Page 38 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 38
8 nr.i mm C/-M-1 A I ICK/ll II 111 /îl Klr OAfl «î* MARTI 12 MARTIE 1974
COMUNICAT COMUN Cuvântarea tovarăşului
Ahmed Sekou Toure
privind vizita secretarului general al Partidului Comunist Român,
(Urmare din pag. 1) solidaritatea internaţională
este în funcţie de gradul de
al
popor
fiecărui
conştiinţă
preşedintele Consiliului de Stat a! RepublMI Sooialste România, privind respective, din fost a- în rezolvarea problemelor
fiecare
proble
mele
au
probate de masele populare care-1 privesc în particular şi
care, în acelaşi timp, se re
din Guineea, care, de aseme feră la toate popoarele în an
tovarăşul Nicoiae Ceauşescu, şi a tovarăşei nea, aspiră aprecierea proble samblu. Noi afirmăm deci că
la
independenţă
în
totală
şi
cooperarea
între
România
melor şi în aplicarea soluţii
lor lor juste. România, in Guineea se încadrează aces
tui spirit de solidaritate mi
tr-adevăr, a înţeles foarte litantă, căci România şi Gui
Elena Ceauşescu In Guineea devreme că pentru dezvolta neea nu pot avea Ele ur
nici
un
rea economică rapidă a unei
motiv
fricţiuni.
de
nu
există
două
soluţii,
ţări
ci una singură — ca ţara să măresc ireversibil aceleaşi o-
Secretarul general al Parti guluî popor, pentru întărirea Apreciind utilitatea deose află sub dominaţie colonială de stat au relevat că Repu- % treaga lume este imperios ne biective de eliberare naţio
dului Comunist Român preşe puterii revoluţionare, dezvol bită a schimbului de infor şi a rezoluţiilor referitoare blica Socialistă România şi cesar de a se acţiona cu ho fie mai întîi organizată pe nală şi de eliberare mondia
baze dinamice, ca ea să se
dintele Consiliului de Stat al tarea economică şi socială a maţii şi experienţa între ce la decolonizare, apartheid şi Republica Guineea, ca ţări tărîre pentru încetarea cursei simtă responsabilă, în exclu lă a maselor muncitoare.
Republicii Socialiste România. ţării, făurirea unei societăţi le două partide, părţile au discriminare rasială şi, în a- în curs de dezvoltare, consi înarmărilor, pentru înfăptui sivitate responsabilă, de pro Dorim ca în această ţară
Nicoiae Ceauşescu, împreună socialiste aşezate pe baze hotărît să stabilească un pro cest sens, au exprimat hotâ- deră că reducerea şi lichida rea dezarmării generale şi, gresul său şi să nu lase ni fraţii români, tovarăşii ro
cu tovarăşa Elena Ceauşescu trainice. El a subliniat ca gram de colaborare, infor rîrea lor fermă de a întări, rea decalajelor care separă în primul rînd. a dezarmării mănui altcuiva grija de a-i mâni să se simtă ca la ei, în
au efectuat o vizită oficială de racteristicile esenţiale ale mare reciprocă şi schimb de în continuare, sprijinul ma ţările în curs de dezvoltare nucleare. Ei au reafirmat spri reglementa problemele. Româ mijlocul poporului lor.
partid şi de stat în Republica partidului şi statului gui delegaţii la diferite niveluri şi terial, politic şi diplomatic de cele economic avansate jinul ţărilor lor pentru iniţie nia, deci, a atacat dintr-o Diferenţa de culoare nu
Guineea, la invitaţia secreta neez, caracteristici care fac să dezvolte, în continuare, acordat mişcărilor de elibe constituie o problemă de im rea unor masuri concrete vî- dată problemele economice, are nici o importanţă, geo
rului general al Partidului De din acestea una şi aceeaşi relaţiile între organizaţiile rare din Africa şi din altă portanţă majoră, a cărei re zînd dezangajarea militară, politice, sociale, problemele grafia nu ar trebui să fie un
mocrat din Guineea, preşedin entitate ; partidul-stat, faza politice, de tineret, de femei, parte a lumii. "*Ei au con zolvare corespunzătoare este retragerea trupelor străine de culturale şi ea a ştiut să le factor de divizare, familiile
tele Republicii Guineea, Ah- actuală a realităţii guineeze. muncitoreşti şi colaborarea în damnat politica de apartheid de interes fundamental pen pe teritoriile altor state, des soluţioneze treptat, în aşa fel superioare sînt acelea con
med Sekou Toure, între 9 şi P r e ş e d i n t e l e Nicoiae domeniile învăţămîntului, for şi discriminare rasială pro tru întărirea păcii şi securi fiinţarea bazelor militare stră îneît. astăzi, ea a devenit. în stituite pe baza comunităţii
11 martie 1974. Ceauşescu a dat o înal mării de cadre, cercetării şti movată de regimurile mino tăţii internaţionale, pentru ine, a blocurilor militare, mod net, o ţară socialistă ta ideologice, a comunităţii de
