Page 41 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 41
Proletari din foafe jarlle, unffl-vă! Obiectivul central al colectivelor
După 7 decade din ’74
hunedorene
BILANŢ RODNIC IN ÎNTRECEREA
Finalizarea optimi
OAMENILOR MUNCI HUNEDORENI
Continuînd şirul realizărilor teriale de construcţii s-au
de prestigiu din ianuarie şi realizat alte produse peste a planului
februarie, oamenii muncii hu- prevederi.
nedoreni au înregistrat in pri In acest fel, producţia su
ma decadă a lunii rriţirtie noi plimentară obţinută de la în
rezultate in muncă, determi- ceputul anului şi pînă in primului trimestru
nînd vizibil „rotunjirea" cifre prezent se cifrează la : 46,8
lor ce exprimă producţia milioane kWh energie elec
peste plan. trică, 7 254 tone fontă, 12 702
Energeticienii de la Mintia tone oţel, I 730 tone lamina
adaugă plusului obţinut in te, 355 tone fier în minereu Ing. ŞTEFAN ALMĂŞAN
primele două luni aproape marfă, 35 837 tone cărbune, secretar al Comitetului judeţean de partid
1,3 milioane kWh energie e- 3 422 dale mozaicate, 709 mc
iectrică, iar siderurgiştii de la cherestea, 2 017 mc buşteni, Oamenii muncii din indus de eficienţă, îndeosebi chel
1 269 mc prefabricate din be
Hunedoara şi Câlan 803 tone
TOVARĂŞUL NIGOLAE CEAUŞESGU fontă, 2 864 tone otel şi 150 ton etc. tria hunedoreană desfăşoară tuieli materiale şi acumulări,
numeroase
se
întreprinderi
la cote înalte de hărnicie şi
tone laminate.
Rod al unei munci entuzi
Destoinicul detaşament al aste desfăşurată sub impulsul rednieie marea întrecere pen prezintă cu rezultate superi
minerilor din Valea Jiului îşi valoroaselor iniţiative munci tru cinstirea celei de-a XXX-a oare prevederilor.
amplifică sporul de produc toreşti, bilanţul primelor 7 de aniversări a eliberării patriei Toate acestea evidenţiază
s-a Înapoiat din noua şi importanta net, iar forestierii judeţului cu cade din acest penultim an şi Congresului al Xl-lea al ganizaţiilor de partid, ale
ţie cu 2 085 tone cărbune
preocupările susţinute ale or
al cincinalului ilustrează ma
P.C.R. cu realizări de presti
68 mc cherestea, 703 mc buş turitatea şi forţa mobilizatoa giu în îndeplinirea cincinalu muncitorilor, specialiştilor şl
teni şi 200 mc lemn pentru ce re ale colectivelor de munci lui înainte de termen, în ac cadrelor de conducere pentru
SOLIE DE PACE, COLABORARE Şl PRIETENIE luloză. tori, tehnicieni şi ingineri ai celerarea progresului econo asigurarea unei cît mai depli
In marea întrecere închina
judeţului, vine să aureoleze
potenţialului
a
ne
utilizări
mic al ţării. In întreprinderi
strădaniile de zi şi noapte
tă celei de a XXX-a aniver
sări a Eliberării patriei şi ale colectivităţilor noastre le judeţului, colectivele mun productiv, a resurselor mate
băneşti
umane
şi
de
riale,
Congresului al Xl-lea al parti muncitoreşti, să consolideze citoreşti. în frunte cu comu care dispun întreprinderile,
dului, „vin" la ora bilanţului avansul dobîndit de hunedo- niştii, acţionează cu compe demonstrează hotărîrea colec
Vibrantă manifestare de dragoste, cu realizări merituoase şi ce pul pentru finalizarea cinci tenţă şi responsabilitate pen a angajamentele asumate în ma
reni in marea bătălie cu tim
tivelor de a realiza exemplar
lelalte colectivităţi de muncă.
