Page 37 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 37
Proletari din toate fările, unifi-vă!
In anul XXX «l llbrâf» *T CmqmmM al XMea al P.C.R.
RITMURI ÎNALTE IN ÎNTRECEREA
LA CENTRALA MIN EREURILOR DEVA
Specialiştii să fie prompţi
în rezolvarea problemelor
ridicate de unităţile miniere
fost ajutaţi nici în procura
In acest an. cînd ţara în pînă în prezent potenţialul a- rea pieseler dc schimb pentru!
treagă sărbătoreşte cele două cestora. Este vorba despre ză
cămintele de la Gurabarza, exploatări şi uzina de prepa
evenimente — a XXX-a ani rare. a caro? lipsă o simţim
versare a Eliberării patriei şi Hondol, din zonele Caraci şi zi de zi. .
v
Congresul al Xl-lea al parti Brusturi,, unde predarea unor In prezent, la majoritatea
spre
exploatare
rezerve
în
dului —. unităţile aparţină târzie nejustificat. Da Iazuri, unităţilor miniere productivi
toare C.M. Deva se confruntă
VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU cu sarcini de mare răspunde lucrările deja terminate, tre tatea muncii este sub nivelul
de
cercetare
posibilităţilor. Da I.M. Barza,
buiau
dar
sînt
re.
realizarea
cărora
la
I.M. Hunedoara şi E.M. Deva
înregistrează
se
angajate plenar toate colecti -menele stabilite. încă serioase sînt abataje unde se lucrează
rămîneri în urmă faţă de ter-
la
randamentul
din
jumătate
vele de muncă, .toţi minerii ^şi
în
locuri de
muncă
I N R E P U B L I C A G U I N E E A , geologii. Un loc important în, coeficientului de îmbunătăţirii reaiizat Acelaşi cadrul aceluiaşi
In
scopul
similare
dc
context
din
acest
preocupări
normalitate
ocupe
în-
sector.
activitatea
să-l
trebuie
lucru
se
de asigurare a bazei de ma cu rezerve deschise şi pre la tîmplă şi la lucrările de îna
programele
stabilite
gătite.
terii prime, în care sens au unităţi rtu au fost respectate intare, unde sînt cazuri cînd
se realizează numai 20 ml pe
fost întreprinse măsuri con în totalitate, din care cauză lună în 3 schimburi. Trebuie
Continuarea convorbirilor oficiale crete. pentru intensificarea lu linia de front activă nu co să stea în atenţia tuturor co
crărilor de prospectare şi ex-
respunde
sarcinilor
plan
de
plorarş geologică, în zone mai actuale şi de perspectivă. Da lectivelor de muncă extinde
mult sau mai puţin cunoscu- E.M. Ghelar, de exemplu, lu rea experienţei înaintate în
In continuarea dialogului în vizita sa în Guineea şi a zei păcii, libertăţii, indepen şedintele Consiliului de Stat In timpul întîlnirii. tova te. crările de investiţii sînt ră acest sens.
