Page 43 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 43
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 961 • MIERCURI 13 MARTIE 1974
Tovarăşul Plecarea din Conakry CHEMAREA CONFERINŢEI PE ŢARĂ-VAST PROGRAM Rezultatele
Luni, noaptea tîrziu, tova Şeful statului român îşi ia DE LUCRU PENTRU AGRICULTORII HUNEDORENI întrecerii între
«UE CEAUŞESCU răşul Nicolae Ceauşescu, se rămas bun de la înaltele per comune pentru
cretar
general
Partidului
al
prezente
guineeze
sonalităţi
preşedinte
Român,
Comunist
le Consiliului de Stat al Re pe aeroport. partidului şi realizarea
Conducătorul
România,
Socialiste
publicii
s-a înapoiat din noua şi-a încheiat vizita oficială de statului nostru a fost salutat, Soarta recoltei de legume se hotărăşte
principalelor
de asemenea, pe aeroport de
prietenie pe care a făcut-o,
misiunilor
şefii
împreună cu tovarăşa Elena acreditaţi în Guineea. diplomatice
Ceauşescu, în Republica Gui sarcini economice,
neea, la invitaţia secretarului Locuitorii din Conakry au
venit, de asemenea, în mare
şi importanta solie de pace, general al Partidului Demo număr, să-l salute pe tovară edilitare şi social—
crat din Guineea, preşedintele
Republicii Guineea, Ahmed şul Nicolae Ceauşescu, Mulţi de la producerea
mea adresează urări de drum
colaborare şi prietenie Andree Toure. bun,^ scandează lozinci ţ „Tră culturale pe 1373
Sekou Toure, şi a soţiei sale,
De la reşedinţă, tovarăşul iască România", „Trăiască întrecerea desfăşurată pen
Ahmed
„Trăiască
Ceauşescu",
Nicolae Ceauşescu, împreună Spoi'irea continuă a produc nui proiect de îmbunătăţiri fun calde. Aici însă eşte necazul tru traducerea în viaţă a sar
(Urmare din pag. 1) ştiinţifice, culţurale şi ar cu tovarăşa Elena Ceauşescu, Sekou Toure", „Trăiască prie ţiei de legume în vederea asi ciare, vizînd regularizarea pî- cel mare, deoarece nu avem cinilor din planul de dezvol
tenia româno-guineeză".
tistice, generali, ziarişti. se îndreaptă spre aeroportul Tovarăşul Nicolae Ceauşescu gurării unei aprovizionări cît rîului Rîpaş, care pe distrugea suficient gunoi. Cel pe care-1 tare economico-socialâ în pro
fil teritorial al comunelor pe
din
internaţional
Conakry,
na adeziune, iubite tovarăşe A fost de faţă Gaspar Lu însoţiţi de preşedintele Ah şi tovarăşa Elena Ceauşescu mai bune a populaţiei cu a- in fiecare an recolta de pe o luăm de la fermele zoootehni- 1973 s-a caracterizat prdntr-o
din
trebuie
şă-1
Bîrcea
ce
Nicolae Geauşescu, pentru ciano Taboada, însărcinatul med Sekou Toure şi tovarăşa sînt conduşi la scara avionu ceste produse reprezintă una suprafaţă apreciabilă, precum pregătim prin amestec cu pa amplă mobilizare a oamenilor
şi desecarea a 18 hectare si
rezultatele strălucitei solii de cu afaceri ad-interim al Ar Andree Toure, de membrii lui de preşedintele Ahmed din sarcinile de o răspundere tuate în apropierea liniei fe ie. Am propus şi trustului să muncii şi o activitate susţinu
deosebită ce se desprind din
prietenie şi colaborare, pace gentinei la Bucureşti, şefi ai Biroului Politic Naţional al Sekou Toure şi soţia sa, An ouvîntarea secretarului general rate. Un factor hotărîtor pen ne ajute în privinţa produce tă, plină de energie, entuziasm
şi legalitate internaţională". misiunilor diplomatice acre C.C. al Partidului Democrat dree Toure, care îşi iau un al partidului, t o v a r ă ş u l tru soarta recoltei este şi fer rii răsadului, în sensul de a şi avînt patriotic. Munca de
pusă. s-a concretizat în obţine
Aceste cuvinte sînt pe bu ditaţi în ţara noastră. din Guineea, de membri ai călduros rămas bun. Condu Nicolae Ceauşescu, la recenta tilizarea terenului. La acest organiza un cenţru specializat rea de importante realizări în
