Page 39 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 39
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 960 « MARŢI 12 MARTIE 1974
 î  î sport ■ sport ■ sport ■ sport p sport ■ Sport
de prietenie şi cooperare între
VALOAREA UNEI INOVA
Republica Socialistă România şi Republica Guineea ÎŞITA 2-1 (1-1) ŢII 0 La I.F.A. „Viscoza"
Avînd în vedere relaţiile 1. Dreptul inalienabil al Lupeni exista în funcţiune
pînă nu demult o maşină
de stimă reciprocă şi priete fiecărui popor de a-şi hotărî state, prin dezvoltarea schim pentru confecţionat gheme
nie existente între cele două soarta şi de a-şi alege şi dez burile r comerciale, diversifi din sfoară viscoză, adusă
ţări şi popoare ; volta liber sistemul politic, carea tipurilor de mărfuri ce din import, care avea o u-
animate de dorinţa comună economic şi social, corespun vor fi schimbate între ele, Ocaziile raiale se răzbună, zură fizică şi morală avan
de a lărgi şi mai mult rapor zător voinţei şi intereselor prin perfecţionarea formelor sată. Inginerul Eugen Cosma
turile de prietenie, de înţele proprii, fără nici un amestec şi instrumentelor juridico ca împreună cu desenatorul
gere reciprocă şi cooperare din afară. re reglementează aceste tehnic loan Teoc au conce
activă, statornicite între ele 2. Dreptul sacru al fiecărui schimburi, prin întărirea şi dar mai e ceva... put o maşină similară care,
pe baza respectării principii stat la existenţă, libertate, in extinderea cooperării indus Printr-un posibil punctaj al odată pusă în funcţiune, a
lor şi normelor dreptului şi dependenţă politică şi econo triale, tehnice şi ştiinţifice în plusurilor şi minusurilor acestui dovedit caracteristici tehni-
justiţiei internaţionale ; mică, la suveranitate. toate domeniile do interes re meci vom ajunge la o echita diţii a scăpat Voinea în carejl nării întregii echipe —, vom gător de cursă lungă. Abia în co-funcţionale deosebite. S-a
dornice să sporească apor 3. Dreptul suveran inalie ciproc. în scopul folosirii pe bilă concluzie asupra incontes mic, pînă lingă portarul Ion Ga nota că otita timp (20 de mi ultimele 10 minute, cînd Mul evitat pe de o parte impor
tul celor două ţări la cauza nabil şi imprescriptibil al fie deplin a resurselor lor natu tabil meritatei victorii a Jiului. nute la început şi 10 la sfirşit) ţescu a reluat jocul de pase, e- tul unei noi maşini, iar pe
briel şi Tonca, venit din urmă,
progresului, justiţiei, păcii şi cărui stat de a folosi bogăţi rale. Dar minusurile din jocul de unde avea să se producă bram- cit acesta a dat drumul la min voluţia Jiului s-a mai limpezit, de altă parte, noua maşi
securităţii internaţionale şi să ile sale naturale şi toate ce duminică al elevilor lui Troian bureala ce a dus la egalare prin ge, cu pase lungi, sigure, cu atacurile în trombă, cu partici nă are cîteva avantaje în
contribuie la dezvoltarea coo lelalte resurse conform inte ARTICOLUL IV Ivănescu, a căror sursă nu o cu îndemînarea-i recunoscută, jocul parea a 4-5 jucători, ţinindu-se plus. Productivitatea este
perării internaţionale în spi reselor naţionale, fără nici noaştem, dar o bănuim a fi ar autogolul lui Tonca, neatent, lanţ in careul reşiţenilor. La un sporită cu 35 la sută, pre
ritul justiţiei, progresului şi un fel de împiedicare din a- înaltele părţi contractante denta dorinţă de victorie, au di crispat, in rezolvarea fazei cri Jiului a curs foarte bine. Cum zintă siguranţă mai mare în
democraţiei ; fară, inclusiv dreptul fiecărui vor favoriza extinderea şi in minuat şansele unei confortabi tice, rezolvare ce putea fi s-a apucat să ţină mingea, jo astfel atac, portarul oospe iese funcţionare.
