populară de pe sta­ onoare, preşedinţii Nicolae ţia acestui colos contempo­ nişti din România.
tor socialist", „Trăiască prie­ dului Democrat din Guineea. largi orizonturi colaborării dionul municipal din capita­ Ceauşescu şi Ahmed Sekou ran cu Turnul Eiffel, mi-am Pornind de la orientările
tenia militantă guineezo-ro- Specialiştii români care româno-guineeze, în interesul la Guineei, care a avut loc Toure. tovarăşele Elena îndreptat paşii spre secţia şi indicaţiile conducerii
mână:". „Federaţia din lucrează în Guineea şi fami­ ambelor ţări şi popoare, al imediat după ceremonia pri­ Ceauşescu şi Andree Toure, partidului, ale secretarului
Conakry a Partidului De­ liile lor, membrii Ambasadei cauzei păcii. înţelegerii şi mirii pe aeroport. Stadionul celelalte oficialităţi române I furnale a combinatului general, tovarăşul Nicolae
mocrat din Guineea vă u- române îşi manifestă marea .solidarităţii dintre toate po­ ce poartă numele .,28 Sep­ şi guineeze iau loc în lojile hunedorean, încercînd să-i Ceauşescu, reafirmate recent
drape­
de
oficiale.
încadrate
rează bun sosit". bucurie de a-1 vedea pe con­ poarele lumii. tembrie" — evocind acea zi lele României şi Guineei, de cunosc pe cei care întreţin la şedinţa de analiză cu Bi­ al
roul
Comitetului
Central
Pe aeroport, au venit să ducătorul iubit al partidului _ Cei doi conducători.şe istorică, de acum .16. .-ana.- portretele celor doi conducă- viaţa giganticelor- agregate, U.T.C. şi Biroul Comitetului
salute pe şeful statului ro­ şi statului aici, la mii de îndreaptă spre coloana de cind poporul guineez s-a pro­ din pîntecele cărora se scur­ Executiv al Consiliului
mân un foarte mare număr kilometri depărtare de pa­ maşini. nunţat pentru crearea unui ge fonta ca dintr-un corn al U.A.S.C.R.. plenara a anali­
de locuitori din capitala ţă­ trie, unde îşi îndeplinesc întreaga autostradă de la stat independent — cunoaş­ (Continuare în pag. a 2-a)
abundenţei, fonta fără de care noi, oţelarii, n-am putea zat întreaga activitate a or­
făuri oţelul. ganelor şi organizaţiilor
Am apelat de multe ori pentru a primi indicaţiile ne­ U.T.C. şi asociaţiilor studen­
cesare de la secretarul comitetului de partid de aici, ţilor comunişti şi a stabilit
Arcadie Schwartz. pe care l-am întîlnit întotdeauna în măsurile necesare pentru îm­
ÎNCHEIEREA vizitei preşedintelui mijlocul oamenilor, sfătuindu-se cu ei asupra celor mai bunătăţirea generală a mun­
diverse aspecte ale problemelor pe care le ridică viaţa
cii politico-educative şi întă­
politică şi economică din secţie. M-a impresionat mereu rirea combativităţii revoluţio­
felul său direct de a discuta cu oamenii, capacitatea de a nare, pentru educarea tineri­
sesiza în profunzime mobilurile care-i animă pe oameni lor în spiritul cultuţui faţă
N I C O L A E C E A U Ş E S C U lN ARGENTINA — fermitatea şi logica gîndirii sale, promptitudinea deci­ de muncă, al participării res­
ziilor.
împreună
toţi
ponsabile.
cu
Intr-una din ultimele zile ale anului trecut, i-am măr­
oamenii
înfăptui­
muncii,
turisit dorinţa de a încerca să scriu despre activitatea sa. rea neabătută a la programului
„Lasă. măi băiete, scrie mai bine despre oamenii aceştia de fătirire a societăţii socia­
de la furnale, pentru că ei sînt mult mai interesanţi docît liste multilateral dezvoltate.
Guvintările rostite la ceremonia semnării documentelor oficiale româno-argentiniene mine". I-am ascultat dorinţa şi am scris despre ei. Acum plenarei a luat cuvîntul to­
lucrărilor
In
încheierea
însă vreau să scriu despre secretarul de partid şi maistrul
principal Arcadie Schwartz, care din cei 43 de ani de
Burtică,
varăşul
Cornel
viaţă, 28 i-a petrecut în cîmpul muncii. Din discuţia cu membru supleant al Comite­
el şi cu cîţiva dintre oamenii cu care lucrează am putut
pus capăt unui război care cunoaşte cîteva din momentele esenţiale ale vieţii şi ac­ tului Executiv, secretar al
Cuvîntarea preşedintelui Cuvîntarea tovarăşului a produs de asemenea, multe tivităţii sale. C.C. al P.C.R. ☆
acestea
Toate
suferinţe.
