Page 46 - Drumul_socialismului_1974_03

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 962 © JO! 14 MARTIE 1974

j^^auacnrajBJHraBggasBftifflgaBig^^
Spuneam în "ziarul de ieri
că timpul de lucru al îngri­
jitorilor de animale de la
formării politice să fie cuprinşi, ferma zootehnică nr. 8 Câ-
lan nu este folosit din plin
Aceeaşi situaţie o semnalăm
şi acum. îngrijitorii de ani­
male din schimbul de zi, cît
organizat toţi salariaţii şi cei din schimbul de noap­ REPORTERUL NOSTRU IN POST FIX LA FERMA DIN CĂLAN A
te vin şl pleacă din feranâ
după... inspiraţie. Luni sea­ I.A.S. HAŢEG RELATEAZĂ :
ra, de pildă, îngrijitorul Ioan
Planul dc producţie pe a- Convorbire cu tovarăşul în alte unităţi din judeţ), cu Gheorghiţă s-a prezentat la
cest an al exploatării noastre IOAN GALL, secretar al Comitetului do partid panourile prin care se ur­ lucru după ora 19, clnd, de
miniere a fost defalcat, cu al E. M. Deva măresc şi popularizează re­ fapt, trebuia să se încheie
răspundere, pe zile, decade, zultatele obţinute în întrece­ programul de grajd. „Am a- Programul de lucru al îngrijitorilor de animale
luni şi trimestre, precum şi re şi cu alte forme ale agi­ vut şi eu ceva probleme de
pe formaţii de lucru, astfel în februarie, a avut loc, tot — Este de consemnat ceea taţiei. Colectivul care a fost rezolvat” — a motivat dîn-
ca să se asigure o ritmici­ pe schimburi, o dezbatere cu ce s-a realizat la E.M. Deva constituit în acest scop a ■sul. Dar nu numai el a fă­
tate reală a extracţiei de mi­ tema : „Disciplina socialistă prin organizarea unor ase­ fost pus la treabă. Urmărim cut derogări de la progra­ w *
nereu. In primele două luni, — disciplină conştientă. De­ menea activităţi politice, cu ca agitaţia politică de masă mul de lucru. Îngrijitorii de 0
desigur şi cu unele greutăţi votamentul, abnegaţia, dărui­ frecvenţă lunară, pentru sa­ să fie mai combativă, mai animale din schimbul de
inerente sau poate evitabile, rea — trăsături definitorii lariaţii nemembri de partid. simplă şi să reţină atenţia. noapte, Vasile Iobagiu şi Ion
planul la extracţia de mi­ ale omului nou”. Cu acest Ce se întreprinde pentru e- — Arătaţi, la început, că Potco, şi-au făcut apariţia la componenţa „meniului" de Mihai Raidăl : „Nu mi s-a vor fi în atenţia şefului fer­
nereu şi la metale în concen­ prilej, cu participarea unor ducarea tineretului, pentru exploatarea a întîmpinat şi adăposturile de animale cu furajare a animalelor. In spus că trebuie să le dau mei :
trate a fost realizat, cu o jurişti, s-au dat consultaţii ridicarea nivelului de cu­ întîmpină unele greutăţi. o întîrziere de o oră. „Unii programul de lucru pe ca­ vitelor să mănînce şi la a- © La concentrate nu se face
depăşire la cupru, prin care legate de prevederile Codu­ noaştere al diferitelor cate­ Parte din ele au fost rela­ îngrijitori din schimbul de re de această dată l-a afişat ceastă oră". amestecul după reţetar. Unii
ne încadrăm în angajamen­ lui muncii. gorii de salariaţi ? tate şi în rubrica „Metrono­ noapte nu ne înţeleg bine — personal şeful fermei, ing. Cit de acută e comodita­ îngrijitori iau pentru anima­
tul luat în adunarea genera­ Organizarea de activităţi — Educaţia tineretului mul producţiei" a ziarului ne relata un salariat al fer­ Nicolae Marta, la toate adă­ tea îngrijitorilor respectivi le numai tărîţe, alţii doar
