Page 51 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 51
,
«BTO^<aMigiBMiraTTw»r3-mymr.n T-.i-?g7 JiZ^rr vacacasxaaagrzaaiaf
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 963 9 VINERI 15 MARTIE 1974 3
REPORTERUL NOSTRU IN POST FIX LA FERMA DIN CĂLAN A I.A.S. HAŢEG
Concursul gazetelor RELATEAZĂ:
Producţia de lapte a scăzut în vreme I.U.M. Petroşani trebuiau e-
IN NUMAI 6 ZILE © La
5
de perete şi satirice ce consumul de furaje s-a dublat xecutate urgent 140 bucăţi
transportoare.
pentru
role
Lucrarea a fost primită de
lăcătuşul Ioan Stoica, care
în numai 6 zile a executat
Pentru intensificarea şi creşterea eficien — reliefarea acţiunilor pentru sporirea pro comanda primită. Acelaşi
ţei activităţii politico-educative desfăşurată ductivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii Programul de lucru al în luminarea după îngrijitorii record l-au înregistrat şi lă
de către organele şi organizaţiile de partid, produselor, reducerea termenelor de execu grijitorilor de la fermă a B Miercuri s-au muls cu 31 I lapte mai puţin decit marţi. de noapte pentru că ei nu cătuşii Filip Alicu şi Vaier
de masă şi obşteşti din judeţul Hunedoara, ţie a obiectivelor de investiţii ; început cu stîngul şi marţi Q 100 de bovine au postit aproape o zi din lipsă de furaje. obişnuiesc să treacă pe la Suciu, care au montat 60
secţia de propagandă a Comitetului jude — susţinerea activităţilor organizate in după-amiază şi a continuat B O vacă sacrificată pe altarul neglijenţei. biroul fermei să-şi anunţe tamburi de acţionare pen
ţean de partid, împreună cu redacţia zia scopul dezvoltării şi apărării proprietăţii so aşa şi miepcuri dimineaţa. prezenţa. tru transportoarele TR 2.
rului „Drumul socialismului" Deva, Consiliul cialiste ; Toţi salariaţii s-au prezentat înspre dimineaţa zilei de
judcţecn al sindicatelor, Comitetul judeţean — popularizarea preocupărilor pentru ri- la lucru cu o întîrziere de miercuri a fătat o vacă. Ca DOZARE CU „OCHIOME-
al U.T.C., Uniunea judeţeană a cooperati diccrea nivelului gospodăresc-edilitar al tu 1-3 ore. De pildă, Ştefan Lă urmare a travaliului şi a vi TRU“ © Staţiile de betoa
velor agricole de producţie şi Uniunea ju turor unităţilor şi localităţilor ; cătuş şi Elena Moldovan au ţelului destul de dezvoltat ne din cadrul T.C. Deva au
deţeană a cooperativelor meşteşugăreşti, — stimularea combaterii cu fermitate a venit la adăposturile de ani vaca a făcut un prolaps u- stabilite reţete pentru pre
organizează, în întîmpinarea celei de a indisciplinei, chiulului, superficialităţii, ne male în ziua de marţi după terin. Asemenea accidente pararea betoanelor de mar
XXX-a aniversări a Eliberării patriei şi a glijenţei, risipei, abuzurilor, manifestărilor de ora 17. „Dacă nu vin nici motiv s-a întîrziat mult cu nr. 6 au înfulecat o porţie se mai întîmplă şi se pot că superioară cu agregate
celui de al Xl-lea Congres al Partidului Co parazitism, a faptelor de necinste, tuturor pînă la ora 18 — ne-a asi administrarea concentratelqr dublă de fin, iar cele 100 din trata. Vaca putea desigur să sortate. La staţia din Ha
munist Român, un CONCURS AL GAZETE manifestărilor străine moralei comuniste ; gurat fără să dea semne de la animale. îngrijitorii măi grajdul nr. 5 au postit. fie salvată dacă la fătare ar ţeg se lucrează însă cu ba
LOR DE PERETE Şl SATIRICE din întreprin — promovarea cu consecvenţă a normelor îngrijorare şeful fermei, ing. rezistenţi au cărat cu spa „Dacă s-ar fi adus între fi fost asistată de un cadru last nesortat. Dozarea -