la nivel înalt româno-guineez, membrilor conducerii de denţei naţionale, democraţiei al Republicii Socialiste Româ răşul Nicolae Ceauşescu şi — Din activitatea anului mase în urmă cu circa 1,5 ani, — Noi am extins în bună
care a debutat, sîmbătă du- partid şi de stat ai Guineei. şi progresului social. nia, şi tovarăşul Sekou Tou tovarăşa Elena Ceauşescu au trecut putem arăta că fapt pentru care în prezent parte iniţiativele la toate sec
pă-amiază, sub cele mai fe In cadrul convorbirilor s-a Dialogul la nivel înalt re, secretar general al Parti invitat pe preşedintele Se nu în totalitate au fost res nu sînt pregătite pentru ex toarele de producţie — relata
ricite auspicii, sub semnul procedat la un larg schimb româno-guineez a relevat in dului Democrat din Guineea, kou Toure şi soţia sa, An- pectate graficele de execuţie ploatare un număr de 8 aba tovarăşul Avram Pleşa, pre
voinţei comune de a deschi de informări privind activi teresul celor două părţi de preşedintele Republicii Gui 1 dree Toure, să viziteze Re a diferitelor lucrări pentru taje. şedintele comitetului sindica
de noi căi colaborării între tatea şi preocupările actuale a identifica noi domenii de neea, au căzut de acord asu publica Socialistă România. punerea în evidenţă a noi tului de la I.M. Barza.^ Am
partidele, ţările şi popoare ale Partidului Comunist colaborare, de a extinde re pra încheierii unui Tratat de Invitaţia a fost acceptată cu rezerve de minereu — releva — Unele din măsurile sta avut şi realizări. Dar întîm
le noastre, duminică, tovară Român şi Partidului Demo prietenie şi cooperare şi a deosebită satisfacţie. deunăzi tovarăşul Ioan Cio- bilite recent de o comisie din pinăm în continuare greutăţi’
politice,
şul Nicolae Ceauşescu, secre crat din Guineea, ale Repu laţiile şi culturale, economice, semnării unui Comunicat co Convorbirile dintre tova flica. inginerul şef al I.P.E.G. cadrul centralei şi ministeru cu aprovizionarea locurilor de
tehnice
în
în-
tar general al Partidului blicii Socialiste România Şl văţămînt şi în alte domenii, mun — documente politice răşul Nicolae Ceauşescu, se- Deva. Trebuie să intensificăm lui au fast deja transpuse în muncă cu materialo şi piese
Comunist Român, preşedin Republicii Guineea. de cea mai mare importan - cretar general al Partidului practică — arăta ing. Paul de schimb. Am depus co
tele Consiliului de Stat al conducătorii de partid şi de ţă care exprimă voinţa ce Comunist Român, .preşedinte lucrul pentru punerea în ex Popescu, directorul I.M. Hu menzi. însă ele nu au fost
stat ai celor două ţări conve
Republicii Socialiste Româ Schimbul de vederi în pro nind. de comun acord, asu lor două ţări şi popoare de le Consiliului de Stat al Re ploatare a noi rezerve de mi nedoara. Dar trebuie spus respectate în totalitate. Com
nia. şi tovarăşa E l e n a bleme internaţionale a evi pra încheierii unor însemna a aşeza relaţiile dintre ele pe publicii Socialiste România, nereu, chiar dacă acestea au că. problema iazului nou de partimentul de aprovizionare
Ceauşescu, membru al Co denţiat identitatea de pozi te acorduri şi înţelegeri me baze solide, de lungă durată, tovarăşa Elena Ceauşescu, un conţinut mai sărac. decantare la uzina de prepa trebuie să-şi revizuiască sti-
mitetului Executiv al C.C. al ţii, voinţa celor două ţări şi nite să extindă şi să ridice, de a acţiona în viaţa inter membru al Comitetului Exe Nejustificat de mult se tă rare nu a fost încă rezolvată.
P.C.R., au avut, în cursul di partide de a conlucra, de pe un plan superior, rapor naţională în direcţia con cutiv al C.C. al P.C.R., şi to răgănează lucrările de cerce Avem depusă documentaţia. C. DUMITRU
mineţii, o nouă şi rodnică a-şi aduce o contribuţie tot turile româno-guineeze. struirii unei lumi mai bu varăşul Sekou Toure, secre tare în diferite zone ale ju • însă întîmpinăm greutăţi cu
convorbire asupra unor pro mai mare la promovarea ne, mai drepte, în care toa tar general al Partidului De deţului unde nu s-a lămurit exproprierea terenului. Nu am (Continuara în pag. a 4-a)
bleme 'de interes reciproc cit noii politici în relaţiile din S-a subliniat, în mod deo te naţiunile să-şi afir mocrat din Guineea, pre
tovarăşul Ahmed Sekou Tou tre state, la continuarea şi sebit, importanţa adîncirii şi me suveran voinţa lor, şedintele Republicii Guineea, ■3 !"”........