zele tuturor celor prezenţi Mulţimea aplaudă şi ova C.C. al P.D.G., ai guvernului cătorii de partid şi de stat Conferinţă pe ţară a cadrelor capitol se poate arăta că pe în acest senş, dar, pînă acum, domeniile economic, edilitar
aici la aeroport. ţionează. Se scandează în şi alte personalităţi guineeze. ai celor două ţări îşi strîng de conducere din unităţile a- întreaga suprafaţă s-au admi nu s-a înţreprins nimic. Pe şi social-cultural. Analizînd
călduros mîinile, se îmbrăţi
Pe frontispiciul aerogării delung „Ceauşescu — P.C.R.", Deşi noapte, la întreaga auto gricole de stat şi cooperatiste, nistrat îngrăşăminte chimice, plan local, am avea de rezol temeinic, în lumina I-I.C.M-
—
pînă
stradă
aeroport
problema
iar pe 50 de hectare s-a sta
vat
unui
asigurării
se află portretul tovarăşului „Ceauşescu şi poporul", „Sti circa 15 kilometri — era flan şează. Tovarăşul Nicolae înfăptuirii exemplare a impe bilit să aplicăm gunoi de tractorist, care, cred, că ni se 1 101/1972 cu privire la între
rativului respectiv se impune
îşi
exprimă
Ceauşescu
spe
Nicolae Ceauşescu, flancat de ma noastră şi mîndrîa — cată de numeroşi cetăţeni ranţa, adresîndu-se preşedin să-i fie subordonate în actuala grajd, lucrare care este rea- va repartiza în timpul cel mai cerea între comune, modul
drapele ale statului şi parti Partidul, Ceauşescu, Româ care au salutat cu căldură pe telui Toure, de a-1 vedea cît perioadă toate eforturile lu lizată pînă acum pe mai mult scurt. cum s-au înfăptuit principale
dului. nia". conducătorii de partid şi de mai curînd în ţara noastră. crătorilor de pe ogoare. Cu W de 40 de hectare, cu peste Am desprins din discuţia le sarcini economice, edilitare
rezultatele
social-culturale,
şi
în această atmosferă entu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu stat ai celor două ţări. Preşedintele Guineei mulţu asemenea obiectiv este con 1 600 tone. purtată optimismul cu care obţinute de fiecare unitate te-
ziastă, aeronava prezidenţia se îndreaptă spre miile de La sosirea pe aeroport, to meşte prieteneşte. Apoi, pre fruntată şi ferma legumicolă — Ce alte pregătiri ş-au fă conducerea întreprinderii şi ritorial-administrativă, comi
lă aterizează, La coborîrea bucureşteni, răspunzînd cu varăşul Nicolae Ceauşescu şedintele Ahmed Sekou Toure a I.A.S. Şimeria. cut ? — îl întrebăm pe şeful fermei privesc soarta viitoarei sia judeţeană de organizare şi
din avion, tovarăşul Nicolae căldură manifestărilor de primeşte raportul comandan îşi ia rămas bun de la ceilalţi Ferma amintită are planifi fermei. recolte de legume. In acelaşi urmărire a întrecerii a stabi
— S-a procurat întreg nece
Ceauşescu, tovarăşa Elena dragoste şi bucurie, urărilor tului gărzii de onoare. In oaspeţi români care au înso cat să cultive cu legume în a- sarul' de seminţe, avem asigu timp, nu este greu de sesizaţ lit clasificarea acestora după
că preocuparea Trustului -ju
Ceauşescu sînt salutaţi cu de bun sosit izvorîte din timp ce se trag 21 de salve ţit pe şeful statului român în cest ah o suprafaţă de 132 rat întreg stocul de ierbicide, deţean pentru I.A.S. faţă de cum urmează : I comuna Ilia;
Locul
hectare, de pe care să obţină
—
căldură şi deosebită cordia- inimă. Numeroşi cetăţeni, de artilerie, se intonează im vizita făcută în -Guineea. şi să livreze la fqndtil de stat de care avem nevoie, este fă soarta producţiei de legume locul II comuna Brănişca ; lo
nurile de stat ale celor două
litate de conducătorii de pionieri se apropie de secre ţări. T o v a r ă ş u l Nicolae De pe scara avionului, con — la C.L.F. şi magazinul cută amplasarea culturilor, se rezumă, pînă acum, doar cul III comuna Buceş.