înfăptuirea
exemplară
tru
Minerii din Poiana Ruscâi au
sarcinilor trasate de partid în
amplifice pe zi ce trece me
extras peste prevederile pri nalului înainte de termen, să acest an jubiliar, militează cu rea întrecere închinată celor
două mari evenimente ale a-
melor 10 zile din martie mai sajul patrioticei întreceri ce nului. Apreciem în acest con
stimă şi profundă mult de 265 tone minereu de se desfăşoară în cinstea celor perseverenţă# pentru indicaţiilor text ca deosebit de semnifi
traduce
rea
viaţă
j
în
fier. Pe şantierele de con
două mari evenimente politi
strucţii a fost intensificat rit ce ale anului : Aniversarea ci date de secretarul general al cativ faptul că minerii din
Valea Jiului au redresat ac
mul de execuţie, iar în fa nului XXX de la Eliberarea partidului, tovarăşul Nicolae tivitatea . extractivă, pla.sînd
bricile de industrie locală şi patriei şi Congresul al Xl-lea Ceauşescu, privind dezvolta producţia de cărbune pe co
la sosirea in Capitală v----------------------- --------------- J rea în ritm susţinut a pro ordonate superioare de rit
în unităţile furnizoare de ma
al partidului.
micitate şi eficienţă. Conside
industriale,
intensifi
ducţiei
carea procesului de perfecţio răm ca deosebit de valoros a-
portul siderurgiştilor de la
nare calitativă şi de ridicare
Kfarţi’ dimineaţa, tovarăşul întregul nostru popor, în purtate, prin documentele pace şi bunăstare ale naţiu CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA a eficienţei econonvee. C.S. Hunedoara la bilanţul
Ricolae Ceauşescu, secretar treaga ţară şi-a exprimat de semnate, prin acordurile şi nii noastre, purtător al me COMITETUL EXECUTIV rodnic al industriei judeţului,
general al Partidului Comu plinul acord şi via satisfac înţelegerile încheiate, un mo sajului ei de prietenie între Constituie o satisfacţie ma apreciem hărnicia în muncă a
nist Român, preşedintele ţie faţă de roadele bogate ment de excepţională însem popoare, stimat pe toate me joră fnptul că primele două colectivelor de la I.E.C. Deva,
Consiliului de Stat al Repu ale viziţei, faţă de fructuoa nătate pentru dezvoltarea re ridianele globului pentru ac DECIZIA nr. 63/1974 luni ale anului marchează în C.M. Deva, I.M. Hunedoara,
blicii Socialiste România, îm sa activitate desfăşurată şi laţiilor dintre România şi tivitatea sa neobosită pusă industria judeţului creşteri I.F.E.T. Deva, I.J.I.L. Deva şi
preună cu tovarăşa Elena cu acest prilej de conducăto aceste state, spre binele şi în slujba înţelegerii şi cooperă Co mitetui executiv ai Consiliului popular apreciabile la toţi indi din celelalte unităţi care ra
Ceauşescu s-au înapoiat în rul partidului şi statului nos prosperitatea lor, în interesul rii în lume. Mulţi poartă ta catorii de plan. Am rea portează îndeplinirea şi depă
Capitală din vizita oficială tru, sentimentele de mîndrie promovării ideii de coopera blouri ale preşedintelui Con al judeţului Hunedoara şirea sarcinilor de plan la toţi
întreprinsă în ţări ale Afri patriotică faţă de acest nou re între popoare, în spiritul lizat un spor al producţiei indicatorii.
