Page 34 - Drumul_socialismului_1974_03

wmBmammmmMaoEmaaBMB
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 959 © DUMINICĂ 10 MARTIE 1974

VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN ARGENTINA

fntîlnirea cu conducerea Cuvîntarea preşedintelui Cuvîntarea tovarăşului Conferinţa de presă de la hotelul

„Sheraton 11
Confederaţiei Generale P t K O H MMM CF

9 Vineri la amiază, îna­ Adresîndu-se celor de fată,
intea încheierii vizitei în tovarăşul Nicolae Ceauşescu
(Urmare din pag. 1)
le, cît şi de a le folosi în In­
{Urmare din pag. 1)
să
Argentina,
p r e ş e d i n t e l e
'dezvoltăm
a Muncii din Argentina am hotărît comerciale în teresul popoarelor respective, Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa a spus: „Nu aş dori să fac
o
ţinind
specială,
schimburile
declaraţie
aşa cum am constatat de a-
curgem. Sperăm ca lumea să domenii atît de importante la soluţionarea diverselor semenea, cu multă satisfacţie, Elena la Ceauşescu s-au întîl­ seama că, cu puţină vreme
pentru viaţa modernă a ţă­
nit,
preşedintele
Peron
înainte,
„Sheraton",
hotelul
ştie a înţelege că schimbări­ rilor, cum sînt domeniul pe­ probleme internaţionale, por­ tendinţa acestor popoare de cu reprezentanţi ai principa­ şi eu însumi am expus pe
Un nou moment cu pro­ bucurie — a spus el — să le petrecute în lume nu sînt trolului şi petrochimiei, si­ nind de la faptul că nici o a colabora pe principii de e- lelor ziare şi reviste, ai pos­ larg rezultatele vizitei şi, de
funde semnificaţii şi, în &- cunoaştem, astăzi, pe pre­ rezultatul acţiunii celor pu­ derurgiei, telecomunicaţiilor, problemă nu se mal poate galitate şi respect cu celelal­ turilor de radio şi televiziunii aceea, am putea trece direct
celaşi timp, o nouă dovadă şedintele unei republici prie­ ţini, ci consecinţa unică şi cooperării ştiinţifice şi teh­ soluţiona de cîteva ţări, că te naţiuni ale lumii. argentiniene, precum şi cu la întrebări. Vă pot spune
a interesului deosebit pe care tene, legată astăzi de noi exolusivă a acţiunii umani­ nologice, transporturilor ma­ găsirea unor soluţii care să corespondenţi ai agenţiilor numai atît că rezultatele vi­
ii acordă gazdele acestei vi­ printr-o serie de fapte rea­ tăţii. ritime, prezenta vizită care ţină seama de interesele tu­ Tocmai pornind de la a- de presă şi ai ziarelor stră­ zitei sînt deosebit de bune
zite l-a constituit întîlnirea lizate la nivelul celor două Am calificat, de la înce­ încoronează întreaga acţiune turor naţiunilor presupune o ceste tendinţe — şi ale Ro­ ine. şi sîntem foarte mulţumiţi
mâniei, şi ale celorlalte po­
de vineri dintre preşedinte­ guverne ale noastre. put, a spus în continuare de apropiere dintre noi prin participare cu drepturi egale Au participat tovarăşii Şte­ de primirea ce ni s-a rezer­
le Nicolae Ceauşescu, tova­ Vorbitorul a făcut un is­ vorbitorul, vizita oaspetelui semnarea Tratatului de prie­ a tuturor naţiunilor lumii la poare — am putut ajunge la fan Andrei şi George Maco- vat, începînd cu preşedinte­
răşa Elena Ceauşescu şi toric al mişcării muncito­ nostru ca un fapt istoric. tenie şi cooperare, precum şi realizarea acestor înţelegeri. concluzii comune şi la acor­ vescu. le Peron, în tot cursul vi­
conducerea Confederaţiei Ge­ reşti argentiniene din 'ultimii Preşedintele Ceauşescu a do­ a acordurilor de cooperare e- Ţările mici şi mijlocii sînt duri şi înţelegeri pentru o zitei şi peste tot unde a n
nerale a Muncii din Argenti­ rit să vadă, cu propriii săi conomică, toate acestea de­ vital interesate de a lua colaborare în multe domenii Conferinţa de presă a fost".