partid şi. de stat, tarul general al partidului, Ceauşescu şi preşedintele Ah ducătorul partidului şi statu „Gostat" -r- 2 680 tone legume. iar terenul s-a ogorît din la repartizarea sarcinilor de •In afara comunelor clasate
Au venit în întîmpinare tovarăşul Nicolae Ceauşescu, med Sekou Toure trec în re lui nostru răspunde din nou Cum se acţionează în scopul toamna trecută- In această producţie pe unităţi şi la une pe primele trei locuri au mai
tovarăşul Ion Gheorghe şi de tovarăşa E l e n a manifestărilor de prietenie şi materializării acestei sarcini primăvară canalele de pe cele le sfaturi de ordin general. obţinut rezultate meritorii co
Un. mptiv de meditaţie în a-
Maprer şi tovarăşa Elena Ceauşescu, ştrîngîndu-le mî- vistă garda de onoare. Apoi, cordialitate ale populaţiei, din şi ce garanţii se oferă că a- 80 de hectare ce se vor iriga cest sens îl constituie şi faptul munele Boşorod, Certeju de
Nicolae
au fost curăţate. Utilajele a-
tovarăşul
Ceauşescu
Conakry.
Maurer, tovarăşii Emil Bod- na şi oferindu-le buchete de îşi ia rămas bun de la Aristi- portul fermei la acoperirea fectaţe fermei sînt în stare de că ferma are prevăzut să-şi Sus, Răchitova, Ribiţa şi Băi-
naraş, Paul Niculescu-Mizil, flori. des Pereira, secretar general La ora 0,15, ora locală, a- necesarului de consum al funcţionare şi s-au stabilit încheie activitatea economico- ţa. Cele mai slabe realizări
populaţiei, judeţului va fi la
au fost înregistrate de comu
Gheorghe Pană, Virgil Tro- în această vibrantă mani vionul prezidenţial decolează nivelul aşteptărilor şi al cerin tehnologiile de lucru pentru financiară cu o pierdere de nele Orăştioara de Sus, Hă-
de pe pista aeroportului din
fin, Ilie Verdeţ, Maxim Ber- festare de stimă şi recunoş al Partidului African al Inde ţelor ? Iată întrebări la care fiecare cultură. De asemenea, peste 300 000 lei. Ca termen rău, Mărtineşti, Burjuc şi Ba-
Guineea-Bissau
pendenţei
din
Conakry,
ghianu, Gheorghe Cioară, Li* tinţă pentru şeful statului şi Insulele Capului Verde. patrie. îndreptîndu-se spre ara solicitat răspuns în discu s-a asigurat forţa de muncă , de comparaţie n-ar fi rău da ru, care ocupă ultimele locuri
na Ciobanu, Florian Dănăla- nostru, pentru activitatea sa ţia purtată cu inginerii Du necesară efectuării în condiţii că s-ar lua chiar şi rezultatele în această întrecere.
cooperativei
agricole
din
lo
che, Emil Drăgănescu, Janos neobosită pusă în slujba in mitru Hariga. directorul în corespunzătoare a volumului calitate, care în anul trecut a
Fazekas, Petre Lupu, Dumi tereselor supreme ale naţiu treprinderii, şi Ioap Dărăbanţ, de lucrări din actuala campa înregistrat un beneficiu net de
acţiuni
nie.
Dealtfel,
unele
tru Popescu, Leonte Răutu, nii noastre socialiste, pentru şeful fermei legumicole. s-au şi declanşat. Aş aminti peste 200 000 lei din valorifi Concurs la
— Este pe deplin posibil ca
Gheorghe Stoica, Ştefan Voi- rezultatele deosebite ale Vi Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu sarcinile ce revin fermei de să s-au pus la preîncolţire carea producţiei - de legume. S(
tec, Chivu Stoica. Constantin zitei se regăseşte hotărîrea legume — apreciau interlocu cartofii şi s-a trecut la plan Militînd cu fermitate pen Haţegana
Băbălău, Cornel Burtică, Mi-, întregului popor de a milita torii — să fie îndeplinite şi tatul arpagicului.. tru transpunerea în viaţă a
ron Constantinescu, Mihai cu toată vigoarea pentru în şi a tovarăşei Elena Ceauşescu depăşite, aşa cum dealtfel — Ce probleme de acută sarcinilor ce revin I.A.S, în HAŢEG.; In ziua de 17
Dalea, Mihai Gere, Magdale- făptuirea politicii interne şi ne-am şi angajat cu prilejul actualitate mai aveţi de re lumina cuvântării secretarului martie a.c., orele 9,00, la
Clubul
„Siderurgislul"
din
na Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile externe a partidului, convin adunării generale a oameni zolvat ? general al partidului la re Hunedoara va avea loc un
centa .Conferinţă pe ţară a ca
Patilineţ. gerea fermă că această poli lor muncii. —- Cele mai multe griji — drelor de conducere , din uni concurs de selecţie pentru
— Ce argumente stau la te
Conducătorii de partid au tică răspunde în cel mai in oraşele Kanltan şi Labe melia afirmaţiei ? ne relata şeful fermei le tăţile agricole de stat şi coo ocuparea unor posturi va
avem în legătură cu produce
venit împreună cu soţiile. înalt grad intereselor Româ — Pe un prim loc aş situa rea răsadului, Trebuie să fa peratiste, fermele legumicole canţe în cunoscutul ansam
Erau prezenţi membri ai niei socialiste, ale promovă — a apreciat directorul între cem 6 300 mp răsadniţe. Avem de stat din judeţul nostru pot blu folcloric „Haţegana".