cii şi Americii Latine. act de politică externă a principiilor independenţei, su siliului de Stat, pancarte pe In temeiul dispoziţiilor art. 23, alineatul 2 şi art. 47 din industriale de 56,5 milioane De pe poziţiile rezultatelor
care se puteau citi urări iz-
Mii de bucureşteni care — României ce reprezintă o veranităţii, respectului şi a- vorîte din inimă : „Bine aţi Legea nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor lei faţă de prevederi, a cres valoroase înregistrate pînă a-
asemenea tuturor cetăţenilor contribuţie activă la edifica vantajului reciproc. venit, scumpe tovarăşe populare, cut cu 2,3 la sută producti cum, toate colectivele din in
'României socialiste — au în rea unei lumi mai bune şi ...Este ora 9,30. Pe platoul Nicolae Ceauşescu!", „Să ne D E C I D E : vitatea muncii şi s-au furni dustria judeţului trebuie să
soţit cu inima şi cu gindul mai drepte, o lume a păcii aerogării, miile de cetăţeni trăiţi mulţi ani şi fericiţi, iu zat suplimentar economiei abordeze cu maximă respon
această nouă şi importantă şi colaborării, în care fieca aşteaptă cu nerăbdare ateri bite tovarăşe N i c o l a e ARTICOL UNIC. Convoacă Consiliul popular al judeţului naţionale importante canti sabilitate sarcinile finalizării
solie de pace, colaborare şi re naţiune să-şi poată făuri zarea avionului prezidenţial Ceauşescu !" Hunedoara în cea de-a XXV-a sesiune pe data de 23 martie tăţi de produse. S-a în exemplare a planului pe pri
prietenie au venit pe aero destinul aşa cum o doreşte, pentru a exprima bucuria de Un grup numeros de ti 1974, ora 9 dimineaţa, în sala festivă a Consiliului popular deplinit în proporţie de mul trimestru al anului. A-
portul Otopeni să-i întîmpi- fără nici un amestec din a- a-1 revedea în mijlocul neri în costume naţionale judeţean, cu următorul proiect de ordine de zi : 103,5 la sută planul de ceastă cerinţă obligatorie pen
ne cu dragoste, stimă şi pro fară. Opinia publică din ţa încadrează un mare panou 1. Stadiul realizării planului de investiţii, condiţiile asi tru fiecare întreprindere im
fundă recunoştinţă pe tova ra noastră apreciază că vizi lor pe tovarăşul Nicolae gurate pentru creşterea gradului de industrializare, calitatea export, s-au înregistrat pro pune în luna martie in-
ridicarea
în
parametri
răşul Nicolae Ceauşescu, pe tele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, personalitate mar pe care este înscris : „Ne ex lucrărilor şi extinderea muncii în acord global. grese calitativi şi diversificarea
lor
primăm satisfacţia şi depli-
2.
Informare privind realizarea programului de îmbunătă
tovarăşa Elena Ceauşescu, să Ceauşescu în Liberia, Argen cantă a vieţii internaţionale, ţire a păşunilor. produselor, iar la indicatorii (Continuare in pag. a III-a)
le ureze un fierbinte „Bine tina şi Guineea au marcat, cel mai fidel reprezentant al 3. Informare privind acţiunile întreprinse in întîmpinarea
aţi venit". Prin glasul lor, prin convorbirile fructuoase năzuinţelor şi idealurilor de (Continuare în pag, a ll!-a) Conferinţei mondiale a populaţiei şi aplicarea sarcinilor din
planul adoptat de sesiunea Consiliului popular judeţean cu pri ÎN PAGINA A IV-A
vire la îmbunătăţirea activităţii demografice.
Ceremonia semnării documentelor româno-guineeze IOACHIM MOGA VICTOR COCA fH Carnet cultural H§ Sport |f Semnal
Secretar
Preşedinte
Incununînd cu deplin suc for legislativ, şeful Statului sau şi Insulele Capului Ver operare şi a Comunicatului
ces dialogul la nivel înalt ro- Major General şi comandanţi de. comun.
mâno-guineez, Tratatul de de arme, conducători ai co Sînt de faţă persoanele ofi Este ora 21,30 (ora locală).
prietenie şi cooperare între mitetelor naţionale ale orga ciale române care au luat Preşedintele Consiliului de
Republica Socialistă România nizaţiilor de masă ale munci pârte la convorbiri şi îl în Stat al Republicii Socialiste
şi Republica Guineea, Comu torilor, femeilor, tineretului, soţesc pe şeful statului-român Romârria, tovarăşul Nicolae ■