tă apreciere luptei intran inţifice şi tehnice, presei şi ritare din Africa de Sud şi asigurarea progresului între destin, a tuturor virtuţilor a-
In timpul şederii în Guineea, în alte domenii de interes Rhodesia. Cei doi preşedinţi gii omeniri. Ei au exprimat crearea de zone denurleari- re şi puternică. Progresele
înalţii oaspeţi români au vi sigente şi succeselor ob comun. au salutat cu profundă satis convingerea că, pentru lichi zate. Ei consideră că au o industriale şi agricole reali lese în mod liber de popoa
poporul
de
gui
zitat regiunea Conakry. precum ţinute sub conducerea Parti facţie victoriile Partidului A- darea fenomenului subdez deosebită importanţă. în a- zate se datoresc elanului re. şi noi afirmăm că Româ
neez
nia şi Guineea fac parte din
şi regiunile Kankan şi Labe, dului Democrat din Guineea, In legătură cu relaţiile e- frican al Independenţei din voltării economice, sînt nece cest proces, recunoaşterea şi partidului, care a ştiut să
bucurîndu-se pretutindeni de a secretarului său general, conomice bilaterale, cei doi Guineea Bissau şi Insulele sare- eforturi susţinute din respectarea Africii ca zonă organizeze masele pe frontul aceeaşi familie, familia lup
împotriva
tătorilor
imperia
o primire entuziastă şi căldu Ahmed Sekou Toure, pentru preşedinţi au afirmat hotări- Capului Verde şi proclama partea fiecărei ţări spre a denuelearizată si transforma muncii creatoare. lismului.
rea comună de a extinde şi
roasă, expresie a sentimente- apărarea şi consolidarea in diversifica schimburile co rea, ca stat independent, a pune în valoare — conform rea Balcanilor într-o zonă a Salutăm marile dumnea
lar de stimă şi prietenie nu dependenţei naţionale, pen merciale, cooperarea econo Guineei-Bissau şi au reafir voinţei şi intereselor sale vi păcii $i bunei înţelegeri, lip voastră victorii pe care le Dorim deci ca şederea
trite de poporul guineez faţă tru asigurarea unei dezvol mică. industrială şi tehnico- mat deplina solidaritate a tale — bogăţiile naturale şi sită de arme. considerăm ca o contribuţie a dumneavoastră să fie cea
de poporul român. tări politice şi economice şi ştiinţifică în domeniile mi- popoarelor român şi guineez resursele umane de care dis Realizarea acestor măsuri dumneavoastră la lichidarea mai fructuoasă posibil. Spu
Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu lichidarea subdezvoltării, pen mier, cercetărilor geologice, cu poporul din Guineea-Bis- pune, că această lichidare ar avea efecte binefăcătoare raporturilor injuste ce divi nem fructuoasă, căci ea tre
buie
ne
lărgirea
permită
să
a transmis populaţiei capita tru punerea în valoare a extracţiei şi prelucrării bau sau şi Insulele Capului Ver cere, în acelaşi timp, asigu asupra întregii comunităţi zează lumea în grupuri ca bazelor de înţelegere _între
lei, oraşelor Labe şi Kankan, bogăţiilor şi resurselor na xitei, metalurgiei, construcţi de şi sprijinul lor activ fa rarea sprijinului material al internaţionale şi ar Dermite pitaliste exploatatoare şi Partidul Comunist Român şi
întregului popor guineez un ţionale în interesul poporu ei de maşini, agricol şi pes ţă de lupta justă dusă de a- ţărilor dezvoltate, precum şi diriiarea unei părţi însemna mase laborioase, producătoa Partidul Democrat din Gui
salut călduros din partea po lui. De asemenea, a expri cuitului. cest popor pentru obţinerea realizarea unei largi şi jus te din fondurile ce se chel re de bunuri materiale nece neea, ea trebuie să ne per
Sîntem
ală
sare
umanităţii.
porului prieten al României. mat sincere felicitări po Pentru livrările de echipa victoriei complete împotriva te cooperări internaţionale. tuiesc în prezent pentru cursa turi de dumneavoastră în a- mită să adîncim înţelegerea
Intre secretarul general al. porului, partidului şi guver ment, maşini şi utilaje din rămăşiţelor colonialismului Ei au subliniat necesitatea înarmărilor către construc ceastă luptă, căci prin ea po şi cooperarea între guverne
Partidului Comunist Român, nului guineez pentru victoria România, necesare realizării portughez, pentru consolida respectării neabătute a drep ţia paşnică, ridicarea nivelu porul guineez va realiza de le noastre, între toate orga
preşedintele Consiliului de strălucită repurtată împotri obiectivelor de cooperare con rea noului regim social, pen tului suveran al fiecărui stat lui de viaţă al popoarelor, asemenea, în întregime, ple nizaţiile noastre democratice.