lă a salariaţilor în întîmpi- politice şi cu nemembrii de constituie o preocupare de nostru. Dacă în vederea în­ mei. Vin la serviciu ca să se posturile de animale se nu ne-am propus să aflăm, ciocălăii măcinaţi ;
narea marilor evenimente a- partid — informări, expu­ seamă a organizaţiilor de vingerii acestor greutăţi s-a odihnească pentru a putea menţionează printre altele că în schimb am constatat că
le acestui an : cea de-a neri, dezbateri etc. — prezin- partid şi ale U.T.C.. a sin- trecut şi la E.M. Deva la or­ lucra acasă. Altfel nu se ex­ de la ora 5,15 la 15,30 „se fa­ producţia de lapte se menţi­ © Transportul laptelui şi
XXX-a aniversare a Eliberă­ ganizarea unei consultări plică de ce nu fac nimic a- ce furajarea cu fibroase sau ne tot sub linia de plutire. al furajelor se face cu înce­
rii patriei şi Congresul al cerinţe din mai largi a oamenilor, me­ ici". Muncitorul cu care am tinitorul. Cu toată bunăvo­
inţa sa, căruţaşul Ion Leucă
Xl-lea al partidului. todă care a dat rezultate discutat ne spunea printre nu poate face faţă solicitări­
— Şi în luna martie, adi­ foarte bune la minele din altele că dimineaţa găsesc a- a Lotizarea vitelor — o enigmă lor. Le-ar mai trebui o că­
că pe trimestru 2... Valea Jiului ? dăposturilo de animale ne­ ® „Meniul“ vacilor cu lapte rămîne tot ruţă.
— Luna martie este o lu­ — Comitetul de partid, co­ curăţate, îngrijitorii respec­ © Ar fi nevoie de o con­
nă în care trebuie ca orga­ tă, pe lingă o lărgire a sferei dicatului şi comitetului oa­ mitetul sindicatului şi orga­ tivi nu se obosesc nici mă­ strict secret dică de prezenţă pe care s-o
nizaţiile noastre de partid, de cuprindere a muncii de menilor muncii. De aceea, la nul colectiv de conducere al car să strîngă gunoiul. semneze atît specialiştii fer­
de sindicat şi U.T.C., colec­ educaţie socialistă, şi un alt punctul de informare şi do­ exploatării au trecut la or­ Derogări de la programul mei, cit şi îngrijitorii, la in­
tivele de muncitori, ingineri, aspect, pe care l-am defini cumentare s-a stabilit un ganizarea unor astfel de con­ de lucru fac şi îngrijitorii grosiere după care urmează In dimineaţa zilei de 12 trarea şi la ieşirea din ser­
şi tehnicieni de la minele de echitate. Adică, pe de o program concret, de activi­ sultări cu şefii de brigadă şi din schimbul de zi. Cum so­ mulsul". N-am văzut însă martie a.c., s-a muls doar viciu, dar nu la birou, ci la
Deva şi Muncelu Mic, de la parte, sînt membri de partid tăţi, pe zile, consacrat în de schimburi şi urmează ca, sesc la adăposturile de ani­ nici un îngrijitor făcînd aşa cu 19 1 lapte mai mult ca adăposturile de animale, un­
preparaţie să pună un ac­ care uneori îşi pun proble­ principal educaţiei tineretu­ în curînd, să avem o întîl- male se apucă mai întîi de ceva. în ziua precedentă, deşi can­ de se hotărăşte soarta pro­
cent aparte pe calitate, în­ ma : De ce numai noi sîn- lui. Pînă în prezent au fost nire cu maiştrii. Periodic, de muls. Nici unul dintre ei nu — De ce nu le-aţi asigurat titatea de fin ce li s-a asi­ ducţiei de lapte.
deosebi pe calitatea minereului tem solicitaţi să participăm, organizate aici întîlniri ale regulă la sfîrşit de săptămî- se oboseşte să cureţe nici tainul de dimineaţă vacilor gurat a fost aproape dublă.
