Page 5 - Drumul_socialismului_1974_03

pSWT

Proletari din toate fările, unlfl-vă! Răspunzînd chemării

tovarăşului Nicolae Ceausescu
»______________________ ______________________________!_____________

Oamenii muncii de pe ogoarele judeţului

Hunedoara sînt angajaţi responsabil

la înfăptuirea măreţului program

de creştere a producţiei agricole

■ Dacă munca este @ La cultura griului se

Anul XXVI Nr. 5 952 SIMBĂTĂ 2 MARTIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI vor obţine 2 (>00 kg la
mai
kg
cu
100
hectar,
mult decît s-a planificat.
spornică, pămintui lui se va realiza o produc­
cultura
0
La
porumbu­
ţie medie de 3 400 kg la
încheierea lucrărilor Conferinţei pe ţară a cadrelor de va rodi mai bine hectar, cu 100 kg în plus
faţă de plan.
agricole
a.
cooperativei
Terenul
fermei
legumicole
conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste E un loc cît se poate de prielnic pentru legumicultura. Stă în puterea
de producţie din Simeria este situat pe malul Mureşului.
Se obţin an de an producţii mari de legume şi zarzava­ noastră să obţinem
turi. Meritul este desigur al cooperatorilor. Datorită mun­
Vineri, 1 martie, au luat cii lor făcute de fiecare dată la timp şi cu pasiune, pă- producţii mai bune.
şfîrşit lucrările Conferinţei pe CU VÎNTAREA TOVARĂŞULUI mîntul a dat mereu roade bogate. Tn anul 1973. de pildă,
din legumicultură s-a obţinut un venit de 1 174 414 lei,
ţară a cadrelor de condu­ cu aproape 200 000 lei mai mult decît s-a planificat. Vom face totul
cere din unităţile agricole de Deşi rezultatele au fost, fără nici o îndoială, bune şi
stat şi cooperatiste, eveni­ în anul trecut, membrii cooperatori de la Simeria sînt
ment de o deosebită impor­ totuşi nemulţumiţi. pentru atingerea
tanţă pentru viaţa satului ro­ . NICOLAE CEAUŞESCU
mânesc, a întregii ţări, cu „Ascultînd la posturile noastre de radio şi studiind acestui tel
profunde implicaţii in acce­ din presă cuvîntarea secretarului general al partidului,
lerarea mersului înainte al tovarăşul Nicolae Ceauşescu. la Conferinţa pe ţară cu
naţiunii noastre pe calea e- Dragi tovarăşi, Şi sînt multe organele care dintre întreprinderile de stat tape de dezvoltare a agri­ cadrele de conducere din un ităţile agricole de stat şi
dificării societăţii socialiste au de făcut cîte ceva ! — nu numai din agricultură, culturii în România. cooperatiste, am tras concluzia — afirma cooperatoarea Partidul şi statul nostru
multilateral dezvoltate, a pro­ Lucrările conferinţei la ca­ Sînt convins că vom reuşi dar şi din alte domenii de Industria noastră socialistă Sofia Bertoi — că nici noi nu am desfăşurat o activitate au elaborat un program
gresului şi bunăstării. re participă cadrele de bază să găsim soluţiile corespun­ activitate — şi cooperativele a acumulat şi ea multă ex­ pe măsura posibilităţilor şi condiţiilor pe care le avem grandios de dezvoltare şi
întreaga desfăşurare a lu­ din agricultură se apropie de zătoare problemelor ridicate, agricole. perienţă. Putem spune că a- create. Mi-au rămas întipărite în memorie cuvintele to­ modernizare a agriculturii,
crărilor - dezbaterile în şe­ sfîrşit. Timp de trei zile, au aducînd îmbunătăţirile ne­ Am adoptat, de asemenea, vem o industrie constructoa­ varăşului Nicolae Ceauşescu : .....Civilizaţia însăşi e re­ asigurîndu-se premise fa­
dinţele plenare şl în cadrul fost dezbătute pe larg pro­ cesare în domeniile în care cu cîteva minute mai înain­ re de maşini în stare să re­ zultatul muncii ! Progresul viitorului e legat de muncă ! vorabile pentru obţinerea
celor 20 de comisii de lu­ blemele legate de dezvoltarea s-au făcut propuneri, asigu- te, o chemare către toţi cei zolve în cîţiva ani proble­ Trebuie să punem capăt tolerării chiulangiilor, a acelo­ unor producţii agricole ve­