Stat al Republicii Socialiste va agresorilor portughezi şi venite între cele două ţări. tru. integritatea statului uni de a dispune în mod liber de combaterea fenomenului sub nar. eficace, profundele sale Ea trebuie, de asemenea, să
România, Nicoiae Ceauşescu, a reafirmat întregul sprijin partea română a hotărît să ficat. Cei doi şefi de stat au bogăţiile naturale şi de toate dezvoltării economice şi so aspiraţii de a trăi o viaţă ne permită să intensificăm
asemenea,
relevat,
victo
de
şi secretarul general al Parti şi solidaritatea poporului acorde un credit în valoare riile importante obţinute de celelalte resurse, de a avea luţionarea altor prohlemp de socialistă în serviciul uma participarea noastră la lupta
dului Democrat din Guineea, român cu lupta dreaptă a de 80 milioane dolari. popoarele din Angola, Mo- acces nestingherit Ia cuceri care_ depinde mersul înainte nităţii. internaţională pentru ferici
preşedintele Republicii Gui poporului guineez pentru li Pentru traducerea în viaţă zambic, Namibia şi din alte rile ştiinţei şi tehnologiei al civilizaţie! umane. re, pentru pace şi solidarita
neea, Ahmed Sekou Toure, au bertate, independenţă şi su a acestor obiective, cele do- teritorii aflate sub domina mondiale moderne, de a par Cel doi şefi de stat au Solidaritatea internaţională te între popoare.
dintr-o
glo
viziune
avut loc convorbiri oficiale, veranitate naţională. ■uă părţi au procedat la ţie străină. ticipa, în condiţii de egalita subliniat Importanta pp care provine privind destinul comun Vă dorim bun venit şi,
bală
care s-au desfăşurat într-o at Preşedintele Consiliului de semnarea acordurilor şi con te, la examinarea şi regle Republica Socialistă Româ al popoarelor, în special al spunem aici, sîntem gata
mosferă de sinceră prietenie Stat al Republicii Socialiste tractelor necesare astfel: pro Cei doi şefi de stat au sub mentarea problemelor econo nia şi Republica Guineea o pentru revoluţie !
militantă şi cordialitate, în- România a expus, la rîridul tocolul privind prima sesiu liniat că stadiul nou este fa mice şi monetare internaţio acordă creşterii rolului O N U . acelora care aspiră la liber Trăiască România !
de
tr-un spirit de deplină înţele său, preocupările şi efortu ne a comisiei mixte de coo vorabil luptei impune eliberare nale. în rezolvarea problemelor in tate, democraţie, progres. Dar
intensi
şi
naţională
gere frăţească şi respect mu rile comuniştilor, ale tuturor perare economică şi tehnico- ficarea acţiunilor pentru cu Cei doi preşedinţi au sub ternaţionale în interesul po
tual. oamenilor muncii din Româ ştiinţifică ; acord pentru ex cerirea independenţei naţio liniat. de asemenea, necesita poarelor, apărarea principiilor
nia pentru punerea în apli tea întăririi rolului O.N U în' dreptului internaţional, crea
La convorbiri au participat: ploatarea şi transformarea în nale. Ei s-au pronunţat pen
care a vastului program de aplicarea programelor prevă rea unui climat de deplină
Din partea română : tovară construire a societăţii socia alumină şi aluminiu a bau tru dreptul imprescriptibil al securitate în lume. Ei au de Cuvin tarea tovarăşului
şa Elena Ceauşescu, membru liste multilateral dezvoltate, xitei din zona Boke; acord popoarelor încă dependente zute în cadrul strategiei inter clarat că este în interesul
naţionale a celui de-al doi
al Comitetului Executiv al elaborat de Congresul al X- privind deschiderea unei li de a utiliza şi îmbina toate lea deceniu pentru dezvolta profund al tuturor popoare
nii de credit; protocolul pri
Comitetului Central al Parti lea al P.C.R., de Conferinţa vind schimburile de mărfuri căile şi formele de luptă, po re. lărgirea şi diversificarea lor ca Organizaţia Naţiunilor Aicolae Ceauşescu
dului Comunist Român, pre Naţională a P.C.R. din iulie pe anul 1974 ; acord de coo litice, diplomatice, inclusiv programelor de cooperare Unite, celelalte organizaţii şî
cum şi tovarăşii Ion Păţan, 1972 şi a măsurilor stabilite perare în domeniul sănătăţii lupta armată, pentru a scu tehnică şi a altor programe organisme internaţionale să
membru supleant al Comite la ultimele plenare ale Co publice ; convenţia sanitar- tura jugul asupririi străine, de asistenţă tehnică, orecum acţioneze cu mai multă efi (Urmare din pag. 1) tuturor popoarelor din a-
tului Executiv al C.C. al mitetului Central al Partidu veterinarâ. pentru a-şi alege libere calea şi intensificarea sprijinului a- cacitate pentru promovarea ceastă zonă independenţă,
P.C.R., vicepreşedinte al Con lui Comunist Român, în ve dezvoltării şi regimul social, cordat tuturor ţărilor în curs colaborării şi înţelegerii între suveranitate, să le dea posi
siliului de Miniştri, ministrul derea edificării societăţii so Procedînd la un larg A fost salutată, cu deose de dezvoltare, indiferent ele naţiuni, împotriva oricăror lor şi forţelor antiimperialis bilitatea de a-şi concentra e-
comerţului exterior; Ştefan cialiste multilateral dezvol schimb de păreri privind si bită satisfacţie, recunoaşte orinduirea lor socială sau zo acte de încălcare a dreptului te. In Europa, noi ne preo forturile pentru dezvoltarea
Andrei, secretar al C.C. al tate, pentru crearea unei e- tuaţia internaţională, cei doi rea de către Adunarea Ge na geografică din care fac popoarelor şi dreptului inter cupăm pentru a înfăptui economico-socială.