reafirmînd ataşamentul lor stat riveran de a dispune de tensificarea schimburilor din le reabilitări, atit după eşecul simplu elucidată ori de portar, cul s-a dezorganizat. Adăugăm periculos, cu picioarele în faţă, şi
faţă de scopurile şi principi resursele sale marine şi sub tre cele dcuă state în dome de la Craiova, cît şi în faţa re- ori cu un şut-lumînare, cum la aceasta şi introducerea lui arbitrul dictează lovitură de la GESTUL o ...De fapt, ar
11 metri pe care o transformă
ile Cartei Naţiunilor Unite, marine situate în limitele a- niile ştiinţei. învăţământului, şîţenilor. alteori, cînd nu e nevoie, ştiu Stoichilă în locul lui Naghi — fi două : cel al muncitoarei
care proclamă, îndeosebi, pelor teritoriale conform ju culturii, artelor şi sportului. Primele 20 de minute ale jo să dea jucătorii. jucător bun de pase —, inopor magistral Mulţescu (min. 82Ţ. Elena Neclesca de la Tea
dreptul popoarelor de a dis risdicţiei naţionale şi de a cului ne-au readus pe teren a- Dar vom susţine şi in conti tună după părerea noastră, pen Victoria este asigurată, rămîne trul de estradă Deva care,
pune de soarta lor ; participa echitabil la exploa ARTICOLUL V cea echipă de cu ani in urmă a nuare că toată echilibrarea jo tru că şi Ştoichiţă ţine prea însă gustul amar al marilor ra găsind un portmoneu cu 600
luînd în considerare impor tarea teritoriilor submarine Jiului, învolburată, ofensivă, cului se datorează exclusiv Jiu mult mingea. S-a suprapus apoi tări din prima parte a jocului, lei şi acte, l-a dus păguba
tanţa fundamentală a întări internaţionale şi a resurselor înaltele părţi contractante curgătoare în valuri peste ca lui, şi aici vom plasa cîteva nesiguranţa tot mai vădită a al „barelor" şi al veşnicei pro şului înainte ca acesta să-şi
rii legalităţii internaţionale, a acestora care constituie patri vor dezvolta si aprofunda le reul advers, anunţind, după şu dintre minusurile echipei din apărătorilor, datorată infiltrări bleme a Jiului: omul de gol. Ne fi dat măcar seama că l-a
promovării primatului dreptu moniul comun al întregii ome găturile de prietenie dintre po tul lui Mulţescu din mniutul 1, Petroşani. Fără a diminua cu lor dese în atac pentru forţarea referim la aceasta chiar in con pierdut... şi cel al lui Lo-
lui între naţiuni prin respec niri. poarele lor. printr-o mai bu un scor fluviu. Pentru că, la nu nimic meritele Iul Mulţescu in victoriei, lăsindu-se în spate diţiile în care Mulţescu figu ghin Crişan, şef de depozit
tarea efectivă, cu bună-crc- 4. Egalitatea deplină în nă cunoaştere reciprocă a va mai trei minute, Roznai avea mari spaţii descoperite pe care rează printre golgeteri, cu 11 go la acelaşi teatru — păgu
dinţă, în conduita statelor, a drepturi a tuturor statelor, lorilor lor materiale şi spiri să lovească bara după o fază acest joc — vioare intii a atacu rapidul Atodiresei îşi putea va luri marcate, nu din exces de zel, başul —, care a venit ime
principiilor şi normelor drep indiferent de mărime, nivel tual» prin cooperarea între creată de Mulţescu, iar după lui şi, mai pe urmă, a coordo lorifica calităţile de atlet-aler- ci din faptul că cel mai produc diat la redacţie spunind :
tului internaţional, a dreptu de dezvoltare şi sistem poli instituţiile de artă şi cultură, încă un minut „optarul" Jiului tiv jucător al Jiului are şi sar „Vă rog să publicaţi în ziar
lui popoarelor, a drepturilor tic, economic sau social. schimburi de oameni de şti cini constructive, de coordonare, cîteva cuvinte despre ges
REZULTATE ; Steaua — F.C. Constanţa 4—1 ; Dina-
şi îndatoririlor ce revin sta 5. Dreptul fiecărui stat de inţă. profesori şi studenţi, deschidea scorul, cu un şut mo — F.C. Petrolul 2—0 : F.C. Argeş — Rapid 2—0 ; S.C. ceea ce-l îndepărtează de tul acestei femei simple şi
splendid, cu stîngul, din întoar
telor în virtutea dreptului in a participa, în condiţii de de personalităţi ale vieţii econo cere, gol marcat în urma alte Bacău — U.T.A. 0—0 ; Jiul — C.S.M. Reşiţa 2—1 : C.F.R. poartă. Acest lucru trebuie să-l cinstite". Un gest frumos
ternaţional ; plină egalitate, la examinarea mice, politice şi culturale. — A.S. Armata 1—0 ; Politehnica Timişoara — Sportul înţeleagă foarte bine Roznai, primul şi... nu mai puţin
ţinînd seama de importan şi soluţionarea tuturor proble trei şuturi pe poarta ţînărului dar şi ceilalţi atacanţi, sau ju frumos al doilea I...