cru, cuvîntul celor 426 de agriculturii noastre socialiste. rînd în general perfecţiona­ ce lucrează în agricultură. mele cele mai complexe ale ra care cred că se poate trăi fără muncă în România". getale şi animale tot mai
vorbitori - a fost dominată S-au analizat rezultatele ob­ rea întregii noastre activităţi, Ea se adresează, în acelaşi dotării agriculturii cu maşini Aceste cuvinte mi s-au lipit de inimă, pentru că eu una ridicate şi cu cheltuieli mai
de spiritul expunerii tovarăşu­ ţinute în anii construcţiei so­ astfel ca, realmente, confe­ timp, şi muncitorilor, cadre­ de mare randament, să asi­ fac parte din rîndurile acelora care s-au împlinit prin reduse. Am luat cunoştinţă
lui Nicolae Ceauşescu, amplă cialiste, precum şi rezultatele rinţa să marcheze o ridicare lor tehnice din industrie, de gure mecanizarea completă muncă. Prin munca desfăşurată în agricultură ! Soţul
analiză a rezultatelor obţi­ obţinute în cei trei ani din simţitoare a muncii de con­ fapt oamenilor muncii din a agriculturii, în toate do­ meu este invalid de război, iar părinţii sînt bătrîni. Cu PAVEL FURCA
nute pînă acum, a căilor de acest cincinal, s-au făcut ducere, a soluţionării pro­ toate sectoarele de activita­ meniile de activitate, ceea toate acestea, am reuşit cu palmele mele să le asigur o brigadier de cimp
perfecţionare şl creştere a e- multe sugestii şi propuneri. blemelor ce privesc bunul te din România; realizarea ce va duce la transforma­ la C.A.P. Cristur
ficienţei activităţii, document Putem spune că dezbaterile mers al tuturor sectoarelor programului de dezvoltare a rea radicală a muncii din N. PANAITESCU
programatic pentru dezvolta­ conferinţei constituie un ade­ agriculturii din România. (A- agriculturii noastre socialiste agricultură, apropiind-o de (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare in pag. a 3-a)
rea viitoare a agriculturii vărat forum democratic, o plauze puternice). nu poate fi garantată decît cea industrială. (Aplauze pu­
noastre la nivelul exigenţelor expresie a democraţiei so­ în măsura în care toate ce­ ternice).
de astăzi, pentru a cărui cialiste, a participării largi S-au adoptat cele trei sta­ lelalte sectoare şi, în primul Avem, de asemenea, o in­
transpunere în viaţă confe­ a întregului popor la condu­ tute care reglementează pro­ rînd, industria socialistă,
rinţa pe ţară s-a angajat so­ cerea destinelor naţiunii bleme deosebit de importan­ cercetarea ştiinţifică, trans­ dustrie chimică ce s-a dez­ IN MTIMPINAREÂ ZILEI DE 8 MARTIE
lemn, dînd astfel glas ho- noastre pe calea socialismu­ te pentru dezvoltarea, pe o porturile îşi vor aduce con­ voltat continuu şi care, în
cîţiva ani, va fi în stare să
tărîrii tuturor oamenilor mun­ lui şi comunismului. (Aplau­ bază superioară, a cooperă­ tribuţia activă la soluţiona­ rezolve complet problema
cii de pe ogoare de a face ze puternice). rii, specializării, industriali­ rea multiplelor probleme de îngrăşămintelor şi celorlalte
totul pentru a îndeplini cinci­ •Dezbaterile s-au caracteri­ zării producţiei agricole, a care depind creşterea pro­ chimicale necesare agricultu­ flori pentru florile oraşului
nalul înainte de termen, de zat prin înaltul spirit de răs­ perfecţionării conducerii şi ducţiei agrare şi ridicarea rii. Ştiu, în cadrul conferin­ De ziua
a înfăptui neabătut obiecti­ pundere cu care tovarăşii îndrumării agriculturii. Tre­ vieţii satelor. (Aplauze pu­ ţei, vorbitorii au arătat că
vele puse în faţa lor de care au luat cuvîntul au a- buie acum să acţionăm în ternice). Aş dori să fie bine vor mai multe îngrăşăminte.