preşedinţi au scos în eviden
P.C.R.; George Macovescu, conomii avansate, a unei ţă faptul că în lumea con nerală a O.N.U. a statului parte. naţional. de ingerinţe în tre securitatea pe continent care
membru al C.C. al P.C.R., mi culturi moderne, asigurarea temporană creşte, în mod suveran Guineea-Bissau ca burile altor popoare, pentru să asigure tuturor popoare Dragi tovarăşi,
nistrul afacerilor externe: unui înalt nivel de viaţă al pregnant, rolul şi influenţa stat unificat, recunoaşterea In acest context, cei doi înlăturarea surselor de con lor europene independenţa,
Vasile Pungan, membru al întregului popor, dezvoltarea forţelor democraţiei, progre mişcărilor de eliberare din preşedinţi au salutat iniţia flicte şi • războaie din lume. suveranitatea, o conlucrare Mai mult ca oricînd este
C.C. al P.C.R., consilier al democraţiei socialiste, educă sului şi păcii. Ei au sublini Angola şi Mozambic ca re tiva preşedintelui Republicii Ei şi-au exprimat hotârîrea liberă între ele. Noi conce necesar ca forţele de pretu
preşedintelui Consiliului de rii comuniste, revoluţionare, at necesitatea de a se acţio prezentante unice şi legitime Algeriene Democratice si de a acţiona, unindu-şi efor pem securitatea europeană tindeni care se pronunţă pen
împotriva
tru
progres
social,
Stat; Nicoiae Dcicaru, consi în spirit patriotic şi interna na perseverent în direcţia u- ale popoarelor, reafirmîn- Populare, ITouarî Boumediene, turile cu cele ale altor state, ca un sistem care să contri colonialismului şi neocolo-
unei
lier al preşedintelui Consiliu ţionalist, a întregului popor. nirii tuturor forţelor frontu du-se dreptul inalienabil al în vederea convocării Adu în vederea creşterii rolului buie la dezvoltarea unei co nialismului să-şi unească e-
a
extraordinare
acestora, cit şi al tuturor ce
sesiuni
lui de Stat, şi Valeriu Geor- Secretarul general al Parti lui antiimperialist, pentru in lorlalte popoare aflate sub Organizaţiei Naţiunilor Unite laborări noi între toate state forturile. O lume mai dreap
gescu, ambasadorul Republi dului Democrat din Guineea tensificarea eforturilor sale dominaţie colonială, la auto nării Generale a O.N U pen în viaţa Internaţională, aşa le lumii. De aceea, securita tă şi mai bună nu poate fi
cii Socialiste România în Re a dat o înaltă apreciere rea pentru a asigura triumful apărare şi independenţă. tru examinarea problemelor cum preconizează Rezoluţia tea în Europa va însemna şi decît rezultatul luptei unite
publica Guineea. lizărilor deosebite obţinute luptei împotriva politicii im folosirii raţionale a bazei de iniţiată de România şi adop dezvoltarea relaţiilor pe ba a tuturor popoarelor. Dorim
şi
resurselor
materii
prime
Din partea guineeză : tova de poporul român sub con perialiste de dominaţie, dic Cei doi preşedinţi au rea tată, prin consens general, la ze noi cu toate statele lumii, ca relaţiile dintre România
de
energie
răşii dr. Lansana Beavegui, ducerea Partidului Comunist tat şi agresiune, împotriva firmat sprijinul şi solidarita omenirea. de care dispune sesiunea Adunării Generale inclusiv cu ţările africane. şi Guineea să contribuie la
tea lor cu lupta statelor şi
său
secretarului
membru al Biroului Politic Român, a Nicoiae Ceauşescu, politicii de folosire a forţei popoarelor din Africa şi din a O.N.U din 1972. (Aplauze). o largă dezvoltare a cola
general,
Naţional al Comitetului Cen sau de ameninţare cu forţa, alte regiuni ale lumii pen P r e ş e d i n t e l e Nicoiae Ei au estimat, de asemenea, In lupta împotriva politi borării economice în toate
