Page 35 - Drumul_socialismului_1974_03

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 959 6 DUMINICĂ 10 MARTIE 1974 3

----1
Ne scriu secretari ai organi zaţiilor de partid îndeplinim to|i indicatorii Primăvara a venit. La Şantierul I.
A
In s de pian In zootehnie

(Urmare dîn pag. 1) în sortimente variate. I,a Petroşani clnd se dezgheaţă ritmul de lucru ? „SPRINTERI" PE SUTA DE
legătuiă cu muncitorii — Şi în această lună a- realizat şi efectivul la ovine ţ METRI o Nu este vorba de \
cele spuse aş adăuga că avem
1 clasicul termen din atletism ^
vem realizări bune — zicea — faţă de 1 000 capete plani­ (Urmare din pag. 1) dea documentaţia pentru re­ In incinta veche am eliberat I şi nici de vreun recod in i
Respectarea ţi îndeplini­ realizăm — pe această li­ tovarăşa Aurelia Iacob, con­ ficat avem 1010 —, că am ţelele de aer comprimat şi a- amplasamente suficiente pen­ \ materie. „Sprinterii" sînt de .’
rea angajamentului asumat nie — o economie în va­ tabilul şef al cooperativei. obţinut pină acum peste 330 an sarcini sporite cu... 300 cetilenă şi să rezolve proble­ tru constructor, dar acesta F data aceasta minerii din ţ
de colectivul ' şantierului loare de 17 000 lei. Livrăm zilnic în jur de 100 miei şi 8 viţei. Am pornit-o la sută. ma eliberării unor ampla­ nu se prea înghesuie la lu­ , brigada condusă de Emil (
nostru solicită preocupare Faptul că organizaţiile de litri lapte şi chiar mai mult. bine şi vrem ca în acest an Ing. T. Nlchita: Nu în­ samente. cru, ne spune dînsul în con­ ) Kopandi, din sectorul V al 1
susţinută şi pe planul for­ partid pe loturi au o strîn- Producţia este în creştere şi să obţinem rezultate cît mai seamnă că la noi nu se Ne consolăm şi vizităm do­ tinuare. Inginerul Romulus l E.M. Lupeni. La lucrările de i
mării conştiinţei profesiona­ să şi directă legătură cu estimăm să ne depăşim pla­ bune, iar la realizările de munceşte. La extinderea uă puncte de lucru : moder­ Cruceru. care răspunde de i pregătire a noilor abataje l
le, al atitudinii înaintate oamenii la locurile de nul pe martie cu peste 1 200 pînă acum să adăugăm altele şi modernizarea întreprinde­ nizarea drumului spre caba­ probleme de investiţii, ne a- ) — lucrări care măsoară Iu- i
faţă de muncă. întronarea muncă ne ajută să le cu­ litri de lapte marfă. noi şi mai valoroase. rii de utilaj minier Petro­ na Rusu şi incinta I.U.M. sigură că documentaţia pen­ ^ nar nu mai puţin de 450 1
disciplinei de producţie la noaştem părerea, să acţio­ — înseamnă că vă ono­ şani avem rezultate bune. Petroşani. tru reţelele amintite este i de metri — Kopandi şi orta- ^
toate locurile de muncă, fo­ năm în consens cu aceasta, raţi integral angajamentele — Cu baza furajeră cum Avem şanse să predăm o La primul, „agitaţia" era predată, dar că execuţia lu­ I cii săi reuşesc să avanseze i
losirea cît mai productivă a să venim în întîmpinarea luate în întrecerea socialistă staţi. Aveţi asigurate furajele bună parte din obiective mai crărilor a fost amînată pen­ ţ lunar cu peste o sută de *
fiecărui minut sînt cerinţe unor cerinţe cu influenţă ca răspuns la chemarea coo­ necesare ? devreme cu 5-6 luni. doar în sufletele celor care tru semestrul II. ' l metri pe lună. Este o vi- \
ne însoţeau. Pentru că mun­
de care depinde, în mare pozitivă asupra bunului peratorilor din Scorniceşti- — Furaje avem — spune Să nu exagerăm. Atelierul Situaţia din anul trecut / teză de lucru demnă de l
măsură, onorarea angaja­ mers al muncii. Aşa am Olt? brigadierul zootehnic. In stoc mecanic — neatacat, secţia citori n-am prea aflat. cît şi cea actuală ne îndeam­ 1 invidiat pentru toate brigă- ,
mentului. reuşit să le cunoaştem şi — Nici nu încape vorbă — mal sînt acum 11 vagoane. scule şi ascuţătorie — nea­ La al doilea obiectiv — i zile de la deschideri şi pre- t
Un sondaj făcut in rîndul opinia faţă de angajamen­ ne răspunde tovarăşul Silviu Mai cultivăm încă 10 ha cu tacată, secţia acetilenă — la acalmie. Doar pe ici pe colo se nă la cîteva întrebări: i gătiri din Valea Jiului. O vi-
muncitorilor, pentru a ve­ tele asumate în întrecere Zelinoi, secretarul organiza­ trifoi, 25 ha cu sparcetă şi fel. devierea D.N. 66 — lu­ lucra. Maistrul Gheorghe — Cînd va înţelege con­ ! teză obţinută de „brigada )
dea cum se respectă disci­ şi să ne îndreptăm mai ţiei de partid. Chemarea pe 10 ha cu sfeclă furajeră. crare care condiţionează e- Chelaru, ajutat de inginerul ducerea şantierului că trebu­ ^ sprinterilor" in exclusivitate i
plina la locul de muncă, mult atenţia spre comparti­ ţară a cadrelor din agricul­ Avem asigurată sămînţa şi xecuţia celorlalte obiective — şef, ne dă relaţii: ie să-şi folosească mai judi­ i prin măiestrie, hărnicie, or-
ne-a relevat necesitatea u- mentele muncii care nece­ tură ne îndeamnă să acţio­ anul acesta vom realiza un neexecutată. — Beneficiarul nu ne prea cios timpul pentru sprijinirea * aanizare, bărbăţie. Solidă 1Solidă
bărbăţie.