ţa ncilor principii ale dreptu melor internaţionale de inte ARTICOLUL VI Constantin Gheorghe. Â urmat studenţesc 1—1 ; Politehnica Iaşi — „U" Cluj 0—2. cători aflaţi în poziţie de a-
„bara" din minutul 8 a lui Mul
lui internaţional şi de nece res comun. CLASAMENTUL tacanţi. COMERŢUL © Comuna
sitatea de a le aplica în mod 6. Dreptul fiecărui stat de înaltele părţi contractante ţescu, la o creaţie personală, de Cu aceste şi alte plusuri şi Geoagiu, ca o comună cu
eficient în raporturile dintre a folosi realizările ştiinţei şi vor coopera în scopul reali mare virtuos — preluare pe 1. Universitatea Craiova 19 21 3 4 39—20 27 minusuri s-a desfăşurat jocul pretenţii, are în satul reşe
state şi avînd în vedere ma tehnologiei moderne. zării de măsuri eficiente în piept, şut din întoarcere, pu 2. F.C. Argeş 19 10 3 6 31—28 23 de duminică al Jiului în faţa dinţă şi o cofetărie. Greu
rile transformări politice, e- 7. Dreptul statelor la avan domeniul dezarmării şi în ternic, în vinciul porţii. S-au 3. Steaua 19 9 4 6 26—18 22 unei echipe exemplu de dăruire de spus insă ce se serveş
conomice şi sociale pe care le taj reciproc în colaborarea primul rînd al dezarmării mai jucat încă 10 minute în 4. Dinamo 19 9 4 6 26—21 22 şi muncă, de abnegaţie, for te mai mult in acea cofe
cunoaşte omenirea, precum şi dintre ele, în toate domeniile. nucleare. Ele vor milita pen careul oaspeţilor, presingul Jiu 5. F.C. Constanta 19 9 3 7 31—22 21 maţie solidă, abilă şi rapidă pe tărie : prăjituri şi alte dul-
progresul tehnic şi ştiinţific 8. Dreptul şi îndatorirea sta tru crearea de zone denncle- lui atingînd cote maxime, dar 6. U.T.A. 19 9 3 7 21—20 21 contraatac, care a pus in multe curi sau... săminţă de vor
contemporan ; telor, indiferent de sistemul arizate în diferite regiuni alo ratările au abundat în conti 7. A.S. Armata 19 9 2 8 26—32 20 minute în dificultate echipa lo bă. Dacă mai adăugăm şi
conştiente de responsabilita lor social şi politic, de a coo lumii şi pentru ca angaja nuare. Efortul depus în aceste 8. Steagul roşu 19 8 3 8 21—16 19 cală. fumul gros, să-l tai cu cu
tea care incumbă fiecărui stat pera între ele în diverse do mentul ferm al statelor nu minute, probabil, s-a resimţit î). JIUL 19 8 3 8 26—23 19 Jiul : Ion Gabriel — Niţu, ţitul uneori, e lesne de în
mare, mijlociu sau mic, indi menii în scopul menţinerii şi jucătorii localnici au început 10. C.S.M. Reşiţa 19 6 7 6 27—25 19 Tonca, Georgescu, Dodu, Naghi ţeles de ce copiii din Geoa
ferent de nivelul de dezvolta justiţiei, păcii şi securităţii in cleare de a nu felosi armele să cedeze teren, fapt exploatat 11. „U“ Cluj 19 8 3 8 17—16 19 (Ştoichiţă), Ştocher, Gabriel giu ocolesc cofetăria. O în
re şi de sistemul politic, eco atomice împotriva ţârilor excelent de parteneri, purtaţi, 12. Sportul studenţesc 19 8 2 9 27—14 18 Stan, Mulţescu, Libardi, Roznai. trebare pentru consiliul
al
favorizării
nomic sau social, pentru in ternaţionale, democratic, eco participante la astfel do zone împinşi pe tot terenul, de am 13. Politehnica Timişoara 19 6 6 7 19—21 18 C.S.M.: C, Gheorghe — O- popular comunal : V-aţi tru
progresului
şi de a respecta statutul de
staurarea unui climat de drep biţia extraordinară a lui Bel- 14. Rapid 19 6 4 9 18—25 16 logeanu, Georgevici, Kiss, Red- dit atît, şi dumneavoastră
tate, pace şi securitate în lu nomic şi social al tuturor na denuclearizare să fie pus în deanu. Şi astfel, Ion Gabriel a- 15. F.C. Petrolul 19 6 3 10 17—26 15 nic, Puşcaş, Beldeanu, Atodire şi alţii, să aveţi cofetărie
ţiunilor.
aplicare.