tral al Partidului Democrat în dezvoltarea economică şi pentru lichidarea definitivă a tru apărarea şi consolidarea Ceauşescu şi preşedintele Ah că este necesar să se continue cii imperialiste, colonialiste domeniile de activitate. Dez
socială a Republicii Socialis
din Guineea, prim-ministru ; colonialismului şi neocolonia- independenţei lor economice med Sekou Toură şi-au ma să se desfăşoare eforturi. în au fost obţinute succese im voltăm relaţiile între Parti
Moussa Diakitie, membru al te România, în afirmarea şi lismului, a politicii rasiste, şi sociale, pentru înfăptuirea nifestat îngrijorarea faţă de sensul obţinerii unei adevă portante. S-a pus capăt răz dul Comunist Român şî
în
promovarea
interna
viaţa
Biroului Politic Naţional al ţională a unei politici cores pentru impunerea, în relaţii năzuinţelor lor vitale. Ei au perpetuarea stării conflictua- rate egalităţi între toate sta boiului din Vietnam ; po Partidul Democrat din Gui
C.C. al P.D.G.. ministrul coor punzătoare intereselor po le dintre state, a principiilor evidenţiat rolul tot mai im le în Orientul Mîilociu şi au tele _ membre, fie că ele sînt poarele din Indochina ac neea. între poporul român şî
donator al domeniului de in poarelor, a tuturor forţelor dreptului popoarelor şi ale portant al statelor africane subliniat necesitatea regle mari, miilocii sau mici. ţionează, cu tot mai multă poporul ghineez. Cu aceste
terne şi de securitate ; Mama- antiimperialiste. şi a urat dreptului internaţional. în abordarea şi soluţionarea mentării pe cale politică a Cei doi preşedinţi au ex fermitate, pentru a-şi organi sentimente am venit în ţara
za
viaţa
aşa
independent,
di Keita, membru al Biroului noi succese în îndeplinirea Cei doi preşedinţi au sub problemelor majore ale con crizei Ei au apreciat că ti primat convingerea că schim cum o doresc ele. Mai sînt dumneavoastră şi ne expri
Politic Naţional al C.C. al programului de dezvoltare liniat că toate ţările lumii, temporaneităţii, ca şi rolul nerea sub ocupaţie a terito bul de vizite efectuat între unele focare, cum este Ori măm speranţa că vom pune
P.D.G., ministrul coordonator multilaterală a ţării. El a indiferent de mărimea şi po lor în lupta împotriva poli riilor arabe cucerite prin for şefii celor două partide şi entul Mijlociu care constituie bazele unei trainice şi rod
al domeniului culturii şi edu subliniat importanţa pe ca tenţialul lor, poartă răspun ticii de dominaţie imperialis ţă, în 196"/ şi după aceea, de state, ca şi convorbirile pur un pericol grav pentru pace nice conlucrări frăţeşti.
caţiei : N’ Famara Keita, mem re o au succesele dobîndite derea menţinerii păcii şi tă, colonialistă şi neocolonia- către Israel, precum Şi priva tate eu aceste prilejuri re în această zonă, pentru pa Trăiască colaborarea şi so
de
rea
poporului
palestinian
bru al Biroului Politic Naţio de România şi celelalte ţări securităţii internaţionale şi listă şi au subliniat impor drepturile sale naţionale con prezintă o contribuţie de cea întregii lumi. De aceea, lidaritatea dintre poporul
nal al C.C. al P.D.G., minis socialiste pentru întărirea trebuie să participe, pe ba tanţa consolidării unităţii de seamă Ia adîneîrea cunoaşte popoarele trebuie să acţio român şi poporul guineez!
trul coordonator al domeniu frontului antiimperialist, a- ză de egalitate, la soluţio acţiune a ţărilor africane pen stituie o negare a justiţiei şi rii reciproce, la dezvoltarea neze pentru o pace dreaptă (Aplauze),
lui dezvoltării rurale; dr. părarea şi consolidarea inde narea, în interesul popoare tru înfăptuirea aspiraţiilor o permanentă sursă de con relaţiilor de prietenie şi co şi trainică în această zonă, Trăiască şi să se 'dezvol
flict şi încordare.