ganizare,
nei preocupări mult mai sită o mai bună coordona­ năm cu competenţă şi răs­ sortiment mai variat de fu­ sprijină. Avem unele condiţii şi îndrumarea formaţiilor ţ bază de start spre noi re-
intense pe această linie. re — cum ar fi, de exem­ pundere pentru folosirea efi­ raje. Solicităm răspuns la aceste de montaj. Au sosit şi uti­ productive ? t corduri I
Comuniştii pot ţi trebuie plu, aprovizionarea ritmică cientă a bazei materiale, Rezultatele obţinute de co­ aspecte şefului de şantier, lajele, dar refuză să ni le — De ce comitetul de s
să fie exemplu pentru în­ a locurilor de muncă cu pentru creşterea rapidă a operatorii din Petreni în zoo­ ing. Ioan Lăsat, care tocmai aducă pînă la halele nou partid nu-şi impune un punct ) GESTUL © Ziua de 8 ^
treaga masă de muncitori materiale. ponderii zootehniei în totalul tehnie demonstrează prin ele a sosit de la Livezeni. construite. de vedere mai critic faţă de t Martie a prilejuit gesturi e- i
— a fost concluzia acestui O mai strînsă legătură producţiei agricole, să ne însele că aici se munceşte — Nu vă pet da relaţii. Mă realităţile întîlnite la punc­ , moţionante dedicate de că- >
sondaj. Modul în care ei cu oamenii şantierului, a intensificăm eforturile pen­ cu hărnicie şi răspundere, grăbesc spre alte puncte de Nici un cuvînt despre dez­ tele de lucru ? 1 tre copil mamelor. Lc şco- \
s-au angajat ţi muncesc loturilor înseamnă asigura­ tru a asigura realizarea efec­ iar obiectivele programului lucru. ordinea din jur, despre sta­ — Pînă cînd constructorul ' "le generale nr. 1 şi 4 din i
pentru a materializa obiec­ rea îndeplinirii cu succes tivelor şi a producţiilor pla­ judeţean de dezvoltare a — Vă însoţim şi noi. Vom rea de „îngheţ" în care se va „pasa” răspunderea pe . Deva şi la liceul pedago
tivele înscrise în chemarea a obiectivelor cu care am nificate, să asigurăm furaje discuta pe drum. află punctul de lucru, despre ' gic, pionierii au pregătit \
la întrecere, adresată şan­ chemat la întrecere, printre zootehniei sînt traduse cu ____ ? | vizitele mai mult protocolare beneficiar şl-i va refuza a- ^ montaje artistice închinate l
tierelor din cadrul trustu­ care se numără darea în în cantităţi îndestulătoare şi succes în viaţă. Şeful se află într-o situa­ pe care le fac aici tovarăşii jutorul? i mamelor, pe care le-au pre- ,
lui, face dovada dăruirii, a folosinţă cu 90 de zile mai ţie delicată. Ne spune că de din conducerea şantierului. — Cînd va fi solicitat mai ' zentat In întreprinderi — la 1
exemplului în muncă. Dar devreme a fermei avicole Amănunte aflăm de la be­ serios sprijinul trustului din \ Chişcădaga, la fabrica de l
li s-n. cerut să contribuie pentru rase grele, cu 10 zi­ Pentru creşterea volumului de prestaţii fapt nu merge la vreun neficiar. • Tovarăşul ing. Bucureşti de care aparţine ^ nasturi, la I.C.L.S.A.P., in
mult mai mult la întreaga le mai devreme a fabricii Sub Îndrumarea direc-' hidraulice — de 40 tone, punct de lucru, că are altă Gheorghe Olariu, directorul şantierul ? alte unităţi din oraş.