na (C.G.T.), cea mai mare 30 de ani, sublinind aportul ochi, evoluţia actuală a pro­ monstrează cu prisosinţă vo­ parte activă la realizarea de activitate. Ne aflăm, de fost deschisă de secretarul In continuare preşedintele
organizaţie sindicală din ţa­ pe care preşedintele Juan cesului de dezvoltare a po­ inţa fermă şi limpede care noii politici în viaţa inter­ cîteva zile, în Argentina. Am de presă al Preşedinţiei Re­ Nicolae Ceauşescu şi tova­
ră, care numără, în rîndurile Peron l-a adus la dezvolta­ poarelor din America Latină. animă cele două naţiuni, în naţională. purtat, în aceste zile, discu­ publicii, Emillio Abraş, care a
pe
prezentat
reprezentanţii
ei, peste 4,5 milioane de rea acestei mişcări. Domnia sa a dovedit, în vederea iniţierii unei noi e- ţii cu preşedintele Peron, cu răşa Elena Ceauşescu au
Sînt
membri. In numele mişcării mun­ propria-i ţară. preocupările tape în cadrul procesului complexe probleme deosebit de unii membri ai guvernului. presei argentiniene şi stră­ răspuns la întrebările zia­
de
legate
subdez­
In sala unde a avut loc citoreşti argentiniene, a spus care îi identifică pe oameni dezvoltării ample a relaţiilor voltare. In lume, o parte în­ Ne-am întîlnit cu oameni ai ine, acreditaţi în Argentina. riştilor.
întîlnirea, distinşii oaspeţi, în încheiere secretarul ge­ cînd au o profundă vocaţie dintre ele. semnată a omenirii trăieşte muncii din industrie, din a-
români, împreună cu pre­ neral al C.G.T., vă mulţumim pentru destinul ţării şi a fă­ Am fost, de asemenea, mar­ încă în condiţii materiale şi gricultură. cu intelectuali,
şedintele Juan Domingo Pe­ din inimă, domnule preşedin­ cut-o consolidînd fiinţa na­ torul hotărîrii ferme a unul culturale care nu asigură profesori, studenţi şi trebuie
ron şi doamna Maria Estela te, pentru prilejul de a vă ţională şi personalitatea in­ popor de a transforma şi a nici strictul necesar. Deşi să declar că avem impresii
Martinez de Peron sînt în- putea saluta, rugîndu-vă, ternaţională a ţării, iar pe îmbogăţi frumuseţea natura­ trăim într-o epocă a puter­ bune, deosebit de plăcute, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
tîmpinaţi de membrii con­ totodată, să transmiteţi oa­ plan intern, printr-o dezvol­ lă a peisajului naţional, prin nicei revoluţii tehnico-ştiinţi- faţă de sentimentele pe care
ducerii Confederaţiei Gene­ menilor muncii români ura­ tare industrială fermă, cheia construirea de oraşe noi, de fice, totuşi, zeci de state se le-am întîlnit peste tot. faţă
rale a Muncii, în frunte cu rea oamenilor muncii ar­ unei transformări prodigioa­ uzine şi fabrici, valorificînd de dorinţa de dezvoltare a a primit pe Arturo Frondei
Adelino Romero, secretarul gentinieni pentru un viitor se pe care România o dove­ orice izvor potenţial de găsesc încă într-o stare de colaborării economice dintre
mîndrie
cu
în
astăzi
deşte
de
înapoiere;
general al C.G.T. de pace şi bunăstare. faţa lumii. muncă, creînd centre ştiinţi­ ma dezvoltării aceea, proble­ ţările noastre.
ţărilor
ră­
Deschizînd această întîlni- Mulţumind pentru prezen­ Sînt elocvente coincidenţele fice şi tehnologice, fapte ca­ mase în urmă, ridicarea in­ Am putut înţelege mai bi­ Preşedintele Consiliului de tru propăşirea economico-so­
nire, preşedintele Juan Do­ tarea succintă a istoriei miş­ între două ţări atunci cînd re anticipează o bogăţie u- ne preocupările şi năzuinţele Stat al Republicii Socialiste cială, cît şi în viaţa interna­
mingo Peron a şpus: cării sindicale din Argentina, conducătorii lor se transfor­ mană, materială şi spiritua­ dustriei, economiei, ştiinţei, poporului argentinian de a România, Nicolae Ceauşescu, ţională, puse în slujba cola­
semnul
„II avem în mijlocul nos­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu mă în fideli interpreţi ai in­ lă care al reprezintă poporu­ culturii în aceste state — şi realiza transformări economi­ a primit, vineri dimineaţa, borării, înţelegerii şi păcii
măreţiei
pe această bază, a nivelului
modern
tru pe domnul preşedinte a subliniat încă o dată ne­ tereselor popoarelor respec­ lui român. de trai al fiecărui popor — ce, sociale, făurind o viaţă pe Arturo Frondizi, fost pre­ între popoare, oferind pn
Nicolae Ceauşescu. El este, cesitatea întăririi solidarită­ tive. constituie factori hotârîtori nouă. In această privinţă în şedinte al Argentiniei. pre­ exemplu pentru întreaga 1_-
Este, pentru mine, o satis­
în acelaşi timp, conducătorul ţii între popoare, între mun­ In acest cadru al coinci­ facţie deosebită aceea de a pentru o lume mai dreaptă convorbirile pe care le-am şedintele Mişcării pentru in­ me.