—
In anul 1945 a păşit pentru prima oară. însoţit de tatăl
iniţierea unor negocieri şi său, furnalist destoinic şi el, pe porţile uzinelor de fier Plenara comună a C.C. al
contacte între diferite state ale Hunedoarei. După terminarea şcolii tehnice siderur­ U.T.C. şi a Consiliului
PERON NICOLAE CEAUŞESCU in soluţionarea unor ome­ gice, a lucrat ca maistru furnalist, participînd şi la con- U.A.S.C.R. a adoptat o tele­
pro­
adresată
Comitetului
gramă
care
preocupă
bleme
VIRGIL VOIŞAN
nirea contemporană — au oţelar, C.S. Hunedoara Central al Partidului Comu­
Conţinutul acestor docu­ în America Latină. Este un Ziua de astăzi va rămîne te pe baze noi. Au fost solu­ dus la un început de des­ nist Român, tovarăşului
mente reprezintă un simbol răspuns reciproc la eveni­ înscrisă în istoria popoarelor ţionate unele probleme care tindere în viaţa internaţio­ (Continuare în pag. a 3-a) Nicolae Ceauşescu.
perfecţionat al unui act de mentele istoriei moderne, în român şi argentinian ca un trenau de multă vreme — nală, politică ce, fără nici
o deosebită importanţă isto­ care acţiunile de cooperare moment istoric în relaţiile mă refer la Europa, spre o îndoială, a fost şi este sa­
rică în relaţiile dintre naţiu­ între ţări şi continente de­ de prietenie şi colaborare exemplu — unde o serie de lutată de toate popoarele
nile noastre. monstrează forţa şi vigoa­ dintre ele. probleme şi-au găsit o solu­ care doresc să se pumă capăt
Prezenţa dumneavoastră la rea unui destin universal, Cu puţin înainte, am sem­ ţionare politică, deschizînd vechii politici imperialiste de CHEMAREA CONFERINŢEI PE ŢARA-VAST PROGRAM
Buenos Aires confirmă im­ la care nu se poate renunţa. nat, împreună cu preşedinte­ calea spre o colaborare eco­ forţă şi dictat, colonialismu­
portanţa acestui fapt isto­ In acest tablou, pe care-1 nomică, iar cu un an în ur­ lui, neocolonialismului, să se
ric. Este pentru prima dată reprezintă, astăzi, umanita­ le Peron, Tratatul de priete­ mă a început Conferinţa ge- asigure respectarea drepturi­ DE LUCRU PENTRU AGRICULTORII HUNEDQRENI
nie şi cooperare, iar anterior
cînd un şef de stat dintr-o tea, lumea vede trezirea, în au fost semnate o serie de neral-europcană, menită să lor fiecărei naţiuni la dez­
ţară socialistă din Europa toată plenitudinea sa, a u- acorduri cu privire la coo­ aşeze relaţiile dintre statele voltarea liberă, independen­
răsăriteană vine în America nui continent tînăr şi plin perarea economică, tehnico- continentului pe o bază tă, corespunzător năzuinţelor
Latină pentru a observa în­ de speranţe, continentul lati- nouă, să asigure o colaborare sale. de plan în zootehnie a-tît în
deaproape realitatea conti­ no-american, a cărui reali­ ştiinţifică, culturală între ţă­ bazată pe deplina egalitate Dar, ar însemna să nu ţi­ îndeplinim toţi indicatorii ce priveşte efectivele cît şi
nentului nostru. tate nu poate fi ignorată. rile noastre. Prin tratatul în drepturi, pe respectul in­ nem seama de realităţile din producţia animalieră con­
de prietenie şi cooperare şi
Cu numai cîteva luni în Continentul nostru este un prin celelalte acorduri aşe­ dependenţei şi suveranităţii, lume dacă nu am menţiona stituie preocuparea noastră
urmă. preşedintele Ceauşescu continent tînăr. Dezvoltarea zăm o bază trainică relaţiilor să excludă forţa şi amenin­ şi faptul că sîntem de-abia la de plan in zootehnie de căpetenie începînd de la
întreprindea prima etapă a lui stă în energia locuitori­ străvechi dintre ţările noas­ ţarea cu forţa în relaţiile din­ începutul cursului de destin­ conducere' şi pînă la îngri­
unui turneu printr-o serie de lor de pe aceste meleaguri, tre. tre state. Ştim cu toţii că dere. Există încă pericolul ca jitor. Mie nu-mi place să
state latino-americane. As­ în eroismul şi puterea aces­ Europa a jucat un rol im­ acest curs să fie oprit — şi La cooperativa agricolă de trecut primele două luni din vorbesc mult. Aşa că iată
tăzi. sfîrşeşte, printre noi, a- tor popoare, iar viitorul lui Fără Îndoială că aceste do­ portant în dezvoltarea civi­ sînt forţe care acţionează în producţie din Petreni, comu­ acest an. Cum staţi cu rea­ cum stăm. In primele două