Alpha Oumar Barry, membru pendenţei tinerelor state şi lor, a problemelor interna fundamentale ale popoarelor operare dintre cele două ţări care presupune retragerea te solidaritatea în lupta îm
al Biroului Pclitic Naţional al lichidarea definitivă a colo ţionale. In acest context, ei continentului, evocînd în a- Cei doi şefi de stat an fost şi popoare, precum şî la în trupelor israeliene din terito potriva imperialismului, co
C.C. al P.D.G., ministrul coor nialismului. au subliniat rolul activ ca cest sens contribuţia impor ’de acord că o pace justă si ţelegerea si cooperarea in riile arabe ocupate, soluţio lonialismului şi neocolonialisi
donator al domeniului schim Cei doi preşedinţi au con re revine ţărilor mici şi mij tantă a Organizaţiei Unităţii durabilă în Orientul Mijlociu ternaţională. narea problemei poporului mului. (Aplauze),
burilor ; Saifoulaye Dialle, statat cu deplină satisfacţie locii ale lumii în atingerea a- Africane. nu poate fi realizată decît Secretarul general al Parti palestinian. în -conformitate Urez poporului frate gui
cestor obiective.
membru al C.C. al P.D.G.. mi că între Republica Socialis Cei doi şefi de stat au sub prin retragerea trupelor is- dului Comunist Roman, preşe neez multă fericire, prosperi
nistrul coordonator al dome tă România şi Republica Gui Cei doi preşedinţi au sub liniat rolul de mare impor raeliene de pe teritoriile ara dintele Consiliului de Stat al cu năzuinţele sale naţiona tate, victorie în lupta sa pen
niului social; Fily Cissoko, neea, între Partidul Comu liniat cu fermitate necesita tanţă pe care îl are ajutorul be ocupate în 1967, prin ob Republicii Socialiste România, le. Trebuie să unim efortu
membru al C.C. al P.D.G.. mi nist Român şi Partidul De tea ca toate statele demo dat de ţările socialiste, de ţinerea de către poporul pa Nicoiae Ceauşescu, si secreta rile pentru o pace dreaptă tru independenţă şi o viaţă
şi
îmbelşguată.
liberă
(A-
nistrul afacerilor externe : Se- mocrat din Guineea s-au cratice şi forţele progresiste celelalte forţe antiimperialis lestinian a drepturilor sale rul general al Partidului De şi trainică, care să asigure plauze).
nainon Bchanzin, ministrul in statornicit relaţii de sinceră să se angajeze să-şi continue te, popoarelor care luptă naţionale şi prin respectarea mocrat din Guineea, preşedin
formaţiilor şi ideologiei; Mo- prietenie şi o strînsă colabo eforturile pentru stabilirea pentru eliberarea naţională, drepturilor ?i intereselor tu tele Republicii Guineea, Ah
hammed Lamine Tourâ. mi rare şi au exprimat convin dreptăţii şi echităţii în ca pentru apărarea dreptului turor popoarelor din această med Sekou Tourâ, au manifes
nistrul minelor şi al geologiei : gerea lor că aceasta serveş drul schimburilor economice fiecărui popor de a fi stăpî- regiune. tat satisfacţia lor pentru prie Banchet oficial în onoarea tovarăşului
dr. Keroura Camara. ministrul te interesului reciproc al ce şi comerciale internaţionale. nul propriilor destine. Salutînd cu decsebită sa tenia si pentru solidaritatea
zootehniei şi al pescuitului ; lor două ţâri şi popoare, Reafirmând dorinţa ţărilor Secretarul general al Parti tisfacţie încheierea acordului frăţească care unesc cele două
Alpha Bacar Barry. ministrul cauzei păcii şi unităţii de ac lor de a contribui activ la dului Democrat din Guineea, de încetare a războiului şi partide si popoarele român şi icolae Ceauşescu şi a tovarăşei
agriculturii, brigăzilor de pro ţiune a forţelor progre înfăptuirea şi garantarea pă preşedintele Ahmed Sekou restabilirea păcii în Vietnam, guineez, pentru perfecta înţe
ducţie şi cooperativelor: siste împotriva colonialismu cii şi securităţii internaţio Toure, a dat o înaltă apre precum si semnarea acordu legere în care s-au desfăşurat
Louis Hollie. ministrul ame lui, neocoîonialismului şi im nale, preşedintele Nicoiae ciere politicii Partidului Co lui de restabilire a păcii şi întrevederile oficiale. Elena Ceauşescu
najării apelor şl pădurilor. perialismului. Ceauşescu şi preşedintele Ah munist Român şi Guvernului înţelegere naţională în haos,
In cadrul convorbirilor, cei Secretarul general al Parti med Sekou Toure au relie Republicii Socialiste Româ cei doi preşedinţi au expri Cei doi şefi de partid şi de Preşedintele Republicii Gui silieri ai preşedintelui Consi
doi preşedinţi s-au informat dului Comunist Român, pre fat marea importanţă a aşe nia de colaborare şi sprijin mat speranţa că acordurile stat au exprimat dorinţa să neea, secretar general al Parti liului de Stat.