partid. nalizat atît rezultatele bune, mod hotărît pentru a aşeza înţeleasă această chemare, Sînt îndreptăţite aceste ce­ Femeile din oraşul Si­ prin acţiuni care aduc la­
Ca şl In celelalte zile ale cît şi lipsurile, neajunsurile activitatea pe baza principii­ atît de cei din agricultură, reri. Dar, aşa cum am men­ lor meria ţin la aşezarea udă hărniciei femeilor. Co­
conferinţei, cei peste 8 000 de care s-au manifestat şi se lor şi normelor înscrise în cît şi de toţi'oamenii mun­ lor centenară, atît de mult mitetul de spirijin de pe
participanţi au întîmpinat so­ mal manifestă în activitatea aceste statute. Apreciez că cii. Să unim toate eforturile ţionat în expunerea mea, am O scrisoare îngrijit scrisă întinerită în ultimii ani, şi lîngă căminul de zi al
sirea tovarăşului Nicolae unor unităţi, a unor sectoa­ normele din statute creează pentru- a soluţiona în cele pierdut, de fapt, 3 cincinale vor ca prin hărnicia lor I.M.M.R. a organizat o ac­
Ceauşescu in marea sală a re din agricultură. S-au a- o bază nouă de organizare mai bune condiţiuni nume­ în asigurarea chimizării a- avînd presat între filele e s-o facă mai frumoasă, mai ţiune meritorie, la care fe­
lucrărilor cu deosebită căl­ dus multe critici întemeiate. a agriculturii noastre, asigu­ roasele probleme legate de griculturii, prin nerealizarea un gingaş ghiocel, a sosit la plină de prospeţime. Cînd
dură şl entuziasm, expresie Sper că toţi cei care au fost ră condiţii mai bune pentru dotarea şi bunul mers al a- prevederilor stabilite. Acum redacţie sub semnătura elevu­ comitetul orăşenesc al fe­ meile s-au întrecut în hăr­
nicie. Bilanţul acesteia? Au
a sentimentelor de dragoste vizaţi prin aceste critici —• conducerea şi îndrumarea ei, griculturii, inclusiv de finan­ funcţionează deja cîteva lui Nicolae Gostian, din cla­ meilor a repartizat pe co­
faţă de partid, faţă de secre­ începînd cu organele centra­ ţarea în condiţiuni corespun­ mari combinate chimice. Sînt fost confecţionate plăpumi,
tarul general. Minute în şir pentru creşterea producţiei zătoare a .activităţii agrico­ în construcţie — urmînd să sa a IV-a a Şcolii generale misiile din circumscripţii feţe de pernă şi cearşafuri
au răsunat ovaţii puternice, le, cu ministerele care au agricole, specializarea în pro­ le ! dea producţie în acest an din Govăjdia (Ghelar). Nicu- sarcinile economice, asu­ — care au adus căminului
urale neîntrerupte, asistenţa de soluţionat un şir de’ pro­ ducţie, organizarea activită­ Totodată, să unim efortu­ şi anul viitor — încă 4 mari şor îşi începe scrisoarea cu mate din planul consiliu­ de copii al I.M.M.R. econo­
în picioare scandînd înde­ bleme legate de asigurarea ţii industriale,—. atît a pre­ rile pentru a smulge pnrnîn- unităţi, care \ţor realiza îm­ lui popular pe acest an, mii în valoare de 4 000 lei.