clasei muncitoare din Româ­ citorii din toate ţările, pen­ denţelor, domnilor, observ la putea aduce mărturie, în ca­ şi mai bună, pentru soluţio­ avut. cu un an în urmă. în tegrare şi dezvoltare, grupa­ In acest context, a fost
nia; în consecinţă, el este tru a asigura un viitor mai ţările noastre un sentiment drul solemn al acestei cere­ narea problemelor interna­ România cu generalul Peron, re politică din FREJULI — relevată însemnătatea deose­
legat de sentimentele noas­ bun muncitorilor, tuturor po­ înrădăcinat privind apărarea monii, pentru preocuparea ţionale în interesul tuturor preşedintele Argentiniei. am Frontul Justiţialist de Elibe­ bită a vizitei preşedintelui
tre. El se află aici pentru poarelor. demnităţii naţionale şi a in­ care a animat guvernele Ar­ naţiunilor. Şi în această pri­ rare. Nicolae Ceauşescu în Argen­
că solidaritatea naţiunilor şi Aş dori, a spus înaltul dependenţei, apărarea suve­ gentinei şi României în ve­ vinţă, consider că România discutat multe probleme le­ La convorbirea care a avut tina.
a oamenilor este întotdeauna oaspete român, să urez sindica­ ranităţii, modernizarea eco­ derea concretizării, prin a- şi Argentina pot să-şi aducă gate de colaborarea dintre loc cu acest prilej a partici­ Mulţumind pentru aceste
puternică atunci cînd con­ telor din Argentina succese în nomiilor naţionale, contribu­ corduri permanente, a obi­ contribuţia în soluţionarea ţările noastre, dar şi proble­ pat Ştefan Andrei, secretar aprecieri, tovarăşul Nicolae
tribuie la consolidarea tutu­ activitatea lor, clasei munci­ ţia pe care o aduc la înţele­ ectivelor politicii lor externe, unei astfel de probleme vi­ me mai generale ale vieţii al C.C. al P.C.R.. Ceauşescu a evidenţiat bune­
ror naţiunilor, a tuturor oa­ toare şi întregului popor gerea între popoare, adeziu­ fructe ale popoarelor noastre tale pentru întreaga omeni­ internaţionale, inclusiv filo­
menilor muncii, care îşi de­ argentinian, pe care le nea manifestată faţă de solu­ care, cu abnegaţie şi modes­ re. zofie — şi este şi normal să Preşedintele MID. Arturo le relaţii statornicite între
dică eforturile fericirii po­ conduce astăzi generalul ţionarea, prin mijloace paş­ tie, realizează măreţia patri­ fie aşa. încă de atunci, anti- Frondizi, a subliniat că pen­ România şi Argentina şi şi-a
tru el. ca şi pentru poporul
poarelor lor. Ne întîlnim în Peron, preşedintele şi tova­ nice, a problemelor interna­ ilor noastre şi asigură un Mai sînt încă conflicte cipînd victoria alegerilor din argentinian, este o mare plă­ exprimat convingerea că do­
cumentele şi înţelegerile sta­
această reuniune comună şi răşul Peron, succese în în­ ţionale şi, în sfîrşit, promo­ viitor promiţător pentru co­ care pun în primejdie mai, am întrevăzut căile de cere să-l salute pe preşedin­ bilite sînt de cea mai mare
sîntem solidari. Pentru a- făptuirea năzuinţelor sale. varea cooperării între naţi­ piii lor. nu numai pacea în regiunea realizare a unei largi colabo­
ceasta, preşedintele Ceauşescu Multă fericire şi prosperi­ uni şi aplicarea principiului Toate acestea înnobilează respectivă, ci a întregii lumi rări. Prin vizita pe care o tele Nicolae Ceauşescu pe imoortanţă. deschizînd noi
căi unei largi şi fructuoase
nu poate fi o persoană stră­ tate. universalismului în relaţiile relaţiile noastre de ţări su­ — mă refer la Orientul Mij­ facem acum, putem spune, pămîntul Argentinei, relevînd colaborări în folosul priete­
tetodată că urmăreşte cu ma­
am
lociu.
