Page 50 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 50

2                                                                                                                                                                     DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 963 © VINERI 15 MARTIE 1974







               L b l    întreprinderea


                'de utilaj minier



                           Petroşani                                                                    Valorificăm resurs&ie? I Cit şi cum producem                                                Cu ce efect economic

                                          f


                       PREGĂTIREA FORŢEI DE MUNCA SA FIE SINCRONIZATĂ





                        CU M O D E R N I Z A R E A                                                                         R A P I D A                                A          P R O D U C Ţ I E I





               Economie modernă -                                                                                                                                                                            Âtefierul-şcosiă —



                                                                                                                                                                                                           abecedarul tehnic a!
                 cadre bine pregătite

                                                                                                                                                                                                            viitorilor muncitori
            De  la  rudimentarele  atelie­  nioase   dintre   factorii   deter­  practica   şi   elevii   grupului
          re  centrale  la  moderna  între­  minanţi  ai  producţiei  —  oa­  şcolar  profesional  minier  din                                                                                  La  I.U.M.  Petroşani  a  luat   maistru  instructor,  care-i  în­
          prindere  de  azi,  I.U.M.  Petro­  menii  şi  tehnica  —,  comitetul   localitate,  iar  studenţii  de  la                                                                          fiinţă  un  atelier-şcoală  în  ca­  drumă  de  aproape,  în  perma­
          şani  a  parcurs  un  drum  lung.   de  partid,  comitetul  oameni­  I.M.P.  îşi  desfăşoară  orele  de                                                                              re  elevii  de  la  şcoala  uzina­  nenţă,  le  dau  noţiunile  nece­
          Nu-l  vom  reaminti.  Şi  nici  nu   lor  muncii  şi  comitetul  sindi­  tehnologie   a   meseriei   „pe                                                                             lă  lucrează  într-un  regim  cît   sare,  le  lasă  deplină  libertate
          vom   afirma   că   întreprinde­  catului  de  la  I.U.M.  Petro­  viu"  în  întreprinderea  de  u-                                                                                                                de  acţiune.  Este  o  adevărată
          rea  a  ajuns  la  stadiul  final  de   şani  au  acţionat  cu  perseve­  tilaj  minier.  Prin  aceste  pre­                                                                         mai  apropiat  de  acela  al  în­  miniîntreprindere.   Un   ucenic
          dezvoltare.   Dimpotrivă,   chiar   renţă   şi   responsabilitate   în   ocupări  multiple  ale  conduce­                                                                            treprinderii.  A  fost  dezafectat   se   ocupă   de   aprovizionarea
          în  acest  an  —  cu  profunde   direcţia   înzestrării   producţiei   rii   I.U.M.   Petroşani,   tinerii                                                                           spaţiul  fostei  forje,  s-a  ame­  tehnică-materială,   altul   este
          rezonanţe   politice   şi   istorice   cu  cadre  calificate,  a  pregă­  —  viitori  muncitori  şi  specia­                                                                         najat   corespunzător,   a   fost   controlor   tehnic   de   calitate,
         in  viaţa  partidului  şi  patriei   tirii  de  noi  muncitori,  a  ridi­  lişti  ai  întreprinderii  —  iau                                                                                                        unul  răspunde  de  ordine  şi
         noastre   —   întreprinderea   de   cării   permanente   a   gradului   contact   direct   cu   producţia,                                                                            dotat  cu  cîteva  strunguri,  fre­  disciplină,  altul  de  economi­
         utilaj   minier   Petroşani   cu­  de   instruire   profesională   al   cu   diversele   meserii   ce   se                                                                            ze,  maşini  de  găurit,  morteze,   sirea  de  materiale  şi  energie
         noaşte  cea  mai  înaltă  etapă   acestora.   In   acest   sens,   de   practică  aici,  şi  le  însuşesc,                                                                            raboteze,  la  care  elevii  lu­  electrică,   unul   înregistrează
         de  dezvoltare  din  întreaga  sa   vreo  cinci  ani  încoace,  I.U.M.   mulţi   rămîn   după   terminarea                                                                            crează  efectiv,  ca  într-o  secţie   comenzile  şi  ţine  evidenţă  lu­
         existenţă.   La   indicaţiile   se­  Petroşani   îşi   recrutează   cu   şcolii  să  lucreze  în  acest  co­                                                                          productivă,  după  norme,  după   crărilor   executate,   altul   face
         cretarului  general  al  partidu­  mare  grijă  cadrele,  din  rîn-   lectiv   puternic,   harnic,   su­                                                                                                            pontajul.  După  un  timp,  rolu­
         lui   nostru,   tovarăşul   Nicolae   dul  absolvenţilor  şcolilor  ge­  dat.  Numai  şcoala  uzinală  dă   Atelierul  de  prelucrat  prin  aşchlere  de  la  I.U.M.  Petroşani.  Controlorul  Anton  Budiu,  care   bonuri  de  comandă.  Ei  sînt   rile  se  schimbă,  incit  fiecare
         Ceauşescu.   date   în   toamna   nerale,   pe   care-i   pregăteşte   anual  cîte  150—180  de  munci­  lucrează  în  acest  atelier  de  pes  te  40  ani,  efectuează  controlul  de  calitate  al  rolelor  pentru   coordonaţi,  pe  două  schimburi,   să  se  confrunte  cu  responsabi­
                                                                                                        trenul de roţi al funicularelor, executate de strungarul Ionel Bodea.