ceastă călătorie, în cursul că­ se află în propriile lor mîini. cumente vor exercita o lizaţiei omeneşti, dar, tot aşa, acest sens — de aceea, pen­ na Băcia, sectorul zootehnic luni ale acestui an am li­
reia am putut constata, o Orice altă interpretare îi va influenţă puternică asupra ştim că din Europa, numai tru a consolida tendinţele se bucură de atenţia cuve­ lizarea planului de produc­ vrat suplimentar la fondul
dată mai mult, înaltele cali­ duce la comiterea de erori colaborării popoarelor şi gu­ în acest secol, au pornit noi de colaborare din viaţa nită din partea organizaţiei de stat 952 litri dc lapte
tăţi de om de stat, cu care, pe cei care, astăzi, nu pot vernelor noastre, în benefi­ două războaie mondiale, care internaţională, pentru a asi­ de partid şi a consiliului dc marfă şi ne-am onorat obli­
prin intermediul unei acţi­ să se elibereze de propria lor ciul ambelor popoare, fiind, au produs distrugeri uriaşe. gura cursul unor relaţii noi, conducere, iar îngrijitorii ma­ gaţiile contractuale la carne
uni dîrze, a ştiut să conducă uimire în faţa renaşterii în acelaşi timp, o contribuţie Iată de ce succesul Confe­ bazate pe egalitate şi res­ nifestă un interes deosebit pe primul trimestru. De a-
poporul şi ţara sa pînă la continentului. la cooperarea internaţională, rinţei general-europene, a- pect reciproc, sînt necesare semenea, am realizat şi e-
ocuparea acestei meritate po­ la progresul social şi la pace şezarea relaţiilor pe o bază eforturi susţinute din partea pentru îngrijirea şi furaja­ fectivele planificate pe am­
ziţii pe care o are, în pre­ Ştim că drumul pe care îl în lume. nouă vor reprezenta un mo­ tuturor statelor. rea animalelor, realizarea bele luni. In februarie, de
zent. România în rîndul na­ avem de străbătut este lung, Trăim, într-adevăr, o e- ment istoric nu numai pen­ In acest cadru, România a planului de producţie şi a
ţiunilor lumii. dar sîntem hotărîţi să-l par- pocă de mari transformări tru continentul european, ci apreciat şi apreciază că ţă­ exemplu, am depăşit efecti­
Nu este un concurs de îm­ sociale şi naţionale. In lume pentru întreaga lume. S-au rile mici şi mijlocii, deci şi angajamentelor luate în în­ vul planificat la total bovi­
prejurări, întîmplâtor, a- se produc schimbări radicale România şi Argentina, tre­ trecerea socialistă ce se des­ ţie în zootehnie — l-am în­ ne şi la vaci şi juninci.
ceastă prezenţă românească (Continuare in pag. o 2-a) în viaţa popoarelor, în ra­ realizat succese în lichidarea buie să, participe mai activ; făşoară în cinstea Congre­ trebat pe tovarăşul Nicolae
porturile internaţionale. S-au unor conflicte. A fost reali­ sului al Xl-lea al partidului Sîntămărean, brigadierul zo­ N. BADIU
obţinut unele rezultate pozitive zat un acord la Paris cu şi a celei de-a 30-a aniver­ otehnic.
C ă t r e în aşezarea relaţiilor dintre sta­ privire la Vietnam şi s-a (Continuare m pag. a 2-a) sări a Eliberării patriei. Au — îndeplinirea indicatorilor (Continuare in pag. a 3-a)
Junta militară din Republica Chile
Veştile privind noile acţiuni de prigoană şi persecuţie, POMI FRUCTIFERI de experienţă cu femeile chls expoziţia de carica­ Slmeria, importante cen­ în aceste zile unităţile
fermele
condamnarea la moarte, la alte pedepse grele a unor noi PENTRU care lucrează în cooperati­ turi realizate de Poter tre metalurgic şi fero­ S.M.A. din Judeţul nos­ răspunsurile date de pio­
nieri au dovedit că ei ştiu
Koller, pictor scenograf la
zootehnice
ale
grupuri de patrioţi şi democraţi chilieni au produs o pro­ GOSPODĂRIILE velor agricole dc produc­ Teatrul de estradă din T\T? T.A viar. tru au fost dolate cu S să se comporte cuviincios
fundă îngrijorare în rîndurile veteranilor români din răz­ POPULAŢIEI ţie din Toteştl, Rîu de Deva. Expoziţia va fi MJsh CONCURS tractoare noi de tipul şi demn încă dc pe a-
L 445. Acestea sînt desti­
deschisă timp dc zece zi­
cum, ne scrie comandan­
boiul antihitlerist. Mori, Peşteana, Densuş, le. nate să execute lucrări pe tul unităţii, pionierul Dan
Ciula Mare, Clopotiva şi
Uteciştii anului II zi de
Sîntem deosebit de preocupaţi faţă de destinul condu­ Pentru sporirea patri­ Sarmizegetusa, care fac la Liceul din Călan au terenurile fermelor de Moisă.