zării
sta
lărgească şi să dezvolte mai
raporturilor
dintre
reciproc asupra activităţii şi şedintele Consiliului de Stat te pe baza strictei respectări internaţionalist faţă de po realizate vor crea condiţii mult, în viitor, contactele re dului Democrat, Ahmed Sekou Din partea guineeză au fost
preocupărilor actuale ^ ale al Republicii Socialiste Româ a principiilor independenţei poarele africane, materiali pentru instaurarea unei păci Tourâ, împreună cu tovarăşa
celor două partide şi state, nia, Nicoiae Ceauşescu, şi se şi suveranităţii naţionale, zată în declaraţiile semnate trainice în această parte a ciproce la diferite niveluri', de Andree Tourâ, au oferit, sîm- prezenţi : Lansana Beavogui,
au procedat la un larg cretarul general al Partidului neamestecului în treburile în ultimii ani, în întîlnirile lumii, astfel ca popoarele din asemenea, cooperarea şi cola bătă seara, în saloanele Pala membru al Biroului Politic Na
schimb de păreri asupra sta Democrat din Guineea, pre interne ale altor state, egali secretarului general al Parti Indochina sâ-$i poată consa borarea între cele două parti tului Poporului din Conakry, tional al C.C- al Partidului
diului actual şi perspective şedintele Republicii Guineea, tăţii în drepturi şi avantaju dului Comunist Român, pre cra forţele pentru dezvolta de şi cele două naţiuni, în Democrat din Guineea, prim-
lor de dezvoltare a relaţiilor Ahmed Sekou Toure, au sub lui reciproc, a asigurării şedintele Consiliului de Stat, rea lor economică şi socială, toate domeniile de interes mu un banchet oficial în onoarea ministru, alţi membri ai Biro
de prietenie şi solidaritate liniat dreptul fiecărui popor dreptului imprescriptibil al Nicoiae Ceauşescu. cu şefii să-şi pcatn soluţiona proble tual. tovarăşului Nicoiae Ceauşescu, ului Politic National al C.C. al
dintre Partidul Comunist de a-şi stabili politica in de state din Africa şi condu mele corespunzător voinţei şi Preşedintele N i c o i a e secretar general al Partdiului Partidului Democrat din Gui
Român şi Partidul Democrat ternă şi externă în mod in fiecărui popor de a dispune, cători ai mişcărilor de elibe hotărîrii lor. fără nici un a- Ceauşescu şl tovarăşa Elena Comunist Român, preşedintele neea, membri ai guvernului, ai
în mod liber, de bogăţiile na
din Guineea, a colaborării dependent, fără nici un a- ţionale şi de a decide de-si- rare din acest continent. mestee din afară. Ei au con Ceauşescu au adresat sincere Consiliului de Stat al Republi C.C. al Partidului Democrat
politice, economice, culturale mestec din afară, pornind de ne-stătător asupra căilor dez In cadrul convorbirilor s-a damnat cu hotărîre refuzul mulţumiri poporului guineez, cii Socialiste România, şi a to din Guineea, deputaţi in Adu
şi în alte domenii dintre Re la exigenţele legilor genera voltării lor economice şi so scos în evidenţă faptul că Administraţiei de 1a Saigon Partidului Democrat din Gui varăşei Elena Ceauşescu. narea Naţională, personalităţi
publica Socialistă Român.a şi le ale dezvoltării sociale şi ciale, a excluderii folosirii desfăşurarea evenimentelor de a aplica în mod cinstit şi neea, preşedintelui Ahmed Se Au luat parte persoanele ofi culturale şl ştiinţifice, condu
Republica Guineea, precum de la analiza condiţiilor şi confirmă pe deplin că poli corect acordurile de la Paris. kou Tourâ şi tovarăşei Andree ciale care îl însoţesc pe con cători al unor mari întreprin
si asupra principalelor pro particularităţilor concrete ale forţei şi ameninţării cu folo tica imperialistă de forţă, Fi sprijină fără rezerve lupta Toură, pentru prietenia şi os ducătorul partidului şl statu deri economice, ziarişti.
sirea forţei, a integrităţii te
bleme ale situaţiei interna fiecărei ţări. ritoriale şi inviolabilităţii dictat şi ingerinţe în trebu justă a poporului cambod pitalitatea care le-au fost re lui nostru în vizita sa în Gui Banchetul s-a desfăşurat în
ţionale şi ale luptei _ forţe Din dorinţa de a răspunde frontierelor, a soluţionării rile altor state este respin gian, sub conducerea prinţu zervate, în timpul vizitei în neea i tovarăşii Ion Păţan, tr-o atmosferă de caldă prie
lor antiimperialiste din lu aspiraţiilor de justiţie, pace, pe cale paşnică a tuturor să cu hotărîre de popoarele lui Norodom Sianulc. Republica Guineea atît lor cît Ştefan Andrei, George Maco tenie şl cordialitate.