         anului  1972,  cu  prilejul  vizi­  apoi  pentru  producţie  şi  pen­  tori  calificaţi,  care  se  înca­                                                                             de cîte un instructor şi de un  lităţi  exact  ca  în  producţie,
         tei  efectuate  în  Valea  Jiului,   tru  viaţă  în  şcoala  uzinală  cu   drează   în   angrenajul  colecti­                                                                                                       îneît   atunci   cînd   va   deveni
         s-a   trecut   la   extinderea   şi   durata  de  trei  ani.  Elevii  ur­  vului  ;  unii  se  întorc  la  Uzi­                                                                                                     muncitor  calificat  să  se  aco­
         modernizarea   I.U.M.   Petro­  mează  cursuri  practice  în  u-   na  de  utilaj  miriier  de  la  Ro-                                                                                                             modeze  cît  mai  repede  cu  sar­
         şani,  îneît  aceasta  să  poată   zină,   sub   îndrumarea   unor   gojelu,   pentru   care   au   fost                                                                                                            cinile  de  plan,  cu  exigenţele
                                                                       Cert  este  că  I.U.M.  Petro­ Pilicsliîm—o chestiune secundară? De ce?
         realiza  utilaj  minier  de  înal­  cadre   competente,   şi   cursuri   şcolarizaţi,   alţii   pleacă   totuşi                                                                                                     programului de lucru.
         tă   complexitate   tehnică,   po­  teoretice  la  grupul  şcolar  pro­  în  alte  părţi,  din  diverse  mo­
         trivit   condiţiilor   de   zăcămînt   fesional  minier  din  localitate.   tive.                                                                                                                                     —   Acest   atelier   este   o
         din  acest  mare  bazin  carbo­  Şi,   pentru   că   producţia   de                                                                                                                                                 treabă  minunată  —  ne  spune
         nifer al ţării.                                              şani  pregăteşte  anual  un  ma­                                                                                                                       maistrul  instructor  Şandor  Ig­
                                       utilaj  minier  este  diversă  şi                                                                                                                                                     nat,  un  fel  de  tată  şi  bunic  al
           Dacă  'ar  fi  să  privim  mă­  complexă,   reclamînd   colabo­  re  număr  de  cadre,  că  îşi  îm­                                                                                                              ucenicilor  de  la  I.U.M.  Petro­
         car  şi  fugar  dezvoltarea  uzi­  rarea  multor  meserii  şi  la  un   prospătează   permanent,   for­  In   întreprinderile   în   care   —  In  atelierul  de  repara­  grupă  de  maşini,  în  funcţie   ficient.  Este  adevărat  că  au   şani.  Copiii  se  lovesc  singuri
         nei  în  ultima  vreme,  ar  tre­  nivel  calitativ  înalt,  se  acor­  ţele  cu  meseriaşi  de  înaltă  ca­  se  realizează  o  gamă  variată   ţii  mecanice  —  ne  spunea   de   structura   tehnologică   la   existat  unele  cauze  obiecti­  de   greutăţi,   ne   întreabă,   îi
         bui   să   cităm   următoarea   dă  o  atenţie  deosebită  com­  lificare,  tineri  dar  bine  do­  şi  complexă  de  produse  —   maistrul  Petru  Voina  —  a-   un   moment   dat   şi,   deci,   ve  care  au  favorizat  această   ajutăm,   învaţă   mai   uşor   şi
         cifră  :  19  000  000  lei.  Cu  atît   petenţei   structural-profesio-   taţi   profesional,   receptivi   la   cum este şi I.U.M. Petroşani  vem   mulţi   meseriaşi   care   muncitorii  trebuie  să  se  a-   stare  de  lucruri  :  lipsa  unor   mai   temeinic   meseria   decît
         va   creşte   valoarea   fondurilor   nale  a  viitorilor  muncitori,  a   nou  şi  modern,  care  să  acce­  —   policalificarea  muncitori­  ştiu  3—4  meserii  la  fel  de   dapteze   rapid   situaţiei   nou   materii   prime   şi   materiale,   dacă  s-ar  afla  lingă  munci­
