Page 40 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 40
4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 960 Q MARŢI 12 MARTIE 1974
EE2
VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Festivitatea
înmînării unor
IN R E P U B L I C A G U I N E E A ordine şi medalii
SAN SALVADOR. - In Sal ale Republicii
Lucrările Conferinţei pentru vador s-au desfăşurat, dumi
nică, alegeri parlamentare în
Tovarăşul Nicolae Ceausescu s-a întîlnit cu vederea desemnării pe o Socialiste
nouă perioadă de doi ani a
9 9 securitate şi cooperare in Europa celor 56 de membri ai Adu
nării Legislative şi a 261 de
tovarăşii Aristides Pereira si Louis Cabrai GENEVA 11 (Agerpres). In neguvernamentale care să pre consilieri municipali. Se apre- România
cadrul lucrărilor Conferinţei vadă dezvoltarea relaţiilor atît
pentru securitate şi cooperare între instituţii, cît şi între Cadran (Urmare din pag. 1)
în Europa de la Geneva, pa persoanele care activează în
In cea de-a doua zi a vizi partea Partidului Comunist Ceauşescu a salutat succese tei în Guineea a secretarului ralel cu progresele rea domeniul culturii. S-a eviden dintele C.A.P. Romos, Tenie
tei în Republica Guineea, to Român şi a secretarului său le obţinute în consolidarea general al Partidului Comu lizate în definirea ele ţiat, de asemenea, necesitatea ciază că Partidul Concilieri I. Toteşteanu, preşedintele
varăşul Nicolae Ceauşescu, general, a României socialis Republicii Guineea-Bissau, în nist Român, ţinînd seama şi mentelor care să fie cu dezvoltării contactelor directe Naţionale, al preşedintelui C.A.P. Sarmizegetusa, Leon-
secretar general al Partidului te şi a poporului român în lupta împotriva imperialismu de sprijinul constant, de ma prinse în documentele fina între instituţii şi între persoa Arturo Melina, va obţine ma tina N. Ursică, îngrijitoare
Comunist Român, preşedinte lupta pentru lichidarea defi lui portughez, şi a exprimat re însemnătate, acordat de le privind securitatea şi schim nele care activează în dome joritatea atît in forul suprem de animale la C.A.P. Geoagiu,
le Consiliului de Stat al Re nitivă a dominaţiei coloniale convingerea că, într-un timp Republica Guineea şi Parti burile economice, se înregis niul culturii. legislativ, cît şi in organele Mihai I. Vărvescu, îngrijitor
publicii Socialiste România, portugheze. nu prea îndepărtat, întregul dul Democrat din Guineea trează şi o intensificare a e- La obţinerea consensului, municipale. de animale la C.A.P. Ostrov,
s-a întîlnit, la reşedinţa sa din In cursul convorbirii s-a teritoriu al ţării va fi elibe poporului din Guineea-Bis forturilor îndreptate spre sta prin găsirea unor formulări Marioara I. Voinoni, îngriji
Conakry, cu tovarăşii Aristi subliniat marea însemnătate rat. creîndu-se condiţii pen sau, în lupta pentru dreptul bilirea căilor şi mijloacelor de acceptabile pentru toate sta PARIS. - Luni a fost reluat toare de animale la C.A.P.
Sarmizegetusa, Doina I. Wurm,
des Pereira, secretar general a proclamării Republicii Gui tru înfăptuirea idealurilor sale de a fi stăpîn pe soarta sa, extindere a cooperării ţn do tele participante, şi-a adus o lucrul la întreprinderile Lip,
al Partidului African al In neea-Bissau pentru accelera naţionale. de a decide suveran asupra meniile culturii, educaţiei, in contribuţie importantă şi dele din Besancon, punindu-se ast inginer şef la C.A.P. Burjuc,
dependenţei din Guineea-Bis- rea victoriei depline asupra Tovarăşul Nicolae Ceauşescu căilor dezvoltării viitoare. formaţiei şi contactelor umane. fel capăt celui mai îndelun De asemenea, s-au mai confe
sau şi Insulele Capului Verde colonialismului portughez. şi tovarăşii Aristides Pereira In cursul convorbirilor s-a Subcomisia pentru cultură gaţia română care s-a pronun gat conflict social din Franţa, rit şi un număr de 85 medalii
altor cadre şi lucrători din a-
(PAIGC), şi Louis Cabrai, Conducătorii Guineei-Bis- şi Louis Cabrai au relevat evidenţiat rolul deosebit al şi subcomisia pentru educaţie ţat pentru prevederea de mă care a durat aproape un an. gricultură.