C.C. al P.C.R., ai Consiliului (Urmare din pag a ll-a) nit cu 16 ani în urmă, în prinderii — faptul că, faţă de şmenajaţi (pînă la începutul şi trebuie să contribuie în mai Pentru amatori amintim
rii idealurilor nobile ale momentul proclamării inde mare măsură la aproviziona numărul şi profilul locu
de Stat şi guvernului, con nim aceeaşi atmosferă de vi anul trecut, s-a făcut o mai lunii martie a.c. — n.n.) a-
păcii, înţelegerii şi cooperă- pendenţei, Defilează, apoi, judicioasă alegere a‘ sortimen proape 1 700 mp din care pes rea populaţiei cu aceste pro rilor vacante : doi solişti
ducători de instituţii centra brant entuziasm, greu de de într-o aliniere perfectă, un duse, obţinînd în acelaşi timp instrumentişti (acordeon şi
. rii internaţionale. scris în cuvinte, pe care am telor, redueîndu-se numărul a- te 1 200 s-au însămînţat cxx
le şi organizaţii obşteşti, per cunoscut-o la Conakry şi la grup de luptători ai forţelor cestora de la peste 20 la mai varză timpurie şi arclei. Mâi o eficienţă economică ridicată. contrabas) şl doi solişti vo
sonalităţi ale vieţii noastre (Agerpres) Kankan, pe tot parcursul vi de eliberare din Guineea-Bis puţin de 10. Apoi, avem în ve avem pregătiţi aproape 1600 cali de muzică populară
(băieţi sau fete).
zitei în Guineea. sau ; pe feţele lor dîi’ze se dere să trecem la aplicarea u- mp pentru a forma paturile N. TlRCOB
citeşte hotăi'îrea de a-şi eli
Automobilele deschise în bera, pînă la ultima palmă
1
care călătoresc t o v a r ă ş i i de pămînt, patria lor. In drep (Urinare din pag, 1) sosit în vizită şi îng. Geor-
Nicolae Ceauşescu şi Ahmed
Solemnitatea înmînăni Sekou Toure, tovarăşele Elena tul tribunei ei salută în per- Dimineaţa, ia programul de I.A.S. Răican, Nici unul
directorul
gel
statului
şefului
soana
Haţeg.
român
Ceauşescu şi Andree Toure îagi'ijitori se certau, alţii
fac turul de onoare al stadio pe reprezentantul unei ţări priveau la aceştia, iar unii însă din cei prezenţi în
profund solidare faţă de cre
călduros
—
medic
biroul
unor înalte distincţii nului, în mijlocul ovaţiilor zul popoarelor africane încă aşteptau să sosească fura grajd, nici un cadru veterinar, inginer, director,
care nu mai contenesc. As
economist — nu a deschis
pectul stadionului, de formă asuprite, prima ţâră în afara jele. Numai că echipa de discuţia, nu s-a interesat,
deservire nu a fost de găsit
Africii
a
continentului
care
dreptunghiulară, este impre recunoscut Guineea-Bissau. nicăieri. aşa, măcar de ochii lumii,
(Urmare din pag. 1) general al Partidului Demo sionant : tribuna este dra Defilarea este încheiată de — Cine e în echipa de de conducere de situaţia din fermă. Nu a
crat din Guineea, preşedinte pată în steaguri trico un grup de combatanţi şi deservire că nu a fost de găsit? întrebat nimeni cum s-a
permanentă în favoarea po le Republicii Guineea, Ordi lore româneşti şi guinee combatante ale forţelor ar — l-am întrebat pe şeful realizat producţia de lapte
poarelor oprimate", Marea nul* „Steaua Republicii Socia ze, iar cele trei laturi mate guineeze care execută fermei. ştim — ne-a spus el pîriă viinţă înuneitorii din echipa duminică sau luni, ce
de deservire. Am • văzut
Cruce a Ordinului Naţional. liste România" clasa I, „pen care o încadrează par o mare cu precizie, în faţa oaspeţilor, — Nu ştiu. Dar trebuie la urmă- Nu m-a îndrumat multe furaje mucegăite şi necazuri mai există şi să