me. colaborare şi înţelegere _ ale problemelor litigioase. dornice să trăiască libere, să Cu privire la situatlâ clin şi celorlalte personalităţi ro vescu, precum şl Vasile Pun După banchet, a fost pre
Preşedintele Ahmed Sekou popoarelor român şi guineez In cadrul convorbirilor, cei decidă singure asupra pre Europa, cei' col preşedinţi au mâne care i-au însoţit. gan şi Nicoiae Doîcaru, con zentat un spectacol folcloric.
Toure a prezentat pe ]arg de a dezvolta, în continua doi preşedinţi au evidenţiat zentului şi viitorului lor. salutat prcgiesele realizate în’ Secretarul general al Parti
activitatea şi preocupările re, pe toate planurile, rela Cei doi preşedinţi au evi desfăşurarea Conferinţei _ ge- dului Comunist Român, preşe
Partidului Democrat din Gui ţiile de prietenie între cele succesele obţinute de forţele denţiat, totodată, că această neral-europene şi au fosS ’do dintele Consiliului 'de Stat al
şi
revoluţionare
democratice
neea şi ale guvernului gui două state, preşedintele Con în lupta lor împotriva colo evoluţie pozitivă nu numai acord că realizarea păcii şi Republicii Socialiste R’omânia, Sesiunea Comisiei mixte de cooperare
neez pentru apărarea şi siliului de Stat al Republi nialismului, neocolonialismu- că nu trebuie să slăbească securităţii, precum şi extin a adresat secretarului general
consolidarea independenţei şi cii Socialiste România, lui şi imperialismului, consi- vigilenţa popoarelor, dar că derea cooperării pe acest con economică şl tehnică între tarile noastre
suveranităţii naţionale, pen Nicoiae Ceauşescu, şi pre ea necesită unirea, în con tinent, vor exercita a influ al Partidului Democrat din Gui
tru respingerea oricăror _ în şedintele Republicii Guineea, derînd că lichidarea defini tinuare, a eforturilor mase enţă pozitivă asupra păcii şi neea, preşedintelui Ahmed
ec ; rări şi acte de agresiune Ahmed Sekou Tourâ, au tivă a colonialismului şi neo- lor largi, a tuturor forţelor Sekou Tourâ, invitaţia de a Cu prilejul vizitei şefului sta ministrul coordonator al dome
ale imperialismului interna semnat un tratat de priete colonialismulul constituie ti politice, sociale, democratice,- securităţii în lume, vor con face o vizită oficială în Româ tului român în Guineea, la niului de interne şi de securi
ţional şi, în special, ale im nie şi cooperare între Re na din sarcinile cele ma! im progresiste şi antiimperialis tribui la promovarea unei co nia, însoţit de soţia sa, tova Conakry a avut loc prima tate.
perialismului portughez, ca publica Socialistă România portante şi urgente ale lumii te pentru zădărnicirea orică laborări fructuoase pe plari răşa Andree Toure. sesiune a comisiei mixte de In acest cadru au fost e-
re utilizează metode de tip şi Republica Guineea. prin contemporane. El au sublini ror acţiuni agresive ale cer internaţional. Invitaţia a fost acceptată cu cooperare economică şi tehni xaminate probleme legate
fascist. îndreptate împotriva care • proclamă principiile pe curilor imperialiste, colonia Ceî doi preşedinţi au că'zuî plăcere, data urmînd să fie că între ţările noastre. de concretizarea unor acor
at necesitatea aplicării ne- le şi reacţionare. stabilită ulterior, pe cale di Lucrările s-au desfăşurat duri economice convenite în
statului şi poporului gui care cele două ţări sînt ho- întîrziate a prevederilor De ’ Cei doi şeii de partid şî de acord că pentru asigura în prezenţa preşedinţilor ce
neez. S-a evidenţiat rolul tărîte să le pună la baza re claraţiei O.N.U. cu privire la' rea unei păci trainice în în plomatică. lor două părţi — Ion Păţan, baza înţelegerilor dintre
conducător ai partidului în laţiilor reciproce, ca şi a re vicepreşedinte al Consiliului şefii de stat ai Republicii So
mobilizarea, organizarea şi laţiilor lor cu toate celelal acordarea independenţei ţări NICOLAE CEAUŞESCU AHMED SEKOU TOURE de Miniştri, ministrul comerţu cialiste România şl Republicii
conducerea eforturilor tntre- te state. lor şi popoarelor care se mal lui exterior, şl Moussa Diakitie, Guineea,