preşedintele Consiliului de sau au dat o înaltă apreciere cu satisfacţie că relaţiile de sprijinului pe care ţările so şi-au concentrat atenţia asu suri variate, care să stimuleze
Stat al Republicii Guineea- faptului că Republica Socia prietenie şi colaborare dintre cialiste, forţele revoluţionare, pra redactării unei prime se cooperarea europeană în do WASHINGTON. - Preşedin In numele biroului Comite
dintre
P.A.I.G.C.,
Bissau. listă România. în spiritul po P.C.R. şi Socialistă Româ statele africane angajate pe rii de măsuri concrete, ce ur meniul culturii şi educaţiei. tele Nixon a anuţat duminică, tului judeţean de partid şi al
Ea a insistat pentru afirmarea
statornice
Republica
Comitetului executiv al Con
La întrevedere au luat par ziţiei forţele de adoptate faţă nia şi Republica Guineea-Bis calea dezvoltării de-sine-stă- mează să fie incluse în docu voinţei politice a statelor eu intr-o emisiune a posturilor siliului popular judeţean, to
de
eliberare.
a
te tovarăşii Ştefan Andrei, recunoscut de la început noul sau se dezvoltă în spiritul De tătoare, frontul antiimpe mentele finale ale conferinţei, ropene de lărgire a acestei de radio, că, în luna martie, varăşul Ioachim Moga a a-
secretar al C.C. al P.C.R., stat independent. claraţiei comune între cele rialist îl acordă luptei pen măsuri menite să asigure dez anul viitor, S.U.A. vor începe dresat celor decoraţi felicitări
Gecrge Macovescu, ministrul două partide şi ţări, semna tru lichidarea oricăror forme voltarea cooperării europene cooperări prin adoptarea unor manifestările consacrate ani şi urări de noi succese în mun
măsuri clare şi cît mai con
afacerilor externe, Valeriu Conducătorii PAIGC şi ai tă la Bucureşti în noiembrie de dominaţie colonialistă şi în aceste domenii. crete în fiecare dintre organe versării bicentenarului creării că. In numele celor distinşi
Georgescu, ambasadorul Re Republicii Guineea-Bissau au anul trecut. O expresie a tra s-a subliniat, totodată, nece S-a stipulat, astfel, printre Statelor Unite ale Americii, şi cu ordine şi medalii an răs
publicii Socialiste România informat despre activitaioa ducerii în viaţă a prevederi sitatea intensificării acestui altele, încheierea de acorduri le de lucru care se ocupă de al revoluţiei americane din puns tovarăşii Mircea Oprişa,
in Republica Guineea-Bissau. politico-diplomaticâ depusă pe ajutor, a extinderii sprijinu bilaterale şi multilaterale între problemele culturii şi educa 1776 împotriva dominaţiei co preşedintele Consiliului inter-
plan internaţional pentru re lor Declaraţiei comune o lui politic şi material al for instituţii de stat şi instituţii ţiei. loniale britanice.