salutat
Desigur,
ină printre noi. El este un întîlnirea t o v a r ă ş u l u i dintre state. verane, întăresc acţiunile realizarea dezangajării între de fapt, că continuăm să con - re interes dezvoltarea eco­ niei dintre cele două ţări. al
prieten, el este un tovarăş". Nicolae Ceauşescu şi a to­ Am observat, de asemenea, noastre neobosite desfăşurate Egipt şi Israel. Sperăm că cretizăm ceea ce am început nomică. socială şi culturală bunăstării şi progresului am­
varăşei Elena Ceauşescu cu că relaţiile dintre Argentina şi ceea ce ne-am propus să
A luat apoi cuvîntul to­ în direcţia cooperării inter­ se va ajunge la înţelegeri a României. Arturo Frondizi belor popoare, al afirmării în
membrii conducerii Confe­ şi România s-au îmbogăţit naţionale şi demonstrează că
realizăm încă cu un an în
varăşul Nicolae Ceauşescu. deraţiei Generale .a Muncii prin promovarea inexorabilă, spiritul depăşeşte limitele corespunzătoare şi între urmă. Tocmai pentru că a- a asigurat pe şeful statului lume a unul climat do des­
tindere şi cooperare.
state
A luat apoi cuvîntul, Ade­ s-a desfăşurat într-o atmo­ de către ambele părţi, a u- naţionalităţilor sau ale ideo­ celelalte consider angajate in ceastă primă întîlnire a fost român că politica României, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
că
conflict,
această
lino Romero, secretarul ge­ sferă de stimă reciprocă, de nor acţiuni de politică ex­ logiilor lor cînd acţiunea dezangajare va fi numai în­ aşa de rodnică, aşa de des­ activitatea p r e ş e d i n t e l u i a invitat pe Arturo Fronclizi
Nicolae Ceauşescu se bucură
de
inspirată
drep­
neral al C.G.T. caldă prietenie şi solidarita­ ternă, care se reflectă, as­ lor este socială internaţională, ceputul soluţionării politice chisă. a pus şi temelia unor de multă simpatic, eforturile să viziteze România, invi­
tatea
tăzi, în această întîlnire pro­
Este pentru noi a mare te militantă. miţătoare dintre conducători de suveranitatea politică in­ a problemelor. Apreciem că relaţii de prietenie şi, fără depuse pe plan intern pen­ taţie care a fost acceptată cu
plăcere şi recunoştinţă.
este necesar să se depună e-
şi popoare, în interesul reci­ tangibilă şi de libertatea eco­ forturi de toate popoarele îndoială, că aceasta va exer­
proc al popoarelor argentini­ nomică de nestrămutat. pentru a se ajunge la o pace cita o influentă puternică a-
dezvoltării
supra
relaţiilor
an şi român.
Domnilor, Argentina şi
Cuvîntul tovarăşului prins-o în România, cu cîtva România, din fericire, au a- dreaptă, trainică în Orientul dintre popoarele noastre A- bi drum spre Conakry,
care
pe
Vizita
între­
am
Mijlociu, care să ducă la re­
ccste relaţii de prietenie din­
re reciprocă şi de maturiza­
timp în urmă, şi dialogul tins acest grad de înţelege­ tragerea trupelor israeliene tre noi sînt izvorîte tocmai
sincer şi fructuos pe care re internaţională în care fie- , din teritoriile ocupate, por­ din sentimentele, din dorinţa tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa
nind întotdeauna de la fap­
Ceauşescu l-am avut semnarea, recent, care pas pe care îl facem a- tul că ocuparea cu forţa de de a contribui la dezvoltarea
cu
preşedintele
!
popoarelor noastre, la conlu­
Ceauşescu,
la Bucureşti a unor impor­ sigură - succesul definitiv al 1 teritorii străine nu dă nimă­ crarea' dintre ele, din dorin­ Elena Ceauşescu au făcut o escală
popoarelor noastre. (Aplau­
tante acorduri, prin care ze). nui mai multă siguranţă, ţa de a acţiona împreună
mai multă independenţă, pentru a contribui la o lu­ la io de Janeiro
Tovarăşi, ţionat — pentru realizarea dimpotrivă, pune în pericol me mai dreaptă şi mai bună,
năzuinţelor de dreptate soci­ independenţa acelora care în care omul să se bucure
Aş dori să exprim satisfac­ ală, pot fi. desigur, căi dife­ acţionează în această direc­ din plin de toate beneficiile RIO DE JANEIRO 9 După ceremonia do primire,
ţia mea că, în momentul de rite, ţinînd seama de condi-* ţie. Este în interesul popoa­ civilizaţiei şi să poată. în a- (Agerpres). Vineri seara, in desfăşurată la baza aeriană
faţă, sîntem în compania ţiile naţionale şi sociale din întîlnire cu membrii relor ca să se pună capăt drum spre Guineea, preşedin­ de la Galeao, la invitaţia gu­
celaşi timp, să participe ac­
conducătorilor mişcării sin­ fiecare ţară. Nu există, de­ cît mai iute acestei zone de tiv la dezvoltarea în continu­ tele Consiliului d - Stat al vernului brazilian, tovarăşul
r
dicale din Argentina. Desi­ altfel, un şablon şi nu poate încordare. Nu putem să ne­ are a civilizaţiei, la ridicarea Republicii Socialiste Româ­ Nicolae Ceauşescu. împreună
gur. aş, dori să mulţumesc exista un asemenea şablon. coloniei romane glijăm faptul că poporul pa­ omului pe o treaptă de în­ nia, tovarăşul N i c o l a e cu tovarăşa Elena Ceauşescu
preşedintelui şi tovarăşului Fiecare naţiune, fiecare po­ lestinian trebuie să-şi asi­ ţelegere si de colaborare tot Ceauşescu. împreună cu to­ şi persoanele oficiale care ii
Peron pentru că ne-a oferit por îşi va organiza orîndul- gure autodeterminarea, să-şi mai înaltă. varăşa Elena Ceauşescu şi însoţesc au făcut o scurtă vi­
această posibilitate de a a- rea sa mai dreaptă, mai bu­ poată organiza viaţa liber, in­ Fără îndoială că viitorul persoanele care îi însoţos" au zită în oraş.