moniului pomicol al co­
cătorilor şi militanţilor organizaţiilor politice care au fă­ munei, Consiliul popu­ parte din Consiliul inter- IN EXCURSIE susţinut un concurs „Ci­ legume din consiliile in-
tercoopcratiste
Gcoagiu,
cooperatist Toteştl. In ca­
cut parte din Frontul Unităţii Populare al fostului pre­ lar Sîntămăria-Orlea, ţi- drul acestui schimb de Un grup de 30 de pio­ O ZI ne ştie cîştigă" desfăşu­ Slmeria, Deva, Haţeg şi VREMEA
rat între cele cinci gru­
şedinte Salvador Allende, al altor elemente democratice şi nlnd seamă dc solicită­ experienţă, Ing. Ileana nieri şl şcolari de la pe în care a fost împăr­ Orăştie.
rile cetăţenilor, a procurat
patriotice, a căror viaţă este în pericol datorită condiţiilor 1000 buc pomi fructiferi Dauerbach, şeful fermei Şcoala generală de 8 ani ţită clasa. Domeniile din ŞTIM SA NE Pentru 24 ore
de întemniţare, stării sănătăţii lor şi sentinţelor de con­ pentru a fl plantaţi în zootehnice a C.A.P. din Blăjeni-Criş a efectuat re­ care s-au pregătit concu­ COMPORTĂM ?
a
Sarmizegetusa,
eviden­
cent o excursie, în Judeţ,
renţii : literatură. biolo­
damnare la moarte, la alte pedepse drastice. gospodăriile personale ale ţiat metodele înaintate fo­ cu tema „Să ne cunoaş­ gie, matematică, fizică, Pionierii claselor II-IV Vremea va fi instabilă şi
In aceste împrejurări grele pentru forţele progresiste sătenilor. Un număr de losite în creşterea, în­ tem judeţul". Cu această LA geografie, Istorie, etică au din unitatea Şcolii gene­ relativ rece, cu cerul va­
şi democratice din Chile, Comitetul organizatoric al vete­ 40 meri vor fl plantaţi în grijirea şl hrănlrea va­ ocazie, pionierii au vizi­ găsit multă receptivitate rale Dobra au participat, riabil. Vor cădea precipi­
din
Muzeul
judeţean
tat
la elevi.
taţii locale sub formă de
ranilor din războiul antihitlerist cere în mod hotărît juntei livada şcolii generale din cilor cu lapte, producţiile Deva şl Casa pionierilor recent, la un foarte inte­ lapoviţă. ploaie şi nin­
resant
intitulat
concurs
localitate.
obţinute.
militare să comute pedepsele cu moartea pronunţate con­ din acelaşi oraş, au po­ TRACTOARE „Ştim să ne comportăm?", soare. Vîntul va sufla mo­
posit pe malul lacului de
tra patrioţilor chilieni, să înceteze actele judiciare ce con­ acumulare Cinciş, s-au în­ LEGUMICOLE NOI IN care a suscitat un viu in­ derat din nord. Tempera­
travin drepturilor fundamentale ale omului, precum şi SCHIMB EXPOZIŢIE tors Ia Hunedoara unde ALTA DOTAREA S.M.A. teres din partea tuturor, tura va fi cuprinsă ziua
fiecare dorind să fie un
principiilor prevăzute în Carta O.N.U. DE EXPERIENŢĂ DE CARICATURI au vizitat castelul Corvi- In scopul ridicării gra­ adevărat model de con­
neştilor şl grădina zoolo­ între 1 şi 5 grade, iar
dului dc mecanizare a duită în viaţă.
COMITETUL ORGANIZATORIC AL VETERANILOR La C.A.P. Sarmizegetu- Ieri, în holul sălii „Ar­ gică. La întoarcerea acasă lucrărilor agricole în ca­ Axate pe fapte luate noaptea între minus 7 şi
sa a avut loc un schimb ta" din Deva, s-a des-» au trecut prin Călan şi «sr drul fermelor de legume, din viaţa de fiecare zi, minus 3 grade.
DIN RĂZBOIUL ANTIHITLERIST