extras. Sarcinile sînt mari, în timpul liber, la anumite tinerilor cu membri ai co­ nă, purtăm discuţii cu tova­ măcar sumar locul de mun­ cu lapte ? — l-am întrebat pe Fără nici o discuţie, pro­ © Ar trebui să se facă
dar avem condiţii să înche­ acţiuni ce interesează, de mitetului oamenilor muncii, răşii care conduc şi organi­ că pentru ca mulsul să se îngrijitorul Gheorghe Pave- ducţia de lapte oscilează în lotizarea animalelor. In mul­
iem planul trimestrial cu fapt, întregul colectiv ? Pe dezbateri despre etică şi e- zează procesul de producţie, facă în condiţii de igienă. Şi lea. funcţie de modul cum îşi te adăposturi nu se mai poa­
succes. Bineînţeles cu unele de altă parte, unii membri chitate sub genericul : „Nici întrebîndu-i de ce. cutare sau operaţia de mulgere se fa­ — Nu am avut siloz — ni fac datoria îngrijitorii de a- te şti, deşi iniţial s-au afi­
eforturi deosebite. de sindicat mai obişnuiesc muncă fără pîine, nici /pli­ cutare brigadă nu şi-a reali­ ce cu improvizaţii. De e- s-a răspuns. nimale. Cei care sînt mai in­ şat tăbliţe cu identitatea a-
să spună : Noi nu ştim ce ne fără muncă" şi alte acti­ Alţi îngrijitori cu care am teresaţi şi dovedesc dragos­ nimalelor, care vite sînt
— La E.M. Deva s-a sta­ vităţi. zat sarcinile de plan ? Vom xemplu, nu se spală ugerul pentru fătare şi care cu lap­
se
se
hotărăşte,
cum
tornicit practica de a se or­ treburile la cale, pentru pun insista pe asemenea analize vacilor, îngrijitorii nu au discutat despre tain ne-au te faţă de muncă obţin re­ te. îngrijitorii schimbă locul
zultate bune, la ceilalţi pro­
că
ganiza, lunar, activităţi po­ nu sîntem informaţi...". Pentru cadrele tehnice s-a operative asupra cauze­ şorţuri, nu au tifoane pentru răspuns : Costache: „Cînd am ducţia de lapte scade văzînd animalelor după cum au
Iacob
litice — dezbateri, informări, Prin desfăşurarea dc acti­ organizat, la Deva şi Mun­ lor unor rămîneri in strecuratul laptelui. cu ochii. chef. Alte amănunte, pe
alte acţiuni — cu toţi sala­ celu Mic, simpozionul : „No­ urmă pentru a nu ne Cu ce nu sîntem încă în fîn lăsat de seara lingă Citeva observaţii care cre­ mîine.
riaţii. vităţi politice în mod orga­ utăţi apărute în metodele de trezi la sfîrşitul anului clar şi rămîne ca enigmă s-o grajd, le dau. Dar nu ni s-a
nizat cu membrii de sindi­ exploatare, în mineritul nos­ că un număr mare de bri­ descifrăm pînă mîine este mai asigurat de mult". dem că începînd de mîine N. PANAITESCU
— Da. In ziua sau zilele cat, se asigură informarea tru şi peste hotare". găzi sînt sub plan.
eînd avem adunări de partid lor directă, nu din auzite sau Informării muncitorilor mi­ Am dori ca, pentru învin­
şl ale U.T.C. căutăm să or­ prin anunţuri, despre cele neri îi este subordonat şi gerea unor greutăţi, să pur­
ganizăm anumite activităţi mai esenţiale aspecte şi pre­ programul staţiei de radioîi- tăm asemenea discuţii, să a-
politice şi pentru cei­ ocupări din viaţa colective­ care, îndeosebi rubrica „La vem consultări reciproce, la
lalţi salariaţi. In luna ia­ lor, li se face educaţie poli­ sfîrşit de săptâmînă" şi su­ faţa locului şi cu comitetul
nuarie, de pildă, a fost pre­ tică, profesională şi cetăţe­ marele evenimentelor interne de partid şi comitetul oame­
zentată, pe schimburi, o ex­ nească. Prezenţa bună la a- şi internaţionale. nilor muncii de la U.U.M.R. U
ceste acţiuni, interesul <pe Am rămas însă, o peri­ Crişcior — principala furni­
punere despre rolul şi sarci­ întoarcerea lui Spectacole
care participanţii i-1 acordă oadă, în urmă cu agitaţia vi­ zoare de piese de schimb
nile ce revin membrilor de dovedesc utilitatea lor pen­ zuală : gazetele de perete, pentru exploatarea noastră.