„Fidelitatea faţă de popor", şi tru merite deosebite în lupta unduitoare de un alb imacu un exerciţiu de luptă. să vină ei. nimeni ce furaje şi ce can siloz alterat, neconsumat, indice ceva măsuri, să dea
să
trebuie
tităţi
dau
ani
lat : sînt mii şi mii* de oa
distincţia de Mare ofiţer al pentru cucerirea, apărarea şi meni, bărbaţi şi femei, îmbră In aceeaşi ambianţă de en Apoi s-a răzgîndit. malelor- Ce-mi lasă căru în iesle. Dar pe cine in unele soluţii. Toţi au stat
acestui înalt Ordin Naţional consolidarea independenţei şi caţi toţi în veşminte de ace tuziasm, ia cuvîntul guverna Şi, pentru a ne convinge ţaşii la uşa grajdului, aceea teresează acest lucru? liniştiţi în biroul fermei
„Fidelitatea faţă de popor", suveranităţii de stat a Gui eaşi culoare, manifestîpd toţi torul regiunii Labe, El Hadj că totuşi este în temă cu pun şi eu vacilor în iesle. Unde erau ceilalţi spe fără să scoată o vorbă des
care
situaţia
existentă
pre
tovai'ăşei Elena Ceauşescu, neei şi pentru contribuţia aceeaşi voioşie şi exuberanţă. Mery Keita, care i'osteşte o cine trebuie să vină, ne-a Şeful fei-mei era însă în cialişti—salariaţi cu munci trebuia să-i pună în • alertă.
membru al Comitetului Exe remarcabilă adusă la întări In faţa tribunei, un uriaş pa alocuţiune de salut. spus cîteva nume de mun temă cu raţiile de furaja de răspundere de la Ba, unii au mai făcut cîte
citori de sex masculin, iar
veterinar,
Medicul
Cuvîntul de răspuns al to-
cutiv al C.C. al P.C.R. rea relaţiilor de prietenie şi nou cu litere roşii pe fond vax’ăşului Nicolae Ceauşescu noi am văzut după circa re. Dar le ţinea secrete. fermă? Ai'deleanu, şi-a fă ceva. S-au postat în xişa
Floare
In aplauzele îndelungi ale colaborare dintre Republica alb : „Trăiască preşedinţii este marcat de aplauze puter o jumătate de oră îneăr- „Noi îi asigurăm ca hrană cut apariţia la birourile biroului şi au dirijat pe
celor prezenţi, preşedintele Socialistă România şi Repu Nicolae Ceauşescu şi Ahmed cînd siloz în atelaje trei unei vaci cu lapte — xxe-a fermei în jurul orei 8,00. cei întârziaţi să se facă
Sekou Toure, doi mari prie nice, de ovaţii. spus dumnealui — 6 kg dispăruţi sau bolnavi ca să
Republicii Guineea petrece blica Guineea", şi ordinul „23 teni, • doi mari lideri a două Adunarea ia sfîrşiţ în su ; femei care ne-au a- fîn, 2 kg concentrate, 15 „Am fost să comunic AZ-ul
eşarfele distincţiilor pe umă August" clasa I tovarăşei An mari revoluţii !“. netele unui marş al bucuriei firmat că ele sînt în echi kg siloz şi 3 kg paie". In la Consiliul popular oră nu-i vedem noi. Şefii vin,
rul t o v a r ă ş u l u i Nicolae dree Toure. Şi aici, ia Labe, locuitorii şi în aclamaţiile celor de faţă. pa de deservire. scripte aceasta este raţia şenesc Călan“ — a spus. văd şi pleacă. Situaţia ră-
mîne însă neschimbată.
Ceauşescu şi al tovarăşei Inmînînd aceste înalte distin ţin să arate solilor poporului In continuare, cei doi pre Despre raţia de furajare de furaje a unei vaci care scuzîndu-se. Tehnicianul (Sil Aşa s-a desfăşurat în di
viu Boldor era bolnav, iac
Elena Ceauşescu, pe care îi cţii, şeful statului român îm român, în cadrul defilării ca şedinţi se întreţin în mod- îngrijitorii nu ştiu nimic. trebuie să dea lapte. In muncitorul cu înalţă califi- mineaţa zilei de 11 martie
Nici
mai
vechi.