me şi pentru respectarea stric vea să se remarce printr-o in 16. Politehnica Iaşi 19 7 1 11 19—29 15 sei, Roşea, Voinea, Căprioru în comună ca să fie trans
tă a drepturilor popoarelor ; 9. Obligaţia statelor de a nu ARTICOLUL VII spirată intervenţie în extremis, 17. C.F.R. Cluj 19 6 3 10 21—35 15 (Doru Popescu). formată în circiumă ?
reamintind că toate statele, interveni, sub nici o formă şi respingînd în corner mingea 18. S.C. Bacău 19 5 3 11 19—30 13 A arbitrat Aurel Bentu (Bucu
fără nici o discriminare, au sub nici un pretext, în aface şutată cu sete de Puşcaş. A ETAPA VIITOARE : U.T.A. - ■ Steaua ; A.S.A. Tg. reşti). PIAŢA © In piaţa muni
dreptul şi îndatorirea de a rile interne şi externe ale ori înaltele părţi contractante mai intea'enit şi ochiul pro Mureş — Dinamo; Universitatea Craiova — Politehnica cipiului Petroşani, lingă ha
participa la soluţionarea pro cărui alt stat şi de a respec vor coepera în scopul promo fesional al antrenorului Rein- Timişoara; F'.C. Constanţa — Jiul ; C.F.R. Cluj — Poli- i ■ & la mare, există şi unitatea
La tineret rezerve: Jiul —
blemelor internaţionale care ta cu stricteţe dreptul popoa vării destinderii, păcii. înţele hardt, scoţindu-l pe Georgevici tehnica Iaşi ; Sportul studenţesc — „U" Cluj; F.C. Petro- C.S.M. 2—1 (1—0V Golurile în nr. 63, unde se desfac spre
le privesc ; relor la dezvoltare liberă. gerii şi justiţiei în Europa, şi instalînd în postul său cheie Iul — S.C. Bacău ; C.S.M. Reşiţa — - F.C. Argeş ; Rapid — vingătorilor au fost marcate de vînzare amatorilor dulciuri,
convinse că respectarea de 10. Obligaţia statelor de a Africa şi în întreaga lume. pe tînărul Ologeanu, care a ju Steagul roşu. Kormos şi Mîndruţ. alte produse alimentare şi...
plinei suveranităţi şi a egali respecta inviolabilitatea fron cat foarte sigur. In aceste con- N. STANCIU gogoşi. Nu este nici o glu
tăţii în drepturi a tuturor po tierelor de stat şi a integri ARTICOLUL VIII mă, vînzătoarea Valerica
poarelor şi statelor constituie tăţii teritoriale a altor state şi, Olaru prepară gogoşi cal
baza durabilă a cooperării, drept consecinţă, recunoaşte înaltele părţi contractante de pentru cine doreşte.
securităţii şi a unei păci in rea faptului că orice tentati vor acţiona împreună pentru Corvinul—Textila Odor hei 2-0 (1-0) nedorenl au evoluat satisfă Corvinul: Baumgartner — N-ar fi nimic rău dacă sus-
ternaţionale juste ; vă din partea unui stat în normalizarea $i dezvoltarea cător pentru primul joc al Stan, Galan, Matei, Mercea numita n-ar fura la gra
exprimînd convingerea lor dreptată împotriva unităţii comerţului şi cooperării eco returului. Evident, mai tre — Lazăr, Urmeş (Demenciuc) maj, că aşa după cum a
că pacea internaţională se naţionale sau integrităţii te nomice între toate statele, buie lucrat pentru îmbunătă — Nanos. Georgescu, Golda reieşit in urma cîntăririlor e-
dezvoltare. HUKEDOREHH JHJ DEBUTAT
bazează pe respectarea drep ritoriale a altui stat constituie pentru consolidarea indepen ţirea jocului în ansamblu al (Preda), Olcgu. fectuate, fiecare ' gogoaşă
tului sacru al fiecărui stat la o atingere gravă adusă păcii denţei economice a ţârilor în echipei şi în special în liniile Arbitrul Alexandru Ene este mai uşoară cu circa
suveranitatea şi independenţa şi securităţii internaţionale, şi .curs de pentru mediană şi cea ofensivă. Să (Craiova) a condus cu scă 15 grame^ Chiar dînsa a
nafidnală, la pace şi securita prin urmare, obligaţia state întărirea securităţii cccnomice aşteptăm deci cu încredere pări un joc care nu i-a calculat că efectuind circa
te şi a dreptului inalienabil lor de a nu recunoaşte dobîn- colective, în scopul favoriză PHOMTÂTOR viitoarele evoluţii ale acestei pus nici o problemă. 4-5 asemenea „ciupeli" cîş-
al fiecărui popor de a-şi ho dirile teritoriale sau avanta rii unei dezvoltări continue formaţii mult întinerită. MIRCEA NEAGU tigă un leu. Oare mai ma
tărî soarta, fără nici o inter jele speciale obţinute prin a economiilor naţionale. rii I.C.L.S.A.P. Petroşani nu
venţie, constrîngere sau pre forţă. fructificată şi prin alte geluri pot să-i dea vreo altă su
siune externe ; 11. Obligaţia statelor de a ARTICOLUL IX Divizia: în prima repriză, deoarece nu Olimpia S. Mare-Mureşul 1-0 (0-0) gestie ?