re, secretar general al Parti consolidarea cursului pozi dezvoltării în continuare a dreptul de a fi stăpîne dintre delegaţiile celor două ~1
dului Democrat din Guineea, tiv spre destindere şi secu relaţiilor dintre Partidul! pe propriul destin, de partide şi ţări, s-au desfă Angajare minerească
preşedintele Republicii. ritate, pentru prietenie şi în Comunist Român şi Partidul a-şi dezvolta viaţa cores şurat intr-o ambianţă de
Convorbirile au continuat ţelegere între popoare, îm Democrat din Guineea. punzător intereselor lor, de a caldă prietenie, de înţelege Laminate
apoi cu participarea persoa potriva imperialismului, co Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, contribui la rezolvarea pro re deplină, intr-o atmosferă la toate fronturile de lucru
nelor oficiale car* îl înso lonialismului şi neocolonia- secretar general al Partidu blemelor internaţionale în de solidaritate militantă, to
ţesc pe'şeful statului român lismului, pentru triumful cau lui Comunist Român, pre folosul tuturor popoarelor. vărăşească. peste plan Minerii de la Lelese depun zi de zi eforturi susţinute pen
tru realizarea sarcinilor, de plan. In adunarea generală a
HUNEDOARA. Intensifi- oamenilor muncii, colectivul minei s-a angajat să extragă :
cîndu-şi eforturile pentru peste prevederi 1 010 tone talc. Brigada Iui Costea Petru \
Marea adunare populară de pe stadionul din Conakry cinilor de plan, colectivfll Mantu are posibilitatea să depăşească sarcinile de plan din 3
realizarea exemplară a sar
acest an cu 100 tone şi să reducă sterilul cu 5 Ia sută. An- j
de muncă de la bluming-se- gajamente mobilizatoare şi-au mai luat şi brigăzile conduse 3
mifabricate, din cadrul C.S. de Arsenic Martinescu (+ 50 tone). Ion Tincuţă, cu brigada \
După Bum 8-a anunţat, Ceauşescu şi a tovarăşei nicipal din Conakry a avut re a prieteniei şi solidarită doi şefi de stat au rostit <?u- Hunedoara, care a lansat şi din carieră (-f- 1 000 tone) şi Petru Costa Cocoş (+ 400 tone 3
«tolbăta, imediat 9'upâ eo- Elena Ceauşescu în Republi loc o mare adunare popu ţii militante româno-gui- vîntări. chemarea la întrecere către talc şi 60 tone steatitl. j
tovarâjuîtrt' Nicolae ca Guineea, pe stadionul mu lară — vibrantă manifesta neeze. Cu acest prilej, cei toate secţiile combinatului,
a realizat de la începutul a-
Desigur, nu uităm nici un nului peste 2 300 tone lami- 3 3
Cuvintarea tovarăşului Cuvintarea tovarăşului moment realităţile lumii con nate. \ j Prin creşterea
temporane. Ştim că există în
Productivitatea muncii a 3 ,
că state cu orînduiri sociale sporit cu 1.5 la sută, s-au \ j productivităţii muncii
diferite,
că
necesar,
în
este
AHMEO SEKOU TOURE RiCOUE CEAUŞESCU spiritul principiilor coexis obţinut economii la preţul j | LUPENI. Realizarea rit regislrează o depăşire de j
tentei paşnice, să găsim căi
le pentru dezvoltarea cola dc cost in^valoare de 300 000 j f mică a planului şi anga 3,4 Ia sută a prevederilor \
3 |
lei.