activitate, nu numai cu bra­ de mătase şi realizarea în­ i tă a comuniştilor Octa- una intrînd zilele trecute treabă, dar că ne stă la dis­ I.U.M. Petroşani, ne spune
ţul, ci ţi cu gîndirea. Ui tregului plan de producţie j vlan Muntiu, Ioan Nica şl deja în probe tehnologi­ poziţie inginerul şef. Ne sfă­ că încă din ianuarie s-a a- Sperăm ca întrebările noas­ CĂSĂTORII © 153 de fa-
s-a cerut să caute noi căi pe 1974 pînă la 20 decem­ I Nlcolae Irimie, din cadrul ce. Noile prese, realizate tuieşte însă că dacă mer­ ferit să ajute şantierul cu e- tre să dezgheţe — odată cu , milli noi s-au întemeiat in ■
de reducere a normelor de brie. E un angajament ca­ î colectivului unităţii de în cadrul acţiunii de auto- gem pe la I.U.M.P. să în­ chipe proprii de montori. A- primăvara — starea de hi­ 1 acest an pină ieri la Hu- ţ
consum la materiale ţi e- re ne obligă. cauclucărie a cooperativei dotare, văr duce Ia creş­ demnăm beneficiarul să pre­ jutorul i-a fost însă refuzat. bernare a acestui şantier. l nedoara. 14 perechi au l
nergie, strădanie sintetizată NICOLAE MARCU j „Progresul" — Deva, aici terea substanţială a capa­ răspuns da la întrebarea o- '
într-un angajament care secretarul comitetului | au fost realizate cu spri- cităţii secţie*, mărind I fiţerului stării civile în pe-
prevede ca în primul tri­ de partid, Şantierul nr. 2 j jlnul personalului de în- totodată volumul de pres­ ^ rioada 1-9 martie. Intre ei : i
mestru al acestui an să al T.C. Deva | treţlnere două mari prese taţii. i strungarul Gligor David cu /
1 casieriţa Elena Covrig, lă- ţ
\ cătuşul loanSusanl cu Ca- i
i melia-Vioriccr Prundean,' de ,
' aceeaşi profesie, strungarul 1
Dominanta personalităţii: dragostea de muncă, de oameni \ Daniel Stupineanu cu fre- l
t zoarea Rozalla Creţu şl, In i
CRONICA SAPTAMINII seseră retezate de la suprafa­ locului, că doar „nu o să stau ’ fine, o familie de electrici- ’
Nici de această dată nu ţa pămîntului şi, In acelaşi în drum", zicea el, chefliul, a enl — Florian Rucsanda şl ^
(Urmară din pag. 1) semnificaţie în plus prin faptul că începuturile siderurgiei putem spune că drumurile pu­ timp, mai fuseseră distruse şi lăsat totul baltă şi pe aici ţl-e ^ Viorica Chlş.
Abia
tîrziu,
a
drumul.
rutiere,
indicatoare
iar
doua
trei
blice nu au avut victime, pe
hunedorene de acum 9 decenii au fost marcate tocmai de perioada unei săptămîni. Este stîlpii de susţinere dislocaţi. zi, 1 s-a dat de urmă şi se s
strucţla furnalului nr. 5, de 700 mc. pe atunci cel mai mare darea în folosinţă a primului furnal din cadrul secţiei I. adevărat că accidentele de Cercetările imediate au scos cam pocăise, ba îi părea chiar \ NAŞTERI In primele l
f r-& r f i ii n r-\
din ţară. Anul 1954 are pentru Arcadie Schwartz o sem­ De aceea, eforturile noastre sînt înzecite. Dorim ca la a- circulaţie au scăzut ca număr, la iveală că aceste stricăciuni rău de tot ce se întîmplase. ^ două luni ale acestui an, ?
de
făcute
erau
beţivani,
doi
dar dintre cele care se mai
nificaţie deosebită: a devenit membru al P.C.R. Pentru ceastă aniversare, cu prilejul aniversării a 3 decenii de comit unele au consecinţe care prin faptele lor, de-a CONCLUZII LA... O ZI DE i numărul cetăţenilor din ora- 1
PLIMBARE
activitatea depusă, pentru cunoştinţele sale politice şi pro­ la Eliberare şi la Congresul al Xl-lea al partidului să ne deosebit de grave, putem spu­ dreptul huliganice, au stirnit De ochii lumii, Renaultul 16 ) şui Vulcan s-a mărit cu 110. i
i r'rt______ ______ i_____________ »
fesionale, pentru stilul său de muncă cu oamenii, comu­ prezentăm cu realizări din cele mai bune, aşa cum de­ ne tragice, şl se datoresc ne- indignarea tuturor celor care cu numărul l-HD-545 circula \ Cîteva nume ale micilor ce- s
treceau şi le vedeau.
respecţării
alteia
sau
uneia
niştii l-au ales la numai 26 de ani secretarul organizaţiei altfel ,ne obligă tradiţia pe care o avem". dintre regulile de circulaţie. Este vorba de doi Balariaţl mai mult regulamentar, dar |j tăţenl : Ion Stingă, Claudiu
de partid pe secţia I furnale. Despre comunistul Arcadie Schwartz ar mai fi multe Aşa, în săptămîna care a tre­ de la Energo utilaj Cluj, asta numai cînd trecea pe lîn­ .* Cîrjean, Iosif Emeric Incze, ^
gă... agentul de circulaţie. Nu­
lucru
Mărtlneşti,
de
comis
cut
s-au
Au trecut 17 ani şi astăzi maistrul principal Arcadie de spus. Să dăm însă cuvîntul inginerului Ioan Borza, de autovehicule, 5 tamponări punctul desfăşoară lucrări prin mai că, sesizat de mai mulţi \ Delia Velţan, Rodica Borcea i
care
dintr-un
iar
Schwartz este secretarul comitetului de partid pe secţia I vechi salariat la furnale, care îl cunoaşte de mulţi ani. accident a rezultat moartea apropierea Turdaşului : Nilas cetăţeni, un om al ordinii l-a 1 şi Eugen Grundel. Tuturor J
furnale, comitet care are în subordinea sa 6 organizaţii „Mă întrebi cărui fapt îi datorează Arcadie Schwartz dra­ unei persoane. Sînt totuşi pu­ Dănilă şi Lazăr Iosif. Cei doi, supravegheat o zi mai îndea­ ^ le dorim multă sănătate şl \
proape. Şi iată rezultatul. Era
de bază. Este stimat şi preţuit, munca li este apreciată, gostea pentru furnale şi pentru oamenii de aici ? Desigur, ţine în comparaţie cu numă­ spre seară, au plecat cu un un cer senin, cu soare mult, să crească mari.