Exprimînd satisfacţia de cunoaşterea şi afirmarea Re constituie şi faptul că repre ţelor progresiste, democratice cooperatist Brad, şi Teofil
a-1 saluta pe pămîntul afri publicii Guineea-Bissau, des zentantul României socialiste din Europa occidentală pen Muntean, preşedintele C.A.P.
can pe tovarăşul Nicolae făşurată concomitent cu in în Guineea-Bissau este pri tru lupta de eliberare naţio Şoimuş, care au mulţumit
Ceauşescu, oaspeţii au trans tensificarea ofensivei pe mul ambasador al unei ţări nală a poporului din Gui pentru distincţiile primite şi
mis, din partea combatanţi din afara Africii, care a fost CHEMAREA CONFERINŢEI PE ŢARA-VAST PROGRAM s-au angajat să nu precupe
cîmpul de luptă pentru eli neea-Bissau.
lor din Guineea-Bissau, a berarea întregului teritoriu, acreditat în Republica Gui Ambele părţi au relevat că ţească nici un efort pentru
Partidului African al Indepen pentru scuturarea deplină a neea-Bissau. mutaţiile intervenite în viaţa sporirea producţiei agricole
denţei din Guineea-Bissau şi jugului colonial. Ambele părţi au exprimat internaţională sînt în conti DE LUCRU PENTRU ABRICULTORII HUNEDOREHI vegetale şi animale.
Insulele Capului Verde şi a Reafirmînd hotărîrea Parti voinţa de a dezvolta şi di nuare favorabile luptei îm
Consiliului de Stat al Repu dului Comunist Român, a în versifica relaţiile de priete potriva colonialismului, neo-
blicii Guineea-Bissau, un cald tregului popor român de a a- nie, colaborare şi solidaritate colonialismului şi imperialis Specialiştii să fie
salut de solidaritate, împreună coi-da şi în viitor sprijin de internaţionalistă dintre Parti mului, pentru apărarea drep DUMINICĂ PE OGOARE
cu vii mulţumiri pentru spri plin cauzei poporului din Gui dul Comunist Român şi Parti tului fiecărui popor la o
jinul multilateral primit din neea-Bissau, tovarăşul Nicolae dul African al Independenţei viaţă liberă şi independentă. prompţi in
din Guineea-Bissau şi Insule Se impune unirea tot mai
Spectacol de gală le Capului Verde, dintre Re strînsă a eforturilor maselor ACTIVITATE SUSŢINUTĂ IA EXECUTAREA rezolvarea
publica Socialistă România şi
Republica Guineea-Bissau ; în largi, a tuturor forţelor po problemelor
democratice,
sociale,
şi
litice
în cinstea oaspeţilor români folosul ambelor popoare, în' progresiste, pentru a zădăr
unităţii
întregului
interesul
front antiimperialist, al tri nici politica imperialistă de LUCRĂRILOR AGRICOLE DE SEZON ridicate de unităţile
forţă şi dictat, pentru a asi
Simbătă seara, Jn cinstea nentă a mişcării revoluţionare umfului cauzei libertăţii, in gura triumful cauzei păcii, li
preşedintelui N i c o l a e de pe continentul african. dependenţei naţionale şi pro
Ceauşescu şi a tovarăşei In continuare a fost prezen gresului în întreaga lume, în bertăţii, independenţei naţio miniere
nale şi progresului social.
ogoarele
judeţului
desfăşurat
pe
Elena Ceauşescu, preşedintele tat un bogat program artistic folosul păcii, înţelegerii şi In acest cadru, părţile au o Duminică, susţinută la executarea nostru, s-a agricole de şi' întreţineri pe 957 ha pă
şuni şi fineţe. Numai în zi
activitate
lucrărilor
Ahmed Sekou Tourâ şi tova cuprinzînd nestemate ale fol cooperării între popoare. reafirmat deplina solidaritate sezon. Consemnăm în rîndurile de faţă cîteva aspecte ua de 10 martie, cei peste i (Urmare din pag. 1)
răşa Andree Tourâ au oferit, clorului guineez, grăitoare măr Tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu lupta popoarelor din An desprinse din această activitate. 700 de locuitori ai satelor,
turii ale geniului creator, ale Iul şi metodele de muncă în
în Marea sală de festivităţi a a exprimat satisfacţia pentru gola, Mozambic şi Namibia participanţi la muncă, au fă ce priveşte respectarea con
Palatului Poporului, un spec marilor valori spirituale ale convorbirile avute şi înţele pentru eliberarea naţională cut lucrări de desecări pe 40 tractelor.