jamentelor
pe
Sfevârlş» i&tau.’ţaacu, pre- convinse de justeţea liniei Stimate tovarăşe preşedin dustrial-agrară, care asigură borării între toate statele, Se remarcă în mod deosc- I 3 constituie pentru acest an de plan. \
colectivul
fiâ Consiliului fde Stat pe care o urmează, linie care te Sekou Toure, din ce în ce mai bine toate pentru a asigura o pace trai De menţionat că această \
«1 K-epublîcîi Socialist* conduce la emanciparea to Dragi tovarăşi,' necesităţile poporului şi poa nică în lume. bit în întrecere Vasile Spă- 3 I.P.A. ,,Viscoza“ Lupe ni un depăşire s-a obţinut inte- 5
Români*, - tală a societăţii. In ochii lor, Doresc, în numele delega te contribui la dezvoltarea ’ I.a baza relaţiilor interna ţaru, Gheorghe Soţia, Lu- i obiectiv major în între grai pe seama creşterii \
cere, care se materializea
Tovarăşi Elena Ceauşescu, tovarăşă Elena Ceauşescu, ţiei noastre, al Comitetului relaţiilor de solidaritate şi ţionale, România pune prin dovic Andrica, Marin Tuţu, l ză exemplar. De Ia Înce productivităţii muncii cu |
dumneavoastră sînteţi un economice cu celelalte state. cipiile deplinei egalităţi în
®«rarâşî 3fri România, Central al' Partidului Comu- (Aplauze). Viorel Cornel. putul anului şi pjnă acum 268 lei pe salariat fată de \
simbol şi, de aceea, în nu aiist Român, al poporului drepturi, respectului inde
Poporal revoluţionar al mele Partidului Democrat român, în numele meu per Şi realizările României, ca pendenţei şi suveranităţii na Ia această unitate se in- plan. i
Guineei' ost* ferici® să vă din Guineea, sîntem mîndri sonal, să vă adresez dumnea şi ale altor ţări socialiste, de ţionale, neamestecului în tre .......................................................i
primească jpe pâmîntul său. să vă salutăm şi să vă pri voastră, tuturor „celor pre monstrează că atunci cînd burile interne, avantajului re
El vâ primeşte în calitate de mim. Cunoaştem, aşa cum zenţi la această mare aduna poporul devine stăpîn pe ciproc, renunţării la forţă şi
prieteni, de tovarăşi de lup am mai arătat-o, poziţiile re populară, întregului po destinele sale este în stare să la ameninţarea cu forţa. Tre
tă şi salută prin intermediul curajoase ale Partidului Co por frate guineez un salut făurească adevărate minuni. buie să facem totul ca aces Festivitatea înmînării unor ordine şi medalii
dumneavoastră viteazul dum munist Român pe plan ideo frăţesc şi de solidaritate (Aplauze). Aceste realizări te principii să fie recunos
neavoastră popor, gloriosul logic. Tezele sale sînt în cea (Aplauze). demonstrează că socialismul cute şi aplicate în relaţiile
popor român, căruia noi îi mai mare parte aprobate, Am venit în ţara dumnea poate să asigure dezvoltarea dintre toate statele lumii.
cunoaştem istoria, o istorie ■susţiniite de Partidul De voastră. la invitaţia amicală rapidă a fiecărei naţiuni şi Trebuie să facem totul pen
caracterizată printr-o luptă mocrat din Guineea. Poziţia a tovarăşului Sekou Toure, este singura societate care tru a asigura respectarea ale Republicii Socialiste România
constantă, lupta __ împotriva partidului dumneavoastră, animaţi de dorinţa de a dez poate asigura, cu adevărat, dreptului fiecărui popor "dea
feudalităţii, a capitalismului, atitudinea guvernului dum volta solidaritatea dintre independenţa, bunăstarea şi se dezvolta liber, de a-şi fău
lupta contra imperialismului neavoastră, atît în ceea ce partidele şi popoarele fericirea popoarelor. (Aplau ri orînduirea care o doreşte, Duminică a avut loc la De Haţeg, Silvia-Maria R. Nicula, male la C.A.P. Dăpuşnic, Mi-
4
şi fascismului. Poporul priveşte problemele interne, noastre, în lupta pen ze îndelungate, puternice). fără nici un amestec din a- va, într-un cadru solemn, în nodora P. Cosor, brigadier le
român a avut o istorie ac cit şi problemele interna tru dezvoltarea economi- Cunoaştem că şi poporul fară. prezenţa tovarăşilor Ioachim inginer zootehnist, şeful fer gumicol la C.A.P. Beriu, Floa
mei zootehnice a C.A.P. Orăş-
tivă, demonstrând astfel înal ţionale, sînt identice cu po că-socialâ. pentru bunăstarea guineez. sub conducerea Par Nu trebuie să uităm " nici Moga* prim-secretar al Comi rea Gh. Draia, îngrijitoare de
tul nivel de conştiinţă al fe ziţia şi cu atitudinea Parti şi fericirea popoarelor noas tidului Democrat din Gui un moment că mai sînt încă tetului judeţean Hunedoara tie, Ilie S. Ogner, maistru me animale la C.A.P. Ilia, Anal.