derile industriale, de pe şantierele de con eticii şi echităţii socialiste, a relaţiilor de Nicolae Marta — îi mobili tele concentratele la adă aceste două grajduri fîn de specialitate. Cei 5 îngriji după cum afirmă şeful sta
strucţii, din unităţile de transporturi, coope colaborare şi intrajutorare în muncă, de zez la muls pe căruţaşi şi pe posturi. Apoi le-au plimbat pentru 10 zile, fără nici o tori de noapte datori să a- ţiei — se face din ochi, de
rativele agricole de producţie, fermele I.A.S., stimă şi respect reciproc, de respectare a morar. Ei sînt oamenii de din nou la moară. Li se dă îndoială că îngrijitorii de la nunţe pe şeful fermei de ori către oamenii cu experien
staţiunile de mecanizare a agriculturii, uni legilor şi îndatoririlor cetăţeneşti. şoc". duse o cantitate mai mică. adăpostul nr. 6 îl adminis ce neregulă ce se întîmplă ţă. Probabil de aici provine
tăţile comerciale şi ale cooperaţiei meşte La baza aprecierii gazetelor vor sta ur — De furajatul animalelor Tehnicianul însămînţător Au trau vitelor lor la o singură în timpul programului lor nu şi slaba calitate a lucrărilor
şugăreşti. mătoarele criterii : rămase fără îngrijitori cine rel Ghilezan calculase nu furajare — afirma un sala s-au obosit să dea alarma. executate,
Gazetele angajate în concurs vor trebui — numărul ediţiilor şi conţinutul educativ se ocupă ? mai porţia de tărîţe fără să riat al fermei. Şi aşa nu-i Au sacrificat vaca în grajd,
—
pe locul unde a fătat.
Nu rămîn .ele nemîn-
sa cuprindă o arie largă de probleme şi al materialelor ; cate. Eu zic să nu ne descu ia în seamă şi pe cea de controlează nimeni". Cînd a început miercuri GESTUL © La sediul mili
aspecte ale vieţii politice, economice, socia — operativitatea în popularizarea expe rajăm că trebuie să vină şi ciocălăi. „Nici nu ştiu ce îngrijitorii lucrează după dimineaţa programul de fu ţiei oraşului Călan s-a pre
le, ale activităţii şi comportării oamenilor, rienţei pozitive, a realizărilor şi atitudinilor cei doi îngrijitori. Nu mi-au cantitate de concentrate tre cum au chef. Undi le-au dat rajare, cele 100 de vaci de zentat într-una din aceste
specifice unităţilor şi locurilor de muncă din inaintăte, în d epistarea şi combaterea unor făcut niciodată surprize. buie s£ţ le dau animalelor, animalelor drept hrană con la grajdul nr. 5 au rămas tot zile o femeie. „Mă numesc
raza de acţiune a organelor şi organizaţi fenomene negative din raza lor de acţiune j Peste tot am întîlnit însă afirma 1 el, pentru că şeful centrate cu siloz, alţii nu nemîncate. Abia în jurul o- Elena Jirlea — i-a spus ea
lor de partid respective. — combativitatea şi eficienţa materialelor numai surprize. Iată cîteva fermei a luat reţetarul cu mai fîn cu concentrate, deşi rei 9 li s-a adus şi lor fî ofiţerului de serviciu — şi
In acest contexjt, un loc de prim ordin îl publicate ; mai răsărite. Medicul veteri el". reţetarul de furaje e unul nul. Miercuri dimineaţa pro sint din satul Batlz. Am gă
vor ocupa articolele care vizează : — calitatea şi varietatea genurilor publi nar Floare Ardeleanu, care îngrijitorii de la grajdul şi acelaşi pentru toţi. In bo ducţia de lapte a fost mai sit în staţia de autobuze din
cistice. - 0. N. Călan un portofel cu
mobilizarea şi stimularea eforturilor era de serviciu la adăpostu- ■ nr. 5 nu au mai avut de un xele viţeilor de la 0 la 6 luni mică cu 31 litri decit în zi
creatoare ale colectivelor de muncă pentru CONCURSUL GAZETELOR DE PERETE SI rile de animale, nu s-a pre de să le dea fîn animalelor a fost întuneric beznă. Nici ua precedentă, iar consumul 0 sumă importantă de bani.