tacol de cjală. unui popor deosebit de înzes gerile convenite cu prilejul împotriva colonialismului. Cooperatorii şi C.A.P. Bretea Mureşană s-au hectare, îndiguiri pe 30 ml,
trat. în viaţa căruia cîntecul actualei vizite în Guineea administrat îngrăşăminte chi Din problematica vastă care
Au luat parte persoanele şi dansul joacă un rol de ma Întrevederea între secreta mecanizatorii din mice pe 70 ha, iar la consolidări de maluri pe 300 trebuie să stea în continuare
participante la banchetul ofi re importantă, exprimînd bu şi a manifestat convinge rul general al Partidului Co C.A.P. Brîznic s-au transpor ml şi au curăţit aproape 200 în faţa unităţilor miniere, a
cial desfăşurat în aceeaşi sea curia sa de a trăi, năzuinţele rea că aceasta va duce la munist Român şi reprezen ilia au muncit cu spor tat 150 tone de gunoi. S-au ha păşuni. De asemenea, fo- consiliului de conducere al
întărirea prieteniei şi a cola
ră, precum şi un numeros pu sale de progres şi fericire. borării dintre Republica So tanţii Partidului African al discuit 15 hectare ce urmea losindu-se 4 remorci, Ia centralei, notăm în primul
blic. Înalţii oaspeţi români au cialistă România şi Republica Independenţei şi Republicii' Pentru cooperatorii şi me ză a fi însămânţate cu cul C.A.P. Vaţa şi Birtin s-au rînd introducerea pe C scară
1
desfăşurat
Guineea-Bissau
s-a
Spectacolul a debutat prin- răsplătit cu aplauze acest Guineea, dintre P.C.R. şi într-o atmosferă de caldă prie canizatorii din comuna Ilia, turi de primăvară. Pe 16 transportat 300 tone gunoi. mai largă a mecanizării ope
tr-un film omagial dedicat lui spectacol, elegiind ţinuta sa P.D.G.. în interesul celor două tenie, de deplină înţelegere în sprijinul cărora au venit hectare s-au făcut lucrări de Un număr de aproape 150 raţiilor grele cu un volum
Kwame N' Krumah, fost pre artistică, măiestria interpreţi popoare, al cauzei păcii şi în şi solidaritate militantă, în salariaţi de la cooperaţie şi curăţire a păşunilor. Trac cooperatori — ne relata Ma- mare de muncă. Utilajele
elevi de la şcoala de şoferi
lor, calitatea cîntecelor şi dan ţelegerii internaţionale................. toriştii Visalon Popovjci, Cor ria Borcea, inginer şef al programate să fie introduse
şedinte al Republicii Ghana, şi spiritul relaţiilor frăţeşti de din localitate, ziua de dumi nel Ungur, Marţian Voicu,
surilor prezentate, expresii ale La rîndul lor, conducătorii strînsă colaborare, statornici-' C.A.P. Rişculiţa — au cură în subteran trebuie să cores
apoi copreşedinte al Republi unei civilizaţii şi culturi pro Guirieei-Bissau au subliniat te între popoarele şi ţările nică a fost o zi de lucru Gheorghe Sorea, Nicolae Dă- ţat duminică 15 ha de păşu pundă din toate punctele de
plină.
cii Guineea, personalitate emi- fund originâle. importanţa deosebită a vizi noastre. C.A.P. In s-au toate cele patru nilă, Ion Joldea şi alţii au ne. Pînă acum aici s-au cură vederea condiţiilor de zăcă-
ac
organizat
fost prezenţi la datorie.