canic la I.A.S. Simeria, Ilie I.
meilor şi bărbaţilor care îl dului Democrat din Guineea, tre, în lupta împotriva impe neea, în frunte cu tovarăşul popoare care sînt supuse ro al P.C.R., preşedintele Comi Ştefănie, inginer, preşedintele Kelemen, îngrijitoare de a-
alcătuiesc. Noi cunoaştem is adică o atitudine de respon rialismului, colonialismului şi Sekou Toure, a lichidat ve biei coloniale. De aceea, tetului executiv al Consiliului nimale la C.A.P. Toteştî,
toria ţării dumneavoastră şi sabilitate faţă de probleme neocolonialismului. (Aplauze). chea orînduirc, colonialismul, Partidul Comunist Român. popular judeţean, Vichente C.A.P. Sintămăria-Orlea. Teofil I. Muntean, preşedin
dSim o înaltă apreciere con le vieţii. Un popor nu tre România va sărbători în a- şi a trecut la făurirea unei România socialistă consideră Bălan, prim-vicepreşedinte al ORDINUL „MERITUL A- tele C.A.P. Şoimuş, Aurelia U
tribuţiei decisive pe care buie să abdice de la nici o cest an 30 de ani de cînd po noi societăţi în Guineea. Ca că trebuie intensificate efor Comitetului executiv al Con GRICOL" CLASA a III-a tova Petroescu, brigadier la C.A.P.
dumneavoastră, t o v a r ă ş e responsabilitate ; el trebuie porul. în frunte cu clasa prieteni şi fraţi, ne bucură turile şi lupta unită a po siliului popular judeţean, Au răşilor : Adrian A. Costa, se Vîlcele, Gheorghe Gh. Prip,
Ceauşescu, aţi adus-o la do să-şi asume toate responsabi muncitoare, sub conducerea succesele pe care dumnea poarelor pentru lichidarea rel Nistor, vicepreşedinte al cretarul Comitetului comunal preşedintele C.A.P. Silvaş, Ro-
bândirea numeroaselor sale lităţile sale în toate dome partidului comunist, a prelu voastră la dobîndiţi în fău definitivă a colonialismului şi Comitetului executiv al Con de partid Dobra, Mircea-Şte- mulus R. Timar, directorul
victorii. Această contribuţie niile. Pentru a se realiza, at puterea în propriile mîini rirea unei Guinee libere, in neocolonialismului. (Aplau siliului popular judeţean, di fan S. Danciu, directorul în Bazei de aprovizionare Sime
v-ja adus încrederea totală a poporul trebuie să aibă o şi a trecut la făurirea noii dependente şi puternice. (A- ze). rector general al Direcţiei ge treprinderii de creştere şi în ria.