         fixe  în  1975  faţă  de  1973.  Şi   specialiştilor.   De   asemenea,   lereze   dezvoltarea   întreprin­  lor  trebuie  să  se  bucure  de   bine.   Cei   de   la   reparaţii   create.  uzura  unor  maşini,  lipsa  u-   tori,  în  secţii,  care  au  sarcini
         ar   mai   trebui   să   amintim   întreprinderea   recrutează   ca­  derii,  să  asigure  ritmuri  înal­  multă atenţie.  compresoare,   de   exemplu,   Legat  de  nivelul  pregăti­  nor  comenzi  etc.  Dar  multe
         creşterea  forţei  de  muncă  de   dre  fără  pregătire,  le  anga­  te  de  perfecţionare  a  produc­  „Teoretic,   spunem   că   în   repară  locomotive  de  mină,   rii  profesionale  şi  al  poli­  procente  din  totalul  fondu­  de  plan  şi  nu  întotdeauna  se
         la  1  500  la  peste  2  009  de   jează   în   întreprindere   şi   le   ţiei,  un  grad  de  mare  com­  perspectivă  omul  trebuie  să   pompe,   maşini   de   încărcat,   calificării  să  ne  referim  şi  la   lui  de  timp  disponibil  s-au   pot  ocupa  de  ei.  Uitaţi-vă  !
         muncitori  în  anul  viitor,  du­  califică  prin  cursuri  de  scurtă   plexitate   şi   tehnicitate   utila­  posede  mai  multe  calificări   o  serie  de  dispozitive.  Fac   un  alt  aspect  al  eficienţei  e-   pierdut  ca  urmare  a  repa­  Lucrează  singuri.  Şi  încă  pie­
                                                                                                                                                                                                                             se  pretenţioase  :  bolţuri  pen­
                                                                      jului  minier  construit  şi  repa­
                                                                                                                                                                                             raţiilor  accidentale  (2  la  su­
                                                                                                                                    treabă bună.
         pă   intrarea   în   funcţiune   a   durată,   de   3—8   luni,   după   rat aici.            pentru   a   putea   trece  uşor   —  Şi  în  secţia  prelucrări   conomice  :  utilizarea  capaci­  tă),  a  lipsei  forţei  de  mun­  tru   grinzi   metalice,   racorduri
                                                                                                       de  la  o  muncă  la  alta,  dar
         noilor   capacităţi   de   produc­  complexitatea  meseriei  pe  ca­  Numai  că  în  acest  domeniu   în  practică  acţionăm  invers  :   la  rece  —  adaugă  maistrul   tăţilor  de  producţie.  Inginera   că  (5,1  la  sută),  a  unor  de­  pentru   instalaţiile   de   aeraj
                                                                                                                                                                Claudia  Kilyen  ne  mărturi­
         ţie.                          re  şi-au  ales-o.  Totodată,  pen­  atît  de  important  pentru  creş­  îl  punem  în  situaţia  de  a   principal   Viorel   Anghel  —   sea  că  în  1973  indicele  de   ficienţe  de  organizare  (0,39   din  subteran,  flori  de  sfredel
           Desigur,   că   acest   progres   tru   toţi   angajaţii   întreprinde­  terea   productivităţii   muncii,   deveni   un   instrument   al   avem  o  serie  de  muncitori   utilizare   a   maşinilor-unelte   la  sută),  a  schimburilor  ne­  pentru  maşinile  de  havat,  ra-
         tehnico-ştiinţific   dinamic   pe   rii  sînt  organizate  —  sau  ar   a  eficienţei  economice  a  în­  procesului   de   producţie,   şi   care  pot  lucra  la  fel  de  bine   a  fost  de  numai  83,6  la  sută   programate,   influenţate   de   cleţi pentru transportoarele
         eare-1   parcurge   economia   trebui  să  fie  organizate  •—   treprinderii,  lucrurile  nu  merg   nu  factorul  care  să  determi­  şl  pe  strung  şi  pe  maşina  de   faţă  de  planul  de  85  la  sută,   structura  tehnologică  a  pro­  T.R.  II,  capete  detaşabile  pen­
                                       cursuri  de  ridicare  a  pregă­                                                                                                                      ducţiei  la  un  moment  dat    tru burghie etc.