lung : „Ceauşescu - P.C.R.". dezvoltării în bune condiţi- lucrării unor produse agrico­ preună, peste 1 milion 200. poezioara : „Cine mă-ngrijeş- gospodinele au hotărît să Joi după-amiază, sala
uni a agriculturii ţării noas­ le, cît şi a altor activităţi tului recolte tot mai bogate ! de tone îngrăşăminte sub­ te ?/ Cine mă iubeşte?/ Z preia o mare parte din cea
In prezidiu au luat loc to­ tre şi, în primul rînd, cu Avem mari posibilităţi de a stanţă activă. Sînt proiecta­ mică de festivităţi a clubu­
varăşul Nicolae Ceauşescu, Ministerul Agriculturii — industriale. Există deja un face ca tot ce a fost înscris te, de asemenea, cîteva mari de zi munceşte/ Pentru a mă mai migăloasă, dar fru­ lui din localitate s-a do­
secretar general al Partidului vor lua măsurile necesare număr destul de mare de în chemare, toate concluziile unităţi ce urmează să intre creşte./ Vă daţi seama ? Este moasă muncă: sădirea flo­ vedit cu adevărat prea mi­
care
Comunist Român, preşedinte­ în vederea remedierii nea­ cooperative financiare dispun de care au reieşit din conferin­ în producţie în anii urmă­ mama !". Apoi ne mărturi­ rilor în zonele verzi. Gos­ că pentru numărul mare de
mijloace
însemna­
le Consiliului de Stat al Re­ junsurilor semnalate. De a- ţă să fie aplicate, în vede­ tori. Deci. există condiţii podinele Cornelia Petru- femei care au ţinut să fie
publicii Socialiste România, semenea, Uniunea Naţională te şi se pot asocia cu între­ rea dezvoltării în ritm ra­ reale ca, în următorii cîţiva seşte : „Pentru mama, pen­ ţiu şi Dorina Popa au ve­ prezente la întîlnirea cu
tovarăşa Elena Ceauşescu, to­ a 'Cooperativelor, trusturile prinderi de stat — nu nu­ pid şi la nivel înalt, a tu­ ani, agricultura noastră să tru toate mamele noastre nit cu o iniţiativă, primită tovarăşele Elena Bălan
varăşii Emil Bodnaraş, Manea şi direcţiile agricole, consili­ mai din agricultură, dar turor sectoarelor de activita­ poată dispune de îngrăşă- noi elevii Şcolii generale cu bucurie de masa de fe­ (Deva) şi Koto'y Rozalia
Mănescu, Gheorghe Pană, ile populare judeţene şi co­ chiar şl din sectoare indus­ te din agricultură. (Aplauze mintele şi chimicalele nece­ din Govăjdia, sub îndruma­ mei: „Vom pregăti noi ră­ ,Simeria) cu stagiu de partid
Mie Verdeţ, Maxim Bergliianu, munale trebuie să ţină sea­ triale — pentru organizarea puternice). sare creşterii producţiei a- sadurile pentru florile pe din ilegalitate. Munca, lup­
Gheorghe Cioară, Lina Cio- ma de criticile şi sugestiile la sate a unor secţii * de pro­ gricole. rea tovarăşei învăţătoare Lu­ care le vom sădi. Ne an­ ta şi viaţa acestora au con­
banu, Constantin Drăgan, E- făcute în cadrul conferinţei. ducţie industrială. Această De asemenea. în cursul cia Lucaciu, am pregătit un gajăm să dăruim oraşului, stituit pentru participante­
mil Drăgănescu, Janos Fa- Comitetele judeţene de partid, colaborare va asigura o ri­ conferinţei v-au mai fost Industria noastră este. as­ frumos program artistic ş: prin răsadniţele noastre, le la întîlnire momente e-
zekas, Petre Lupu, Dumitru toate organele şi organiza­ dicare generală a nivelului prezentate şi alte documente tăzi, în stare să răspundă tu­ cîte un mic dar pe care le 6 000 fire de flori". Aceste moţionante. iar programul
Popescu, Leonte Răutu, Gheor­ ţiile de partid este necesar satelor şi comunelor noastre, pe care le-aţi studiat şi dez­ turor cerinţelor puse de sar- vom oferi de Ziua femeţi. de poezii şi cîntece închi­
ghe Stoica, Vasile Vîlcu, Şte­ să tragă concluziile cores­ va da posibilitatea coopera­ bătut — şi care, în cursul c.ina realizării unei agricul­ zile de început de martie nate partidului, ţării şi
fan Voitec, losif Banc, Con­ tivelor să-şi investească fon­ săptămînilor următoare, vor turi intensive de înaltă pro­ Vrem ca de ziua lor, ma­ sînt pentru cele două gos­ mamei, dăruit de către co­
stantin Băbălău, Petre Biajo- punzătoare pentru a acţiona durile în activităţi producti­ căpăta putere de lege sau ductivitate. mele noastre dragi să fie şi podine zile pline de lucru. piii grădiniţei nr. 2 — a
în vederea lichidării cît mai
de hotărîre. Ţinînd seama de
vici, Cornel Burtică, Miron ve, să asigure lucru în tot Cercetarea ştiinţifică a ob­ mai mîndre de fiii lor“. Sărbătoarea de la 8 Mar­ întregit plăcut calda ma­
Constantinescu, Aurelia Dăni- rapide a lipsurilor, pentru cursul anului şi. în general, toate acestea, putem spune ţinut, de asemenea, un şir tie e întîmpinată la Simeria nifestare.