nicatul comun, semnate luni personalităţi ale vieţii politice în vizita sa. Ceauşescu, şi preşedintele Re
după-amiază, într-un cadru guineeze. întreaga, asistenţă salută publicii Guineea, tovarăşul
festiv, de şefii de stat ai celor In rîndul acestei asistenţe, cu deosebită stimă pe tovară Ahmed Sekou Toure, îşi pun
două ţări, exprimă pregnant al cărei larg caracter repre şul Nicolae Ceauşescu, secre semnăturile pe cele două do
caracterul deosebit de fruc zentativ ilustrează semnifica tar general al Partidului Co cumente, se felicită cu căldu
tuos al întîlnirii între tova ţia deosebită ce se acordă în munist Român, preşedintele ră, se îmbrăţişează cu multă
răşul Nicolae Ceauşescu şi Consiliului de Stat al Repu prietenie şi rostesc cuvîntări. I.A.S. HAŢEG RELATEAZĂ :
tovarăşul Ahmed Sekou Tou- cheierii documentelor între blicii Socialiste România, şi Tratatul poartă, de asemenea,
cele două ţări, se află mem
râ, al întregii vizite. tovarăşa Elena Ceauşescu, pe
brii delegaţiei care l-a secun semnăturile miniştrilor de
Solemnitatea semnării a dat pe secretarul general al tovarăşul Ahmed Sekou Tou externe ai celor două ţări. Dimineaţa, la programul de grajd,
reunit pe membrii Biroului Partidului Democrat din Gui re, secretar general al Parti Din acest moment, se poate
Politic Naţional, ai Comitetu neea, şeful statului guineez, dului Democrat dirj Guineea, spune că relaţiile româno-
lui Central al Partidului De la convorbiri. preşedintele Republicii Gui guineeze au intrat într-o nouă nici un cadru de conducere
mocrat din Guineea, membri La ceremonie asistă Aristi- neea, şi tovarăşa Andree Tou şi rodnică etapă de dezvolta
ai guvernului, preşedintele re, la intrarea lor în sala un
des Pereira, secretar general de are loc ceremonia. re, în interesul celor două tărîm se semnalează serioase
Forma
zootehnică
Adunării Naţionale şi alţi al Partidului African al In A avut loc apoi semnarea popoare, al cauzei păcii şi co Călan, aparţinînd nr. 8 carenţe. Iată cum s-a des de vreo două zile — spu
I.A.S.
nea un muncitor din fermă.
înalţi reprezentanţi ai acestui dependenţei din Guineea-Bis- Tratatului de prietenie şi co operării internaţionale. Haţeg, specializată în creş făşurat activitatea de pro In ziua de 10 martie va
terea vacilor de lapte, a ducţie în această fermă în cile din aceste două Ioturi
încheiat anul 1973 cu pla ziua de 11 martie a.c. au rămas nemulse. Dacă
Cuvîntarea tovarăşului Solemnitatea nul nerealizat la producţia animale nu era prezentă de- le mai lăsăm şi astăzi în-
Cuvîntarea tovarăşului
Ora 5. La adăposturile de
de lapte. Evident că bilan
ţarcă".
ţul trebuia să îndemne la cît colectoarea de lapte, Ora 6,30. Unii dintre în
NICOLAE CEAUŞESCU
SEKOU TOURE inmlnării unor reflecţii, la luarea de mă Catiţa Coman. îngrijitorii grijitori au terminat mul
de noapte — patru la nu
si
redresarea
suri
pentru
sul. După aceasta ar fi tre
măr — nu au fost de gă
tuaţiei. Starea de fapt pu
buit să se apuce de fura
Strungarul Toma Anton, de tea să fie schimbată odată sit. Părăsiseră locul de mun- jarea animalelor. îngrijitoa
Tovarăşe secretar general al Partidului Tovarăşe secretar general al Partidului la secţia mecanică I a C.S. cu începutul anului 1974 — rea Maria Mihăilă spunea:
acest
Comunist Român, Democrat din Guineea, înalte distincţii Hunedoara, se Impune prin e- în propuneri sens de s-au făcut | Cââiţaşii şi copiii „Nu putem face acest lu
şi
către
cei
, La capătul convorbirilor noastre, cele do- Aş dori să încep prin a da expresie sen xecutarea unor produse de care răspund şi coordo - mulgători I# vaci. cru. Nu am un gram de
bună calitate.
, uă delegaţii au pus la punct importante do timentelor de prietenie şi solidaritate ale Solemnitatea decorării to nează activitatea fermei. ■ Echipa de deservi fin. Şi nici alt furaj. Ni
cumente sub formă de acorduri — în nu Partidului Comunist Român şi poporului varăşului Nicolae Ceauşescu Foto : N. NEGRU Dar cele promise nu au re este şi nu este cu s-a terminat de duminică.