tractor al şantierului la caba­
rul
mare
abateri
contra­
de
recunoscută material şi moral. în primul rînd tatălui său, care a fost furnalist o viaţă venţionale, încălcări ale pre­ na Poeniţa unde "au consumat duminica trecută, care îndem­
Acum, în preajma aniversării combinatului, i-am găsit întreagă Apoi, experienţa sa îndelungată de secretar de vederilor regulamentului cir­ băuturi alcoolice pînă au a- na la drumeţie. De dimineaţa ^ COMERŢ 9 întreprinderea \
apărea pe drum şl l-HD-545,
pe furnalişti pregătindu-se intens pentru acest eveniment. partid l-a făcut să cunoască bine oamenii, problemele lor, culaţiei, care orlcînd pot ge­ iiuns în stare avansată de e- care patrula centrul Devei, t judeţeană de industrie loca- |>
brietate. La plecare nu au pu­
nera accidente dintre cele mai
„Pentru noi, cei de la secţia I — îmi mărturisea zilele să ştie ce să ceară de la fiecare. 11 caracterizează ordinea neplăcute şi care sînt frec­ tut pomi vehiculul şi supăraţi cînd într-un sens cînd în al­ ' lă a hotărit ca între produ- /i
trecute Arcadie Schwartz —aniversarea din iunie are o şi disciplina". vent constatate şi sancţionate pe cine ştie cine au luat o tul. Liniştita maşina, liniştit ) sele cu care face comerţ 1
cel de la volan, sau poate in­
de către lucrătorii miliţiei. manivelă şi un levier şi, lo­ t propriu să se numere şi l
vind în „metalul neascultător", vers, dar cînd a pătruns pe
UN ACCIDENT, O VIATA şi-au vărsat ceva din focul str. Eminescu, caii putere îşi ? capsulele de autosifon, care i
forţele
Ne aflăm la comitetul comandă, la planşetă sau Se înnoptase de-a blnelfea şi de la inimioară, apoi au ple­ strînseseră lor prin laolaltă şi , 1 tot în subunităţile sale se )
nechezatul
multiplele
de partid al întreprinderii lîngă strung, lingă ciocan traficul rutier scăzuse în in­ cat pe jos spre dormitoare. tonuri ale claxoanelor cu care l încarcă. Semn bun. Poate ^
Pe drum, însă, s-au gîndit la
tensitate. La fel, circulaţia pie-
„Victoria" Călan, în faţa şi nicovală, în penumbra tonală devenea din ce în ce alte isprăvi şi aşa au hotărît sînt dotaţi, porniră să sperie i aşa o să găsim mai repe- i
unui „tablou". Ar fi trebuit flăcărilor cocseriei, oame­ mai rară. Era ora la care toa­ să meargă unul pe o parte, pe cel din jur. Se mai alear­ i de capsule încărcate.
gă şi pe str. 23 August, apoi,
să renunţăm l a . . . ghili­ nii întreprinderii, urmînd te sau aproape toate autove­ celălalt pe alta şi să distrugă după-amiază, în drum spre
tot ce le iese în cale.
unităţilor
socialiste
hiculele
mele, întrucît acest tablou exemplul însufleţitor al trebuiau să se găsească in Mulţumiţi de „bravura" de Orăştie. Un semnal cu lumi­ STRADA © Au trecut a- l
nile însemna prezenta radaru­
reprezintă cu adevărat o Ghiocei şi cifre comuniştilor, se afirmă zi garaje sau la locurile lor de care au dat dovadă, s-au fe­ lui, aşa că l-HD-545 „reduse . proape trei ani de cînd s-a J
Se
şi
operă ce încorporează în. de zi, adăugind noi carate parcare special amenajate. aflaţi licitat reciproc că au tăcut gazul" dâr nu pentru prea \ asfaltat drumul iţbre Boholt, \
că
înţelege
şoferi
unii
chitic.
