Page 50 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 50
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 963 © VINERI 15 MARTIE 1974
L b l întreprinderea
'de utilaj minier
Petroşani Valorificăm resurs&ie? I Cit şi cum producem Cu ce efect economic
f
PREGĂTIREA FORŢEI DE MUNCA SA FIE SINCRONIZATĂ
CU M O D E R N I Z A R E A R A P I D A A P R O D U C Ţ I E I
Economie modernă - Âtefierul-şcosiă —
abecedarul tehnic a!
cadre bine pregătite
viitorilor muncitori
De la rudimentarele atelie nioase dintre factorii deter practica şi elevii grupului
re centrale la moderna între minanţi ai producţiei — oa şcolar profesional minier din La I.U.M. Petroşani a luat maistru instructor, care-i în
prindere de azi, I.U.M. Petro menii şi tehnica —, comitetul localitate, iar studenţii de la fiinţă un atelier-şcoală în ca drumă de aproape, în perma
şani a parcurs un drum lung. de partid, comitetul oameni I.M.P. îşi desfăşoară orele de re elevii de la şcoala uzina nenţă, le dau noţiunile nece
Nu-l vom reaminti. Şi nici nu lor muncii şi comitetul sindi tehnologie a meseriei „pe lă lucrează într-un regim cît sare, le lasă deplină libertate
vom afirma că întreprinde catului de la I.U.M. Petro viu" în întreprinderea de u- de acţiune. Este o adevărată
rea a ajuns la stadiul final de şani au acţionat cu perseve tilaj minier. Prin aceste pre mai apropiat de acela al în miniîntreprindere. Un ucenic
dezvoltare. Dimpotrivă, chiar renţă şi responsabilitate în ocupări multiple ale conduce treprinderii. A fost dezafectat se ocupă de aprovizionarea
în acest an — cu profunde direcţia înzestrării producţiei rii I.U.M. Petroşani, tinerii spaţiul fostei forje, s-a ame tehnică-materială, altul este
rezonanţe politice şi istorice cu cadre calificate, a pregă — viitori muncitori şi specia najat corespunzător, a fost controlor tehnic de calitate,
in viaţa partidului şi patriei tirii de noi muncitori, a ridi lişti ai întreprinderii — iau unul răspunde de ordine şi
noastre — întreprinderea de cării permanente a gradului contact direct cu producţia, dotat cu cîteva strunguri, fre disciplină, altul de economi
utilaj minier Petroşani cu de instruire profesională al cu diversele meserii ce se ze, maşini de găurit, morteze, sirea de materiale şi energie
noaşte cea mai înaltă etapă acestora. In acest sens, de practică aici, şi le însuşesc, raboteze, la care elevii lu electrică, unul înregistrează
de dezvoltare din întreaga sa vreo cinci ani încoace, I.U.M. mulţi rămîn după terminarea crează efectiv, ca într-o secţie comenzile şi ţine evidenţă lu
existenţă. La indicaţiile se Petroşani îşi recrutează cu şcolii să lucreze în acest co productivă, după norme, după crărilor executate, altul face
cretarului general al partidu mare grijă cadrele, din rîn- lectiv puternic, harnic, su pontajul. După un timp, rolu
lui nostru, tovarăşul Nicolae dul absolvenţilor şcolilor ge dat. Numai şcoala uzinală dă Atelierul de prelucrat prin aşchlere de la I.U.M. Petroşani. Controlorul Anton Budiu, care bonuri de comandă. Ei sînt rile se schimbă, incit fiecare
Ceauşescu. date în toamna nerale, pe care-i pregăteşte anual cîte 150—180 de munci lucrează în acest atelier de pes te 40 ani, efectuează controlul de calitate al rolelor pentru coordonaţi, pe două schimburi, să se confrunte cu responsabi
trenul de roţi al funicularelor, executate de strungarul Ionel Bodea.
anului 1972, cu prilejul vizi apoi pentru producţie şi pen tori calificaţi, care se înca de cîte un instructor şi de un lităţi exact ca în producţie,
tei efectuate în Valea Jiului, tru viaţă în şcoala uzinală cu drează în angrenajul colecti îneît atunci cînd va deveni
s-a trecut la extinderea şi durata de trei ani. Elevii ur vului ; unii se întorc la Uzi muncitor calificat să se aco
modernizarea I.U.M. Petro mează cursuri practice în u- na de utilaj miriier de la Ro- modeze cît mai repede cu sar
şani, îneît aceasta să poată zină, sub îndrumarea unor gojelu, pentru care au fost cinile de plan, cu exigenţele
Cert este că I.U.M. Petro Pilicsliîm—o chestiune secundară? De ce?