în
bune
condi­
lă, Miu Dobrescu, Mcgdale- organizarea întregii activităţii să contribuie atît la creşte­ că, de fapt, conferinţa a dez­ de succese, a rezolvat unele
ţiuni
a
na Filipaş, Mihai Gere, Ion rea nivelului de viaţă a lo­ bătut un şir de documente probleme complexe. Avem
lliescu, Ion loniţă, Vasile Pa- din agricultură. menite să creeze un cadru forţa necesară şi experienţa
cît
satelor
şi
tilineţ, Ion Păţan, Ion Stănes- S-au făcut şi unele refe­ cuitorilor avuţiei generale la mai corespunzător întregii care ne permit să punem şi
sporirea
a
cu, Mihai Telescu, losif U- riri autocritice. Este drepf>. întregii ţări. (Aplauze pre­ activităţi de dezvoltare a 'în faţa cercetării sarcini noi. Furnalişfii hunedoreni Angajamente entuziaste, |
glar, Richard Winter, Ştefan autocritica nu a fost chiar lungite). producţiei agricole, de ridi­ Aţi auzit vorbindu-se aici
Andrei, membri ai C. C. al la înălţime, dar sper că to­ care a satului socialist, a de hibrizi de porumb cu o
P.C.R., ai Consiliului de Stat varăşii vor avea în vedere, Trebuie să înţelegem că în nivelului de trai material şi producţie de 20 sau peste 20 şi furnalele hunedorene
şi ai guvernului, prim-secre- atunci cînd concluziile şi aceste probleme este nevoie spiritual al ţărănimii noas.- de tone la hectar, de semin­
tari ai comitetelor judeţene hotărîrile conferinţei vor fi să fim cît mai îndrăzneţi. tre, al tuturor oamenilor ţe de grîu care dau o pro­ mobilizatoare
de partid, activişti de partid dezbătute cu activul de Să respectăm normele stabi­ muncii. ducţie de 8—10 tone la hec­
şi de stat, cadre din unele partid, cu toţi cooperatorii lite în statut, legile ţării, De aceea, se poate spune tar. Putem pune. realmen­ Imagini contopite intr-un
ramuri industriale, oameni de şi oamenii muncii din agri­ dar să nu ne împiedicăm de că această conferinţă mar­ te, în faţa cercetării din a-
ştiinţă şi cultură-. cultură, să nu uite că este concepţii învechite — aşa chează o etapă nouă în dez­ gricultură, sarcina de a re­ B.J.Â.T.M. Deva
In cronica acestui forum al necesară o analiză autocriti­ cum am mai spus şi în ex­ voltarea agriculturii noastre zolva probleme complexe, de singur sens: rodnicia muncii!
satului românesc, al oameni­ că a lipsurilor proprii. Nu­ punerea de la început —, socialiste — şi anume trece­ a crea noi soiuri de hibrizi
lor muncii de pe ogoarele mai aşa va exista garanţia de teorii abstracte. Să în­ rea la o agricultură intensi­ pentru cereale, legume, plan­ Adunarea generală a oamenilor mun­
patriei, vor rămîne înscrise că vom putea lichida cu de- ţelegem că trebuie să unim vă, de înaltă productivitate te tehnice, pentru pomicul­ — La noi, prima primii trei ani ai cii din cadrul Bazei judeţene de aprovizio­
la loc de cinste, vor dăinui săvîrşire, mai rapid, neajun­ eforturile întregului nostru şi eficienţă economică. Fără tură, viticultură, deci pentru lună a anului a fost cincinalului cu o de­ nare tehnico-materială Deva a stabilit ur­
peste vreme în amintirea tu­ surile şi lipsurile ce mai popor pentru o mai rapidă îndoială că şi pînă acum am întregul sector vegetal. A- lună de virf — ne păşire a sarcinilor mătoarele angajamente in întrecere pe
turor participanţilor la con­ dăinuie în munca noastră. dezvoltare economico-socia- obţinut o serie de rezultate, vem garanţia că va solu­ mărturisea Petre de peste 44 502 tone anul 1974 :
ferinţă momentele în care Aceasta este valabil şi pen­ lă a ţării, că alianţa dintre dar sîntem încă departe de ţiona cu succes aceste pro­ Puţinelu, maistru de fontă. Ne aflăm,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu tru miniştrii care au luat muncitori şl ţărani nu este a spune că am realizat o a- bleme I Putem pune şi sar­ principal la creu­ deci, între oameni • Realizarea ritmică a planului de des­