măr de şase —, un Tratat de prietenie şi un român faţă de Partidul Democrat din Gui şi a t o v a r ă ş e i Elena schimbat deloc „moşteni noscută de şeful fermei. Şi nici nu ştim unde sînt
Comunicat comun. neea, faţă de poporul guineez. Ceauşescu, a tovarăşului Se rea" de anul trecut. In lu ■ Raţiile de furaje şi ce fac oamenii din echi
se
pa
de deservire. Aşa
Aceste opt documente exprimă în faţa lu y Am semnat împreună Tratatul de prie kou Toure şi tovarăşei Andree nile ianuarie şi februarie - o enigmă pentru în întîmplă mereu". Asemenea
mii voinţa comună a celor două guverne şi tenie şi cooperare şi Comunicatul comun, Toure a reunit, în marea sală producţia de lapte este cu grijitori - un secret al cuvinte — n-am ce să dau
partide ale noastre, în numele celor două care sintetizează dorinţa noastră — a a Palatului Poporului, pe pre 79 100 litri mai mică de- specialiştilor fermei. de mîncare vacilor — ne-au
popoare ale noastre, de a coopera sincer, lo Partidului Comunist Român şi Partidului mierul Lansana Beavogui şi ; Nouă metodă cît s-a planificat. De ce spus şi alţi îngrijitori. Pe
ial, într-un spirit profund de prietenie mi Democrat din Guineea, a guvernului Româ pe alţi. membri ai Biroului tot nerealizări? la ora 7,20 şi-a făcut în
litantă. niei socialiste şi guvernului Republicii Politic Naţional, ai Comitetu ! de consolidare Din cîte se ştie, ferma că fără să facă curăţenie în sfîrşit apariţia la grajduri
Sînt mîndru să exprim, în numele po Guineea, de a dezvolta prietenia şi colabo lui Central al Partidului De dispune de animale cu po grajduri. Pînă la ora 6 — şi şeful fermei zootehnice,
ţă
şi
dintre
partidele
multilaterală
rarea
porului Guineei, totala mea satisfacţie pen mocrat şi ai guvernului, pre tenţial de producţie ridicat. deci cu o întîrziere de o ing. Nicolae Mar.ta, însoţit
tru spiritul în care s-au desfăşurat convor rile noastre. şedintele Adunării Naţionale : Şantierul nr. 71 Construc- Are asigurate furaje şi oră de la începerea pro de tehnicianul veterinar
birile noastre. Şi, înainte de toate, pentru Cu puţin timp înainte au fost semnate, şi alţi înalţi reprezentanţi ai ! ţii căi ferate Petroşani a a- concentrate — afirmă spe gramului de grajd — şi-au Aurel Ghilezan. Speram ca
identitatea de obiective care s-a degajat de către colaboratorii noştri, acorduri şi acestui for legislativ, şeful I plicat cu succes folosirea u- cialiştii — în cantităţi su făcut apariţia, pe rînd, u- prezenţa celor doi specia
din declaraţiile noastre atît în legătură^ cu documente importante cu privire la coo Statului Major General şi co : nei instalaţii de săpare me- ficiente. Iar pentru bunul nul cite unul, majoritatea lişti să învioreze activitatea
politica naţională a partidelor noastre, cit şi perarea economică, tehnico-ştiinţifică şi mandanţi de arme, conducă 1 canică prin foraje (instl. mers al activităţii de pro celor 45 de îngrijitori. Unii în fermă. Dar nu a fost
cu privire la politica lor internaţională. culturală dintre ţările noastre. tori ai comitetelor naţionale j TERATRIL) la lucrările de ducţie este încadrată cu s-au apucat de curăţenie. aşa. Tehnicianul Aurel
Alţii de muls. Această ope
Noi considerăm vizita dumneavoastră în Iată de ce putem afirma că vizita pe ca ale muncitorilor, femeilor şi ; consolidare a terasainentu- un număr însemnat de raţie s-a desfăşurat sub Ghilezan s-a închis în punctul
Guineea ca o etapă decisivă în strîngerea re am efectuat-o în ţara dumneavoastră, tineretului, alte personalităţi ; Iui liniei C.F. de la km 55 Ia specialişti şi îngrijitori plă orice critică. La unele lo sanitar veterinar şi n-a mai
legăturilor de cooperare militantă între cu convorbirile pe care le-am avut şi. mai ale vieţii publice, delegaţii \ km 56 pe traseul Simeria— tiţi de stat. Această uni turi de -vaci îngrijitorii ti ieşit de acolo pînă n-a ve