realiza utilaj minier de înal cadre competente, şi cursuri şcolarizaţi, alţii pleacă totuşi programului de lucru.
tă complexitate tehnică, po teoretice la grupul şcolar pro în alte părţi, din diverse mo
trivit condiţiilor de zăcămînt fesional minier din localitate. tive. — Acest atelier este o
din acest mare bazin carbo Şi, pentru că producţia de treabă minunată — ne spune
nifer al ţării. şani pregăteşte anual un ma maistrul instructor Şandor Ig
utilaj minier este diversă şi nat, un fel de tată şi bunic al
Dacă 'ar fi să privim mă complexă, reclamînd colabo re număr de cadre, că îşi îm ucenicilor de la I.U.M. Petro
car şi fugar dezvoltarea uzi rarea multor meserii şi la un prospătează permanent, for In întreprinderile în care — In atelierul de repara grupă de maşini, în funcţie ficient. Este adevărat că au şani. Copiii se lovesc singuri
nei în ultima vreme, ar tre nivel calitativ înalt, se acor ţele cu meseriaşi de înaltă ca se realizează o gamă variată ţii mecanice — ne spunea de structura tehnologică la existat unele cauze obiecti de greutăţi, ne întreabă, îi
bui să cităm următoarea dă o atenţie deosebită com lificare, tineri dar bine do şi complexă de produse — maistrul Petru Voina — a- un moment dat şi, deci, ve care au favorizat această ajutăm, învaţă mai uşor şi
cifră : 19 000 000 lei. Cu atît petenţei structural-profesio- taţi profesional, receptivi la cum este şi I.U.M. Petroşani vem mulţi meseriaşi care muncitorii trebuie să se a- stare de lucruri : lipsa unor mai temeinic meseria decît
va creşte valoarea fondurilor nale a viitorilor muncitori, a nou şi modern, care să acce — policalificarea muncitori ştiu 3—4 meserii la fel de dapteze rapid situaţiei nou materii prime şi materiale, dacă s-ar afla lingă munci
fixe în 1975 faţă de 1973. Şi specialiştilor. De asemenea, lereze dezvoltarea întreprin lor trebuie să se bucure de bine. Cei de la reparaţii create. uzura unor maşini, lipsa u- tori, în secţii, care au sarcini
ar mai trebui să amintim întreprinderea recrutează ca derii, să asigure ritmuri înal multă atenţie. compresoare, de exemplu, Legat de nivelul pregăti nor comenzi etc. Dar multe
creşterea forţei de muncă de dre fără pregătire, le anga te de perfecţionare a produc „Teoretic, spunem că în repară locomotive de mină, rii profesionale şi al poli procente din totalul fondu de plan şi nu întotdeauna se
la 1 500 la peste 2 009 de jează în întreprindere şi le ţiei, un grad de mare com perspectivă omul trebuie să pompe, maşini de încărcat, calificării să ne referim şi la lui de timp disponibil s-au pot ocupa de ei. Uitaţi-vă !
muncitori în anul viitor, du califică prin cursuri de scurtă plexitate şi tehnicitate utila posede mai multe calificări o serie de dispozitive. Fac un alt aspect al eficienţei e- pierdut ca urmare a repa Lucrează singuri. Şi încă pie
se pretenţioase : bolţuri pen
jului minier construit şi repa
raţiilor accidentale (2 la su
treabă bună.
pă intrarea în funcţiune a durată, de 3—8 luni, după rat aici. pentru a putea trece uşor — Şi în secţia prelucrări conomice : utilizarea capaci tă), a lipsei forţei de mun tru grinzi metalice, racorduri
de la o muncă la alta, dar
noilor capacităţi de produc complexitatea meseriei pe ca Numai că în acest domeniu în practică acţionăm invers : la rece — adaugă maistrul tăţilor de producţie. Inginera că (5,1 la sută), a unor de pentru instalaţiile de aeraj
Claudia Kilyen ne mărturi
ţie. re şi-au ales-o. Totodată, pen atît de important pentru creş îl punem în situaţia de a principal Viorel Anghel — sea că în 1973 indicele de ficienţe de organizare (0,39 din subteran, flori de sfredel
Desigur, că acest progres tru toţi angajaţii întreprinde terea productivităţii muncii, deveni un instrument al avem o serie de muncitori utilizare a maşinilor-unelte la sută), a schimburilor ne pentru maşinile de havat, ra-
tehnico-ştiinţific dinamic pe rii sînt organizate — sau ar a eficienţei economice a în procesului de producţie, şi care pot lucra la fel de bine a fost de numai 83,6 la sută programate, influenţate de cleţi pentru transportoarele
eare-1 parcurge economia trebui să fie organizate •— treprinderii, lucrurile nu merg nu factorul care să determi şl pe strung şi pe maşina de faţă de planul de 85 la sută, structura tehnologică a pro T.R. II, capete detaşabile pen
cursuri de ridicare a pregă ducţiei la un moment dat tru burghie etc.