ţiuni de muncă la efectuarea ţat 23 ha păşune şi defrişat mînt existente. O atenţie spo
8. S-au făcut lucrări de com
modului'
acordată
rită
trebuie
lucrărilor de îmbunătăţiri Pentru ridicarea batere a excesului de umi
funciare, la pregătirea şi ditate pe 20 ha şi consolidări cum _ sînt folosite maşinile şi'
fertilizarea terenului, la cu potenţialului de de maluri pe 670 ml, plan- utilajele. Indicii de utilizare
răţitul păşunilor. Potrivit ai acestora sînt sub posibili
BERLIN 11 (Agerpres). Suc pionatului. Portarul Cornel Pe- să fructifice orice slăbiciune a finalei cu pătrunderi individu programului de lucru stabi producţie al tîndu-se 300 butaşi de salcie. tăţi, existînd în continuare se
cesul echipei masculine de nu a apărat extraordinar, fiind adversarului. Despre echipa ale”. lit de consiliul popular co rioase rezerve nevalorificate.
handbal a României în cel de de asemenea, unul dintre cei noastră aş putea să spun că a Căpitanul echipei României, munal şi consiliile de condu fondului funciar Au plantat 1 000 De asemenea, programele
al 8-lea Campionat mondial mai buni jucători al echipei jucat bine şi chiar s-a depăşit Maestrul Emerit al sportului cere ale C.A.P., o parte im de revizii şi reparaţii nu sînt
este comentat pe larg de co sale". în cadrul acestui campionat. Cristian Gaţu, a declarat : portantă din forţe — peste 120 Acţionând în spiritul che pomi fructiferi respectate cu stricteţe. Există
respondenţii agenţiilor interna Trimisul ziarului vest-ger- In finală din cauza emoţiei „Sîntem fericiţi cu toţii că am de cameni — s-a concen mării conferinţei pe ţară a cazuri cînd, din lipsă de
ţionale de presă, de trimişi mao „Stuttgarter Zeitung" îşi n-a putut atinge însă nivelul reuşit să ne apărăm titlul trat la executarea canalu cadrelor din agricultură, ţă Incepînd din ziua de 10 preocupare a unor cadre teh
speciali ai ziarelor, de specia intitulează cronica : „Echipa arătat în partidele anterioare". mondial. Secretul succeselor lui de înlăturare a excesului ranii cooperatori din unităţi martie şi pînă la data de 17, nico din unitate, se produc
lişti şi tehnicieni. noastre este omogenitatea şt de umiditate de pe 30 ha te le de pe raza comunei Măr- în comuna Rapoltu Mare se avarii la utilaje, care con
co
desfăşoară,
din
iniţiativa
Sub titlul „România — aur, înţelegerea dintre jucători. ren arabil. La săparea nou tineşti — spunea Ioan Slo- mitetului comunal de partid duc la stagnări importante în
R.D. Germană — argint", zia „Veteranii, ca şi tinerii, şi-au lui canal, care face legătura venschi, primarul comunei —- şi a consiliului popular — fluxul de producţie.
spo
o
mare
rul „Noues Deutschland" din făcut pe deplin datoria. Succe cu canalul principal colec acordă potenţialului atenţie produc ne relata Florian Silvăşan, Experienţa practică a do
ririi
de
Berlin publică un amplu arti Finala campionatului mondial sul nostru a fost posibil şi da tor ce străbate tarlaua „Ţa ţie a fondului funciar. Mun vicepreşedinte al consiliului vedit că respectarea progra
col în care se subliniază per torită condiţiilor excelente de rina de Jos", s-au continuat ca în această direcţie s-a popular — acţiunea de plan melor de revizii şi reparaţii
formanţa echipei României de care se bucură sportivii în lucrările începute anterior, concretizat prin eliminarea tare a pomilor fructiferi. In în zilele de duminică are o
unmînd ca ele să fie înche
patru ori campioană mondială. de handbal viu comentată România socialistă". iate în curînd. In fruntea ac excesului de umiditate do ginerii şefi din C.A.P. au importanţă capitală în bunul
mers al produeţei în săptă
Sînt remarcate, de asemenea, Antrenorul echipei U.R.S.S., ţiunii s-au situat deputaţii pe 210 hectare teren arabil, pichetat terenurile improprii mâna care urmează. Şi mai’