         românească  în  toate  domeni­  tirii   profesionale,   de   forme   peste  tot  şi  întotdeauna  la  fel   ne procesul de producţie"  alezat,  la  freză  şi  la  maşina   iar  de  la  începutul  acestui   (10  la  sută).  In  aceste  cauze   Un  copilandru  s-a  deplasat
                                                                                                                                    de  găurit,  sînt  la  fel  de  buni
                                                                                                       —
                                                                                                            spunea  tovarăşul  Nicolae
                                                                                                                                                                an  este  de  numai  81,62  la
         ile  nu  se  poate  realiza  decît   multiple,  diverse,  după  nive­  de  bine.  Există  încă  greutăţi   Ceauşescu.      rabotori   şi   mortezori.   I-aş   sută.   Unele   maşini-unelte,   se  include,  ca  o  componen­  în   faţa   panoului   pedagogic
                                                                      şi  neajunsuri,  există  încă  re­
         de  cadre  cu  o  pregătire  de   lul   de   pregătire   individuală   zerve   insuficient   valorificate,   Cam  aşa  se  întâmplă  şi  la   putea  numi  pe  Andrei  Un­  ca   strungul   frontal,   strun­  tă  deloc  neglijabilă,  pregăti­  pentru  identificarea  unei  seule
                                       al  diferitelor  categorii  de  sa­                                                                                                                   rea   profesională   redusă   a
         specialitate   complexă,   capa­  lariaţi   —   muncitori,   maiştri,   nu  toţi  factorii  care  răspund   I.U.M.  Petroşani.  Este  ade­  gur,   Ionel   Bodea   şi   Iuliu   gurile  mari,  maşinile  de  dan­   pe  care  a  uitat-o.  întoarce  un
         bile   să   mînuiască   maşinile   tehnicieni,   ingineri,   personal   de   resortul   recrutării,   pregă­  vărat  că  muncitorii  cu  ve­  Pasternac,   strungari,   Maria­  turat,   alezat   şi   frezat   au   unor cadre.  „volan"   pe   poziţia   denumirii
                                                                                                                                                                înregistrat  indici  foarte  buni,
                                                                                                                                                                                              Iată  dar  că  policalificarea
                                                                                                       chime  mal  mare  în  produc­
         moderne,   să   stăpînească   la   economico-a dministrativ.  tirii   şi   stabilizării   forţei   de   ţie,  confruntaţi  de  atîtea  ori   na  Someşan  —  frezor,  Vio­  pină  la  90,33  şi  chiar  97,07   nu  trebuie  privită  ca  o  pro­  pe  cadran  a  sculei  căutate,  a-
                                                                      muncă  depun  interesul  nece­
                                                                                                                                    rel Necşi — rabotor.
         perfecţie   tehnica   înaintată,   I.U.M.   Petroşani   patronea­  sar,  la  nivelul  exigenţelor  ac­  cu   probleme   complexe,   au   La  I.U.M.  Petroşani  pro­  la  sută,  în  schimb  maşinile   blemă  secundară  ;  comitetul   pasă  pe  un  buton  şi  beculcţul
                                       ză  două  licee  teoretice  (Vul­
         s-e  aplice  efectiv  şi  eficient                           tuale,  al  cerinţelor  economiei   învăţat  şi  alte  meserii,  în­  ducţia  nu  se  desfăşoară  în   de  rectificat  au  atins  numai   oamenilor   muncii,   sub   în­  se  aprinde  sub  scula  respec­
                                       can   şi   Petroşani)   şi   patru   moderne,   socialiste.   Comitetul   rudite  cu  cele  de  bază.  Dar   flux  de  serie.  Uneori  este   66,66  la  sută,  iar  cele  de  ho-   drumarea  permanentă  a  co­
         în   scopul   sporirii   producţiei   şcoli  generale  (nr.  3,  4,  5  şi  6   de  partid  şi  comitetul  oame­  nu  se  duce  o  activitate  orga­  de  lucru  la  unele  maşini  şi   nuit  abia  50  la  sută.  De  a-   mitetului  de  partid,  va  tre­  tivă,  aflată  pe  panou.  45  de
         materiale,  al  avuţiei  naţiona­  Petroşani),  pe  care  le  ajută   nilor  muncii  au  obligaţia  să   nizată,  de  masă,  pentru  poli­  nu  este  lâ  altele.  Ca  urma­  semenea,   nici   fondul   de   bui  să-şi  orienteze  cu  mai   indicaţii   pe   cadran,   45   de
         le.                           material,  de  unde-şi  recrutea­  acţioneze   în   consecinţă,   cu   calificarea   muncitorilor   ti­  re,  se  redistribuie  lucrări  de   timp   disponibil   nu   a   fost   multă   exigenţă   preocupările   beculeţe,  45  de  scule  pe  panou,
           Avînd  în  vedere  necesitatea   ză  viitorii  muncitori.  De  ase­  exigenţă   şi   responsabilitate   neri.            pe  o  grupă  de  maşini  pe  altă  utilizat integral, raţional, e-  şi spre acest domeniu.  pe  care  elevii-ucenici  şi  le  în­
         corelării   perfecte   şi   armo­  menea,   în   întreprindere   fac  comunistă.                    _____________ _____                                                                                             tipăresc în minte.
