Page 49 - Drumul_socialismului_1974_03

Proletari din toate fările, unifl-vă!
TEL E G R A M Ă

Comitetului Central

al Partidului Comunist Român

Tovarăşului

NICOLAE CEAUŞESCU

secretar general
al Partidului Comunist Român,
preşedintele Consiliului de Stat

BUCUREŞTI
Alături de întregul popor român şi noi, comuniştii, toţi oa­
menii muncii din judeţul Hunedoara, trăim In aceste zile cu
deosebită intensitate sentimentele de deplină şi nemărginită sa­
tisfacţie şi mindrie pentru strălucitul mod in care aţi transmis
Anul XXVI Nr. 5 963 VINERI 15 MARTIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI mesajul de prietenie, solidaritate şi pace popoarelor din Li­
beria, Argentina şi Guineea. Ne este tuturor deosebit de plă­
cut să luăm cunoştinţă de succesele care au încununat vizita
pe care dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general,
împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, aţi făcut-o in aceste
ţări ca mesageri ai statornicei noastre politici de pace şi
REZULTATE DE SEAMA prietenie, ca înaltă solie a po porului român.
Avem (erma convingere că vizita pe care dumneavoastră,
mult stimate tovarăşe secretar general, aţi făcut-o, împreună
cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in Liberia, Argentina şi Guineea
IN MAREA ÎNTRECERE a contribuit la întărirea şi adincirea relaţiilor de prie­
tenie dintre România şi aceste ţări, la dezvoltarea şi consoli­
darea relaţiilor de cooperare in domeniile economic, tehnico-
ştiintific şi cultural, slujind cauza generală a colaborării ţi
Gîndirea tehnică în acţiune păcii in lume.
Cu ocazia reîntoarcerii dumneavoastră pe pămîntul scum­
Una din căile de reducere a consumului de cocs in pei noastre patrii, permiteţi-ne să vă exprimăm întreaga noas­
elaborarea fontei este şi ac cea legată de mărirea tern­ tră recunoştinţă pentru neobosita muncă pe care o închinaţi
peraturii şarjei de aglomer are. Acest lucru se realiza înfăptuirii idealurilor naţiunii noastre, construcţiei socialismului
pînă nu demult prin introd ucerea returului cald în a- şi comunismului în România.
mestec şi adaos de praf de var in şarja de aglomerare, Urmind în mod neabătut minunatul exemplu pe care
Recent s-a mai adăugat un procedeu, care constă din fo- ni-l oferiţi zi de zi, prin întreaga activitate ce o închinaţi parti­
losirea apei calde la tobele do amestec.
Cu forţe proprii, un colec tiv de lăcătuşi condus de dului, poporului, scumpei noastre Românii, cauzei păcii şi
înţelegerii în lume, vă încredinţăm că noi, toţi comuniştii, toţi
Nicolae Pogan din secţia I aglomerare a pus in funcţiu-
ne o instalaţie care permite ridicarea temperaturii apei oamenii muncii hunedoreni ne vom consacra întreaga putere
pînă la 90° C, asigurînd creş terea temperaturii şarjei de de muncă înfăptuirii angajamentelor asumate in întrecerea pe
aglomerare cu ^5° C. care o desfăşurăm in cinstea aniversării Eliberării ţării şi a
celui de-al Xl-lea Congres al partidului, înfloririi necontenite a
Recuperare în ritm gistrat un record la extrac­ patriei noastre.
ţia de cărbune, care este
susţinut rodul muncii pline de ab­ In numele Biroului Comitetului judeţean
negaţie şi dăruire desfăşu­ Hunedoara al P.C.R.
Dornici să se ală­ rată pe frontul cărbunelui
ture colectivelor frun­ — cu 1 347 tone mai mult zarea Maistrul Constantin Buşe. împreună cu ' schimbul Ini ' Cos tică norobăţ, de la E.M. I‘aro şeni. Se discută despre organi­ IOACHIM MOGA
bunelor
ex­
consolidarea
rezultate
de
colectivul
obţinute
amplificarea
lucrului
pentru
extracţiei
pentru
cărbune,
de
taşe din cadrul Centralei într-o singură zi decît era ploatării. Fol,, : v. ONOIU prim-secretar
cărbunelui Petroşani, mi­ prevăzut prin preliminar.