un
după
Numai
limbaj cifric activitatea pe activităţii lor. Nume ca în cursă pot fi întîlniţl pe timp fură invitaţi de omul mult timp, fiindcă pericolul ( dar pe anumite porţiuni t
trecuse. La ieşirea din Orăştie
un întreg an, 1973, a tutu­ Ilie Andrei, Petru Zăvoianu, drum la orice oră, dar cazul legii să-şi socotească singuri se angajează în depăşirea u- I parapetul de protecţie nu ]
ror siderurgiştilor din Că­ prinderii, în fruntea cărora 100 tone piese turnate, să Nicolae Chira, Simion Stăn- la care ne referim este din­ prejudiciul cauzat şi tot nu­ nui şir de autovehicule prin­ \ o gata. Bornele pentru el i
tre celelalte, de genul abate­
fie
socotind
şi
mărând
î
să
ajuns
au
t
aşteaptă
„culcate"
lan. Secretarul comitetului s-au situat comuniştii — confecţioneze piese de culea, Gavrilă Budiu, Sa­ rilor de la disciplina rutieră. la 5 600 lei cheltuieli de „pro­ tre care unul chiar pe pod — / plantate. © De Ia Blăjeni î
încâlcind o altă prevedere le­
COCOTA IOAN, şofer pe au­
de partid, tovarăşul Ioan oamenii de nădejde din schimb suplimentare în va­ bin Dan, Jenei Dezideriu, tocamionul 21-HD-3047, aparţi- ducţie" pe timpul unei de­ gală. ) la Crişeni drumul mai e de ţ
plasări de cîţiva km.
loare de 200 000 lei, ceea
prinsese
Re­
îl
pe
Seara
M. Popa, aminteşte succint întreprinderea noastră, care ce va conduce la obţinerea Iulian Sîrbu, Florica Osta- nînd I.F.E.T. Deva — sectorul nault din nou la Orăştie şl l asfaltat pe o porţiune. In a- i
tocmai aceste succese in­ constituie o puternică forţă fie, Mihai Demidov, Traian Petroşani, chiar la acea oră O TUMBA-N noapte acum putea fi observat mal i ceastă porţiune a rămas ’
mobilizatoare pentru înde­ unei producţii globale în Bisorca, Ştefan Biro, Florea terminase lucrul şi pentru că Era pe la ora... dar mai îndeaproape.
discutabile, aceste „culori" plinirea tuturor sarcinilor plus de 2 500 000 lei. de la coloana Iscronl, unde bine să spunem cea cînd unii 1 neasfaltat un segment de \
AJungînd în Spini, locul cu
care transformă hîrtia din ce ne revin. In atenţia colectivului de Maga, Petru Iovan. Viorel trebuia să parcheze autovehi­ cred că e dimineaţa, alţii că radar de mai înainte, viteza ^ circa 20 ml. In această zo- l
încă mai este noapte. Nu o
ramă într-o veritabilă operă muncă de la întreprinderea Monda, Edgar Strubert, Flo- culul, pînă la domiciliul său dăm exact fiindcă nici Ciuciu se reduse chiar sub 30 km/h, ( nă drumul ameninţă cu ’
avea o distanţă cam mare, dar
de hărnicie umană. Pro­ Anul acesta, în faţa „Victoria" din Călan stau rian Tuţă, Eronim Pescaru, mai ales din comoditate, a Ioan, conducătorul unui Re- dar numai în acel loc. fiindcă I prăvălirea în prăpastie,
ducţii suplimentare la noastră stau sarcini şi mai în prezent cîteva probleme Petru Cucoş sînt cîteva plecat cu maşina statului aca­ nault-10, cu numărul l-HD-3574, pe urmă drumul era mai li­ i foarte curînd, a autovehicu-
viteza
spori
şi
simţitor.
ber
mobilizatoare, care ne cer din marea familie a în­ să. Precizăm că la acea oră nu o prea ştia cu cîtva timp
fontă — 8 650 tone, lingotie- să folosim toate mijloacele de maximă importanţă, cum erau încă suficiente autobuze în urmă, cînd a făcut-o de Aproape de Simeria Veche J lelor ce trec pe el — curse
viteza lui l-HD-545 fu de 122
re — 1 146 tone, piese de ar fi : utilizarea deplină treprinderii, situate la loc cu care putea merge la Pe­ oaie... cum spunea chiar el. km/h, aşa că fulgerele trafi- \ in convenţie şi camioane
A petrecut cît a petrecut ;
schimb în valoare de aproa­ de care dispunem, să cău­ a capacităţilor şi spaţiilor de cinste, deşi nevăzute, troşani. La intrarea în Petro­ se înţelege, cu antren şi... cîte paxulul scintelază în noapte i ale I.F.E.T.
şani a lovit cu peridocul au­
pe 8 milioane lei, 1 800 tone tăm şi să aplicăm tot mai productive (montarea a în acel tablou al realizări­ tocamionului pe care-1 condu­ un păhărel, pînă cînd i-a ve­ de cîteva ori, mareînd de
prezenţa
în
acestuia
cocs economisit, 55 tone mult noul pentru ca în condi­ două noi maşini-unelte în lor despre care aminteam cea o persoană care a încer­ nit aşa, de ducă. S-a suit la fapt şi contravenientului. To­ , PIAŢA © Comuna Vaţa
spatele
ţiile intrării în reparaţie la început. Şi semnatarului cat să traverseze drumul. volanul autoturismului său şi l are o piaţă situată chiar la \
de metal, 16 635 tone com­ spaţiile existente), defini­ acestor rînduri nu-i rămîne Victima. FITA IOAN, a ră­ cu toată viteza a început să todată... terminarea misiunii. intrarea în staţiune. Piaţa »
permitem
să
dezvăluim
Ne
bustibil convenţional etc. capitală a unui furnal să tivarea procesului tehnolo­ mas mort în drum. iar şofe­ colinde străzile Devei. La un în final şi numele celui de la ţ e căutată. Dar nu are nici /
rul Cocota Ioan a plecat mal
— toate conducînd, în final, ■ne putem menţine la înăl­ gic de turnare a cilindrilor decît, lîngă chipul acestor departe, fiind identificat după moment dat, din neatenţie, volan : Munteanu Eugen, cli­ l un fel de amenajare. Pe
la acumularea a 50 zile ţimea angajamentelor asu­ cu crustă indefinită, per­ oameni şi succeselor lor, să cîteva ore. Cercetările nu sînt sau poate fiind altceva la mij­ ent mai vechi al acestei ru­ • plan local poate că se...