şi tovarăşa Elena Ceauşescu, cuvîntul, pentru primii se­ o teorie, nu este o lozincă gricultură de un asemenea cina rezolvării mai rapide zet. Spun aceasta harnici, s-ar putea facere pe gestiuni şl depozite la toate ’
alţi conducători de partid şi cretari care au vorbit aici. abstractă, nu înseamnă co­ nivel. Pe baza rezultatelclr a problemelor din zootehnie, gindindu-mâ la cele spune cu tradiţii vechi grupele de materiale şi obţinerea unei de­
de stat, s-au aflat, în pauza Deci şi conducerile ministe­ laborare numai în vorbe, ci şi a experienţei acumulate legate de îmbunătăţirea ra­ 3 200 tone de fontă în hărnicie, şi îi pri­ păşiri de 18 milioane lei ;
lucrărilor, în mijlocul repre­ relor, comitetele judeţene colaborare practică, în pro­ în decursul anilor, putem selor, de crearea unor rase obţinute peste pre­ vim cu mirare — a O Depăşirea cu 6 milioane le! a sar­
zentanţilor fiecărui judeţ, cu de partid şi consiliile popu­ ducţie, în făurirea noii so­ spune că sînt create condi­ de înaltă productivitate, de vederi de către co­ cita oară? — cum cinilor de preluare a stocurilor disponibile
care s-au fotografiat. lare, toate organele de con­ cietăţi. Societatea noastră' ţiile pentru a pune această schimbarea în cîţiva ani a lectivul secţiei. Şi se dăruiesc muncii, de la întreprinderile de pe raza judeţului
biologice
efec­
Cu urale şi ovaţii, cu ne­ ducere vor trebui să anali­ trebuie să fie o societate o- sarcină în faţa oamenilor structurii noastre de a animale, februarie a fost în­ cum îşi înglobează Hunedoara ;
tivelor
ţărmurită dragoste izvorîtă din zeze autocritic problemele, mogenă a poporului munci­ muncii din agricultură, în cheiat cu bine: mai trupurile in ansam­
adincul inimilor lor, ţă­ lipsurile proprii, pentru a tor, în care deosebirile din­ faţa organizaţiilor de partid, pentru valorificarea cores­ mult de 1 000 de to­ blul imaginilor fas­ 9 Realizarea Integrală şi la termen a j
punzătoare a furajelor şi ob­
ranii cooperatori, mecaniza­ vedea ce este de făcut în tre munca industrială şi cea cu convingerea că ea va fi ne de fontă peste cinante ale focului. contractelor încheiate cu beneficiarii ;
torii, muncitorii din întreprin­ vederea îmbunătăţirii activi­ agricolă, dintre munca inte­ realizată cu succes. ţinerea unor producţii cît plan. Ritmul suc­ Metalul aleargă vioi,
mai înalte. Iată, deci, că şi
derile agricole, grupaţi _ pe tăţii. (Aplauze puternice). lectuală şi cea fizică vor fi Avem puternice întreprin­ în acest domeniu dispunem ceselor continuă şi ca întotdeauna, spre 9 Reducerea cheltuielilor la 1 000 lei ?
judeţe, primesc, rînd pe rînd, In plenul conferinţei, pre­ tot mai mici — ca rezultat deri agricole de stat, avem de forţele necesare pentru a scontăm încheierea oalele colectoare, desfacere cu 0,50 lei, realizîndu-se o eco- j
în mijlocul lor, pe secretarul cum şi în comisii, s-au făcut al ridicării generale a nive­ un sector cooperatist care a ne putea propune să trecem primului trimestru plonjînd în pînte- nomie de 300 000 lei ; >
general al partidului. Clipele propuneri numeroase, deose­ lului de cultură şi înţelege­ dovedit că poate asigura un la realizarea unei agriculturi al acestui an cu cele acestora, răs-
acestea de intensă emoţie, bit de valoroase. Ele cuprind re, al introducerii tehnicii progres rapid al agriculturii; intensive, de înaltă produc­ rezultate prestigioa­ pindind în jur un 9 Realizarea de beneficii suplimentare ;
petrecute sub cupola _ impu­ un cerc larg de probleme, în industrie şi agricultură. avem staţiuni de maşini şi tivitate, bazată pe tehnolo­ se. evantai multicolor de peste nivelul planificat de 300 000 lei.