                                                                                                                                                                                                                               Elvira.   Găină   şi   Gheorghe
                                                                      r~~          ---- -----------------                                                                                                                    Pop  sînt  elevi  în  anul  III  —
                Ecoul paginii                                            —  Din  cele  10  cursuri  d«                                                                                       tru  aceasta  urmez  cursul  de   strungari.  Le  place  mult  me­
                                                                       nu  s-au  realizat  decît  patru.  Conducerea           învăţăifiîntului  „la  general"                               rabotor-mortezor.   Orele   de   seria, sînt sîrguincioşi.
                                                                       calificare  planificate  în  1973,
                                                                                                                                                                                             practică  le  fac  aici,  în  cadrul
                                                                       Ce  s-a  întîmplat  cu  celelal­                                                                                      secţiei  mecanice,  „  şi  lucrez   —  Ce lucraţi acum ?
             „Să fie investigate şi valorificate                       te ?                                                                                                                  chiar  pe  maşină  sub  supra­    —   Flori  de  sfredel  pentru
                                                                         —    Unii   dintre   muncitorii             este        o lipsă... concretă!                                        vegherea  Pot   muncitorului   cali­ şi   maşinile   de   havat.   Nu   ştiu
                                                                                                                                                                                                               acum
                                                                                                                                                                                                       executa
                                                                                                                                                                                             ficat.
                                                                                        trebuiau
                                                                                  care
                                                                                                să
                  toate rezervele de utilizare                         necalificaţi  aceste   cursuri   n-au                                                                                 piese complicate.               ce-s  alea,  dar  ştiu  că  n-am
                                                                       urmeze
                                                                                                                                                                                                                             voie  să  stric  nici  o  piesă  (El­
                                                                       îndeplinit   condiţiile   de   studii   Dialogul  de  mai  sus,  pe  care   concret  la  fiecare  din  aceste   fac  numai  din  birou  şi  numai   —  Muncitorii  vechi  ne  a-   vira Găină.).
                                                                       cerute.  Alţii  au  preferat,  de   l-am  purtat  cu  inginera  Cori-   forme,  ce  teme  s-au  studiat,   „la  general".  Aşa  se  face  că   jută  foarte  mult  în  pregătire
                  raţională a combustibililor                          pildă,  cursul  de  macaragii  în   na  Duţulescu,  responsabila  cu   ce rezultate s-au obţinut ?  inginerul   Aurel   Aron,   şeful   —  spunea  Victor  Lascu,  care   —   Bolţuri   pentru   grinzile
                                                                       loc de presatori-curăţitori.  învăţămîntul  la  I.U.M.  Petro­  —  Nu  cunosc  aceste  proble­  secţiei  construcţii  metalice,  a   urmează  acelaşi  curs.  Cei  ca­  metalice  pentru  mineri  (Gheor­
                                                                         —   In  planificare  s-a  ţinut   şani,  dovedeşte  că  uneori  fac­  me,  eu  vă  pot  relata  aşa,  în   urmat  la  ministerul  de  resort   re  ne  predau  sînt  oameni  din   ghe Pop).
                         şi carburanţilor"                             cont  numai  de  necesităţi,  nu   torilor   răspunzători,   în   pro­  geVieral,  cum  au  mers  trebu­  un  curs  care  n-are  nimic  co­  întreprindere   şi   se   preocupă   —  Şi nu mai daţi cîte un
                                                                       şl  de  realitatea  existentă  în   blema  de  care  ne  ocupăm,  le   rile.  Şefii  de  secţii  şi  ateliere,   mun  cu  activitatea  sa  prac­  serios de calificarea noastră.  rebut ?   .J,
             In   urma   publicării   pagi­  5  939  din  15  II.  1974,  în  ce   întreprindere ?   este   mai   „aproape"   justifica­  şefii   de   compartimente   ştiu   tică,  că  din  cei  25  de  cursanţi,   Pe   diverse   canale,   organi­
           nii  cu  titlul  de  mai  sus,  în   priveşte   Fabrica   de   indus­  —   S-a  avut  în  vedere  şi   rea  decît  munca  concretă,  cu­  care este situaţia.  de  la  cursul  amintit  mai  înain­                —    Sîntem  aproape  munci­
           ziua  de  15  februarie  a.c.  am   trie  locală  Brad,  am  des­  una  şi  alta,  dar  nu  s-a  mai  po­  noaşterea  exactă  a  stării  de   —  Azi  cîţi  ucenici  din  şcoa­  te,  au  mai  rămas  21,  iar  după   zate  bineînţeles,  unitatea  pri­  tori,  cum  o  să  dăm  rebut  7
           primit   răspunsuri   documen­  prins   necesitatea   utilizării   trivit planul.         fapt din întreprindere.      la  uzinală  sînt  în  unitate  şi  ce   cum   spunea   maistrul   Viorel   meşte  forţă  de  muncă,  îşi  îm­  (Elvira Găină).