nerii de la E.M. Ţebea ac­ In frunte, din nou mine­
celerează ritmurile pro­
ducţiei în scopul îndepli­ rii sectorului IV, care au CHEMAREA CONFERINŢEI PE TARĂ-VAST PROGRAM
nirii exemplare a planului extras de Ia începutul anu­
şl angajamentelor asuma­ lui peste prevederi 8 500 Comandament fundamental ’74: EFICIENŢA
te în marea întrecere. Spo­ tone cărbune. Angajamen­
reşte randamentul în a- tele anuale ale unor bri­ La întreprinderea de utilaj minier Petroşani DE LUCRU PENTRU AGRICULTORII HUNEDORENI
găzi din cadrul sectorului
bataje şi se depun efor­ au fost deja depăşite. Ion
turi susţinute pentru recu­
perarea restanţelor din Solomon dă cu ortacii săi PREGĂTIREA FORŢEI DE MUNCĂ SĂ FIE SINCRONIZATĂ
prima lună a anului. Do­ peste angajamentul de Ce acţiuni se întreprind pentru
vadă, creşterea cu 9,3 la 1 000 tone alte 1 400
sută a productivităţii tone cărbune. Petre Con­ CU MODERNIZAREA RAPIDA A PRODUCŢIEI
muncii. stantin şi brigada sa îmbu­
Realizind peste prevede­ nătăţeşte angajamentul la ameliorarea păşunilor ?
rile lunii trecute o pro­ 2 500 tone pe care pînă la
ducţie netă de cărbune de finele primei decade din H Economie modernă—cadre bine pregătite
220 tone, minerii de lă" martie îl depăşeşte cu 100 Acum este perioada cînd în fiecare comună şi unitate In. afară de aceasta, s-a
Ţebea se apropie de recu­ tone. H Policalificarea—o chestiune secundară ?De ce? agricolă trebuie întreprinse măsuri energice pentru creş- stabilit să se efectueze şi
perarea integrală a răml- Realizări bune obţin şi terea producţiei de iarbă pe păşuni. Cum se acţionează in lucrări de defrişare pe . 182
nerll In urmă. brigăzile de la pregătiri H Conducerea învăţfmîntului „la general" este vederea realizării în practică a unui asemenea obiectiv in hectare. Ceea ce s-a realizat
conduse de Gheorghe Belci comunele Toteşti. Itiu de Mori şi Geoagiu? pînă acum este departe însă
Record de producţie de la sectorul II şl Costa- o lipsă... concretă! de a oglindi o situaţie favo­
la mina Lupeni che Dobre de Ia sectorul m Au cuvîntul factorii de răspundere rabilă. indeplinindu-.se abia
III, care şi-au depăşit sar­ Se va obţine un spor se realiza în această primăva­ 30 la sută din plan. Un aseme­
Harnicii mineri din ca­ cinile de plan la zi cu -10 ră. Este' un exemplu care de­ nea procent nu reflectă o preo­
drul E.M. Lupeni au înre­ la sută. (PAGINA A II-A) de producţie de peste monstrează o grijă sporită cupare satisfăcătoare pentru
3(>0 tone iarbă faţă de valorificarea supe­ creşterea producţiei de iarbă
rioară a rezervelor de spo­ pe păşuni. De aceea se im­
Secretarul Comitetului co­ rire h producţiei agricole. ' . pune ca. în continuare, con­
I
[ Au încheiat munal de partid Toteşti, loan Defrişările se siliul popular comunal şi con­
asigure
C.A.P.
să
ducerile
ne-a
că,
Zeiconi,
informat
locuitori­
mobilizarea
tuturor
METRONOMUL semănatul culturilor in spiritul chemării adresate desfăşoară anemic lor satelor la defrişarea în­
pe
ţară
Consfătuirea
a
de
DEPLINA BOGĂŢIILOR cadrelor » de conducere din i tregii suprafeţe de păşuni sta­
bilite.
agricultură, în cadrul comunei
Despre stadiul lucrărilor de
; din prima urgentă Toteşti s-au întreprins acţiuni îmbunătăţire a păşunilor în
Trimisul nostru special la mina Muncel relatează : j Mecanizatorii din sec- susţinute pentru creşterea comuna Rîu de Mori ne-a Cînd vor sosi
DIN ADiNCURI j ţiile care deservesc coope­ producţiei de masă verde pc vorbit secretarul comitetului îngrăşămintele?