poporului român, manifestată netă conştiinţă a personali societăţi socialiste. (Aplauze). plauze îndelungate). Sprijinim activ lupta po nerale pentru agricultură, in grijire a tineretului bovin O-
succesiv prin responsabilită tăţii sale şi, de asemenea, o In aceşti 30 de. ani, socialis Desigur, făurirea noii so poarelor africane împotriva dustrie alimentară şi ape, şi răştie, Constantin I. Igna,^pre ORDINUL „MERITUL A-
ţile ce vi s-au încredinţat şi justă apreciere a raporturi mul a triumfat definitiv şi cietăţi are loc în condiţiile dominaţiei coloniale în Gui- şedintele C.A.P. Deva, Aurel GRICOL" CLASA V-a tovară
pe care vi le-aţi îndeplinit lor de solidaritate militantă pentru totdeauna în Româ luptei pentru lichidarea ve neea-Bissau, Angola, Mozam- Viorel Ocoş, preşedintele U- C. Nistor, directorul general şilor : Maria I. Adămescu, bri
întotdeauna cu onoare şi e- care îl leagă de toate popoa nia. (Aplauze puternice). Am chii politici imperialiste, co bic. Considerăm, totodată, că niunii judeţene a cooperati al D.G.A.I.A.A., Viorel N. O- gadier la C.A.P. Orăştioara de
ficacitate.' Nu este de mira rele din lume şi, îndeosebi, lichidat pentru totdeauna ex lonialiste şi neocolonialistc. trebuie intensificată lupta velor agricole de producţie, coş, preşedintele U.J.C.A.P., Jos, Vioara I. Ciocîrlie, ingi
re că sînteţi astăzi deopo de popoarele progresiste ca ploatarea, iar întreaga pute Pentru a asigura înfăptuirea pentru lichidarea regimurilor festivitatea înmînării unor or Ioan I. Pavel. instructor al Co ner şef la C.A.P. Boş, Ange-
trivă conducătorul Partidu re fac istoria. re politică, industria, agri cu succes a dezvoltării eco- rasiste din Rhodesia şi Afri dine şi medalii ale Republicii mitetului judeţean de partid. lica-Doina I. Codreanu, ingi
lui Comunist Român şi al Ştim că Partidul Comunist cultura se găsesc în mîinile nomico-sociale. popoarele ca ca de Sud. (Aplauze). Socialiste România unor cadre ORDINUL „MERITUL A- ner, şeful fermei legumicole
statului socialist român. Român a realizat, pe plan poporului muncitor. (Aplau re au păşit pe calea unei Dăm o mare importanţă de conducere şi lucrători frun- * GRICOL" CLASA a IV-a tova a C.A.P. Sîntandrei, Margare
Ştim, de asemenea, că so naţional, condiţiile pentru ze). dezvoltări noi. libere trebu întăririi unităţii ţărilor afri taşi din agricultura judeţului răşilor : Radu S. Balog, direc ta F. Constantin, brigadier la
nostru.
ţia dumneavoastră a dus a- transformarea fericită a vie ie să întărească solidaritatea cane. Ştim că în această lup torul Complexului de sere C.A.P. Simeria, Visarion C.
ceeaşi luptă, cu acelaşi elan ţii României: sechelele feu Concentrîndu-şi toate c- între ele. în toate domeniile tă pe care o duc popoarele Prin decret al Consiliului de Sîntandrei, Ioan P. Faur, me Cvaşa, inginer şef la C.A.P.
şi constanţă. Ea nu este nu dalităţii au dispărut, capita forturile. sub conducerea de activitate. Pornind de la africane. Guineea şi tovară Stat, pentru contribuţia adusă canizator la S.M.A. Baia de Toteşti, Elena A. Grosu, bri
mai soţia şefului statului, ci lismul a fost zdrobit, iar so partidului comunist, poporul aceasta, Partidul Comunist şul Sekou Toure. desfăşoară la, înfăptuirea politicii parti Criş, Ioan A. Iurian, directo gadier la C.A.P. Deva, Maria
unul din făuritorii de frun cialismul a fost construit român a obţinut realizări Român, România socialistă o activitate intensă. (Aplau dului şi statului de dezvoltare rul F.N.C. Orâştie, Alexandru T. lancu, brigadier la C.A.P.