voa convorbiri amicale asu­ nă, corespunzător gîndirii sa­ Preşedintele Consiliului de tribui ca între România şi dependent corespunzător nă­ aparţine politicii de colabo­ făcut o escală la Rio do In continuare, în cinstea
pra problemelor colaborării le, năzuinţelor sale, dar ea Stat, tovarăşul N i c o l a e Argentina să existe relaţii zuinţelor sale. rare şi de pace dintre po­ Janeiro. înalţilor oaspeţi români, gu­
dintre sindicatele din ţările trebuie realizată într-o strin- Ceauşescu, şi tovarăşa Elena bune. Fiind buni cetăţeni ar­ Intr-o lume în care omul La baza aeriană de pe ae­ vernul brazilian a oferit un
Şi
întîl­
noastre. să unitate a oamenilor şi în­ Ceauşescu au avut cu o mem­ gentinieni, să nu uitaţi că ocupă — şi trebuie să ocu­ poare. prietenie noi, pe prin tratatul roportul internaţional GaLuo, dineu în saloanele Hotelului
de
l-am
aţi fost cetăţeni români.
care
emoţionantă
nire
Este adevărat '-5 muncitorii ţeleg prin aceasta pe toţi ; brii coloniei române din Ar­ România şi Argentina sînt pe — locul principal în tot semnat astăzi, am pus o te­ p r e ş e d i n t e l e Nicolae Naţional, situat pe malul o-
de pretutindeni au un rcl tot oamenii muncii sînt şi în in­ gentina. Sînt oameni care două ţări latine şi, în afară ceea ce se face, în care uma­ Ceauşescu şi tovarăşa Elena ceanului.
mai important în producerea dustrie, şi în agricultură, şi s-au stabilit de multă vreme de interesul general pentru nismul trebuie să asigure melie trainică, într-adevăr de Ceauşescu au fost primiţi, cu
pentru
istorică,
bunurilor materiale şi spiri­ intelectuali. In fond. toţi sînt pe aceste meleaguri. unii cooperarea pe plan econo­ fiecăruia posibilitatea de a importanţă dintre popoarele onoruri militare, de guverna­ In timpul dineului o for­
relaţiile
torul statului Guunabara, An­
tuale, ei au un rol tot mai oameni ai muncii în diviziu­ dintre ei încă dinaintea pri­ mic şi pe alte tărîmuri, e- se afirma în toate domeniile noastre, dar fără , îndoială că tonio de Padua Chagns Frei- maţie orchestrală românească
important în dezvoltarea so­ nea aceasta a muncii, reali- mului război mondial, iar xistă şi aceste afinităţi de de activitate, este necesar să aceasta va reprezenta o im­ t.as. şi soţia sa. doamna Zoo aflată intr-un turneu în Bra­
cietăţii omeneşti. Dealtfel, zînd şi îndeplinind funcţii alţii sînt urmaşii acestora, origine. Iar faptul că în Ar­ ţinem seama, în primul rînd, Chagns; Freitas şi alte persoa­ zilia, a executat un frumos
orice progres al omenirii a care sînt obligatorii ; inclu­ toţi desfăşurînd o activitate gentina trăiesc cetăţeni de de a asigura fiecărui popor, portanţă mare pentru rela­ ne oficiale. program de muzică populm ă.
fost legat de muncă şi nu siv preşedinţii sînt oameni utilă pentru patria lor de origine română nu poate de­ fiecărei naţiuni dreptul la ţiile cu celelalte state din
America Latină şi va exer­
poate fi realizat decît prin ai muncii, nu numai prin adopţiune, fără a uita, însă. cît să contribuie la o mai autodeterminare, astfel incit cita o influenţă pozitivă şi ...........................—..................... 1
muncă. Este adevărat că nu faptul că sînt proveniţi din o singură clipă, ţara de baş­ bună cooperare între ţările să-şi poată organiza viaţa pe plan internaţional.