o activă participare la rezolvarea proble SATIRICE SE VA DESFASURA IN PERIOADA zentat la fermă la ora 14,00, în după-amiaza zilei dş un bec nu a ars. îngrijitoa de furaje a fost aproape du Vă rog să-i predaţi păgu
melor majore de care depinde in mod ho- 15 MARTIE - 30 DECEMBRIE 1974. cînd începe programul de marţi. Colegii lor de la graj rele le-au dat viţeilor să su blu. Nici un alt musafir — başului". Gestul femeii a
tăritor realizarea planului de stat şi a an In prima decadă a lunii august, în mu grajd. Plecase iar pe teren... dul nr. 6, mai operativi, au gă de-a... baba-oarba. Unii vi de la întreprindere sau de la fost apreciat ca atare, mai
gajamentelor asumate în întrecerea socialis nicipii, oraşe şi centre de comună vor fi Singura căruţă cu care se administrat fînul ce era a- ţei au supt cîte 3 porţii de trust — în afară de noi n-a ales că ea este şi educa
tă, pentru îndeplinirea cincinalului înainte organizate expoziţii teritoriale, unde se vor transportă furajele şi con dus pentru două zile la 12 lapte, alţii nici nu l-au gus trecut pe la fermă şi lucruri toare la grădiniţa din Ba-
de termen ; prezenta gazetele cu cele mai bune rezul centratele era dusă să facă loturi de vaci, numai la vi tat. le nu merg deloc bine! tiz. Păgubaşul este aşteptat
— popularizarea şi generalizarea iniţiati tate. un transport de mobilă pen tele lor. Aşa că marţi după- La terminarea programului să-şi primească ceea ce a
velor, a metodelor înaintate, oglindirea pre O a doua trecere în revistă a gazetelor tru un îngrijitor. Din acest amiază vacile din grajdul a trebuit să se caute iar cu N. PANAITESCU pierdut.
ocupărilor oamenilor muncii pentru mai bu angajate în concurs va avea loc în preaj 1
na gospodărire a maşinilor, utilajelor, a ma datei ţinerii Congresului al Xl-lea al COMERŢUL © In toate uni
timpului de lucru şi materiilor prime, redu Partidului Comunist Român, cînd vor fi cla tăţile în care se serveşte ca
cerea cheltuielilor materiale, pentru creşte sificate cele mai merituoase colective de fea filtru, zahărul se află la
Dialoguri cu tifc şi factori răspunzători chemaţi in „emisie"
rea eficienţei economice ; redacţie. dispoziţia consumatorului. La
unitatea 33 cafea — dulciuri
a I.C.S.A.P. Hunedoara, con
sumatorului i s-a retras a-
cest „credit". Asta nu ar in
Am primit din nou semna
Ce acţiuni se le în care cititorii noştri ne ; — Cum vine asta? conducerii I.M. Barza situa rul — un obicei, obiceiul un... comoda prea mult, dar mo
Noi am notat şi punem în faţa
— Tovarăşii de la consiliul
Haideţi să-i spunem pe
1
—
tivaţia faptului de a nu lă
Rezultatele întrecerii întreprind pentru încunoştinţează despre atît popular comunal mă obligă ţia lud Petru Matei. E drept, nume. sa zahărul la îndemîna con
să umblu, refuzînd să-mi eli
fără... aviz de primire. Spe
vehement
sumatorului e îngrijorătoare
condamnatele
— Da. Gestionarul responsa
de