subliniind necesitatea impe se abţine, în relaţiile lor in s-a şutat la poartă. Atacanţii
rioasă a aplicării riguroase a ternaţionale,. de la orice fel de înaltele părţi contractante au pierdut prea uşor balonul, REFLECTOR © Cineva
Declaraţiei privind acordarea constrîngere de ordin militar, vor coopera pentru creşterea iar mijlocaşii au jucat uneori Un gol marcat din lovitură cu accidentarea lui Şchiopu, dintre salariaţii sau condu
independenţei ţărilor colonia politic economic sau de altă rolului Organizaţiei Naţiunilor confuz. Au fost şi unele in de la 11 metri (min. 65) acor şi„. cartonaş galben pentru cerea asociaţiei de locatari
le, adoptată de către Aduna natură şi de la ameninţarea Unite în menţinerea şi con dată cu multă uşurinţă de ar Both (min. 44), cel care avea nr. 4 Deva a strecurat în
rea Generală a O.N.U. la 14 cu forţa sau folosirea forţei, solidarea păcii şi securităţii tervenţii nesigure şi în linia bitrul bucureştean V. Toma, să înscrie din lovitură de la darea de seamă pe anul
decembrie 1960, şi condam- sub orice pretext, în orice internaţionale, dezvoltarea co rrrHCTrei apărării imediate, care a fost la un fault simulat de Both 11 m. trecut a asociaţiei faptul că
nînd orice act care ar putea împrejurare şi sub orice operării între toate naţiunile surprinsă do rapiditatea unor după deposedarea acestuia de După modul cum a evoluat I.B. a fost trimis în jude
să împiedice punerea în apli formă, împotriva oricărui stat. şi în promovarea respectării contraatacuri ale jucătorilor către Cojocaru, a frustrat — în această partidă de debut, cată pentru neplata chel
care a acestei declaraţii ; 12. Dreptul inerent al fie dreptului internaţional în ra Returul campionatului a de la Textila Odorhei. apreciază devenii prezenţi Ia cu o apărare sobră, fortifica tuielilor comunale. Ulterior,
afirmînd hotărîrea lor fer cărui stat la autoapărare in porturile dintre state. început aici, la Hunedoara, In prima parte a jocului meci — echipa Mureşul de tă prin două linii defensive, aceeaşi asociaţie ii elibe
mă de a aduce o contribuţie dividuală sau colectivă. Ele reafirmă sprijinul şi într-o atmosferă sărbătoreas s-au ratat situaţii clare la un rezultat egal. ajutată excelent de portarul rează lui I.B., cel blamat pe
sporită la lupta pentru lichi 13. Obligaţia statelor de a solidaritatea lor cu lupta dusă că, foarte mulţi spectatori ambele porţi. După ce oas Chiar apărîndu-se, Mureşul Bala, formaţia deveană pro nedrept, o dovadă cum că
darea definitivă şi completă a reglementa toate diferendele de statele şi popoarele din fiind prezenţi duminică în peţii au ratat prin Laslo a reuşit totuşi cîteva contra acest blam s-a datorat u-
colonialismului şi neocolonia- dintre ele exclusiv prin mij Africa şi din alte regiuni ale tribunele frumosului stadion (min. 22) şi Covaci (min. 29), atacuri foarte bune, stopate mite o comportare bună în nei greşeli şi i-au dat-o o-
lismului, sub orice formă, loace paşnice. lumii, pentru întărirea inde Corvinul, pentru a urmări care a tras în bară, a fost în final de portarul Bathori. retur. Şi chiar din acest meci, mului să se dezvinovăţeas
precum şi la lichidarea poli 14. Obligaţia fiecărui stat pendenţei lor şi a unităţii de prima partidă pe care forma rîndul hunederenilor să ra Atingînd „criza de timp", li în condiţii echitabile de joc, că public cu ea. Păi nu
ticii de apartheid şi a orică de a respecta drepturile de acţiune. în realizarea aspira ţia lor favorită o susţinea pe teze majorarea scorului prin derii au devenit nervoşi de- Mureşul putea pleca de la aşa, stimabililor. Cine a fă
rei discriminări ; care se bucură alt stat, con ţiilor lor fundamentale. teren propriu. în compania Golda (min. 34), care, singur dîndu-se la durităţi, seldate cut greşeala ? Sau e secret
convinse de responsabilita form dreptului inalienabil al echipei Textila Odorhei. în careul mic, a tras în por Satu Mare cu un punct. numele lui ?