           tate,  al  căror  conţinut  îl  re­  raţionale   a   mijloacelor   de   La  prima  vedere,  nerealiză-   —   Tovarăşă   ingineră,   din   fac ei ?  Anghel  —  care  predă  tehno—  prospătează energia necesară   —  Nu  numai  atît,  dar  tre­
           dăm  în  rîndurile  care  ur­  transport  ce  le  solicităm  prin   rile   din   domeniul   şcolarizării   situaţiile   prezentate   rezultă   —   Maiştrii   instructori   se   logia  meseriei  —  s-ar  putea   pentru   realizarea   sarcinilor.
           mează.                      Autobaza   Brad.   In   această   cadrelor   unităţii   prin   diverse   că  în  afară  de  cursurile  de   ocupă direct de ucenici.  să  termine  şi  mai  puţini.  Pre­             buie  să  le  facem  de  cea  mai
            Vicepreşedintele   Comitetu­  direcţie,   am   dispus   măsuri   forme  dispun  de  o  justificare   calificare  şi  ucenicie  la  locul                                         Dar,  de  la  desfăşurarea  mai   bună  calitate,  să  le  poată  fo­
           lui   executiv   al   Consiliului   pentru  fiecare  punct  de  lu­  de   neclintit:   preferinţele   oa­                —   In  cursul  de  calificare   gătirea  cadrelor  cere  o  mun­  mult  în  virtutea  Inerţiei  pînă   losi minerii (Gheorghe Pop).
                                                                                                                                                        1
           popular  orăşenesc  Brad,  Voi-   cru   privind   încărcarea   şi                        ..de  muncă  prin  care  sînt  pre­  de  rabotor-mortezor,  care    se   că  vie,  dinamică  şi  mai  mult   la   desfăşurarea   promptă,   cu
                                                                                                                           pen­
                                                                                                           oamenii
                                                                                                                   necesari
           cu  Stan,  şi  secretarul  ace­  descărcarea  în  timp  optim  a   menilor  pentru  anumite  mese­  gătiţi  producţie,   celelalte   cadre   va  încheia  luna  viitoare,  de   pe  teren.  Activitatea  s-a  des­  ancoraj  atît  în  prezent  cît  şi  în   Aici,  în  atelierul-şcoală  din
                                                                                      -planului
                                                                                               din
                                                                                                     tru
                                                                                                                                                               făşurat,  însă,  mai-  mult  de  la
                                                                       rii,
                                                                            nepotrivirea
           luiaşi  consiliu  —  Ioan  Al-   mijloacelor  de  transport,  fi­  alte   cauze   etc.   In   realitate   au  urmat  cursuri  de  perfecţio­  cîte ori aţi asistat la ore ?  sine,  impulsionată  de  oameni      secţia  prelucrări  la  rece,  ele­
           măşan — ne comunică :       ind  stabilite  persoanele  ca­  însă   aceste   aspecte   negative                          —  Am  fost  o  dată,  prin  no­  care  simt  tot  mai  puternic  ne­  perspectivă,  a  pregătirii  .for­  vii-ucenici   învaţă   „pe   viu“
            „împreună   cu   delegatul   re   răspund   de   ducerea   la                            nare  în  multiple  forme  :  in­  iembrie...             cesitatea  de  a  acumula  mul­  ţei  de  muncă,  este  încă  un   alfabetul  meseriei.  Au  lozinci
           întreprinderii   de   transpor­  îndeplinire  a  acestui  obiec­  au  ca  izvor  preocuparea  mai   struirea  la  locul  de  muncă  sub   Iată   cîteva „mostre" de               drum   care   trebuie   parcurs
           turi   auto   Deva,   Autobaza   tiv,  cît  şi  de  folosirea  la  capa­  slabă  a  celor  obligaţi  să  or­  controlul   şefului   direct,   stu­  răspunsuri  care  probează  ne­  tiple cunoştinţe profesionale.  de  urgenţă  de  către  conduce­  mobilizatoare,   au   instrucţiuni
                                                                       ganizeze  şi  să  conducă  direct,
           Brad,   tovarăşul   inginer   Sa-   citate  a  fiecărui  autovehicul.                     diul personal cu verificarea  cunoaşterea   realităţii   din   u-   —  îmi  place  să  învăţ  —  ne                     de  tehnica  securităţii,  au  ros­
           bău  Gheorghe,  am  constaţat   Desigur  au  fost  puţine  cazu­  efectiv,   pregătirea   sub   toate   periodică   a   cunoştinţelor   etc.   nitate.   Coordonarea, îndru­  relata   muncitorul   necalificat   rea  unităţii  şi  întregul  colec-   tul  lor  bine  definit,  pe  care
                                                                                                                                                                                                  /
           că   propunerea   privitor   la   rile  în  care  nu  s-au  obţinut   laturile a forţei de muncă.  Ne puteţi spune ce s-a făcut  marea învăţâmîntului nu se  Florin Paraschiva — şi pen-  tiv de salariaţi.       mîine  il  vor  avea  în  produc­
           desfiinţarea   buclei   din   ve­  timpi   optimi   de   încărcare-                                                                                                                                               ţie.