românească în toate domeni tirii profesionale, de forme peste tot şi întotdeauna la fel ne procesul de producţie" alezat, la freză şi la maşina iar de la începutul acestui (10 la sută). In aceste cauze Un copilandru s-a deplasat
de găurit, sînt la fel de buni
—
spunea tovarăşul Nicolae
an este de numai 81,62 la
ile nu se poate realiza decît multiple, diverse, după nive de bine. Există încă greutăţi Ceauşescu. rabotori şi mortezori. I-aş sută. Unele maşini-unelte, se include, ca o componen în faţa panoului pedagogic
şi neajunsuri, există încă re
de cadre cu o pregătire de lul de pregătire individuală zerve insuficient valorificate, Cam aşa se întâmplă şi la putea numi pe Andrei Un ca strungul frontal, strun tă deloc neglijabilă, pregăti pentru identificarea unei seule
al diferitelor categorii de sa rea profesională redusă a
specialitate complexă, capa lariaţi — muncitori, maiştri, nu toţi factorii care răspund I.U.M. Petroşani. Este ade gur, Ionel Bodea şi Iuliu gurile mari, maşinile de dan pe care a uitat-o. întoarce un
bile să mînuiască maşinile tehnicieni, ingineri, personal de resortul recrutării, pregă vărat că muncitorii cu ve Pasternac, strungari, Maria turat, alezat şi frezat au unor cadre. „volan" pe poziţia denumirii
înregistrat indici foarte buni,
Iată dar că policalificarea
chime mal mare în produc
moderne, să stăpînească la economico-a dministrativ. tirii şi stabilizării forţei de ţie, confruntaţi de atîtea ori na Someşan — frezor, Vio pină la 90,33 şi chiar 97,07 nu trebuie privită ca o pro pe cadran a sculei căutate, a-
muncă depun interesul nece
rel Necşi — rabotor.
perfecţie tehnica înaintată, I.U.M. Petroşani patronea sar, la nivelul exigenţelor ac cu probleme complexe, au La I.U.M. Petroşani pro la sută, în schimb maşinile blemă secundară ; comitetul pasă pe un buton şi beculcţul
ză două licee teoretice (Vul
s-e aplice efectiv şi eficient tuale, al cerinţelor economiei învăţat şi alte meserii, în ducţia nu se desfăşoară în de rectificat au atins numai oamenilor muncii, sub în se aprinde sub scula respec
can şi Petroşani) şi patru moderne, socialiste. Comitetul rudite cu cele de bază. Dar flux de serie. Uneori este 66,66 la sută, iar cele de ho- drumarea permanentă a co
în scopul sporirii producţiei şcoli generale (nr. 3, 4, 5 şi 6 de partid şi comitetul oame nu se duce o activitate orga de lucru la unele maşini şi nuit abia 50 la sută. De a- mitetului de partid, va tre tivă, aflată pe panou. 45 de
materiale, al avuţiei naţiona Petroşani), pe care le ajută nilor muncii au obligaţia să nizată, de masă, pentru poli nu este lâ altele. Ca urma semenea, nici fondul de bui să-şi orienteze cu mai indicaţii pe cadran, 45 de
le. material, de unde-şi recrutea acţioneze în consecinţă, cu calificarea muncitorilor ti re, se redistribuie lucrări de timp disponibil nu a fost multă exigenţă preocupările beculeţe, 45 de scule pe panou,
Avînd în vedere necesitatea ză viitorii muncitori. De ase exigenţă şi responsabilitate neri. pe o grupă de maşini pe altă utilizat integral, raţional, e- şi spre acest domeniu. pe care elevii-ucenici şi le în
corelării perfecte şi armo menea, în întreprindere fac comunistă. _____________ _____ tipăresc în minte.