martie
10
Duminică,
păşuni.
rativele agricole din comu­ a.c., au participat la curăţa­ de partid şi primarul comunei, In comuna Geoagiu — ne-a
Mircea Ursii. Am reţinut din
Oamenii pe care i-am cu­ na Romos manifestă o răs­ rea de arborete, distrugerea relatările făcute că, pînă la declarat tovarăşul Aurel Za-
noscut cu puţin timp în ur­ Explicaţii lipsite de substanţă pundere sporită faţă de muşuroaielor, strîngerea spi­ începutul decadei a doua a haria, vicepreşedinte al con­
mă ti mai numim, pe bună soarta recoltei. Drept ur­ nilor şi pietrelor de pe pă­ acestei luni, s-au făcut lucrări siliului popular comunal —
dreptate, căutători de co­ mare, ei au folosit din plin şuni peste 140 de cooperatori de fertilizare pe 30 ha şi
mori. Pe vreme bună sau timpul bun de lucru în şi 34 de utecişti, reuşind să s-au curăţat 90 de hectare N. TlRCOB
rea, sub turla sondei ori cimp, inclusiv duminicile, finalizeze lucrările amintite din cele 150 cîte -s-au pre­
în subteran, aceşti harnici pentru restanţele acumulate reuşind astfel să încheie în ziua de duminică, pe o văzut pe comună. (Continuare in pag. a 3-a)
şi pricepuţi muncitori au de semănatul culturilor din suprafaţă de 28 de hectare.
prima urgenţă pe rele (iO
fiecare dată cîte ceva de de hectare “planificate. Con­ Făcînd un bilanţ al rezulta­
spus, aducînd în circuitul e- Este o realitate că mina torii de răspundere cu care a fost scos din funcţiune - comitent cu aceasta — ne-a telor obţinute, interlocutorul
conomic noi carate de bogă­ Muncel, sau după denumirea am discutat la. mină. S-au este vorbo de a creşte in informat tovarăşul Zeve- ne-a precizat că, pînă la
r
ţii pe care apoi minerii le oficială „secţia mină Muncel făcut referiri la fel şi fel de mod corespunzător randamen­ dei Stănilă, secretarul co­ sfîrşitul primei decade a lunii Mh k\ /iion/£A^/ydcd \ f \ / \l
valorifică din plin. a Exploatării miniere Deva”, impedimente (despre care tul muncii în subteran. Acest mitetului comunal de partid martie a.c., s-a efectuat de­ In a n u l j u b i l i a r a aV
„pluteşte” undeva la nivelul vom scrie detaliat în „metro- lucru însă nu se petrece. De frişarea arboretelor de pe 55
DRUMURI Şl CĂUTĂRI sarcinilor de plan. Aici nu nomurile" următoare), dar ni­ di ci, deci, primul factor ge­ Romos — Ia C.A.P. Vaidei, de hectare, reprezentînd cu 5
sînt probleme cu realizarea meni nu a avut îndrăzneala nerator de restanţe. Romos şi Romoşcl s-au a- hectare în plus faţă de ceea
Pe la Hondol am trecut nu rat şi pregătit însemnate
producţiei în nici o decadă să afirme că, în primul rind, ce s-a planificat, iar-lucrările
de mult. Ne-a impresionat şi în nici o lună de la înce­ Şeful coordonator al sec­ suprafeţe destinate cultu­ simple do igienă s-au aplicat Adunările de detaşament au declanşat
ritmul intens de lucru des­ put de trimestre. „Probleme­ ţiei, ing. Victor Corinda, ne-a rilor de cartofi şi porumb. pe 112 hectare din 190 pre­
făşurat în subteran pentru le" apar abia pe terminarea dat următoarea explicaţie : văzute. O contribuţie merito­
delimitarea unor zone bogat — Necazurile provin 'din Iniţiative şi acţiuni eficiente
perioadei de plan, adică a- rie la efectuarea lucrărilor pe
mineralizate. Natura a fost tunci cînd nu se mai poate • Se „răzbună" pro- două direcţii : în primul rind, păşuni şi-au adus-o Gaşpar
darnică aici, omului reve- cedeul plasării sarcinilor nu sa confirmă în toate a-