loc (mai bine zis în maşină),
avans în realizarea sarci­ mate. fecţionarea tehnologiei de adauge ca urare ghioceii definitivate şi de aceea nu fa­ a pierdut direcţia de mers lo­ brici, care s-a ales cu o nouă poate face ceva, mai ales
asupra
gradului
cem
precizări
In întîmpinarea măreţelor fabricare a podurilor cu vind puternic un alt autotu­ suspendare a permisului de
nilor planificate pe primii 8 canale pentru oţelării vechi şi noi ai acestei pri­ de vinovăţie a. celor angajaţi rism care staţiona pe sensul conducere şi amenda cuvenită, ^ că, în alte privinţe, locui­
trei ani ai cincinalului. evenimente din istoria de în accident. opus. Vehiculul oprit s-a cam şt încă ceva : partenerul lui torii acestei comune s-au
aur a ţării, harnicii side- etc. măveri româneşti ’74. urcat în viitoarea zonă verde, de duminica. Ciuciu Ioan, ale
— In principal, cui se da- Sub focul continuu al HULIGANI... LA DRUMUL că încă nu au apărut florile, cărui fapte le-am relatat mai i dovedit destul de grijulii i
dorează rezultatele bune, rurgişti ai Călanului, cu e- furnalelor, lîngă căldura IZIDOR GILCOI MARE iar Ciuciu Ioan, cu autoturis­ sus. ^ faţă de aspectul localităţii 1
Cu cîtva timp în urmă, pe
mul său l-HD-3574 a început
tovarăşe Popa ? lanul şi însufleţirea lor, s-au metalului incandescent, la muncitor porţiunea şoselei naţionale cu­ să facă tumbe, pînă cînd a- Serviciul circulaţiei al lor.
— Sînt rodul acţiunii unite angajat să dea peste plan înălţimea macaralelor de întreprinderea „Victoria" prinsă între localităţile Orăştie cesta din urmă a obosit şi s-a Inspectoratului judeţean ,de
©
I
/
văzut
Am
PERICOL
şi Turdaş, bornele (apără roa­
)
a tuturor salariaţilor între- 1 000 tone fontă cenuşie, încărcare, lîngă tabloul de Călan ta) de pe ambele sensuri fu­ oprit cu roţile-n sus. interne ^ în satele Mihăileni şi Zdrapţi *
Dar ce să stea el la faţa
i focuri mari, aprinse în curţi i
I şi alimentate cu dărnicie. ?
^ Potrivit unui eres ce circulă I
i prin partea locului, aprin- ^
La sfîrşitul primului tri­ Situaţia la învăţătură a elevilor hunedoreni celor tehnice auxiliare. ’ derea acestor focuri într-o i
mestru al anului şcolar, Căutînd „izvorul" celor ţ anumită vinere din martie >
procentul de promovare al peste 13 000 rămaşi cori­ t ar face să fugă şerpii de pe \
elevilor hunedoreni a fost genţi, am încercat să în­ .' lingă casă tot anul. Dacă l
de 87.7 la sută. Adică, 12,3 demnăm la reflecţii profun­ ţ vor fugi sau nu şerpii nu se /
la sută dintre elevi au ră­ Nota - criteriu de muncii de şi responsabile pentru i ştie, dar un lucru e sigur : ţ
mas corigenţi. găsirea şi adoptarea unor i „şerpii" de foc ameninţă l
Ajungînd aici, trebuie să soluţii concrete de îmbună­ 1 vădit să mistuie case, şure J
deschidem o paranteză. In tăţire a calităţii muncii ^ sau grajduri. ţ
comparaţie cu anii trecuţi, instructiv-educative din şco­
am fost martorii unui pro­ elevului,dar şi a cadrului didactic lile noastre. Hotărîrile de J REFLECTOR! © Situaţiile j
gres substanţial în învăţă- mare însemnătate teoretică ^ statistice întocmite la C.A.P. 1
mînt. Cadrele didactice fo­ şi practică ale Plenarei > Căstău oglindesc o situaţie \
losesc astăzi metode active C.C. al P.C.R. din 18-19 ţ care îndeamnă la serioase i
de muncă, centrul de greu­ raport’ metodic a cadrului încărcare a elevilor cu te­ verbalism, comoditate în bal", la obiectele matema­ deţean al Organizaţiei pio­ iunie 1973 trebuie nu nu­ l reflecţiii pe factorii răspun- >
tate al activităţii didactice didactic respectiv, rigidita­ me pentru acasă. Fenome­ folosirea materialului di­ tică, fizică, limba română nierilor şi Comitetul jude­ mai cunoscute şi amintite / zători de soarta producţiei \
s-a transferat tot mai mult te şi insuficient tact în re­ nul se petrece aproape în dactic, a mijloacelor au- nu existau note, sau erau ţean al U.T.C., trebuie să-şi în diverse adunări, ci ele ) animaliere. Despre ce este
în laboratoare, cabinete şi laţiile cu elevii. Asemenea fiecare unitate şcolară şi dio-vizuale, neutilizarea la­ trecute doar datele. concentreze eforturile în trebuie aplicate, ele tre­ l vorba ? Comparativ cu li-