a
te ai socialismului românesc, prin puterea poporului şi măreţe în dezvoltarea econo dezvoltă larg relaţiile cu toa ze). şi modernizare patria agriculturii S. Jurj, inginer şef la Trustul Rapoltu Mare, Elisabeta L
miei, ■ în ridicarea bunăstării
în
noastră
socialiste
întrucît a participat pe toate pentru fericirea poporului. In sale materiale şi culturale. te ţările care construiesc so Doresc să urez popoarelor s-au conferit: S.M.A., Ioan C. Medrea, di Kiss, brigadier la C.A.P. Tur-
fronturile la luptă. Pentru sinul societăţii. în cadrul a- Am pornit de la faptul că cialismul. cu toate statele africane succes deplin în li „ORDINUL MUNCII" CLA rectorul S.M.A. Haţeg, Mircea daş, Gaşpăr G. Lazăr, preşe
aceasta, poporul român, prin cestei opere de edificare a pentru a construi o societa-, care luptă pentru dezvoltarea chidarea colonialismului şi Şt. Oprişa, preşedintele Con dintele C.A.P. Veţel, Viorel
intermediul partidului său, fericirii colective, pe baza te socialistă puternică trebuie lor economico-socială inde neocolonialismului în dezvol SA a IlI-a tovarăşilor : Viorel siliului intercooperatist Brad, G. Magda, medic, şeful Labo
Partidul Comunist Român, a dreptăţii sociale se desăvîr- să dezvoltăm industria, agri pendentă. Tocmai în acest tarea lor economico-socială I. Ardelean.'Ţjreşedintele C.A.P. Toan A. Peter, preşedintele ratorului veterinar Deva, Tra-
Dorn,
Burjuc,
C.
Gheorghe
ales-o în conducerea superi şeşte unitatea. Pe plan in cultura, ştiinţa, cultura. ca cadru sc înscriu si relaţiile independentă. (Aplauze). mecanizator la S.M.A. Deva, C-A.P. Cristur, Alexandru D. ian V. Simina, directorul Ofi
oară a partidului, ceea ce ternaţional, România a fă bază a bunăstării .şi fericirii dintre România şi Guineea, în lumea de astăzi, pro Vădan, şeful secţiei de meca ciului de îmbunătăţiri funcia
demonstrează capacitatea fe cut dovada unei independen poporului. (Aplauze). în a- ca relaţii de solidaritate în blemele care trebuie soluţio Maria M. Gorcea, preşedinte»- nizare a agriculturii Ilia. re, Monica-Nicoleta I. Soos,
le C.A.P. Ribiţa, Ioan N. Dupu,
meii. Femeile din Guineea, ţe totale în aprecierea tutu ceşti ani. industria româ tre două popoare care doresc nate impun o întărire a so ORDINUL „STEAUA RE inginer, şeful fermei legumi
care năzuiesc spre aceleaşi ror problemelor internaţiona să se dezvolte puternic eco- secretarul Comitetului comu PUBLICII SOCIALISTE RO cole a C.A.P. Dobra, Marin I.
promovări — intelectuale, le şi de aceea poziţiile sale, nească a crescut de 38 de nomie-social. să-şi asigure in lidarităţii tuturor popoage- nal de partid Brănişca, Viori MÂNIA" CLASA a V-a tovară Stoian, brigadier la C.A.P. Rîu
agrară,
cu
ţară
ori.
Dintr-o
ideologice, economice, politi o industrie slab dezvoltată, dependenţa şi suveranitatea. ca V. Marcu, preşedintele şilor : Sabin V. Blada, directo de Mori, Ioan N. Suciu, preşe-
ce, — sînt mîndre să vă România a devenit o ţară in- (Aplauze). {Continuare în pag. a 2-a) C.A.P. Tîmpa, Vasile V. Mu- rul I.A.S. Mintia, Maxim T.