rajosul popor român şi poporul Guineei — cu seamă, rezultatele acestora — înscrise ale oraşului Conakry, ai tutu ! Craiova. Prin folosirea a- tate dispune deci de un tulari lipseau. Astfel, va nit un muncitor să-i spună
două popoare care au optat de o manieră în documentele amintite — constituie un ror categoriilor sociale, un I cestei instalaţii a fost ell- arsenal întreg de posibili cile din lotul lui Anton că are un viţel bolnav. Şe
ireversibilă, hotărîte şi pline de încredere, eveniment istoric în relaţiile dintre Româ mare număr de locuitori ai | minat în totalitate sprijinul tăţi pentru ca planul la pro Rosteş, au fost mulse de o ful fermei, ing. N. Marta,
să-şi asume totalitatea responsabilităţilor lor nia şi Guineea. Fără îndoială că în a- capitalei guineeze. \ cu material lemnos, obţi- ducţia de lapte să fie nu fetiţă de 15 ani, iar în lo rămăsese pironit în mijlo
istorice atît prin rezolvarea corectă a an ceste documente am pus împreună bazele Alături de conducători de ; nîndu-se economii Ia mate- numai 'îndeplinit dar şi de cul lui Sava Iobagiu lucra cul curţii şi se uita dez
samblului problemelor care condiţionează unei prietenii şi colaborări trainice pe partid şi de stat guineezi se păşit, bineînţeles dacă ar la muls căruţaşul Ion Leu orientat la haosul care
existenţa şi dezvoltarea lor, cit şi prin a principiile deplinei egalităţi, respectului şi \ rialul lemnos. Totodată, a exista preocupare şi inte că. „N-avem ce face, tre domnea aici. Pentru că e-
1
aduce într-un mod tot mai activ contribu avantajului reciproc. Afirmarea şi aşeza afla Aristides Pereira, secre- \ crescut simţitor şi producti- res din partea celor pe ra un adevărat haos! Unii
ţia lor la soluţionarea tuturor pro rea relaţiilor dintre partidele şi ţările noas tar general al Partidului Afri \ vitatea muncii, lucrarea a- care statul îi plăteşte să buie să mulgem cumva va
blemelor internaţionale, în scopul favo tre pe aceste principii are o importanţă can al Independenţei din Gui- : : vînd toate posibilităţile de a conducă activitatea fermei, cile. îngrijitorul desemnat N. PANAITESCU
rizării instaurării unei lumi a dreptăţii, deosebită în lumea de astăzi. Fără în neea-Bissau şi Insulele Capu l se termina de executat cu să realizeze planul de pro cu liberele — Codrin Ros
solidarităţii şi păciî. doială că primii beneficiari ai acestei cola lui Verde. ; mult în devans. ducţie. Numai că pe acest teş — nu a venit la lucru (Continuare în pag. a lll-a)
Noi vom păstra o amintire de neuitat de borări. vor fi popoarele român şi guineez.
spre şederea dumneavoastră în Guineea. Erau de faţă' persoanele o-
Noi vom reţine din întîlnirile şi convorbi Noi dorim — aşa cum am mai afirmat îicialc care l-au însoţit în vi
rile pe care le-am avut cu dumneavoastră — de a realiza în cele mai bune condiţii, zita sa pe şeful statului ro r
sinceritatea şi convingerea în afirmarea op şi în cel mai scurt timp, toate acordurile mân, precum şi şefii misiuni ■\
ţiunilor revoluţiei socialiste, sinceritatea şi şi înţelegerile realizate în aceste zile. Prin DIN AGENDA MUNCII un magazin unde se des 30aămmmasiiUmiaamm travenţii, paza obştească tractivă pentru tineret or
fac legume, fructe şl pro
ganizată la clubul „Con-
convingerea în căutarea soluţiilor care să aceasta punem bazele unei colaborări re lor diplomatice acreditaţi la VOLUNTAR- duse animaliere din fer şl întocmirea registrului structorul“ din Hunedoa
agricol. La reuşita acţlu-
permită o cooperare durabilă între Guineea Conakry. PATRIOTICE mele de producţie ale ii şl-a adus o preţioasă ra de către organizaţia
şi România. In cadrul acestei cooperări, ciproc avantajoase, vom intensifica schim In acest cadra festiv/ Dintre acţiunile de în I.A.S. DE LA contribuţie procurorul Pe U.T.C. din cadrul I.C.S.H.