           chea  autogară,  în  sensul  de   descărcare  la  unitatea  noas­
           circulaţie  Crişcior-Brad,  pen­  tră,  aşa  cum  reiese  şi  din
           tru   autobuzele   din   traficul   articol.  Menţionăm,  de  ase­
           local,  este  oportună  şi  ne­  menea,  că  sîntem  permanent
           cesară.  S-au  stabilit  ampla­  preocupaţi   de   reducerea   la   Au cuvintul factorii de răspundere
           samentul   orientativ   al   noii   maxim   a   transporturilor   şi
           staţii  de  autobuz  şi  condiţi­  a   cheltuielilor   de   transport
           ile  tehnice  de  realizare.  Cu   pe care le angajăm".
                                                                            Ing.  Gheorghe  Olariu,  directorul  întreprinderii  :  Oricine
           tolite  acestea,  datorită  fap­                             poate  constata  că  uzina  s-a  dezvoltat  mult  în  ultimii  ani,   sionale  care  nu-şi  desfăşoară  activitatea  în  bune  condiţii  1.
                                                                                                                                  dumneavoastră. In unele secţii nici nu sînt organizate.
           tului   că   fondurile   alocate   Răspunsul  este  semnat  de   şi-a  diversificat  substanţial  producţia,  dispune  de  cadre  tot   Iosif  Lazăr,  preşedintele  comitetului  sindicatului  :  Asta
           pentru  anul  curent  au  fost   directorul  F.I.L.  Brad  —  Ni­  mai  bine  pregătite.  Preocupările  pentru  pregătirea  şi  ridica­  aşa-i  şi  vina  ne  aparţine.  Unele  forme  nu-s  încă  organizate
           repartizate  pe  lucrări  şi  o-   colae  Zăhuţ  —  şi  de  preşe­
           biective,   nu   putem   realiza   dintele   comitetului   sindica­  rea  calificării  cadrelor  continuă  în  ritm  mai  susţinut  acum,   altele  nu  se  ţin  cu  regularitate,  după  programe  bine  stabi­
                                                                                                                                  lite,  nu  ating  nivelul  calitativ  scontat.  In  schimb,  cu  elevii
           lucrarea.   Obiectivul   rămîne   tului — Iosif Baltzer.     cînd  industria  carboniferă  ne  pune  în  faţă  exigenţe  spori­
           în  atenţia  noastră  şi  va  fi   Cu  privire  la  articolul  „Dru­  te,  cînd  întreaga  economie  naţională  parcurge  un  drum  ac­  ucenici  activitatea  este  mult  mai  bună.  Intre  criteriile  în­
           cuprins  în  planul  de  lucrări   murile   neîntreţinute   cauzea­  celerat   spre   dezvoltare,   modernizare,   perfecţionare.   Avem   trecerii  socialiste,  care  se  desfăşoară  şi  la  noi  la  cote  înalte
           pentru  anul  1975,  iar  în  ipo­  ză  pierderi  mari  autobazei**   însă  şi  neajunsuri  în  această  privinţă,  rezerve  insuficient   figurează   şi   ridicarea   pregătirii   profesionale   individuale,
           teza  că  în  semestrul  II  al  a-   răspunsul  semnat  de  direc­  valorificate.  Mă  refer  la  găsirea  unor  forme  de  pregătire   ajutorul  acordat  elevilor-ucenici.  Această  latură  a  pregăti­
           nului  curent  fondurile  buge­  torul  I.M.  Barza  —  Ioan  Po­  diferenţiate,  mai  simple  şi  mai.  eficiente,  la  acţionarea  mai   rii  cadrelor  se  analizează  în  şedinţele  grupelor  sindicale,  sc
           tare  vor  fi  suplimentate,  vom   pa  —  şi  de  şeful  de  serviciu   energică   şi   mai   exigentă   privind   recrutarea   elevilor,   în   acţionează pentru îmbunătăţirea ei.