întotdeauna cei care au muncitori sau nu, ci prin fap­ tină. noastre. Şi poporul român şi aşa cum doreşte. Iată de ce trebuie să de­
muncit, cei ce au produs bu­ tul că sînt chemaţi să acţio­ Ei înconjoară cu stimă şi poporul argentinian înţeleg Am pornit şi pornim în­ clar că sîntem deosebit de Vizita tovarăşului
nuri materiale au avut ac­ neze în interesul întregului dragoste pe tovarăşul Nicolae să-şi organizeze viaţa pe totdeauna de la faptul că satisfăcuţi de rezultatele vi­
ces la ele. Mai sînt şi as­ popor şi, este clar. în inte­ Ceauşescu şi pe tovarăşa principii noi. de respect şi existenţa orînduirilor sociale zitei, de tet ceea ce am rea­
tăzi multe inegalităţi, dar. resul oamenilor muncii. Elena Ceauşescu, ţin să-şi îm­ cooperare. Românii au fost diferite, a concepţiilor po­ lizat împreună, de perspec­
de
fără îndoială, toate ţările, Aş dori să exprim dorinţa părtăşească şi simţămintele patrio­ destul de asupriţi şi ştiu ce litice diferite, a credinţelor tivele mari care se deschid Nicolae Ceauşescu
mîndrie
admiraţie
liberta­
a-ţi
cîştiga
înseamnă
toţi conducătorii de stat şi noastră de a dezvolta cola­ tică faţă de România socia­ tea. diferite nu trebuie să con­ pentru colaborarea dintre po­
politici care îşi propun să fă­ borarea şi de a întări solida­ listă, îşi manifestă bucuria Am discutat cu preşedin­ stituie o piedică în calea poarele român şi argentinian.
urească o orînduire mai ritatea şi între sindicatele pentru prilejul de a se în- tele Peron şi am stabilit re­ conlucrării paşnice şi eco­ Ştiu că poporul argentinian
dreaptă — de dreptate so­ din ţările noastre, aşa cum, tîlni cu conducătorul ei. laţii de prietenie încă acum nomice între naţiuni şi oa­ are în faţa sa o perspec­ în Guineea
cială. de bunăstare pentru în­ dealtfel, am şi convenit în „Aţi înălţat faima ţării atît un an, cînd a vizitat Româ­ meni. tivă mare ; are mari cosi-
tregul popor — trebuie să convorbirile noastre. Vom de sus, cum niciodată nia. Acum. am încheiat mul­ Pornind de aici, România bilităţi. şi am constatat cu
ţină, să acorde locul cores­ saluta cu multă satisfacţie o nu a fost în întreaga te acorduri de colaborare în­ a acţionat şi acţionează cu multă satisfacţie încrederea (Urmare din pag. 1) ruptă de secvenţe, de un ex­
punzător muncitorilor în toa­ delegaţie a sindicatelor ar­ existenţă a poporului nos­ tre ţările noastre şi, de a- consecvenţă pentru dezvolta­ pe care masele populare în- traordinar dinamism şi in­
+
te domeniile dc activita e. gentiniene în România — şi tru. Ne simţim înîndri că ceea, relaţiile româno-argen- rea relaţiilor cu toate sta­ cepînd cu clasa muncitoare, geniozitate. un mare spec­
Mă bucură că şi în Argen- . să lăsăm, în spiritul demo­ facem parte din rîndurile a- tiniene vor fi şi mai strînse. tele lumii, fără deosebire de o au în generalul Peron şi tori de partid şi de stat, dc tacol folcloric dedicat şefu­
lina preşedintele Peron, care craţiei, ca cele două organi­ cestui popor, mîndri că des­ Dumneavoastră, care sînteţi orînduire socială. Sigur, a- aşteptările ca programul de ghirlande de flori şi verdea­ lui statului român.
ştiu că şi în trecut s-a bu­ zaţii să stabilească ele însele tinele sale sînt conduse de aici. puteţi să vă aduceţi cordăm o mare atenţie re­ dezvoltare economico-socială ţă. Mii de artişti — aparţi-
curat de simpatie din partea bazele colaborării viitoare — un asemenea om ca dumnea­ partea de contribuţie pe a- laţiilor cu ţările socialiste, din să fie înfăptuit în cele mai Preşedintele Ahmed Sekou nînd grupurilor etnice ma-
clasei muncitoare, se bucu­ aşa cum sîntem gata să tri­ voastră", declară participan­ ceastă cale". rîndul cărora facem parte, bune condiţii. Cred că aces­ Toure deschide marea adu­ linke, sousson, penei, tenda
ră şi în prezent de această mitem noi o delegaţie în Ar­ ţii la întîlnire. In semn de In încheiere, tovarăşul dăm o mare atenţie relaţiilor tea se găsesc în mîini bune nare populară, salutînd, în — prezintă momente din
simpatie şi s° preocupă do gentina. Desigur că această omagiu spontan, cei prezenţi Nicolae Ceauşescu le urează, cu ţările în curs de dez­ şi aceasta este impresia pe numele întregii ţări. pe oas­ viaţa poporului guineez, da­
peţii din România prietenă.
o
dală,
multă
soluţionarea problemelor de eolaberare pe care o vor intonează tradiţionalul „Mulţi încă fericire cetăţenilor sănătate voltare — sau ale lumii care ne-o lasă vizita noastră. tini şi obiceiuri de pe me­
argen­
şi
Preşedintele
Sekou
ani trăiască".