tea fundamentală care revine popoarelor şi al dreptului in ARTICOLUL X Fotbaliştii hunedoreni au tar, şi prin Georgescu (min.
fiecărui stat de a continua ternaţional. debutat promiţător, obţinînd 39), care a evoluat bine în CONTRAVENŢII © Patru
dezvoltarea economică, socia 15. îndatorirea fiecărui stat In scopul înfăptuirii preve o preţioasă victorie cu sco primul său joc la Corvinul. Campionatul judeţean ospătari de la restaurantul
lă şi culturală a poporului de a-şi îndeplini cu bună-cre- derilor prezentului tratat, La reluare, jocul este tot atît „Carpaţi" din Petroşani —
său, de a mobiliza, în acest dinţă obligaţiile asumate în înaltele părţi contractante rul de 2—0. Jocul a început de disputat. Fotbaliştii de la Ileana Pavelonescu, Elena
scop, toate resursele sale' in conformitate cu Carta Naţiu vor aprofunda şi lărgi con intr-un ritm viu. cu acţiuni Corvinul şutează mai mult Viitorul V. Brad—Dacia Deva 3-2 (1-0) Cojocaru, Taviţa Munteanu
terne, fără nici un obstacol nilor Unite sau decurgînd din sultările dintre ele. atît pe spectaculoase la ambele porţi. la poartă, mai ales spre ju şi Şuba Francîisc - obişnu
Fireşte, cei care au dat tonul
extern ; principiile şi normele gene calea diplomatică normală cît mătatea reprizei secunde, iau să nu elibereze totdea
conştiente do necesitatea de ral recunoscute ale dreptului şi prin consultări periodice acestui joc ofensiv au fest cînd au jucat mai clar, au Intîlnirea celor două for echipa locală s-a impus prin una note de plată consu
a respecta şi de a face să internaţional sau din acor la diverse nivele. fotbaliştii echipei Corvinul, combinat mai mult în atac, maţii a fost foarte disputată dorinţa de a învinge, prin matorilor serviţi. Cum aceas
fie respectate cu stricteţe nor duri internaţionale valabile care au acţionat cu precădere iar apărarea a jucat mai si şi s-a încheiat cu victoria e- ambiţia ofensivă. ta se cheamă contravenţie,
mele de echitate în schimbu conform acestor principii şi Aceste consultări, care nu pe extremele terenului, unde gur. Totuşi, golul al doilea chipei gazdă cu 3—2 (1—1). au fost sancţionaţi © A-
rile internaţionale şi de a vor aduce prejudicii altor o- Ologu şi Nanos au făcut cî s-a înscris tîrziu, abia în mi Deşi a întîlnit un adversar AL. JURCA mendaţi contravenţional cu
pune capăt practicii schimbu norme. părţi contractante bligaţii internaţionale ale ce teva acţiuni frumoase, în nutul 89, printr-o acţiune foarte incomod, bine pregătit, corespondent cîte 100 lei au fost şl Scho-'
înaltele
rilor comerciale inegale ; lor două părţi şi nici celor cheiate cu centrări bune. Aşa foarte reuşită între Stan şi szel Adalbert şi Fazekaş Iri-
declară că. în interpretarea lalte sisteme de consultări
conştiente de necesitatea şi aplicarea lor. aceste prin se face că primul gol se în Nanos finalizată de ultimul, na, şef de unitate şi, res
sporirii eforturilor pe plan na cipii fundamentale ale drep prevăzute în acorduri în vi scrie foarte repede, mai pre care a tras dintr-un punct Constructorul Hunedoara — pectiv, vînzătoare la maga
ţional şi internaţional, pentru tului internaţional sînt lega goare, vor avea ca obiect cis -în minutul 10. O acţiune dificil majorînd scorul: 2—0. zinul de textile nr. 84 din
a se asigura un progres mai te între ele şi fiecare princi chestiunile referitoare la dez rapidă îl pune în cursă pe Gol- Victoria echipei locgle este Parîngul Lonea 4-0 (1-0) Călan, pentru unele aba
rapid al economiilor acestor piu trebuie interpretat _ în voltarea relaţiilor dintre cele da, care însă a fost faultat în Pe deplin meritată, fiind rea teri.