sindicat din programul unic tru lărgirea sferei de cuprin­ panourile de tipul „Faptul © Ansamblul folcloric
de măsuri tehnico-organiza- dere a muncii politico-edu- zilei" (care se practică la Convorbire consemnată de Cea de-a doua premieră tează, mai complex şi mai această atitudine, altminteri „Banatul" din Timişoara
torice şl politice al unităţii. cative. minele din Valea Jiului şi I. MlRZA românească a acestei luni nuanţat decît „Ceaţa", pro­ funcţie a circumstanţei is­ va evolua azi Ia Haţeg cu
poartă semnătura regizoarei blema etică a încrederii. In torice, contrastează flagrant spectacolul „La horă în sat".
Cristiana Nicolae. Să adău­ „Ceaţa", problema încrederii cu setea de viaţă a fetei, cu Acelaşi spectacol va fi pre­
găm: această semnătură este se punea în circumstanţele acea bucurie de viaţă ele­ zentat mîine la Uricani
autoritară şi convingătoare, specifice ale activităţii con­ şi Lupeni, iar în 16 mar­
wm mentară, care acţionează în tie Ia Lonea şl Pe­
ta­
cineastă
Restanţi mtetoi, beneficiari! Generalizarea recomandînd o sensibilă faţă spirative, ea devenind una ea ca o forţă de susţinere troşani.
lentată,
foarte
deoarece
de problematica umană su­ existenţială, trădătorului neu­ morală. Editoriale
tralizarea
era
nvăţămîntului liceal biectivă. împletită cu cea o necesitate absolută în îm­ este evitarea oricăror ten­
Un mare merit al filmului
obiectivă a istoriei.
„întoarcerea lui Magellan", prejurarea dată. Aici, sus­ dinţe de „îndulciri". îndră­ © In Editura Politică,
(Urmare din pag. 1) să se utilizeze cele mai e-' inspirîndu-se din faptele ac­ piciunea atinge paroxismul, gostiţii sînt tineri, cu ade­ colecţia „Făurirea societă­
ficiente forme şi' procedee tivităţii ilegaliste a U.T.C.- devine aproape un scop în vărat tineri şi nu contrafă­ ţii socialiste multilateral
apărut
dş daitfate ireproşabilă, pusa fe termen în funcţiune nivelul de cunoştinţe al e- în munca didactică, îneît lui, aminteşte de deznodă­ cuţi, cu false exuberanţe şi dezvoltate", a fondului lu­
crarea
de
„Rolul
levilor care învaţă în cla­ toţi absolvenţii clasei a mântul tragic al motivului ţopăiri pastorale. Cea mai dezvoltare în consolidarea
sele de bază sau cele afi­ VlII-a să se ridice, prin sentimental din „Dumfinică, edificatoare pentru această economică a C.A.P." dc
liate ale aceluiaşi liceu. pregătirea lor teoretică şi la ora şase", iar în proble­
Cerinţe & prim ordin Consiliilor populare, con­ practică, la nivelul cerin­ matica sa de înaltă exigenţă F I L M inventute angrenată în ma­ Ilie Băbăiţă.
ducerilor de şcoli le revin ţelor şi să facă.fşţă' cu şina istoriei este figura cre­ © In aceeaşi editură a
sarcini de mare responsabi­ succes în învăţămintul li­ etică trimite la „Puterea \ şi ată de Cornelia Gheorghiu, apărut lucrarea de larg
In realizarea obleetBwelor care a mal rămas pînă la ceal. Adevărul". Caracteristic pen­ căutat aspră, suferind rece interes „Religia în de istoria
litate pentru ca în timpul
S.A.
lumii"
popoarelor
Orientarea şcolară şi pro­
subtilă
sensibilitatea
(am
tru
deschiderea noului an de fesională a elevilor în func­ spune feminină, dacă acest sine, periclitînd însăşi cauza, şi impasibilă. Caracterele ce­ Tokarev.