„împinge" nimic din produc­ Ştefoni, Victor Contor, Waser- Intre 20 februarie şi 10 a lll-a C şi a Vl-a A co­
nindu-i sarcina dificilă, dar ţia restantă. Aşa se întîmplă in ultima perioadă a tri- batajele concentraţia prevă­ man Artiîr, Sofia Vîrvoni, martie în organizaţiile de
pasionantă, frumoasă, de a şi acum. In ianuarie şi fe­ mestrului zută de metal. In al doilea Ion Ştefoni, Aro.n Mălinescu, pionieri din judeţ s-au des-' mandanţii de grupă şi, alţi
pune in evidenţă noi bogăţii. bruarie, la fiecare decadă şi • Grija cadrelor de rind este aprovizionarea de­ Aurel Dănceseu, Ion Bărbu- făşurat adunări de detaşa­ pionieri au stabilit să între­
inopinate
prindă
vizite
la
— De cit timp lucraţi aici, în fiecare lună s-a raportat conducere - trebuie în- ficitară cu piese de 'schimb ■lescu şi alţii. ment destinate analizei si­ ■ elevii cu situaţie slaba la
tovarăşe geolog Mihai Vălu- planul îndeplinit sută la sută. dreptată prioritar spre a- pentru perforatoare şi mdşi- O deosebită atenţie s-a a- tuaţiei la învăţătură, căută­ învăţătură, să urmărească
nile . de încărcat. Problemele
reanu ? Nici un gram în plus, nici în bataje sînt cunoscute, inclusiv la cordat şi fertilizării pajiştilor. rii soluţiilor optime prin în ce măsură îşi respectă
— Am colaborat încă de minus. Acum însă, la jumă­ • Cind 7 brigăzi ' din conducerea exploatării şi cen­ Astfel, din cele 70 de hectare care organizaţia de pionieri programul zilnic. Comanda­
la începutul cercetărilor cu tatea ultimei luni din trimes­ 9 nu-şi lac planul, nu tralei, dar - ştiţi . dumnea­ planificate s-au aplicat în­ poate, contribui la îmbună­ mentele detaşamentelor a
alţi colegi la lucrările înce­ tru, „explodează” nerealiză- este o situaţie liniştitoare voastră - sînt greu de re­ grăşăminte chimice pe 55 tăţirea. pregătirii şcolare. A Ifl-a B şi a Vl-a B au sta­
pute cu ani în urmă. Era o rile. Care sînt ele î zolvat. hectare. Acţiunea eăte în curs fost prilejul reafirmării ini­ bilit, de asemenea, să se
zonă cunoscută doar în par­ — Nu sînt prea mari, se de desfăşurare, prin grija ţiativei şi ingeniozităţii pio­ deplaseze acasă la elevii cu
te, prin cîteva ■ lucrări mai exprimă pe un ton liniştitor Sigur, sint greu de rezol­ consiliului popular comunal niereşti, al intensificării pre­ situaţie slabă la învăţătură
vechi. Timpul a elucidat inginerul Gheorghe Motocea. restanţa la minereu extras vat asemenea probleme. Dar fi-ind procurate îngrăşăminte ocupării comandanţilor de şi să ţină o strînsă legătură
-
însă problema cu n + 1 ne­ E vorba la extracţie cam de este urmarea „plasării" sar­ tocmai de la acestea pleacă chimice pentru fertilizarea a detaşamente, de grupă şi u- cu părinţii. La a TV-a A pio­
cunoscute, privind craterul şi producţia minei pe o zi. cinilor de plan în ultima pe­ cele mai multe greutăţi. Ni 180 hectare. S-au creat, da­ nitate, a tuturor pionierilor, nierii care au obţinut note
le confirmă oamenii :
subvulcanul din zonă. Deci cîteva sute de »yne rioadă. Totuşi, din cele spu­ torită acţiunilor iniţiate de pentru a onora anul aniver­ slabe sînt obligaţi să rapor­
Eu şi brigada mea nu
—
Deşi tînăr, geologul Vălu- bune, încorporate de fapî'in- se de tovarăşul Gheorghe stăm rău, ba chiar am şi dai consiliul comunal al Frontu­ sării organizaţiei prin rezul­ teze în faţa detaşamentului