ţări şi a elimina decalajul contextul celorlalte princip;’ • două state, problemele inter careu şi arbitrul acordă just lizată în faţa unei echipe ti i 1 ■’
dintre ele şi ţările dezvoltate; aceste principii fundamentale naţionale de interes comun, lovitură de pedeapsă pe care nere, decisă să-şi vîndă cît Favoriţi indiscutabil ai în- Repriza secundă ne oferă a- PROCESE ©' Dumitru Mi-
reafirmînd dreptul tuturor ale dreptului internaţional inclusiv cele examinate de or a transformat-o sigur funda mai scump pielea. tîlnirii, constructorii s-au tacuri insistente ale elevilor huţ-Vas în vîrstă de 22 ani,
statelor la dezvoltarea inde trebuie să fie respectate ri ganizaţiile internaţionale ale şul Stan: 1—0. Corvinul a Avînd trei debutanţi în desprins, încet şi sigur, de lui E. Niculescu, care, în u- din Iscroni, fără ocupaţie, a
pendentă în toate domeniile : guros de către toate statele, căror membre sînt cele două demarat, dar această superio echipă — Georgescu, Galan, formaţia din Lonea — un nele momente, îşi obligă ad încercat de două ori, dar
politic, economic, social, di în relaţiile lor reciproce şi state şi în special O.N.U., ritate teritorială nu a fost Demenciuc — fotbaliştii hu- adversar tenace — şi au ob versarul să se apere cu tot fără succes, să sustragă di
plomatic, apărare naţională, violarea unuia dintre aceste precum şi orice altă chestiu ţinut o victorie în afara ori efectivul. verse obiecte de prin case
cultural, precum şi dreptul de principii nu poate fi justifi ne asupra căreia cele două cărui dubiu, în ansamblu jo Au mai marcat: Mîndreanu le oamenilor.' Ultima tenta
a participa la cooperarea in cată niciodată şi în nici o părţi vor considera util să ai cul lor avînd dinamism şi de două ori (min. 50; 70) şi tivă din locuinţa lui S.l. din
ternaţională în diverse do bă schimb de păreri. REZULTATE : Metalurgistul Cugir — U.M. Timişoara culoare. Costache (min. 64).
menii şi de a avea acces li împrejurare. 2—0 ; Unirea Arad — F.C. Bihor 0—0 ; Minerul Anina — Gazdele au deschis scorul Vulcan nu i-a adus noroc.
ber la cuceririle ştiinţei şi înaltele părţi contractante ARTICOLUL XI Ind. sîrmei C. Turzii 6—2 ; Olimpia Satu Mare — Mureşul în minutul 23 prin Mîndrea- ION 10NESCU Surprins asupra faptului, în
tehnicii moderne ; se declară hotârîte să dez Deva 1—0 : Corvinul Hunedoara — Textila Odorhei 2—0 : nu. corespondent cearcă să dispară,' lovind
volte relaţii de prietenie şi
ferm convinse de necesita înaltele părţi contractante Gloria Bistriţa — Arieşul Turda 2—0 ; Minerul B. Marc — proprietara,' dar este imobi
tea stabilirii unei juste şi echi cooperare cu toate statele pe declară că obligaţiile pre Victoria Cărei 2—1 ; Olimpia Oradea — Vulturii Textila REZULTATE : Goria Haţeg — Minerul Vulcan 3—0 (ne- lizat de vecini şi dat pe mi
tabile ordini politice, econo baza principiilor sus-menţio- văzute în prezentul tratat nu Lugoj 1—0 ; C.F.R. Timişoara — Minerul Cavnic 4—0 . prezentare) ; Viitorul V. Brad — Dacia Deva 3—2 ; Construc
mice şi sociale mondiale, ba nate. contravin obligaţiilor care torul Hunedoara — Parîngul Lonea 4—0 ; E.G.C. Petrila— na miliţiei. Condamnat pen
zate pe respectarea strictă a decurg pentru fiecare dintre CLASAMENTUL FILOR 1—3 ; Prefabricate Cristur — Preparatorul Petrila tru furt şi tîlhărie' la 2 ani
drepturilor şi îndatoririlor ARTICOLUL n ele din alte tratate la care 1—0 ; Energia Paroşeni — Sportul studenţesc 2—2 ; Aurul închisoare,’ are timp să me
statelor ; înaltele părţi contractante sînt parte, precum şi din nor 1. Olimpia Satu Mare 18 9 7 2 19— 8 25 Certej — Minerul Uricani 4—0; Minerul Aninoasa — diteze în „linişte".
au hotărît să încheie pre vor dezvolta şi întări relaţi mele dreptului internaţional. 2. F.C. Bihor 18 UI 2 6 22—13 22 E.G.C.L. Hunedoara 1—0.