social-culturale ale judeţului învăţămînt să fie rezolvate ţie de cerinţele economice atribut nu s-ar folosi, încă, însuşi sensul eroismului. lor doi tineri, disponibilita­ Pentru
ale judeţului, de necesarul
problemele
referitoa­
toate
lor
tea
visul
pentru
pur
re la spaţiul de învăţămînt, forţei de muncă, îndeosebi cu un sens peiorativ, din Tînărul erou al filmului se reliefează în monologuri-
(Urmare clin pag. 1) Tovarăşul Victor Zaharcu, cazare, masă, amenajarea în meseriile deficitare din păcate...) a regizoarei este se întîlneşte, în pofida stric­ melomani
vicepreşedinte al Consiliului laboratoarelor, cabinetelor minerit, metalurgie, con­ faptul că antagonismul fi­ telor prescripţii ale conspi­ le interioare (amintind de
trializare a lucrărilor şl re­ popular municipal Hune­ şi atelierelor şcoală la ni­ strucţii, trebuie înţeleasă resc dintre asprimea luptei raţiei, cu o fată şi o îndră­ dramaturgia lui Alain Res- Un disc interesant:
ducerii manoperei. doara, a subliniat necesita­ velul exigenţelor aotuale şl de toţi factorii educaţionali şi dorinţa instinctivă a fe­ geşte, deşi nu ştie, realmen­ nais din „Anul trecut, în patru melodii din „Bună
In acelaşi spirit critic s-a tea predării obiectivelor pe de perspectivă. ca o sarcină de mare răs­ Marienbad") combustionate seara, domnule Wilde“ cu
insistat asupra deficienţelor bază de certificat de garan­ Răspunderi deosebite re­ pundere. Realizarea planu­ ricirii este creionat cu gin­ te, nimic despre ea. Legătu­ de harul lui Vladimir Găi­ orchestra Electrecord, di­
care se manifestă în organi­ ţie. Aceasta — spunea vor­ vin colectivelor şcolare, fie­ lui de şcolizare (la liceele găşie, măsură şi înţelegere. ra superioară a băiatului in­ tan şi Mihaela Marinescu. rijată de Alexandru Imre'.
zarea şantierelor, utilizarea bitorul — va întări exigenţa cărui cadru didactic, de a miniere de 1314 elevi în Ne amintim, din „Duminică, terzice această idilă, dar fa­ Interpretează Corina Chi-
capacităţilor de producţie, constructorilor faţă de cali­ spori preocupările pentru clasele de bază şi 1 260 în la ora şase" — peliculă mai ta reuşeşte să-şi regăsească „Întoarcerea lui Magellan" riac, Georgc Enache, Aure-
clase afiliate, 1 200 elevi în
aprovizionarea locurilor de tatea lucrărilor, în special creşterea calităţii procesului licee cu profil metalurgic iubitul. Legile conspiraţiei mărturiseşte cu un lirism lian Andreescu şi Dorin
Anastasiu.
muncă, stăpînirea celor mai la acelea care necesită un instructlv-educativ, de e- şi aproape 500 în construcţii) abstractizată şi mai cerebra­ insolit despre dramatica e-
moderne tehnologii de lucru. nivel înalt de finisaj. ducare a tineretului şco­ lă — tocmai acest strat sen­ sînt clare şi evidente, iubirea xistenţă a unei generaţii ca­ @ Melodii de Renala Va-
S-a scos în evidenţă, de Inginerul Dan Cazan, şe­ lar în spiritul muncii, trans- va fi îndeplinită numai timental lipsea, deşi el ar fi se caracterizează printr-o în­ silescu, transpuse pc disc.