Elvira. Găină şi Gheorghe
r~~ ---- ----------------- Pop sînt elevi în anul III —
Ecoul paginii — Din cele 10 cursuri d« tru aceasta urmez cursul de strungari. Le place mult me
nu s-au realizat decît patru. Conducerea învăţăifiîntului „la general" rabotor-mortezor. Orele de seria, sînt sîrguincioşi.
calificare planificate în 1973,
practică le fac aici, în cadrul
Ce s-a întîmplat cu celelal secţiei mecanice, „ şi lucrez — Ce lucraţi acum ?
„Să fie investigate şi valorificate te ? chiar pe maşină sub supra — Flori de sfredel pentru
— Unii dintre muncitorii este o lipsă... concretă! vegherea Pot muncitorului cali şi maşinile de havat. Nu ştiu
acum
executa
ficat.
trebuiau
care
să
toate rezervele de utilizare necalificaţi aceste cursuri n-au piese complicate. ce-s alea, dar ştiu că n-am
urmeze
voie să stric nici o piesă (El
îndeplinit condiţiile de studii Dialogul de mai sus, pe care concret la fiecare din aceste fac numai din birou şi numai — Muncitorii vechi ne a- vira Găină.).
cerute. Alţii au preferat, de l-am purtat cu inginera Cori- forme, ce teme s-au studiat, „la general". Aşa se face că jută foarte mult în pregătire
raţională a combustibililor pildă, cursul de macaragii în na Duţulescu, responsabila cu ce rezultate s-au obţinut ? inginerul Aurel Aron, şeful — spunea Victor Lascu, care — Bolţuri pentru grinzile
loc de presatori-curăţitori. învăţămîntul la I.U.M. Petro — Nu cunosc aceste proble secţiei construcţii metalice, a urmează acelaşi curs. Cei ca metalice pentru mineri (Gheor
— In planificare s-a ţinut şani, dovedeşte că uneori fac me, eu vă pot relata aşa, în urmat la ministerul de resort re ne predau sînt oameni din ghe Pop).
şi carburanţilor" cont numai de necesităţi, nu torilor răspunzători, în pro geVieral, cum au mers trebu un curs care n-are nimic co întreprindere şi se preocupă — Şi nu mai daţi cîte un
şl de realitatea existentă în blema de care ne ocupăm, le rile. Şefii de secţii şi ateliere, mun cu activitatea sa prac serios de calificarea noastră. rebut ? .J,
In urma publicării pagi 5 939 din 15 II. 1974, în ce întreprindere ? este mai „aproape" justifica şefii de compartimente ştiu tică, că din cei 25 de cursanţi, Pe diverse canale, organi
nii cu titlul de mai sus, în priveşte Fabrica de indus — S-a avut în vedere şi rea decît munca concretă, cu care este situaţia. de la cursul amintit mai înain — Sîntem aproape munci
ziua de 15 februarie a.c. am trie locală Brad, am des una şi alta, dar nu s-a mai po noaşterea exactă a stării de — Azi cîţi ucenici din şcoa te, au mai rămas 21, iar după zate bineînţeles, unitatea pri tori, cum o să dăm rebut 7
primit răspunsuri documen prins necesitatea utilizării trivit planul. fapt din întreprindere. la uzinală sînt în unitate şi ce cum spunea maistrul Viorel meşte forţă de muncă, îşi îm (Elvira Găină).
tate, al căror conţinut îl re raţionale a mijloacelor de La prima vedere, nerealiză- — Tovarăşă ingineră, din fac ei ? Anghel — care predă tehno— prospătează energia necesară — Nu numai atît, dar tre
dăm în rîndurile care ur transport ce le solicităm prin rile din domeniul şcolarizării situaţiile prezentate rezultă — Maiştrii instructori se logia meseriei — s-ar putea pentru realizarea sarcinilor.
mează. Autobaza Brad. In această cadrelor unităţii prin diverse că în afară de cursurile de ocupă direct de ucenici. să termine şi mai puţini. Pre buie să le facem de cea mai
Vicepreşedintele Comitetu direcţie, am dispus măsuri forme dispun de o justificare calificare şi ucenicie la locul Dar, de la desfăşurarea mai bună calitate, să le poată fo
lui executiv al Consiliului pentru fiecare punct de lu de neclintit: preferinţele oa — In cursul de calificare gătirea cadrelor cere o mun mult în virtutea Inerţiei pînă losi minerii (Gheorghe Pop).