nătoare a pavilionului, evo­ multe domenii de activitate Calea spre această societate tractoare care asigură baza gii moderne. ...Ne aflăm din seîntei şi jerbe. 9 Reducerea vitezei de rotaţie a mij- i
că cu aceeaşi putere de a- — atît agricole şi industriale omogenă, spre un popor de mecanizării producţiei. Toa­ nou printre furna­ toacelor circulante cu o zi faţă de pla- \
devăr legătura indestructibilă cît şi de pregătire a cadre­ te acestea şi-au demonstrat De asemenea, dispunem în liştii secţiei a Il-a FLOREA DRAGU nificat ; v
dintre partid şi popor mani­ lor, inclusiv privind activi­ oameni ai muncii, este calea pe deplin viabilitatea, forţa, agricultură de cadre de spe­ din combinatul si­ furnalist la secţia a
festată statornic, la scara în­ tatea politică. Nu aş dori să cooperării în producţie, în au dovedit că reprezintă o cialitate cu experienţă, nu­ derurgic hunedorean ll-a furnale a C. S. 9 Reducerea consumurilor de combus- !
tregii ţări, în întîlnirile de lu­ mă opresc acum asupra a- toate domeniile de activita­ organizare corespunzătoare mericele îndestulătoare. Şi care, in treacăt fie Hunedoara tibil, energie electrică şi optimizarea trans- j
cru ale tovarăşului N i c o l a e cestor probleme. Ele vor fi te ! (Aplauze puternice, pre­ condiţiilor din România; de spus, au tncheiat (Cont. in pag. a 3-a) porturilor din care să rezulte o economie !
Ceauşescu cu oamenii^ muncii sintetizate într-un document lungite). Iată în ce sens con­ aceea, pot asigura cu succes de 74 000 lei.
de pe ogoare din întreaga unic, repartizate pe ministe­ cepem problema cooperării înfăptuirea sarcinilor noii e- (Continuare In pag. a 2-a)
ţară. Fiecare moment petre­ re şi organe care au sarci­
cut de secretarul general al na rezolvării lor, aducîn-
partidului in mijlocul partici­ du-se, totodată, la cunoştin­
panţilor la .conferinţă, _ din ţa unităţilor agricole de „TREI DECENII fuzate prin comitetele Ju­ sportiv hunedorean. Mici tema concursului „Cine AZI ÎNCEPE veterinar Ilie Ionaşcu,
fiecare judeţ, reprezintă o stat, cooperativelor, S.M.A.- DE AFIRMARE deţene, municipale şl oră­ telespectatori, nu uitaţi, ştie, cîştigă", organizat CAMPIONATUL s-a deplasat în satul Te-
imagine unică, înseamnă în urilor — prin organele jude­ INTERNAŢIONALA şeneşti de luptă pentru mîine dimineaţă la ora la clubul minei Ghelar DE FOTBAL chercu (corn. Baişa), unde
comitetului
din
iniţiativa
pace.
8,40 — In faţa televizo­
a prezentat, în faţa săte­
sine o fila de istorie o filă ţene de partid şi de stat — A ROMÂNIEI" rului ! U.T.C. al exploatării şl nilor adunaţi în număr
din istoria edificării orîndui concluziile la care s-a ajuns MIINE PE biroului protecţia muncii. Cu meciurile F.C. Con­ mare la căminul cultural,
rii noastre noi pe care in şi felul în care au fost so­ In cinstea celei de-a MICUL ECRAN SISTEMATIZAREA Dintre cei şapte concu­ stanţa — Dinarno (va fi aspecte legate de politica
tregul popor o făureşte sub luţionate propunerile făcute 30-a aniversări a Eliberă­ Emisiunea pentru copii ORAŞULUI - IN FAJA renţi ajunşi în faza fi­ televizat Incbpînd cu ore­ internă şi externă a
le 16) şi Rapid — S. C.
nală. s-an detaşat în cîş-
rii patriei, Comitetul Na­
partidului şi statului nos­
conducerea înţeleaptă a în conferinţă. Esenţial este ţional pentru Apărarea „Cravatele roşii" de mîi- OPINIEI PUBLICE tlgători tinerii Vasile Se- Bacău, care au loc astăzi, tru, a răspuns probleme­
partidului. însă ca ministerele, organele Păcii organizează un ne dimineaţă este reali­ La Consiliul popular al lagia, Toader Hulugă şi se dă startul în returul lor ridicate de cetăţeni
Ernest Veres.