primească, fiind şi mai mult (Continuare în pag. a 2-a) reşan, mecanizator la I.A.S. Cărmăzan, îngrijitor de ani (Continuare în pag. a IV-a)
—
I.M.M.R. Simeria a fost Lonea şi-a reînceput ac
SCHIMB DE EXPERIENŢA organizată, zilele trecute, tivitatea. Noul magazin a I.ivia Dumbravă şl Petri- anului în sala de apel un crări edilitar-gospodărcşti
Agenda zilei de ieri, o masă rotundă pe te fost reprofilat pe autoser şor Ciorobea. număr de 56 filme pe te şi de înfrumuseţare a sa
Comitetul orăşenesc dc ma: „Dezvoltarea I.M.M.K. vire şi dispune în pre me de protecţie a mun telor. Un prim bilanţ scoa
partid Brad a organizat în anii’ regimului de de zent de mobilier adecvat, IN CONSTRUCŢIE - cii, care au fost vizionate te în evidenţă că pînă în
11 martie, a mai consemnat: un schimb de experienţă mocraţie populară". In frigider, congelator. ATELIER NOU PENTRU de peste 4 300 mineri. A-
între consiliile de condu cadrul discuţiilor purtate De remarcat că odată semenea acţiuni sînt în prezent s-au efectuat lu
cere ale C.A.P. din raza pe baza unor grafice, s-a eu modernizarea magazi SECŢIA S.M.A. continuare in atenţia co crări în valoare de peste
oraşului. In cadrul schim făcut o succintă prezenta nului a crescut şi supra mitetului sindicatului si a 700 000 lei, adică aproape
— Entuziaste manifestări prieteneşti prilejuite de vizita bului de experienţă, care re a istoricului întreprin faţa comercială, iar gama La secţia de mecanizare compartimentului de aeraj
rea oraşelor Kankan şi Labe a avut loc la C.A.P. Brad, derii, evoluţia acesteia şi sortimentală a bunurilor a agriculturii care deser şi protecţia muncii pe ex jumătate din angajamen
după prezentarea unui perspectivele de viitor. Cu ce se desfac a fost sim veşte cooperativa agricolă ploatare. tul anual de 1 500 000 lei.
— Ceremonia înmînării unor înalte distincţii române şi material privind stilul şi acest prilej, s-a eviden ţitor diversificată. din Ruşi, in acest an se
guineeze metodele de muncă ale ţiat faptul că în 1973 pla va construi un atelier nou JUMĂTATE
consiliilor dc conducere a nul la reparaţii vagoane a pentru reparaţia utilaje VREMEA
— Semnarea documentelor urmat vizitarea fermei POEŢII lor agricole. La acest 0- DIN ANGAJAMENTUL
zootehnice a cooperativei crescut dc 7 ori faţă de ÎN MIJLOCUL biertiv, pînă acum s-a ANUAL LA MUNCI Pentru 24 ore
productivitatea
1938,
iar
Viiita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar din localitate. turnat fundaţia. Aseme
Schimbul de experienţă muncii pe salariat — de CONSTRUCTORILOR nea ateliere sînt prevăzu fATRIOTICE
Vremea va fi instabilă şi
general al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, s-a dovedit fructuos pen circa 7 ori. te să se mai construiască relativ rece, cu cerul va
tru
consiliilor
membrii
favora
timpul
Un grup de poeţi din
Folosind
riabil. Vor cădea precipi
şi a tovarăşei Elena Ceauşescu In Guineea s-a în de conducere ale coopera cadrul cenaclului literar la C.A.P. Sîntandrei, To bil de pînă acuin, consi taţii locale sub formă de
teşti şi Peştişu Mare.
popular,
cheiat în cursul nopţii (ora Bucureştiului). tivelor din raza oraşului MAGAZIN MODERNIZAT „Ritmuri" din Deva s-a FILME DE liul cetăţeni din comitetele soare. Vîntul va sufla mo
ploaie
nin
şl
Iapoviţă,
Brad.
întîlnit cu muncitorii con
de
comuna
Relatările despre solemnitatea plecării şi despre MASA ROTUNDA In urma amplelor lu structori de pe şantierul PROTECŢIA MUNCII Boşorod au asigurat o in derat din nord. Tempera
viitoarei fabrici de ciment
tensă mobilizare a locui
celelalte evenimente şi manifestări se vor publica crări de modernizare Ia de la Chişcădaga. Au ci torilor Ia activităţi volun- tura va fi cuprinsă ziua
între 1 şi 5 grade, iar
In cadrul cabinetului de care a fost supusă, unita tit din creaţiile lor cele La E.M. Petrila s-au tar-patriotice atît în a-
în ziarul de mîine. ştiinţe sociale do la tea alimentară nr. 31 din mai recente Florina Jianu. prezentat dc la începutul gricuitură, cît şi la lu noaptea între minus 7 şl
minus 3 grade.