1
popular orăşenesc Brad, Voi- cru privind încărcarea şi ..de muncă prin care sînt pre de rabotor-mortezor, care se că vie, dinamică şi mai mult la desfăşurarea promptă, cu
pen
oamenii
necesari
cu Stan, şi secretarul ace descărcarea în timp optim a menilor pentru anumite mese gătiţi producţie, celelalte cadre va încheia luna viitoare, de pe teren. Activitatea s-a des ancoraj atît în prezent cît şi în Aici, în atelierul-şcoală din
-planului
din
tru
făşurat, însă, mai- mult de la
rii,
nepotrivirea
luiaşi consiliu — Ioan Al- mijloacelor de transport, fi alte cauze etc. In realitate au urmat cursuri de perfecţio cîte ori aţi asistat la ore ? sine, impulsionată de oameni secţia prelucrări la rece, ele
măşan — ne comunică : ind stabilite persoanele ca însă aceste aspecte negative — Am fost o dată, prin no care simt tot mai puternic ne perspectivă, a pregătirii .for vii-ucenici învaţă „pe viu“
„împreună cu delegatul re răspund de ducerea la nare în multiple forme : in iembrie... cesitatea de a acumula mul ţei de muncă, este încă un alfabetul meseriei. Au lozinci
întreprinderii de transpor îndeplinire a acestui obiec au ca izvor preocuparea mai struirea la locul de muncă sub Iată cîteva „mostre" de drum care trebuie parcurs
turi auto Deva, Autobaza tiv, cît şi de folosirea la capa slabă a celor obligaţi să or controlul şefului direct, stu răspunsuri care probează ne tiple cunoştinţe profesionale. de urgenţă de către conduce mobilizatoare, au instrucţiuni
ganizeze şi să conducă direct,
Brad, tovarăşul inginer Sa- citate a fiecărui autovehicul. diul personal cu verificarea cunoaşterea realităţii din u- — îmi place să învăţ — ne de tehnica securităţii, au ros
bău Gheorghe, am constaţat Desigur au fost puţine cazu efectiv, pregătirea sub toate periodică a cunoştinţelor etc. nitate. Coordonarea, îndru relata muncitorul necalificat rea unităţii şi întregul colec- tul lor bine definit, pe care
/
că propunerea privitor la rile în care nu s-au obţinut laturile a forţei de muncă. Ne puteţi spune ce s-a făcut marea învăţâmîntului nu se Florin Paraschiva — şi pen- tiv de salariaţi. mîine il vor avea în produc
desfiinţarea buclei din ve timpi optimi de încărcare- ţie.
chea autogară, în sensul de descărcare la unitatea noas
circulaţie Crişcior-Brad, pen tră, aşa cum reiese şi din
tru autobuzele din traficul articol. Menţionăm, de ase
local, este oportună şi ne menea, că sîntem permanent
cesară. S-au stabilit ampla preocupaţi de reducerea la Au cuvintul factorii de răspundere
samentul orientativ al noii maxim a transporturilor şi
staţii de autobuz şi condiţi a cheltuielilor de transport
ile tehnice de realizare. Cu pe care le angajăm".
Ing. Gheorghe Olariu, directorul întreprinderii : Oricine
tolite acestea, datorită fap poate constata că uzina s-a dezvoltat mult în ultimii ani, sionale care nu-şi desfăşoară activitatea în bune condiţii 1.
dumneavoastră. In unele secţii nici nu sînt organizate.
tului că fondurile alocate Răspunsul este semnat de şi-a diversificat substanţial producţia, dispune de cadre tot Iosif Lazăr, preşedintele comitetului sindicatului : Asta
pentru anul curent au fost directorul F.I.L. Brad — Ni mai bine pregătite. Preocupările pentru pregătirea şi ridica aşa-i şi vina ne aparţine. Unele forme nu-s încă organizate
repartizate pe lucrări şi o- colae Zăhuţ — şi de preşe
biective, nu putem realiza dintele comitetului sindica rea calificării cadrelor continuă în ritm mai susţinut acum, altele nu se ţin cu regularitate, după programe bine stabi
lite, nu ating nivelul calitativ scontat. In schimb, cu elevii
lucrarea. Obiectivul rămîne tului — Iosif Baltzer. cînd industria carboniferă ne pune în faţă exigenţe spori
în atenţia noastră şi va fi Cu privire la articolul „Dru te, cînd întreaga economie naţională parcurge un drum ac ucenici activitatea este mult mai bună. Intre criteriile în
cuprins în planul de lucrări murile neîntreţinute cauzea celerat spre dezvoltare, modernizare, perfecţionare. Avem trecerii socialiste, care se desfăşoară şi la noi la cote înalte
pentru anul 1975, iar în ipo ză pierderi mari autobazei** însă şi neajunsuri în această privinţă, rezerve insuficient figurează şi ridicarea pregătirii profesionale individuale,
teza că în semestrul II al a- răspunsul semnat de direc valorificate. Mă refer la găsirea unor forme de pregătire ajutorul acordat elevilor-ucenici. Această latură a pregăti
nului curent fondurile buge torul I.M. Barza — Ioan Po diferenţiate, mai simple şi mai. eficiente, la acţionarea mai rii cadrelor se analizează în şedinţele grupelor sindicale, sc
tare vor fi suplimentate, vom pa — şi de şeful de serviciu energică şi mai exigentă privind recrutarea elevilor, în acţionează pentru îmbunătăţirea ei.