reanu are o bună experien­ tr-o zi de lucru efectivă pe Bele, secretarul comitetului lui Unităţii Socialiste, con­ tate buhe la învăţătură. şi unităţii de ce nu s-au pre­
ţă practică, ştie întotdeauna întreaga mină. Sau, şi mai de partid al minei, rezultă numoi pe luna asta in plus diţii pentru ca în acest an să La’ Şcoala ‘ generală nr. 1 gătit. Iniţiativa „Grupa în
150 tone de minereu — ne
ce are de făcut şi acest lucru concret spus, înseamnă mun­ că planul mediu zilnic este spune şeful de brigadă Adam se obţină o producţie supli­ din Brad, în cadrul adună­ acţiune" aparţine clasei a
îi asigură zilnic noi satisfac­ ca • irosită într-o zi a circa mai mare acum decît in pri­ Rotea, care lucrează in aba­ mentară de peste 360 000 kg rilor claselor a VTI-a A şi a IV-a Ii şi vizează ca rezul­
ţii. Are şi oameni minunaţi, 650 de mineri care lucrează mele 2 luni cu peste 5 la tajul nr. 4, intermediar. Vă masă verde pe păşuni, repre­ IV-a B, s-a stabilit ca fie­ tatele la învăţătură concen-
alături de care lucrează. U-- la Muncel. Cum s-a ajuns sută, iar pe total lună mar­ zentînd echivalentul unei pro­ care comandament de deta­
nul dintre aceştia este Gheor­ aici ? tie cu 8 la sută. In condiţiile rog să notaţi că ortacii mei ducţii de cel puţin 600 hl şament să raporteze la înce­ Prof. DORUŢA MARGINEANU
ghe Gusin, conducătorul unei L. VISKIt lapte sau 15 tone carne. Spo­ putul şedinţelor cu părinţii comandant instructor de
formaţii de muncă alcătuită La această întrebare nu în care nu a Intervenit nici o Frezorul Alexandru lenei, din rul de producţie va fi mult situaţia la învăţătură. . La unitate
din 12 oameni, care lucrează am primit un răspuns con­ punere în funcţiune a vreu­ atelierul montaj radiatoare al mai mare dacă se ţine seama clasa a IV-a C, comandan­ Şcoala generală nr. 1 Brad
I.V. Călău, lucrează de 25 ani
la săparea drumurilor sub­ cret. De la nici unul din fac­ nui abataj - dimpotrivă, unul (Continuare In pag. a 3-a) In acelaşi loc de muncă, depă- că circa 16 hectare păşune se ţii de grupă au hofărît să
terane. şlndu-şl planul lună de lună. vor putea iriga prin amenajă­ controleze zilnic temele La (Continuare in pag. a 3-a)
— Harnici nevoie mare oa-v rile noi ce sînt prevăzute a
menii lui Gusin! — ne de­
clară plin de mindrie secre­
tarul organizaţiei de bază de
sil
ANALIZA ACTIVITĂŢII
la sector, tovarăşul loan ÎN PAGINA A III-A realizatorilor prof. a fost DEZBATERI LA 1 aceste zile alte 5 hectare. Siderurgistul din Hune­ municipiul Deva. de e-
de
făcută
Petrlşor
Vedinaş. Numai intr-o lună SPORTIVE DIN Ciorobea, metodist la E.M. LUPENI Acţiunea de plantare se doara va avea loc un xcmplu. s-au desfăşurat
află. în plină desfăşurare,
concurs de selecţie pen­
de
ei au săpat 87 ml la 6 ca­ VALEA JIULUI Centrul judeţean de în­ Comitetul sindicatului, DE LA fiind prevăzut ca hameiş- tru ocuparea unor posturi astfel Trustul adunări con­ la
de
I.T.A..
meră de sondă, lucrare care O Reporterul nostru în Ieri s-a desfăşurat, la drumare a creaţiei popu­ împreună cu comitetul oa­ tea să ajungă în acest vacante in cunoscutul an­ strucţii. LE.C. Mintia si
lare şi a mişcării artis­
trebuia terminată urgent. post fix la ferma din Petroşani, şedinţa birou­ tice de masă şi Nicolae menilor muncii de la Ex­ an la 100 hectare. samblu folcloric ,,Haţe- în alte unităţi.
lui executiv al Consiliului
gana .
u
ploatarea minieră Lupeni.