Ahmed
dezvoltare a Argentinei pe stabili în mod democraţii, va „La mulţi ani, răspunde tinieni de origine română. a treia, cum se mai spune —, Nu aş putea să închei fă­ Toure rosteşte, apoi, în lim­ leagurile lor, cîntece şi dan­
un drum nou. de a asigura trebui să ţină seama de în­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, La rîndul lor, în cuvinte cu acele state care acţionea­ ră a ura poporului prieten bile franceză şi română : suri ce evocă istoria unui
clasei muncitoare, oamenilor drumările pe care le au din şi multă fericire" ! vibrante, participanţii la în­ ză pentru a deveni stăpîne „Trăiască România !“, urare popor glorios. care nu a
precupeţit nici o jertfă pen­
muncii, un loc corespunzător partea' partidelor şi conducă­ „Eu nu pot decît să vă do­ tîlnire adresează preşedinte­ pe bogăţiile naţionale, pentru argentinian înfăptuirea tu­ acoperită de ovaţiile entuzi­ tru a trăi liber şi demn.
în toată viaţa socială. Preo­ torilor de stat din fiecare ţa­ resc — declară preşedintele lui Consiliului de Stat şi to­ a-şi organiza viaţa în mod turor năzuinţelor sale. de bu­ aste ale zecilor de mii de. După defilarea ansambluri­
cuparea aceasta am avut-o. ră. adică o democraţie care Consiliului de Stat, să obţi­ varăşei Elena Ceauşescu u- liber, corespunzător voinţe­ năstare. de dreptate socială, participanţi. lor artistice. începe defila­
o avem şi noi în România, să ţină seama de interesele neţi rezultate bune în acti­ rări de sănătate şi viaţă în­ lor lor. de pace şi cooperare, fără a Cuvîntarea rostită în con­ rea pionierilor, elevilor, stu­
unde clasa muncitoare. în a- generale. vitatea dumneavoastră. să delungată, îşi exprimă con­ Intr-adevăr, am vizitat mai ura o dezvoltare continuă a tinuarea acestui scurt cere­ denţilor. muncitorilor şi spor­
lianţă şi cooperare. în cola­ Am, însă. deplină încredere contribuiţi la înfăptuirea vingerea că poporul român multe ţări din America La­ prieteniei dintre popoarele monial de preşedintele Ah­ tivilor din Conakry. Ţin, de
borare cu ţărănimea, intelec­ în conducătorii sindicali, ştiu transformărilor care au loc va cunoaşte un viitor cît tină. Acum mă găsesc în Ar­ român şi argentinian ; exprim med Sekou Toure este salu­ asemenea, să aducă omagiul
tualitatea. cu toate forţele că se vor înţelege bine şi că şi în Argentina şi care sînt mai fericit. atmosferă de puter­ gentina prietenă. Am putut urarea unei conlucrări şi tată, în repetate rînduri. cu lor preşedintelui României
necesitate
Intr-o
fiecare
pentru
o
sociale din societate, asigură această colaborare va servi naţiune dornică de a merge nică însufleţire, întîlnirea ia constata cu multă satisfacţie furtunoase aplauze şi acla­ unităţi ale formaţiilor de
dezvoltarea pe baze socialiste intereselor celor două ţări, pe calea unei societăţi noi, sfîrşit în acordurile tradi­ preocupările popoarelor Ame- mai fructuoase între noi. în maţii. luptă ale miliţiei populare.