chiar
cei
îmbrăţişează cu căldură. brăţişează cu multă prietenie re urmează, tot ce au mai cordial la sediul guvernato Mihai Raidal, care mun realitate, animalele se hră cai-e Petru Brătan era tri
nesc — aşa cum am avut
In continuarea ceremoniei, pe preşedintele Republicii bun, tot ce au înfăptuit, roa rului cu oficialităţile locale. ceşte aici de mai bine de 3 prilejul să ne convingen mis să „recruteze" îngriji a.c. programul de muncă
ministrul afacerilor externe Guineea şi soţia sa. dele — poate încă modeste în In cursul serii, tovarăşul ani, ne-a indicat un „me la faţa locului — cu tori, In jurul orei 8,30, la în ferma zootehnică a I.A.S.
anumite privinţe — ale efoi'- Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Haţeg din Călan...
al României a dat citire De- Solemnitatea decorării a turilor lor pentru un viitor niu" al vacilor, care se a- ceea ce cred de cu biroul fermei zootehnice a
Ceauşescu,
cretuluţ Consiliului de Stat fost urmată, apoi, de un spec prosper, dar cu atît mai re Elena tovarăşul Ahmed împreună sigură inai degrabă pentru
cu
Sekou
prin care se conferă tovară tacol de gală de adio în onoa marcabile dacă se ţine seama Tourâ şi tovarăşa Andree iepuri şi nici într-un caz
şului Sekou Toure, secretar rea solilor poporului român. de nivelul de la care s-a por Toure, s-au întors la Conakry. pentru vacile cu lapte. Finalizarea optimă a
— Nu ştim. Zău că nu
planului primului trimestru
In centrul dezbaterilor - realizarea N O T Ă U.U.M.R. Crişcior şi altele nu
cea
deri
trebuie
acordată
(Urmare din pag. 1)
mai mare atenţie utiliză s-au realizat beneficiile pre
sarcinilor de plan pe anul 1974 tensificarea activităţii produc rii capacităţilor de producţie, văzute, arată că sînt necesare
forţei de muncă şi timpului
exigenţă
pentru
şi
fermitate
tive în toate compartimentele,
Zootehnie.,, particulară angajai-ea integrală a forţelor de lucru, aprovizionării cores x-educerea consumurilor speci
cu
prime,
punzătoare
materii
fice de materii prime, mate
Desfăşurată într-o atmo conducerea tehnico-adminis- importantă de rezolvat, ca şi mijloacelor de care dispu
sferă de exigenţă şi princi trativă sînt chemate să asi şi aceea a urmăririi folo nem la îndeplinirea sai-cini- materiale şi piese de schimb, riale, combustibili şi enei'gie,
organizării raţionale a produc
pialitate comunistă, aduna gure ordinea şi disciplina. sirii la maximum a fon lor. ţiei, întăririi ordinii şi disci lichidarea cheltuielilor neeco-
rea generală a oamenilor Sarcinile pe care le avem dului de timp şi executa Sarcinile sînt dimensiona nomicoase, gospodărirea ra
muncii de la Autobaza de de realizat pe anul în curs rea unor reparaţii de cea | Spre sfirşitul anului tre- conducerea întreprinderii \ te deosebit de . mobiliza plinei în muncă. ţională a fondurilor de pi-o-
realizarea
Concomitent
cn
tranşportui’i Deva a anali ne pun de la început în mai bună calitate. Prin j cut, conducătorul auto Emil pentru desfiinţare i coteţelor l tor. Pentru a asigura reali planului sortimental şi a pro dueţie, asigurarea unei creş
zat cu competenţă şi răs obiectiv calitatea reparaţiilor aceasta, autobaza va reuşi \ Ungureanu, de la Staţia dc şi pentru ca în garajele. \ zarea integrală a planului şi gramelor de recuperare a res teri susţinute a eficienţei. Cu
pundere. în spirit critie şi curente la mijloacele de i utilaj transport a I.C.S. Hu- l.C.S.H. să nu mai aibă ac- : amplificarea depăşirilor de tanţelor sînt necesare acţiuni aceeaşi responsabilitate şi e-
autocritic, activitatea desfă transport, ridicarea pe o să servească publicul călă | nedoara, a sesizat ziarul de- ces autoturismele proprie- j pînă acum avem de realizat ferme atît pentru intensifica xigenţă trebuie tratată reali
tor şi beneficiarii de trans
şurată pentru înfăptuirea treaptă superioax'ă a acesto port cu necesarul de capa j spre unele nereguli cuibă- tate personală pentru efec- | în martie un volum de pro rea exportului şi onorarea zarea producţiei nete — indi
planului şi angajamentelor ra faţă de 1973 — au arătat, citate. ; rite în incinta unităţii. A- ţuarea unor servicii de în- i ducţie cu 160 milioane lei contractelor cu beneficiarii cator care exprimă sintetic
asumate pe anul trecut. în cuvîntul lor, tovarăşii Disciplina muncii trebuie \ mintea, printre altele, că o treţinere". mai mare decît media reali externi, cît şi pentru des valoarea nou creată în între
prinderi,
acestora
aportul
la
Cum era şi de aşteptat, Ştefan Bociat, Carol Kovacs să fie principala verigă a ; bună parte dintre mecanicii Cu cîtva timp în urmă i zărilor pe primele două luni. facerea produselor la in sporirea venitului naţional.