ateliere-şcoală. au fost uti­ exemple pot fi citate la nu va putea fi eradicat de­ boratoarelor (exemple : li­ Şi ceea ce ar trebui să perioada care a rămas pînă buie să stea în centrul des­ 1 vrările din lunile ianuarie şi
lizate mai eficient mijloa­ Şcoala generală nr. 1 Brad, cît prin măsuri, se pare, ceele „Decebal" şi pedago­ constituie o preocupare mai la sfîrşitul anului şcolar făşurării întregului proces ) februarie ale anului trecut,
cele tehnice auxiliare. Liceul nr. 2 Deva, Şcoala radicale. Vrem însă să gic din Deva, unde laborato­ responsabilă din partea u- spre sprijinirea cu priori­ şcolar. In ultimă instanţă, ţ în perioada corespunzătoa-
Acordînd toată aprecie­ generală nr. 1 Petroşani, scoatem la iveală o altă rul fonic nu este pe deplin nor cadre didactice este tate a unităţilor şcolare ca­ ceea ce caracterizează şi ( re a acestui an s-a înregis-
strîns
carenţă
de
legată
rea muncii şi rezultatelor Liceul industrial de con­ supraîncărcare : consultaţii­ folosit, are un rol pur receptivitate faţă de nou, re întîmpină greutăţi, au defineşte un cadru didac­ 1 trat o diminuare ce se ri- 1
obţinute de majoritatea ca­ strucţii Deva. Liceul „Au­ decorativ...). Sînt şi ca­ mai multă dăruire pen­ rezultate slabe la învăţă­ tic, ceea ce ridică presti­ I dică la peste 10 000 litri lap- ţ
tură.
drelor didactice din şcolile rel Vlaicu" Orăştie şi alte le şi meditaţiile. Rămînînd zuri cînd lecţiile se re­ tru perfecţionarea şi pre­ giul şcolii, este ştiinţa e- i te. Conducerile unităţii şi i
hunedorene. ne reîntoar­ unităţi şcolare. în urmă cu învăţătura da­ duc la textul „ad literam" gătirea politico-ideologică Organizaţiile de partid levului, suma cunoştinţelor 1 fermei nu consideră oare că ’
cem la procentul de 12,3 Neplăcută este însă şi torită supraîncărcării, şcoa­ al manualului (Buceş, Criş- şi profesională — la­ din şcoli trebuie să devi­ teoretice şi practice cumu­ ^ este cazul să întreprindă \
la sută de elevi corigenţi... constatarea că faţă de cele la organizează unele con­ cior, Zam, Liceul Petrila, nă mai active, în întregul late în timp. Exigenţa nu măsuri hotărite pentru s
...La clasa a VlII-a. de arătate, colectivele didacti­ sultaţii şi meditaţii cu e- Certej ş.a.), întîlnindu-se cune care dacă nu sînt în­ proces de învăţămînt, mai se măsoară în rebut, ci în cuperarea diferenţei ? \
pildă, de la Şcoala gene­ ce respective, conducerile de levii, în prelungirea ore­ cazuri, cînd, în condiţiile lăturate duc de fapt la lec­ intransigente faţă de lip­ calitatea muncii învăţăto­
rală nr. 1 Petrila, din 77 şcoli au rămas în expecta­ lor de curs, cînd elevii sînt de generală modernizare a ţii de rutină, stereotipe, suri. Ele nu trebuie să to­ rului şi profesorului. Aceş­ ULTIMA ORĂ © Deşi es- l
de elevi. 24 sînt corigenţi; tivă. A lipsit, cu alte cu­ prea obosiţi (deci neatenţi) învăţămîntului, există ca­ neatractive şi inaccesibile. lereze nici o abatere de îa tia trebuie înainte dc toa­ te cuprins in plan. blocul /'
la Romos există 20 de co­ vinte, climatul şi cadrul pentru a mai putea acu­ dre didactice care nu stă- In vederea îmbunătăţirii sarcinile didactice, nici un te să devină exigenţi cu ) 6 D din Haţeg nu poate fi \
rigenţi din 48 de elevi ; la favorabil de combativitate, mula cunoştinţe. Exemple pinesc bine nici metodele situaţiei la învăţătură a act ce contravine instruirii ei înşişi şi apoi cu elevii. atacat deoarece pe ampla- ^
Ribiţa, din 18 elevi — 10 de analiză lucidă a unor de asemenea metode se pot clasice de predare, care nu elevilor se impune o mai şi educării elevilor! In nota dată elevului (no­ samentul acestuia s-au de­
sînt corigenţi : la Brad, din asemenea fenomene, de e- întîlni la unele şcoli gene­ cunosc îndeajuns sau nu a- strînsă unitate de acţiune Fireşte, în majoritatea u- ta reală, nu cea artificială pozitat mormane de câră-
97. numărul corigenţilor xigenţă colegială. Colecti­ rale din Deva, Hunedoara. plică sistemele de verifi­ dintre colectivele didactice nităţilor şcolare hunedore­ pentru a „ieşi bine") se l midă şi elemente prefabri- ţ