noas’re,
Este invitat apoi să ia cu­
La încheierea adunării, co­
a ţării. progresului lor, în toate do­ de a realiza un progres ra­ ţionalului cîntec patriotic ricii Latine de a deveni interesul popoarelor internaţio­ vîntul tovarăşul Nicolae loana de maşini se îndreap­
al
păcii
cauzei
Subliniez aceasta, pentru meniile de activitate. pid în această direcţie, să fa­ românesc „Pe-al nostru steag Ceauşescu. tă spre Palatul Poporu­
că — aşa cum am mai men- Vă mulţumesc I ceţi ce puteţi pentru a con- e scris unire". stăpîne pe bogăţiile naţiona­ nale. (Aplauze). Cuvintele preşedintelui ro­ lui, reşedinţă pusă la dis­
mân sînt subliniate cu entu­ poziţia preşedintelui Nicolae
r ziaste ovaţii. Ceauşescu. Se parcurge o ar­
de-a
largă,
lungul
teră
că­
O fanfară militară intonea­
Vineri după-amiază. pre- Plecarea din Buenos Aires cei doi preşedinţi, prin docu­ ză imnurile naţionale ale ce­ reia tineri şi vîrstnici salută
edintele Consiliului de Stat mentele semnate, reprezintă lor două ţări. înainte şi după cu acelaşi entuziasm pe
1 Republicii Socialiste Româ­ un moment de maximă im­ pronunţarea fiecărei cuvîn- înalţii oaspeţi.
na. t o v a r ă ş u l Nicolae portantă în dezvoltarea pe tări. Cei doi preşedinţi, tovară­
leauşcscu. şi tovarăşa F.lena înainte de a se urca în avion, pund, la rîndul lor, acestor multiple planuri a colaboră­ După rostirea cuvîntărilor, şele Elena Ceauşescu şi An­
leauşescu, care, timp dc oa- şedinţele Republicii Argenti­ Apoi, preşedintele Nicolae tovarăşul Nicolae Ceauşescu. semne prieteneşti. rii, prieteniei şi înţelegerii începe o mare defilare, la dree Toure sc întreţin în
Ceauşescu şi preşedintele
ru zile, au făcut o vizită o- na, general-locotenent Juan Juan Domingc Peron trec în tevarăşa Elena Ceauşescu şi La ora 18,00, ora locală, dintre cele două ţâri şi po­ care participă mii de oa­ continuare, cîteva minute, lu-
icială de prietenie în Repu- Domingo Peron, vicepreşe­ avionul prezidenţial decolea­ poare. Vizita înalţilor oaspeţi meni. Defilarea este deschi­ îndu-şi apoi un cordial ră­
>lica Argentina, la invitaţia dintele Republicii, doamna revistă garda de onoare, al preşedintele Peron, doamna ză. îndreptîndu-se spre Rio români reprezintă, totodată, să de un grup de ostaşi şi mas bun.
Peron îşi strîng mîinile cu
sreşedintelui Juan Domingo Maria Estela Martinez ie Pe- ■ cătuită din militari ai celor căldură. Cei doi preşedinţ de Janeirc. un important eveniment al de militanţi ai Partidului De­ Explozia de entuziasm cu
1
D eron. au părăsit caoitala ron. membri ai guvernului şl trei armate în ţinută de gală. In felul acesta ia sfîrşit vieţii internaţionale actuale, mocrat din Guineea, care care au fost primiţi oaspe­
Argentinei, Bucnos Aires. alte oficialităţi civile şi mi­ Pe podiumul de onoare, se îmbrăţişează. -vizita do importantă istorică un nou pas spre adînchva poartă steagul naţional. A- ţii. căldura sentimentelor
litare. înalţii oaspeţi români. împre­ Din uşa avionului, pre legă* urile*- dc prietenie şi
Pe aeroportul central al Coi doi preşedinţi, tovară­ ună cu persoanele oficiale ro­ a p r e ş e d i n t e l u i Nicolae conlucra-" cu popoarele A- poi. într-o adevărată explo­ manifestate faţă de ei con­
•apîlalci, împodobit cu dra­ mâne care i-au însoţit în a- şedinţe!" Nicolae Ceauşescu Ceauşescu şi tovarăşei El°na zie de culoare şi sunet. înce­ stituie. fără îndoială. un
pelele de stat ale României şi şa Elena Ceauşescu şi doam­ ceastă vizită. îşi iau rămas şi tovarăşa Elena Ceauşescu Ceauşescu în Republica Ar­ merici' r aţine, o nouă con­ pe defilarea formaţiilor ar­ d"bnt dintre cele ma' feri­
na Maria Estela dc Peron se salută încă o dată pe distin­
pe
Argentinei, au venit pentru întreţin cu cordialitate cîlc- bun de la persoanele oficia­ gentina. vizită care. prin în­ tribuţie de seamă la cauza tistice venite de îmbrăcaţi întreg cite al dialogului la nivel
în
ţării.
teritoriul
ez.
a-şi lua rămas bun do la va minute în salonul aero­ le argentiniene prezente pe sele gazde. Preşedintele Pe­ treaga sa desfăşurare, prin păcii şi destinderii interna­ minunate costume naţionale, înalt româno-guin dintre cre-
îndu-i
un
cadru
cele
înalţii oaspeţi români, pre- portului. aeroport. ron şi doamna Peron răs­ dialogul constructiv dintre ţionale. membrii formaţiilor prezin­ mai favorabile de rodnică
tă, într-o succesiune neîntre­ desfăşurare.