pildă, că la I.C.S. Hunedoara ful şantierului nr. 2 al T.C. formînd actul educaţional printr-o susţinută şi perma­ constituit un fundament ex­ crederea oarbă. Povestea de re s-a sacrificat pentru o Interpretează orchestra de
calitatea tencuielilor execu­ Deva, reliefa oportunitatea nentă muncă de orientare lume în care iubirile doar estradă a Radiotcleviziunii
îndrumare
şi
elevilor
a
tate este slabă, că nu se a- intensificării muncii, de ca­ al învăţării nu numai ca clasei a VlII-a spre liceele celent şi solid al tragicului. dragoste se desfăşoară sub prin intermediul măruntelor — dirijor Sile Dinicu —,
leg întotdeauna culori plă­ lificare a muncitorilor, iar mijloc de însuşire a cunoş­ de specialitate cu profil co­ Prezenţa acestui strat sen­ cerul ambiguităţii. Băiatul certuri efemere mai cunosc precum şi soliştii de mu­
cute, că detaliile de asigu­ Ştefan Flra, şef de lot la tinţelor, ci şi de formare a timental în „întoarcerea Iul este crispat, fiindcă se gîn- zică uşoară Mihaela Mihai,
rare a scurgerii apelor nu şantierul nr. 4 al I.C.S. Hu­ personalităţii elevilor. In respunzător cerinţelor de Magellan" este cu atît mai deşte mereu la cauza care suspiciunea. Iienata VasileScu şi Jean
cadre
ale zonei
respective
se realizează corect. Pe şan­ nedoara, a propus un stil acest scop esto necesar şl cu aptitudinile elevilor. Si cere o anumită ţinută. Cu AL. COVACI Păunescu.
tierele T.C. Deva izolaţiile concret şi eficient de cola­ justificată, cu cît filmul tra­
reţelelor se execută uneori borare cu institutele de
de slabă calitate, iar lucră­ proiectări şi cu furnizorii de
rile de sistematizare se exe­ materiale de construcţii. In­
cută defectuos, nerespectîn- ginerul Teodor Bivolaru, şe­
du-se ordinea normală de ful serviciului disciplină în
execuţie. De asemenea, o construcţii din cadrul Con­
bună parte din timpul lunii siliului popular judeţean, a Succese minereşti j Acţiuni pentru
ianuarie şi februarie s-a arătat că în relaţia pro- I
irosit pentru efectuarea re­ iectant-constructor-beneliciar BRAD. In cadrul între- j eGonsKirş
medierilor şi lichidarea res­ trebuie să se statornicească cerii socialiste co se desfă- j
tanţelor din anul trecut, fapt o mai bună înţelegere, ceea şoară pentru realizarea cin- j Prin mina lui trece tot ce se Comisia inginerilor şi
ce nu a permis ca întreaga ce presupune şi întrajutora­ cinalului înainte de ter- i Piatra aibă de calcar cheamă maşină sau utilaj de tehnicienilor de ia Între­
forţă a şantierelor să se rea reciprocă. Şeful de lot inen, sectorul II Mu- i 20 de ani încoace. Fiecare prinderea de transporturi
axeze pe obiectivele anului Nicolae Savu, de la grupul sariu şi-a depăşit sarcinile maşină, fiecare şurub au fost auto Deva a luat măsura,
1974. de şantiere Valea Jiului, a la metal pe luna februarie „mingiiate" de mina lui, de încă din primele zile ale
Deficienţe de calitate s-au subliniat cerinţa legată de cu 12,5 la sută, eviden- Oamenii s-au retras în gra­ nici nu se gîndeşte să pără­ îmi povesteşte că la început la motorul fostului funicular, acestui an, de a repartiza
manifestat şi la materialele îmbunătăţirea calităţii pre­ ţiindu-se în special minerii bă adunîndu-şi sculele de pe sească Pojoga. era un funicular cu o singură care „tuşea" într-una, pînă 20—25 de teme tehnice fie­
de construcţii furnizate con­ fabricatelor, arătînd că pen­ din raionul — 290 m şi — jos, autocamioanele au plecat, Am urcat apoi treptele fu- cupă şi că zilnic făcea doar la modernul concasor care de cărui tehnician, maistru şi