este de 25. De unde provi­ ve didactice şi conduceri Valea Jiului, la unele şcoli care şi apreciere a cunoş­ şi organizaţiile de U.T.C. ne. ceea ce caracterizează reflectă, pe lîngă munca cate necesare... altor
ne această situaţie ? Din de şcoli, ca cele din generale din mediul rural. tinţelor elevilor. Se mai a- şi pionieri din şcoli. Sînt activitatea este serioz'tatea elevului, şi cea a dascălu­ blocuri. Motivul că şantierul
slaba preocupare a condu­ Vălişoara. Băiţa. Liceul Uneori meditaţiile au loc cordă note pentru acte de şi răspunderea, conştiincio­ lui său. \ nu a cunoscut din timp că ţ
cerilor de şcoli. din exi­ Lupeni. Şcoala profesiona­ cu întreaga clasă, făcînd indisciplină, neefectuare de situaţii cînd cei trei fac­ zitatea şi principialitatea Sarcinile încredinţate şco­ trebuie să realizeze blocul l
se
genţa formală a cadrelor lă de construcţii din Deva, ca la elevii buni să se in­ teme, lipsă de tact în ve­ tori nu unui plan întîlnesc co­ la în muncă : exemplificarea lii de către partid, dezvol­ 6 D şi că de aceea i s-a
nivelul
didactice, din ineficacitatea Liceul ..Decebal" din Deva, staleze... plictisul. De aceea rificarea elevilor cu posi­ mun, nerealizîndu-se deci nominală în acest sens a tarea şi perfecţionarea în­ ţ ocupat amplasamentul, nu )
orele de meditaţie în pre­
sau lipsa măsurilor de aju­ Liceul din Petroşani, mani­ lungirea celor de curs tre­ bilităţi intelectuale mai re­ integral parametrii de con­ şcolilor şi a slujitorilor lor văţămîntului de toate gra­ ^ rezistă. Şi pe alte suprafe- ^
torare a elevilor rămaşi în festă tendinţe nejustificate buie evitate şi organizate duse, neritmicitate în no­ ţinut. Activişti ai Comitetu­ ar necesita un spaţiu mult dele. aşa cum au fost for­ ţ ţe, în aceeaşi dezordine se ţ
urmă la învăţătură. de automulţumire. în timpul cel mai potrivit, tare. In privinţa neritmi- lui judeţean U.T.C. sau ai prea mare. Comisiile me­ mulate la Plenara C.C. al i află materii şi materiale, t
Trebuie să mai amintim Privitor la „media" şcola­ astfel ca să se evite su­ cităţii în notare, la jumă­ todice şi catedrele din şcoli P.C.R. din iunie anul tre­ J fapt ce nu permite deschi- i
şi situaţia îndeobşte cu­ ră. se mai semnalează şi praîncărcarea. şi obosirea e- tatea lunii februarie în cla­ Consiliului judeţean al pio­ şi-au îmbunătăţit activita­ cut vor putea fi duse la
noscută cînd. la unele o- cazuri inverse, adică acor­ levilor. sa a VlI-a B de la Şcoala nierilor în deplasările lor tea, fiind preocupate într-o îndeplinire numai dacă se J derea unor noi fronturi de ,
biecte, numărul corigenţi­ darea artificială a notelor Tot ca o cauză a exis­ generală nr. 1 Deva, 26 la şcolile judeţului au do­ măsură mai mare pentru va acţiona ferm pentru e-
lor este exagerat de mare. mari. Cauzele se cunosc: tenţei numărului mare de de elevi nu aveau nici o vedit uneori îngăduinţă fa­ sporirea randamentului şco­ liminarea neajunsurilor,
La prima vedere, s-ar pă­ lipsa de ajutorare a elevi­ elevi corigenţi poate fi a- notă la limba română, 35 ţă do lipsurile constatate, lar, aplică pe o scară mai consolidarea rezultatelor bu­ REPORTER
rea că este vorba de o lor rămaşi în urmă cu în­ mintită (cu toată jena u- la istorie şi 34 la fizică ; la activitatea de îndrumare şi largă metodele active de lu­ ne, ridicarea necontenită
exigenţă faţă de pregătirea văţătura. neconlucrarea ar­ nei asemenea constatări) Şcoala generală nr. 4 din control rezumîndu-se la cru ca problematizarea, re­ a calităţii procesului in-
elevilor la obiectul respec­ monioasă cu familia, supra­ slaba pregătire a unor ca­ Deva, nici un elev din cla­ simpla înregistrare a si­ descoperirea. munca în structiv-cducativ.
tiv. Dar, în majoritatea ca­ încărcarea. dre didactice pentru lecţii, sa a VlII-a nu avea notă la tuaţiei. Inspectoratul jude­ grup ş.a.. alături de o mai
zurilor. „exigenţa" aceasta Nu mai dorim să con­ biologie; la Liceul „Dece­ ţean şcolar, Consiliul ju­ eficientă folosire a mijloa­ C. DROZD
reflectă slaba pregătire sub semnăm exemple de supra­ excesul de teoretizare şi