Guineea salută faptul că poate conta pe burile de delegaţii, schimburile de specia marcat de intonarea im frumuseţare a satelor, 14335 I tru Demian. In prealabil, a avut loc
concurs
cu
un
disputat
deplin pe experienţa bogată_ acumulată de. lişti şi de cadre din diferite domenii de ac consemnam cele efectuate La Vcţcl s-a introdus PRIMELE CANTITĂŢI premii pe tema „Cum ne
la Dîncu Mic — împrej
Partidul Comunist Român şi de guvernul tivitate între ţările noastre. Acest lucru nurilor de stat ale ce muirea şcolii generale — primul telefon automat cu DE CASTRAVEŢI comportăm în societate".
oraşul Deva. Acesta a fost
României în îndeplinirea sarcinilor atît de lor două ţării, precum şi de şi la Mărtlneşti, unde să instalat la sediul consi DE SERĂ LA ' EXPORT
au
tenii
dificile ale edificării unei vieţi naţionale reprezintă, dealtfel, un factor hotărîtor o ceremonie fastuoasă, după împrejmuirea participat Ia liului popular din locali O ZI In aceste zile, la între VREMEA
căminului
fondată pe opţiunile socialiste — ceea ce în pentru înfăptuirea tuturor acordurilor pen tradiţiile ţării, ministrul afa cultural cu gard din pre tate şi are numărul 14335. prinderea de sere din
Sîntandrei se lucrează in
seamnă un popor eliberat de toate barierele, tru că, pînă Ia urmă, realizarea întreprin cerilor externe al Guineei a fabricate, lucrări de ni tens la recoltatul şi valo Pentru 24 ore
îm- ACJIUNI DE
terenului,
velare
a
stăpîn pe destinul său, şi care luptă con derilor şi' cooperarea la care am căzut de prăştlerea pietrişului. S-au rificarea producţiei de
stant pentru întărirea păcii între naţiuni. . dat citire, în. aplauzele nume remarcat Ion Iancu, Vasi- POPULARIZARE A castraveţi. In afara can rul Vreme instabilă, cu ce
Vor
temporar
noros.
acord depinde de oameni, de cadrele care le Stanclu, Viorol Ocoli- LEGISLAŢIEI LA tităţilor predate pentru
De asemenea, trebuie să subliniem ajuto roasei asistenţe, Decretului I şan, Ioan Peşterean, La- Duminică, în satul Căs- piaţa internă, s-au livrat cădea precipitaţii izolate
la export peste 30 tone
rul ,pe care Româpia a decis să-l acorde vor acţiona pentru înfăptuirea lor. şefului statului, guineez - prin B nrcan Beza, Traian Arca, tău a fost organizată o din produsul respectiv. sub formă do pioaie. Vîn-
tul va sufla moderat din
pentru dezvoltarea economică, socială şi Doresc încă o dată să vă asigur că vom care se acordă' tovarăşului H iou Naina şi alţii. reuşită acţiune de popu la Spre sfîrşitul acestei luni est şi sud-est. Temperatu
larizare
a
legislaţiei,
so va începe şi recoltatul
culturală a Guineei. Pentru noi contează nu face totul şi în ce priveşte cadrele şi din Nicolae Ceauşescu, „pentru I O NOUĂ UNITATE care au participat peste ALTA roşiilor. ra, în uşoară creştere: mi
170 cetăţeni. în marea lor
atît importanţa numerică a ajutorului, cit toate punctele de vedere pentru a îndepli lupta sa eroică pentru salvgar- | DE SERVIRE majoritate fiind tineri. Cu SEARĂ PENTRU nimele vor oscila între
minus 5 şi minus 2 grade,
mai ales calitatea acestuia. Dumneavoastră ni în cele mai bune condiţii acordurile darea ţării sale şi pentru lupta I In oraşul Călan s-a dat acest prilej s-au explicat, 'x ,. v. •' ' \ \ TINERET iar maximele între 7 şi
în folosinţă o clădire In între altele, legi sau de „Dansul mărţişoarclor"
care funcţionează de Ieri crete cu privire la con- ^—.........nr imiiiwiiir — s-a intitulat seara dis 12 grade. Dimineaţa, cea-
(Continuare în pag. a ll-a) (Continuare in pag. a H-a) (Continuare în pag. a IH-a)