o însemnată parte a dării şi Mihai Constangioară, planului. In această pri i ţi conducători auto ai sec- însă (deci după mai bine ; Creşteri apreciabile revin la tern. La „Vidra" Orăştie,
; ţiei s-au transformat în...
de seamă şi dezbaterile au De asemenea, o pro vinţă nu trebuie să existe ; zootehnişti în toată regula. de 3 luni de zile), însoţiţi i toate sortimentele, cu deose „Marmura" Şimeria, I. tM. Faptul că pe luna ianuarie 14
îndeplinit
nu
întreprinderi
au
fost axate pe cîteva din blemă majoră în care de tovarăşul Vasile Răduţ, j bire la minereuri de fier Hunedoara, Fabrica de con
Că
şi-au
aceştia
problemele de bază ale ac trebuie să ne concenti'ăin rezerve — trebuie intensi \ \ în spatele birourilor, construit secretarul comitetului de i şi ’ neferoase, cocs, fontă, serve Haţeg se cere o deo acest indicator obligă la mă
pentru
suri
deosebite
creşte
ficată munca de educare cu
maga-
tivităţii şi anume : întări efortul este economia de masele în scopul elimină : ziilor, atelierelor şi gara- partid de la S.V.T. şi de \ oţel, mase plastice, maşini sebită insistenţă pentru înche rea rapidă a productivităţii
rea ordinii şi disciplinei la benzină. „In această pri ; jelor, coteţe în care îşi autorul sesizărilor (care ne l şi utilaje, materiale de con ierea grahnică a contractelor xnuncii, reducerea cheltuieli
ele.
strucţii,
mobilă
ai
suplimentare,
fiecare loc de muncă, ridi vinţă, noi ştim că pînă nu rii orelor regulamentare pe | cresc găini, raţe, porci, ie- informase din nou că nu \ rurile trebuie obţinute Spo şi livrarea produselor în exte lor materiale, sporirea gradu
rior, iar la I.M.C. Deva, I.U.M.
circulaţiei
în
carea calităţii reparaţiilor, demult foloseam diferiţi ; puri etq. De asemenea, men- s-a luat nici o măsură) am j condiţii de calitate şi efici lui de complexitate a produ
şi
ridicarea conştiinţei politice produşi petrolieri la spă traseu, elimiţiînd accidente I ţiona că în incinta aceleiaşi descins la faţa. locului. Co- j enţă superioare, ceea ce im Petroşani acoperită alte ou unităţi selor şi a valorii lor de în
trebuie
con
şi profesionale a tutui’or sa larea pieselor de motoa le de circulaţie, trebuie în ; unităţi, de la o vreme a în- feţele cu iepuri şi găini nu ş pune o îmbunătăţire substan tracte întreaga producţie trebuinţare.
lariaţilor', perfecţionarea pro re. Acum nu se mai poate tronată o disciplină fennă ; ceput o adevărată invazie. dispăruseră din incinta \ ţială a parametrilor calita marfă fabricată. Avem, aşadar, de făcut faţă
fesională a acestora, econo şi este imperios necesar a în realizarea tuturor sar : de „lăcuste“ particulare, o- S.U.T-ului, cum nu dispă- \ tivi, reducerea consumurior unor sai'cini de majoră impor
mia de combustibil şi în se crea posibilitatea spălă cinilor. Anul 1974 pune în j bosite, pline de praf, unele ruseră nici „lăcustele“ din \ materiale şi a costurilor de Laturile calitative ale acti tanţă, de rezolvat probleme
special a benzinei, deservi rii cu anumiţi detei'genţi, centrul activităţii comu j schiloade, cu aripi sucite. unele boxe ale garajului. i producţie, sporirea beneficii vităţii se impun cu acuitate in complexe privind intensifica
întreprin
conducerilor
atenţia
rea publicului călător şi a efectuînd prin aceasta o niştilor de la Autobaza j cărora le place să mănince Răspunsul conducerii în- i lor. derilor, a organelor şi organi rea sub toate aspectele a ac
tuturor beneficiarilor de economie de combustibili" Deva sarcina creşterii efi : doar benzină de 90 şi căro- treprinderii a fost deci for- \ Creşterile de ordin can zaţiilor de partid. In toate în tivităţii industriale din judeţ.