calităţile principale ale forma Anatoli Evtuşenko, a declarat Ioan Vlaicu şi Mihai Baicu, curăţirea a 515 hectare pă culturilor cerealiere şi su intervine un aspect, nerezol
ţiei române : o concepţie tacti în presa străină corespondentului ADN : „A iar dintre participanţii la să şuni şi fineţe. Numai dumi puse eroziunii, care urmează vat încă la unităţile centralei:
că modernă, bine aplicată, cal cîştigat echipa cea mai bună. patul canalului — Antonie nică s-au transportat peste a fi plantate cu pomi. Fie asigurarea pieselor de schimb'
mul de care au dat dovadă ju Românii au practicat un joc Căleanu, Traian Marc, Da- 100 tone gunoi de grajd din. care familie de cooperatori pentru reparaţii. Atelierele
va planta — aşa cum s-a sta
cătorii în momentele impor bine coordonat, în timp ce for vid Rădulescu şi alţii. Se curţile cooperatorilor pe te bilit — 5 pomi. Numai du proprii nu-şi aduc la întreaga
tante ale finalei, o apărare României continuă să fie cea La rîndul său antrenorul se maţia ţării gazdă a comis gre cretarul consiliului popular renurile C.A.P. Alţi zeci de minică — prima zi din săp capacitate contribuţia în acest
foarte bună. mai valoroasă reprezentativă lecţionatei României, Nicolae şeli". comunal, Teofil Popa, apre oameni au muncit la curăţi tămâna plantării pomilor — sens. recondiţionări se fac
„Selecţionata României — de handbal din lume", fiind e- Nedef, a spus: „Sînt desigur losip Milkovici, antrenorul cia că este posibil ca — aşa tul păşunilor. au fost plantaţi pe terenuri puţine şi acestea de slabă ca
scrie corespondentul agenţiei videnţiaţi Penu, Gaţu şi Birta fericit pentru acest succes. reprezentativei Iugoslaviei, a cum dealtfel s-a şi planifi O preocupare la fel de sus le C.A.P. 1 000 pomi fructi litate.
R'euter, Derrek Parr, — a în lan. Echipa noastră a jucat foarte spus: „Finala a demonstrat cît cat — pînă la sfîrşitul de ţinută în această privinţă o feri — 200 meri, 100 caişi, Oricum, specialiştii unităţi
vins cu 14—12, după un meci După meciul final, antreno bine în apărare şi a ştiut să- de puternică este echipa Ro cadei a doua a acestei luni manifestă şi cooperatorii din 40 cireşi şi 660 pruni. Un lor centralei au în faţă în a-
de mare tensiune. Românii şi- rul echipei R.D. Germane, şi impună tactica. Partenerii mâniei- In schimb m-a decep construcţia canalului să fie unităţile de pe raza comunei număr însemnat de pomi cest an probleme deosebite
au apărat cu multă bravură Heinz Seiler, a declarat cores noştri, pe care-i cunoaştem bi ţionat echipa R.D. Germane, terminată şi înlăturat exce Vaţa de Jos — preciza Aron s-au plantat şi în gospodă de rezolvat. De felul cum
titlul. Toţi jucătorii s-au com pondentului agenţiei ADN: ne, nu au practicat un joc o- care putea să folosească mai sul de umiditate de pe în Medrea, primarul comunei. riile cetăţenilor. Astfel, Ioan vor fi acestea soluţionate, de
portat foarte bine iar Ştefan „Românii au o echipă puter mogen. Au jucat sub posibili bine minutele de penalizare a- treaga suprafaţă afectată. Aici s-au făcut lucrări de Barna, Ioan Filimon şi Ion modul cum se înfăptuiesc
Birtalan a fost golgeterul cam nică şi experimentată care ştie tăţi, dorind să decidă soarta le românilor". Rezultate demne de eviden desecări pe 187 ha, îndiguiri Filip au plantat în grădinile practic măsurile stabilite, de
ţiat s-au înregistrat şi la ce pe 180 ml, consolidări de Hor între 10-15 pomi fructi
lelalte acţiuni întreprinse. Ţa maluri pe 1 800 ml, curăţiri feri. pinde în final soarta produc
ţiei la unităţi.
dele mor şi Două lozuri rietăţi muzicale ? 14,40 Cîn- nocturnă, (Buletine de ştiri îrf Editura ştiinţifică ; 19,40 tură cinematografică ;
(„Minerul"); ILIA: Imblîn- tece populare de dragoste; ia orele 24,00 ; 2,00 ; 4,00). Cîntece patriotice- 17.30 Telex ; Fabrica de industrie locală
zirea focului („Lumina"). 15,00 Buletin de ştiri; 15,05 1
Clubul adolescenţilor; 16,00 17.35 Curs de limba rusă.