structorilor de către fabri­ tru aceasta este nevoie să se 330 m, care au realizat a- compresorul care pînă atunci nicularului electric şi acolo 100—120 de curse. Apoi a so­ abia e în probe tehnologice. inginer spre rezolvare. U-
cile de industrie locală din treacă la stabilizarea forţei cest indicator important în ;făcuse un zgomot infernal a sus, în bătaia nemiloasă a sit noul funicular şi zilnic ii Tot aici, pe platforma ca­ nele din aceste importante
judeţ. Cărămizile de la Brad de muncă în poligoane, pre­ proporţie de 119,1 la sută. tăcut brusc, cu frică parcă, vînturilor, l-am cunoscut pe trec prin mină mai mult de rierei, l-am cunoscut şi pe teme privesc în mod deose­
şi Pricaz au rezistenţă scă­ cum şi la tipizarea unor e- AL. JURCA şi odată cu el au tăcut şi per­ unul din veteranii carierei, 600 de cupe, ba, uneori, şi comunistul Pavel Şerban — bit economisirea de car­
zută şi numeroase deforma­ lemente de prefabricate. corespondent foratoarele. Din toată anima­ comunistul Ionel Uscat, unul mai mult. II întreb dacă nu-i artificier de prin 1958, pre­ buranţi şi energie electri­
ţii, prefabricatele de la Hu­ Inginerii Viorel Doda, di­ ţia care dăinuia în carieră a din cei care au pus primul este frig aici sus. îmi răs­ gătind o nouă încărcătură. I că în toate sectoarele de ac­
nedoara prezintă abateri di­ rector tehnic la I.C.S. Hu­ răinas doar o apăsătoare tă­ ţăruş la vatra carierei. De a- punde zimbind că are de aici se spune „omul care sparge tivitate clin raza I.T.A. De­
mensionale. iar mobilierului nedoara, şi Alexandru Lu- cere. Părea că timpul s-a oprit proape 20 de ani a fost me­ de la înălţime o vedere de stinci", fiindcă de 15 ani în­ va.
nu i sc execută finisajul gojan, directorul T.C. Deva, Materiale în loc, totul încremenise în reu la datorie aici, unde cu­ ansamblu, că munca îl cap­ coace tot asta face. Nu crede
impus de norme. au arătat importanţa fazei acea stranie linişte care pre­ pele îşi descarcă una după tivează şi nu are timp de frig. că este vreo meserie mai fru­
Aceste observaţii, precum de pregătire a investiţiilor, de construcţii cede furtuna. alta valorosul lor conţinut. Alt veteran — Cornel Vug. moasă ca a lui. Ii dau drep­
şi celelalte făcute în timpul însistînd asupra problemelor — Arde!... tate, omul e convins de ce Pregătirile
consfătuirii au condus la de corelare a sarcinilor va­ peste prevederi Apoi a venit şi ea, furtuna spune.
formularea unor sarcini deo­ lorice cu cele fizice şi de — explozia. La început a fost L-am cunoscut şi pe secre­
sebite pentru toţi factorii HUNEDOARA. In cinstea un uşor cutremur, apoi o bu­ tarul de partid al carierei, florscuStonlor
care concură la înfăptuirea neatacare decît a lucrărilor celor două mari evenimente buitură puternică venită parcă tînărul — de numai 30 de ani
investiţiilor. Luările de cu- cuprinse în plan. Discuţiile ale anului, colectivul de din măruntaiele pămîntului. — Emilian Blaj. Mi-a vorbit Colectivele serelor de flori
vînt au insistat asupra prio­ celorlalţi vorbitori s-au a- muncitori al secţiei pro­ Am privit in sus şi o clipă pasionat despre noul concasor ale sectorului P.A.Z. Deva,
rităţilor caro stau în reali­ xat şi asupra altor aspecte ducţie industrială de Ia am avut senzaţia că enorma care va uşura munca oame­ aparţinind de secţia L 5,
zarea obiectivelor din acest care contribuie la îmbună­ I.C.S. Hunedoara raportează stîncă desprinsă din pieptul nilor, despre cele 6 500 — lucrează intens în vederea