Am mai aflat că oamenii Călan a I.A.S. Haţeg judeţean pentru educaţie Maţegan, activist al Co­ a organizat, recent, Ziua „RECOLTĂ" Pentru amatori amintim VREMEA
municipal Deva
mitetului
fizică şi sport. In princi­
lui Gusin, ca dealtfel şi ai relatează : PRODUC­ pal, şedinţa a analizat al U.T.C. brigadierului. A fost pri­ VlNĂTOREASCA numărul şi profilul locu­ Pentru 24 ore
rilor vacante : doi solişti
unor
lejul
pe
dezbateri
lui Ion Sălăjan, obţin lunar ŢIA DE LAPTE A modalităţile In care au problemele calităţii pro­ Lucrătorii Ocolului sil­ instrumentişti (acordeon şi Vreme relativ frumoa­
în
viaţa
102-103 ml înaintări. Suc­ SCĂZUT, IN VREME fost transpuse municipiului INTILNIRE CU CITITORII ducţiei, ale lucrărilor în vic Pui au. pe lîngă alte contrabas) şi doi solisti să, eu cerul mai mult
sarcini,
recoltarea
de
sportivă,
vocali de muzică populară
şi
a
cesul este asigurat şi de me­ CE CONSUMUL DE Petroşani prevederile Ho- ELEVI subteran. La Clubul sin­ vînat pentru export. Ei tbăieti sau fele). noros. Viului va sufla
dicatelor din Lupeni a a-
slab, pînă la potrivit din
canismele de care se folosesc. FURAJE S-A DU­ tăririi Plenarei C.C. al Ieri, elevii şcolilor ge­ vut loc consfătuirea „Con­ s-au dovedit a fi nu nu­ est şi sud-est. Tempera­
BLAT P.C.R. cu privire la dez­ nerale nr. 7 din Hune­ ducătorul procesului de mai burii silvicultori ci şi ADUNARI ALE tura va fi cuprinsă noap­
Lemnul de mină devenise voltarea continuă a edu­ doara şi Teliuc s-au în- producţie — conducător buni vînători. Fără a fi COMISIILOR tea între minus t şl 2
la un moment dat o proble­ • Concursul gazetelor caţiei fizice şi sportului. tîlnit cu scriitorul Irimle politic", cu participarea i» poveste vînătorească — INGINERILOR SI grade. Iar ziua între 8 şl
mă la Hondol. La susţinerea de perete şi satirice Străuţ, originar din Va­ maiştrilor şi inginerilor ci au tras precis la ţin­ TEHNICIENILOR' 11 grade.
tă şi astfel au vînat şl
lea Jiului, autorul volu­
lucrărilor miniere se folosea • Rezultatele întrecerii PREMIERA mului „Alungarea balau­ de la E.M. Lupeni. livrat la export 555 kg PENTRU URMĂTOARELE
Eveniment
in
important
prea mult lemn. Maistrul pentru buna gospodă­ •CINEMATOGRAFICA rului" recent apărut in FESTE 5 HA PLANTATE carne, depăşind prevede­ viaţa asociaţiei profesio­ DOUĂ ZILE
Gheorghe Vrabie a avut ceva rire şi înfrumuseţare Ieri, a avut Ioc ia ci­ Editura Ion Creangă. Cn CU HAMEI rile planului. nale a inginerilor şi teh­ Vremea se încălzeşte u-
de spus şi în acest sens. a localităţilor pe 1973 nematograful „Arta" din prilejul intîlnlrii, autorul CONCURS LA nicienilor, în acesle zile şor. Cerul va fi schim­
Deva premiera noului a citit cîteva fragmente La cele 10 hectare plan­ „HAŢEGANA" au Ine adunările de dări bător. cu înnourări mai
O Nici un minut pier­ film românesc : „întoar­ din volumul aflat sub ti­ tate cu hamei în anul de seamă şi alegeri la accentuate spre sfîrşitul
C. DUMITRU cerea lui Magellan". Pre­ par. „O faptă de un mi­ trecut, în cadrul I.A.S. Tn ziua do 17 martie nivelul comisiilor (lin în­ intervalului, rind vor că­
dut din timpul cetă­ zentarea filmului şl a lion". Mintia, s-au adăugat în a.c., orele 9.00. la Clubul treprinderi si instituţii. In dea ploi locale.
ţeanului
(Continuare în pag. a 3-a)
9