           ataca  lucrarea  în  cursul  a-   Ştefan Năstăsoiu precizează:  funcţie  de  preferinţele  lor,  dar  şi  de  necesităţile  producţiei   Dumitru  Boţa,  secretarul  comitetului  de  partid  :  Tre­
           cestui  an.  Cu  privire  la  sta­  „Drumul   Hălmagiu   —   noastre,  la  popularizarea  mai  susţinută  în  şcoli,  cu  argu­  buie  să  recunoaştem  că  această  activitate  a  pregătirii  multi­
           rea  drumurilor  de  pe  raza   Brusturi,  în  lungime  de  cca   mente convingătoare, a meseriilor care se practică la noi.  laterale,  complexe,  a  cadrelor  —  atît  de  importantă  pentru
           oraşului  Brad,  aflate  în  ad­  10  km,  este  în  curs  de  re-   Ing.  Dumitru  Crăciun,  inginer  şef  :  Consider  că  este  ne­  realizarea  sarcinilor  de  plan  şi  a  angajamentelor,  a  sporirii
           ministrarea   noastră,   delega­  amenajare.   Pînă   în   prezent   cesar  să  urmărim  cu  mai  multă  atenţie  pregătirea  teoretică   producţiei  materiale  —  nu  se  desfăşoară  la  nivelul  posibi­
           tul  I.T.A.  Deva  —  Autobaza   s-au   transportat   pe   acest   şi  practică  a  elevilor,  modul  în  care  instructorii,  toţi  cei  pe   lităţilor  noastre,  al  exigenţelor  actuale  ale  economiei  naţio­
           Brad  —  a  precizat  că  aces­  drum  peste  350  tone  de  pia­  lingă  care  sînt  repartizaţi  elevii-ucenici  se  ocupă  de  instrui­  nale.  Preocupări  există,  oamenii  muncesc  şi  învaţă,  dar  or­
           tea  sînt  corespunzător  între­  tră   concasată,   s-a   amenajat   rea  lor.  Oamenii  noştri,  în  cea  mai  mare  parte,  muncesc  şi   ganizarea   formelor   de   pregătire,   programarea  şi   urmărirea
           ţinute   şi   există   preocupare   peste  un  km  din  acest  drum   învaţă  ;  unii  frecventează  cursurile  serale  ale  liceelor  şi   cursurilor  de  ridicare  a  calificării  nu  au  consistenţa  şi  ritmi­
           pentru   menţinerea   lor   în   şi  urmează  ca  în  termen  de   şcolilor  de  maiştri,  alţii  studiază  individual,  cercetează  o   citatea  necesare.  La  nivelul  comitetului  de  partid  am  anali­
           bună   stare.   Cercetarea   a   două   luni   să   fie   reparat   serie  de  teme  pe  care  le  ridică  modernizarea  şi  mecaniza­  zat  acest  aspect  al  muncii  noa  stre,  am  luat  şi  unele  măsuri.
           fost  făcută  de  către  tovarăşul   complet.   Cît   priveşte   cele­  rea  producţiei,  le  soluţionează,  le  aplică  în  practică.  Dar  a-   Sîntem  hotărîţi  să  ne  perfecţionăm  munca  şi  în  acest  do­
           Sipoş  Ionel,  şef  birou  gospo­  lalte  drumuri  menţionate  în   ceste  preocupări,  şi  multe  altele,  nu  sînt  evidenţiate  undeva,   meniu,  să  îmbinăm  tradiţia  întreprinderii  noastre  cu  posibi­
           dărie comunală şi locativă".  articol,  sînt  drumuri  comu­  în  nişte  situaţii.  Şi  încă  un  aspect:  la  şcoala  profesională   lităţile  existente,  să  putem  răspunde  sarcinilor  majore  cu
             „La   semnalul   critic   cu­  nale,  iar  repararea  lor  cade   să  predea  cadre  foarte  bine  pregătite  atît  teoretic,  cît  şi   care ne confruntăm în acest an jubiliar.
           prins  în  articolul  „O  coloană                             practic,  care  să  poată  transmite  elevilor  cunoştinţe  solide,   Factorii  de  răspundere  şi-au  spus  cuvîntul.  Aşteptăm  şi   Pagină  realizată  de:  DUMITRU  GHEONEA  şi  MARIN  NEGOIJA
           pe  linia  I",  apărut  în  ziarul   în  sarcina  consiliilor  popu­  temeinice, trainice.                             transpunerea   lui   în   fapte.   Există   toate   condiţiile   pentru   Desen : V. MIHAlLESCU   Foto : V. ONOIU
           „Drumul socialismului" nr.  lare pe raza cărora se află".        — Există forme concrete de ridicarea pregătirii profe­  aceasta.
   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55