an. vorbitorii venind cu pro­ depăşirea sarcinilor de plan dealului pluteşte in aer. 7 000 tone de calcar expediate campaniei de înfrumuseţare
puneri valoroase pentru in­ tăţirea calităţii în construc­ Ia zi cu importante can­ Dar s-a prăvălit cu zgomot lunar, despre angajamentele a arterelor de oţel ale
tensificarea ritmului de exe­ ţii, dcterminînd alcătuirea tităţi de materiale de con­ infernal pe platforma de ex­ comuniştilor de aici. A omis judeţului cît şi a gărilor,
cuţie şi îmbunătăţirea ca­ unui vast program de lucru strucţii pe care le-a li­ ploatare a carierei intr-un i- un lucru doar: să-mi vor­ bălţilor şi tuturor unităţilor
lităţii lucrărilor. pentru activitatea viitoare. vrat suplimentar şantiere­ bească despre el, dar şi lui C.F.R. Astfel, sînt pregătite
lor de construcţii-montaj mens nor alb-lăptos. Oamenii piatra albă de calcar îi lumi­ şi vor fi plantate atît din
ale întreprinderii. s-au apropiat din nou de lo­ nase ca tuturora de aici acele sera Subcetatc cît şi cea
Pînă în prezent, destoini­ curile lor de lucru, liniştiţi, coarde sensibile ale sufletu­ din Deva peste 100 000 flori,
cul colectiv, din care se serioşi, aşa cum o fac încă printre care panseluţe, mia-
Intensificarea lucrărilor de construcţii j detaşează nume ca cele ale de la deschiderea carierei. lui care sînt modestia, since­ zotis. garoafe, gladiole, fi­
comuniştilor Ioan Lie, Cris- L-am cunoscut aici pe Ion ritatea. cus, filoderme şi alte spe­
DEVA. In primele două luni ale anului, constructorii ju­ tache Dobrea, Nicolae OI- Căpăţînă, şofer pe una din ...Aici la cariera de calcar
deţului şi-au onorat sarcinile de plan in proporţie de 104 la teanu, Tudor Mitroiu, Ni­ maşinile care transportă pia­ Pojoga, la marginea de vest cii ce vor înfrumuseţa o-
sută — acoperind astfel 15.1 la sută din planul anual de colae Marfu şi Vasile Dup, tra de calcar din silozul fu- a judeţului, unde calea ferată, dată cu primăvara zonele
construeţii-montaj. Această realizare provine ca urmare a a furnizat şantierelor, pe­ nicularului la gară, un tinăr feroviare hunedorene. In
evi­
ritmurilor de execuţie spori te diri luna februarie. ste prevederi, 812 mc pre­ plin de viaţă, care s-a legat şoseaua şi bătrînul Mureş îşi această acţiune s-au Emilia
iloricultorii
denţiat
Realizări meritorii înregistrează I.C.S. Hunedoara, care a j fabricate din beton, 185 sufleteşte de carieră, de ma­ dau mina, aici unde dealurile Negru, Ion Preuteasa, bri­
obţinut un spor de producţie de peste lil Ia sută, recuperind ! tone construcţii metalice, şina sa. îmi spune că pulsa au ceva din sălbăticia „neal­ gadiera Crislina Legian,
astfel restanţele din ianuarie şi îndeplinind circa 17 Ia sută ! 16 206 mc beton, importante găsi şi un alt loc de muncă terată" încă, mina omului a precum şi şeful sectorului.
din planul anual. Cu succese asemănătoare pe luna februarie | cantităţi de tîmplărie. dar după ce a lucrat un timp Pa muncitoarea Margareta Csaszar, de la F.I.I.. Orăştle, o schimbat rosturile naturii. Ştefan Stoian.
se prezintă Grupul de şantiere construcţii forestiere, şantie­ VASILE GRIGORAŞ aici s-a legat sufleteşte de a- recomandă hărnicia, conştiiucio zilalea în producţie, rezultatele
rele Eucrgoconstrucţia Mintia, 7 Chişcădaga, conslruc- corespondent ceste locuri, de oameni, el buno pe care le obţine lună de lună, decadă de decadă. CONSTANTIN AOANEI
VIOREL HOTARIŞ
ţil-transporluri Deva şi altele. fiind moldovean, şi acum Foto : O. A.ZUGEANU revizor, C.F.R. Slmerla corespondent
Deva