practici de purtare a oame bereze o dovadă. răm, totuşi, să nl se spună ce bil stă mai mult prin loca pentru modul de a gîndl al
ameliorarea nilor pe drumuri, folosite de — Ce să faceţi? Mai treceţi şi cum... luri decit la magazie. Cine-1 unora : „dacă-l lăsăm, unii
către unii funcţionari şi sala
pentru buna gospodărire riaţi ai instituţiilor publice, o dată, după apariţia acestor Fiecare „se spală pe caută, îl crede dispărut. A îşi umplu buzunarul cu cu
buri de zahăr". E, într-un
mai fost criticat, dar n-a... a-
păşunilor? ai unităţilor prestatoare de rînduri, pe la consiliul popu mîini“... părut Şi încă ceva: Televizo fel, o ciuntire a bunei cre
servicii şi altele. Sperăm ca lar comunal după actul res — Ion Preda, din Petroşani, rul lui Traian Sas, str. Du- dinţe a consumatorului. Unii
si înfrumuseţare (Urmare din pag. 1) dialogul cu autorii sesizări pectiv. Apoi scrieţi-ne. str. Independenţei, blocul 24 / deşti, nr. 75. Era în garanţie. dintre consumatori o fac sau
# t lor să-i determine pe adepţii L-a dus la atelierul de repa- e „iniţiativa" şefei de uni
s-a îndeplinit aproape 50 la lui „vino mîine" să se deba 'raţii al cooperativei „Moţul", tate ?
raseze de acest, hai să-i zi
a localităţilor pe 1973 sută din volumul de lucrări cem, prost obicei de lucru cu Nici un minut pierdut din la 16 noiembrie 1973. Acolo LOCUINŢA © Cele două
şi-a petrecut revelionul, acolo
păşunilor.
Su
la
curăţatul
prafeţele sînt repartizate pe cetăţenii. mărţişorul... noi blocuri, cu 12 aparta
oameni şi fiecare cunoaşte timpul cetăţeanului mente, din centrul localităţii
Sub conducerea organe cipiilor, oraşelor şi comu ce are de făcut. Există preo Nu-mi spun nu, dar Cetăţenii satului Ia Dobra aparţin, deocamdată,
lor şi organizaţiilor locale nelor judeţului nostru. cupare pentru ca în urmă de domeniul... intenţiilor.
de partid, cu sprijinul Co Ca urmare a eforturilor toarele zile să fie încheiată mă refuză! Cîte contestaţii să II f 35 vă solicită două mi dispoziţia gestionarului Planul este însă ferm — ele
mitetului executiv al Con depuse, în judeţul nostru acţiunea. — Alo, redacţia? Sinteţi nute de ascultare. Am cum sau invers? trebuie înălţate în acest ani
siliului popular judeţean şi au fost executate în anul ■Rău este însă că nu am chemaţi din satul Sînpetru, mai fac? părat o maşină de spălat Executantul (I.G.C.L. Deva -
al organizaţiilor componen trecut, prin muncă patrio reuşit să administrăm îngră comuna Sîntămăria-Orlea. — Mă numesc Petru Ma Alba lux 7. — Se aude? Vorbeşte pen ne informează primarul co
te ale Frontului Unităţii tică, lucrări edilitar-gospo- şăminte pe nici un hectar de tei. Sînt lăcătuş de mină, la — S-o folosiţi sănătos, să sionarul Nicolae Murgan, din munei) este mai puţin con
Socialiste, acţiunile de bu dăreşti in valoare de păşune deoarece nu ni s-a — Ascultăm. I.M. Barza, sectorul I Musa- n-aveţi necazuri cu ea... satul Clopotiva. vins. A venit, a adus ceva
— Eu sînt Gavrilă Cîndea.