Radiojurnal. Buletin meteo Timişoara Televiziune Lecţia 82 ; Hunedoara
DEVA': Insula misterioa Radio rologic 16,15 Ctntecele noas 18,05 Curs de limba engle
să („Patria"); Uimitoarele tre t Cravata roşie de Ale 18,00 Actualitatea radio • ză. Lecţia 81 ; Str. Moldova, nr. 10
aventuri ale lui Robinson xandru Pleşca, versuri de 18.10 Vedete ale muzicii u- 9,00 Teleşcoală :
Crusoe („Arta"); SIMERIA: Stelian Filip. Emisiune adre şoare ; 18,30 Emisiunea „Via Matematică (consulta 18.35 Lecţii Tv. pentru lu ANGAJEAZĂ
Eva şi Adam („Mureşul") Bucureşti sată corurilor şcolare. Pre ţa muzicală". Cuprinde o ţii pentru elevii cla crătorii din agricultu
HUNEDOARA: Legenda lui PROGRAMUL 1: 5,00 zintă prof. univ. D. D. Botez; dezbatere pe tema „Contem sei a VlII-a). ră. Pregătirea solarii- — maistru mecanic întreţinere utilaj greu, sau
Rustam („Siderurgistul"); Buletin de ştiri; 5,05 Dru 16,25 Memoria pămîntului poraneitatea socialistă oglin Probleme rezolvate cu lor pentru cultura le inginer mecanic.
Oamenii de pe Flamingo meţie folclorică muzicală; românesc ; 16,45 Noi înre dită în creaţia compozitorilor ajutorul ecuaţiilor şi gumelor timpurii. A- Condiţii de angajare conform Legii' nr. 12/1971.
(„Constructorul"); Urmărire 5,40 Jurnal agrar; 6,00 gistrări de muzică uşoară noştri", şi cronici la con al sistemelor de ecua grotehnica înfiinţării Salarizarea conform H.C.M. 914/1968 şi HCM
la Amsterdam („Arta"); CĂ- Radioprogramul dimineţii ; realizate în studiourile noas certele orchestrei simfonice | ţii de gradul 1 (I); noilor plantaţii de 890/73.
pomi şi arbuşti fruc
LAN: Nunta de aur („11 8,00 Sumarul presei; 8,08 tre de Georgeta Mihalache, şi cvintetului de suflători 9,10 Fizică (anul III). Cîm tiferi ;
Iunie"); TELIUG; Drumul La microfon, melodia prefe Corina Chiriac, Liugi Ionescu ale Filarmonicii de stat „Ba Informaţii la biroul personal, telefon 71058 Hune
spre satul natal („Minerul"); rată ; 9,00 Buletin de ştiri; şi Theodcr Munteanu ; 17,00 natul" din Timişoara şi Ia pul magnetic învârti 19,20 1001 de seri: Poveş doara.