Prima imagine — în mij­ centrale, organele judeţene concurs cu tema : „Trei zată în judeţul nostru. oraşului Călan a fost a- campionatului primei di­ privind creşterea şi în­
locul lucrătorilor din judeţul cărora le revine sarcina re­ decenii de afirmare inter­ Din cuprinsul său amin­ fişată schiţa de sistema­ VIZITA DE ORIENTARE vizii de fotbal. grijirea animalelor din
tizare a oraşului, realiza­
tim:
Tot astăzi, jucătorii Jiu­
Românlei“.
naţională
a
Agendă
pioniereas­
Constanţa, judeţ care a în­ zolvării lor să acţioneze în­ Concursul este dotat cu că... la zi; Armonii co­ tă In două variante. Lo­ PROFESIONALĂ lui vor pleca la Cralova, zona comunei, a pomilor.
făptuit cel dinţii cooperati­ tr-un spirit de înaltă răs­ 834 de premii. Premiul rale în interpretarea co­ cuitorii Călanului au po­ unde sînt cazaţi la hote­ VREMEA
din
Termocentrala
Pe-
a
Mintia
vizarea agriculturii. Lucrătorii pundere, cu operativitate, întît este constituit dln- rului pionierilor de azi, sibilitatea să o consulte, avut, joi, ca oaspeţi, e- lul „Jiul", iar miine vor
Juca în compania lideru­
se
Pionierii
trlla;
să
tr-un libret C.E.C.. In va­
sfătulascf
asupra
ogoarelor dobrogene, care au pentru soluţionarea corespun­ loare de 44 000 lei — a- muncitorii de mîine — in el, să vină cu propuneri. levi din anul IV de la lui clasamentului, Univer­ Pentru 24 ore
uzinal de
raportat conferinţei despre zătoare a tuturor probleme­ vansul pentru construi­ vizită la cercul muncitorilor Registrul, înfiinţat în a- Liceul „Decebal" din De­ sitatea.
pregătire
a
agrega­
înregistrează
cest
scop,
Cunoaşterea
va.
rea unui apartament com­
Vreme frumoasă şi rece
succesele agriculturii din a- lor ridicate aici. Vă asigur pus din 4 camere, con­ turnători al Şcolii gene­ primele propuneri făcute telor, discuţiile cu mun­ BRIGADA ŞTIINŢIFICĂ noaptea. Cerul va fi va­
ceastă parte a ţării, succese că Secretariatul Comitetului fort I. premiul II este rale din Călan; Orăşelul de colective de cetăţeni. citorii fruntaşi au făcut riabil. Vintul 'va sufla
viitorului — reportaj rea­
din
3
din
vizita
obţinute ca urmare a îndru­ Central va urmări, direct, alcătuit iu valoare librete lizat de membrii subre- solvenţi la viitorilor ab­ Brigada ştiinţifică din slab, pînă la moderat din
de
C.E.C.,
termocentrală
mării de către partid, a in­ 14 500 lei fiecare. Premii­ dacţici „Tot înainte", a PE TEME DE — ne scrie coresponden­ Poiana, formată din pro­ sud-est şi sud. Tempera­
Emilia
Coşobea,
fesorii
tura va fi cuprinsă noap­
dicaţiilor primite din partea felul cum se soluţionează le vor fi atribuite prin pionierilor din Hune­ PROTECŢIA MUNCII tul Mlrcea Lepădatu — o Maria Gavrilă şi Maria tea între minus 7 şi mi­
muncii
„Protecţia
Grumeza, Ion Login, Ni­
secretarului general, sint ne- problemele de către toate tragere la sorţi. Buleti­ doara; Moment folcloric frontul de lucru" a fost în rlentare profesională. colae Gavrilă, medicul nus 2 grade, iar ziua in­
vie şi utilă lecţie de o-
nele de concurs sînt di­
şi La start — un breviar
organele cărora le revin în­ tre 5 şi 10 grade.
(Continuare in pag. a 2-a) datoriri în această privinţă.