ataca lucrarea în cursul a- Ştefan Năstăsoiu precizează: funcţie de preferinţele lor, dar şi de necesităţile producţiei Dumitru Boţa, secretarul comitetului de partid : Tre
cestui an. Cu privire la sta „Drumul Hălmagiu — noastre, la popularizarea mai susţinută în şcoli, cu argu buie să recunoaştem că această activitate a pregătirii multi
rea drumurilor de pe raza Brusturi, în lungime de cca mente convingătoare, a meseriilor care se practică la noi. laterale, complexe, a cadrelor — atît de importantă pentru
oraşului Brad, aflate în ad 10 km, este în curs de re- Ing. Dumitru Crăciun, inginer şef : Consider că este ne realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor, a sporirii
ministrarea noastră, delega amenajare. Pînă în prezent cesar să urmărim cu mai multă atenţie pregătirea teoretică producţiei materiale — nu se desfăşoară la nivelul posibi
tul I.T.A. Deva — Autobaza s-au transportat pe acest şi practică a elevilor, modul în care instructorii, toţi cei pe lităţilor noastre, al exigenţelor actuale ale economiei naţio
Brad — a precizat că aces drum peste 350 tone de pia lingă care sînt repartizaţi elevii-ucenici se ocupă de instrui nale. Preocupări există, oamenii muncesc şi învaţă, dar or
tea sînt corespunzător între tră concasată, s-a amenajat rea lor. Oamenii noştri, în cea mai mare parte, muncesc şi ganizarea formelor de pregătire, programarea şi urmărirea
ţinute şi există preocupare peste un km din acest drum învaţă ; unii frecventează cursurile serale ale liceelor şi cursurilor de ridicare a calificării nu au consistenţa şi ritmi
pentru menţinerea lor în şi urmează ca în termen de şcolilor de maiştri, alţii studiază individual, cercetează o citatea necesare. La nivelul comitetului de partid am anali
bună stare. Cercetarea a două luni să fie reparat serie de teme pe care le ridică modernizarea şi mecaniza zat acest aspect al muncii noa stre, am luat şi unele măsuri.
fost făcută de către tovarăşul complet. Cît priveşte cele rea producţiei, le soluţionează, le aplică în practică. Dar a- Sîntem hotărîţi să ne perfecţionăm munca şi în acest do
Sipoş Ionel, şef birou gospo lalte drumuri menţionate în ceste preocupări, şi multe altele, nu sînt evidenţiate undeva, meniu, să îmbinăm tradiţia întreprinderii noastre cu posibi
dărie comunală şi locativă". articol, sînt drumuri comu în nişte situaţii. Şi încă un aspect: la şcoala profesională lităţile existente, să putem răspunde sarcinilor majore cu
„La semnalul critic cu nale, iar repararea lor cade să predea cadre foarte bine pregătite atît teoretic, cît şi care ne confruntăm în acest an jubiliar.
prins în articolul „O coloană practic, care să poată transmite elevilor cunoştinţe solide, Factorii de răspundere şi-au spus cuvîntul. Aşteptăm şi Pagină realizată de: DUMITRU GHEONEA şi MARIN NEGOIJA
pe linia I", apărut în ziarul în sarcina consiliilor popu temeinice, trainice. transpunerea lui în fapte. Există toate condiţiile pentru Desen : V. MIHAlLESCU Foto : V. ONOIU
„Drumul socialismului" nr. lare pe raza cărora se află". — Există forme concrete de ridicarea pregătirii profe aceasta.