PETROŞANI; Generalul doar recitalul de vioară şi pian al tor ; tile bunicuţei Oaie; (83)
9.05 Avanpremieră Radio Buletin de ştiri; 17,05 Radio- 9,35 Chimie. Procese re-
me în picioare („7 Noiem TV.; 9,20 Orchestra de mu publicitate ; 17,15 Radiocabi- elevilor de la Liceul de mu dox; 19.30 Telejurnal;
brie"); Omul de dincolo zică populară „Doina Mol net de informare şi docu zică „Ion Vidu" din Timi 20,00 Revista economică Tv.;
(„Republica"); LUPENI: Mor- dovei" din Iaşi; 9,40 Uver mentare. Comunistul — mo şoara; 19,00 Emisiunea „Pa 10.00 Curs de limba ger
giana („Cultural") ,• LONEA: turi la operete; 10,00 Buletin del de atitudine etică; 17,35 rametri '74". Cuprinde as mană. Lecţia 83 ; 20,30, Seară de teatru:
Trăind în libertate („Mine de ştiri; 10,05 Curier eco Partita în Si bemol major pecte privind înfăptuirea pre 10,30 Curs de limba fran „Cînd trăieşti mai a- întreprinderea de
rul"); ANINOASA: Dau- nomic ; 10,10 Melodii de N. pentru pian şi RIcercar din vederilor chemării la între ceză. Lecţia 83 ; ! devărat". Premieră pe
ria, seriile I-II („Muncito Kirculescu ? 10,30 Litera şi Ofranda muzicală; 18,00 cere a siderurgiştilor liune- 11.00 Vîrstele peliculei. Ma ţară. 7
resc" ); PETRILA T Lumea spiritul legii ; 10,45 Din Orele serii; 20,00 Concert doreni şi un comentariu des gazin bilunar de cul 22,15 24 de ore. industrializarea cărnii Tg, Jiu
se distrează („Muncitoresc"); muzica popoarelor ; 11,00 de muzică populară ; 20,30 pre aprovizionarea tehnico-
VULCAN: Eu nu văd, tu Buletin de ştiri; 11,05 In Radioancheta e c o n o m i c ă . materială în unele întreprin
nu vorbeşti, el nu aude pas voios — marşuri; 11,20 „Gospodina". -.. în' confrun deri ale judeţului Timiş f A N U N Ţ A
(„Muncitoresc"); ORĂŞTIE : Reuniune muzicală pe porta tare cu gospodinele • 20,40 19.10 „Dragi mî-s cîntecul şi Pronoexpres
Albă ca zăpada şi cei 7 pi tiv ; 12,00 Buletin de ştiri; Muzică pe adresa dumnea jocul" — muzică populară Concurs pentru ocuparea unui post de şef con
tici („Patria"),- Antoniu 12.05 Intîlnire cu melodia voastră; 21,00 Buletin de la cererea ascultătorilor • Rezultatele concursului din 10 martie 1974 : tabil. Angajarea se face în condiţiile Legii nr. 12/1971
şi Cleopatra, seriile I-II populară şl interpretul pre ştiri ; 21,30 Consemnări, de 19,30 „Ca un fagure de FAZA I Extr. I : 5, 24, 11. 42, 33.
(„Flacăra"); GEOAGIU-BĂI: ferat ; 12,30 Ştiinţa la zi : Carol Drozd, redactor ia zia miere", emisiune de limba Extr. a Il-a : 26, 9, 31, 20, 30. şi H.C.M. 914/1968.
Monte Carlo ; HAŢEG : Sal- 12,35 Coruri şi dansuri din rul „Drumul sociali mlui" română literară, în’ care Extr. a IIT-a : 12, 7. 34, 40. 3.
cîmul liliachiu („Popular") ; opere: 13,00 Radiojurnal. din Deva; 22,00 Radiojur prof. dr. G. Tohaneanu va FAZA a Il-a Extr. I : 8. 15. 6, 19. 20, 45. informaţii la sediul întreprinderii, din strada 14
BRAD : Reîntoarcerea pe Buletin meteo-rutier. Sport : nal. Buletin meteorologic. vorbi despre sintaxa poetică, Extr. a Il-a : 25. 33, 14. 3, 2, 40. Octombrie, nr. 154, telefon 112 94, 1 15 84.
pămînt („Steaua Roşie"); 13,15 Revista şlagărelor; 14,0.0 Sport; 22,30 Bijuterii mu iar cercetătorul S. Drincu va FAZA a IlI-a Extr. I : 36. 30, 22, 19, 10.
GURABARZA ; Cînd legen Buletin de ştiri ; 14,05 Va zicale ; 23,00 — 5,00 Estrada prezenta cîteva apariţii noi Fond de premii: 2 740 000 lei. (81)
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva. str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (eeermmie). 11 588 (viaţa satului). 12 138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură, sport). — Tiparul: Tipografia Deva.