transport prin folosirea in — se exprima maistrul Ion cienţei economice, a ridi \ i'a salariaţii de aici le a- mal. titativ şi calitativ, menite treprinderile şi îndeosebi la Este datoria organelor şi
tensivă a capacităţilor mari, Henţiu. cării calităţii transporturi \ cordă cele mai alese îngri- Considerînd că in incinta I să asigure îndeplinirea în I. C. Orăştie, I. V. Călan, organizaţiilor de partid din
in special a remorcilor. lor, reducerea cheltuielilor, \ jiri. unei unităţi, cum este staţia i industrie, a consiliilor şi co
Au fost scoase în eviden totalitate a planului tri U.U.M.R. Crişcior, „Vidra"
Trebuie să se pună capăt toate pe seama creşterii ; In spatele stilului foile- de utilaj transport a I.C.S. .! mestrial, pun în faţa co Orăştie, I.J.I.L. se cer aplica mitetelor oamenilor muncii, a
indisciplinei care S-a ma ţă realizările autobazei în productivităţii muncii şi I lonistic al scrisorilor se as- Hunedoara, nu are ce căuta \ lectivelor şi organizaţiilor te măsuri eficace de elimina fiecărui salariat de a acţiona
traficul de călători şi eco
nifestat în tot cursul anu nomii la preţul de cost, cu corespondenţă directă de partid din industrie sarcini re a rebuturilor şi declasate cu competenţă, promptitudine
lui trecut — au subliniat mai în economisirea benzinei. ; cundeau realităţi xisturătoa- practicarea... zootehniei par- \ deosebite. Principala constă lor, de respectare a normelor şi responsabilitate, de a de
mulţi vorbitori —, indisci beneficiile peste plan fiind Aduixarea generală a răs | re pe care comitetul de ticulare şi nici adăpostirea \ în a asigura ritmicitatea per de calitate. pune toate eforturile pentru
plină reflectată prin cele însemnate. Se ştie faptul puns chemării la întrecere \ partid şi conducerea între- pentru îngrijiri a unor „lă- | fectă a realizării planului la încadrarea în costurile de realizarea sarcinilor pe luna
1 095 zile învoire şi 5 902 zi- că în problema organizării a Autobazei Petroşani, de a \ prinderii desigur le cunoş- custe" care sug din carbu- \ toate sortimentele şi recupera producţie planificate şi dimi în curs, pentru încheierea pla
le-om nemotivate. In aceas muncii nu s-a făcut totul. lucra cu întreg parcul 5 ranţii întreprinderii, din ; rea integrală a restanţelor. nuarea acestora, realizarea nului primului trimestru al
tă direcţie, oi'ganizaţiile de zile din anul ’74 numai cu ; teau. Aşa se explică şi fap- Măsuri energice în acest sens beneficiilor şi sporirea volu anului la toţi indicatorii. Prin
partid, sindicat şi tineret Schimbul II nu a fost or benzină economisită. ; tul că în scrisorile de ’răs- timpxd muncitorilor de aici, j se impun la toate unităţile, mului de acumulări constituie aceasta, colectivele noastre de
ganizat la nivelul posibili venim cu întrebarea: Cînd \ dar mai cu seamă la I.V. Că o îndatorire de prim ordin. muncă. în frunte cu comuniş
trebuie să-şi îndeplinească i puns stă scris: „...proble-
mai bine sai'cinile ee le re tăţilor de meseriaşii de în AUREL MELIAN \ mele sesizate au fost juste şi în ce mod se va pune \ lan, E.M. Ţebea, I.U.M. Pe Faptul că unităţi cum sînt tii, • vor demonstra în fapte
hotărîrea
vin în educarea salariaţilor să treţinere. Pentru anul 1974, tehnician \ şi au fost luate măsuri de capăt acestei situaţii ? \ troşani, U.U.M.R. Crişcior, U.U.M.R. Crişcior, I.M.M.R, a cinsti lor nestrămutată de
I.C. Orăştie, „Marmura" , Si-
măreţele
evenimente
Şimeria, I.F.E.T. Deva, nu s-au
înţeleagă că împreună cu aceasta este o problemă la Autobaza Deva l xneria, I.M.C. Deva, I.I.L. Si- înscris în cheltuielile planifi ale anului cu realizări de
•merda. La aceste întreprin cate, iar la I.V. Călan, înaltă valoare.
V..