zentul Tratat de prietenie şi ile de prietenie, solidaritate 3. CORVINUL HUNEDOARA 18 9 3 6 17—12 21 ULTIMA ORA © Negaţi
cooperare şi, în acest scop. frăţească şi cooperare în do ARTICOLUL XII 4. Unirea Arad 18 8 5 5 26—21 21 '"* l CLASAMENTUL ' ' %
preşedintele Consiliului de meniile politic, economic, 5. U.M. Timişoara 18 1 2 7 20—18 20 1. Constructorul Hunedoara scris sub semnătura ţ,Z. 4",
Stat al Republicii Socialiste tehnologic, ştiinţific, cultural Prezentul tratat, care se 6. Minerul Anina 18 9 2 7 28—27 20 2. Sportul studenţesc 16 10 4 2 43—13 din Hunedoara, despre nişte
România şi preşedintele Re şi în alte domenii similare încheie pe termen nelimitat, 7. Minerul B. Mare 18 8 3 7 23—19 19 3. Gloria Haţeg 16 10 4 2 38—12 stări de lucruri care aduc
10 0
6 40—21
16
publicii Guineea au convenit între cele două state. în con intră în vigoare în ziua sem 8. Victoria Cărei 18 8 3 7 28—24 19 4. Minerul Vulcan 16 8 2 6 27—20 o încălcare a legislaţiei
asupra celor ce urmează : formitate cu principiile e- nării şi va fi ratificat con 9. Ind. s. C. Turzii 18 6 5 7 24—23 17 5. Viitorul V. Brad 16 8 2 6 33—39
nunţate la articolul I. form procedurilor în vigoare 10. Textila Odorhei 18 7 3 8 24—26 17 6. Dacia Deva 16 7 2 7 29—24 muncii. Nu ne-aţi dat însă
ARTICOLUL I în cele două state.. 11. Gloria Bistriţa 18 8 1 9 23—26 17 7. E.G.C. Petrila 16 8 0 8 25—32 nici o adresă, nici un alt
ARTICOLUL III încheiat la ConaEry, îg 10 12. MUREŞUL DEVA 18 7 3 8 15—18 17 8. Preparatorul Petrila 16 6 3 7 24—23 indiciu din care să dedu
:
înaltele părţi contractante martie 1974, în 'două exem 13. Olimpia Oradea 18 6 5 7 16—21 17 9. Prefabricate Cristur 16 7 1 8 30—30
pun la baza relaţiilor lor, cât înaltele părţi contractante 14. Vulturii Textila 18 7 2 9 21—25 16 10. Minerul Uricani 16 cem despre cine e vorba.
şi a celor pe care le întreţin vor intensifica şi extinde co plare. fiecare în limbile' ro 15. C.F.R. Timişoara 18 7 2 9 26—24 16 11. FILOR Orăştie 16 7 1 8 28—31 Treceţi într-o zi pe la re
6 3 7 23—37
cu alte state, următoarele operarea economică reciproc mână şi franceză, ambele tex 16. Arieşul Turda 18 7 2 9 21—28 16 12. Parîngul Lonea 16 6 2 8 29—28 dacţie sau,' dacă nu aveţi
principii : avantajoasă dintre cele două te avînd aceeaşi valabilitate 17. Metalurgistul Gugir 18 4 4 10 21—28 12 13. E.G.C.L. Hunedoara' 16 6 2 8 26—31 posibilitatea, scrieţi-ne nu- 1
pentru pentru 18. Minerul Gavnlc 18 5 2 11 17—30 12 11. Energia Paroşeni 16 4 4 8 25—42 mele,' adresa,' locul de ^
15. Minerul Aninoasa 16 5 1 10 18—29
Republica Socialistă România Republica Guineea Bihor _ Minerul Anina ; 16. Aurul Certej 16 3 3 10 24—50 muncă. Vrem să vă ajutăm. I
ETAPA' VIITOARE: F.C.
IICGLAE CEAUŞESCU AHMED SEKOU TOURE Textila Odorhei — Meta’urgislul Cugir: U.M. Timişoara REPORTER 1
ETAPA VIITOARE: Minerul Aninoasa — Gloria Ha
Preşedintele Consiliului de Stat — UlIirCcl fuau , itjliiiciui luhiu, ------------- ţeg : E.G.C.L. Hunedoara — Aum] Certej ; Minerul Uricani
şui Turda — Olimpia S. Mare ; Ind. s. C. Turzii — C.F.R.
Preşedintele Republicii
al Republicii Socialiste România Timişoara ; Mureşul Deva — Olimpia Oradea : Victoria — Energia Paroşeni; Spartul studenţesc — Prefabricate
Cărei — Corvinul Hunedoara; Vulturii Textila Lugoj — Cristur; Preparatorul Pririla — E.G.C. Petrila: FILOR
GEORGE MACOVESCU FILY CISSCKO Minerul B. Maro. — Constructorul Huncd'ara; P ‘ogul Lonea — Viitorul V. J
Ministrul afacerilor externe Mrvjfrul afacarifor externe Brad ; Dacia Deva — Mineral Vulcan.