a examinat din
nă gospodărire şi înfrumu 276 341 600 lei, depăşin- onorat comanda făcută. Ţi- locuitor la numărul 15 al sa riu, cu numărul de marcă — Se aude bine. Continuaţi. materiale, amplasamentele şi
„priviri"
seţare a localităţilor, orga du-se angajamentul luat nînd seama că %jara avem un tului Sînpetru. Am un necaz. 31 093. Acum sînt bolnav. De — Tocmai asta-î. Am neca — Vă întreb cum este nor ! a plecat... Aşa a trecut fe
cu 102 182 500 lei. > zuri cu motorul. Din 23 de
nizate în 1973 pe baza serios deficit de masă verde, — Mare? aceea vă vorbesc de la Sana cembrie 1973 stă. Ars. mal să fie: cetăţenii satului bruarie şi jumătate din mar
Pe categorii de unităţi am solicita ca întreprinderea toriul T.B.C. Brad. o la dispoziţia gestionarului
H.C.M. 238/1969, au contri administrativ-teritoriale,' re de îmbunătăţire şi exploatare — Pentru mine, da. Umblu — Noi vă dorim însănăto — Mergeţi la conducerea sau dînsul la dispoziţia noas tie fără nici o mişcare, în ’
pe
drumuri
de
mai
multe
buit la ridicarea aspectului alizarea angajamentelor se a pajiştilor naturale Deva să luni. De la Consiliul popular şire grabnică şi revenirea cooperativei meşteşugăreşti tră? timp ce constructorii din
cadrul cooperaţiei au ridi
estetic şi edilitar al muni prezintă astfel: aibă în vedere să ne sprijine al comunei Sîntămăria-Orlea printre ortacii dumneavoastră. „Unirea". — Ultima variantă este cat, cu concursul larg al
în urgentarea acţiunii de fer la Notariatul de stat din Pe Notăm în continuare. — Am fost. Nu o dată. De cea logică. Dar cum de în cetăţenilor (care au prestat
tilizare. i troşani şi viceversa. — In luna decembrie 1973 zeci de ori. In locul motora trebaţi? aproape 600 zile de muncă
Angajament Realizat Depăşire mi s-au făcut greşeli la calcu şului ars ml s-a spus: „Aş — Pentru că gestionarul patriotică), parterul moder
lul drepturilor băneşti. Am teaptă, tovarăşe". Ce să aş Vasile Crişan, de la magazinul nului complex de deservire
• municipii 57 810 700 121 002 000 63 191 300 făcut contestaţie. Mi s-a dat tept? Să treacă termenul de nostru sătesc, face pe dos. ce se înalţă aici.
oraşe 65 013 300 96 716 000 31 702 700 o diferenţă de 141 lei. garanţie ca s-o predau la fier Cînd vrea închide, cînd vrea
• comune 51 335 100 58 623 600 7 288 500 gf METRONOMUL PRODUCŢIEI — înseamnă că s-a rezol vechi? deschide, noi aşteptăm în PIAŢA © Una din zonele
vat. frig la uşa magazinului. Cînd laterale ale pieţei din Hu ii
— Nu! Eu în decembrie am Un responsabil are chef ne primeşte, cînd nedoara se sistematizează.
fost
N-am
internat.
bolnav,
Dintre municipii, rezulta — locul I comuna Vaţa călătorit nici o zi cu autobu dispărut, nu, ne trimite acasă. Aici s-a rezervat loc, prin
tre altele, şi pentru amena
te bune au obţinut Petro de Jos ; locul II comuna zul. Dar contravaloarea abo — Exemple concrete aveţi? jarea unui punct de sacri
şani şi Hunedoara, care au Turdaş ; locul III comuna Explicaţii lipsite k substanţă namentului la autobuz, că un televizor pierdut —Da. Ori de cîte ori pri ficare a mieilor şi a unui
fost menţionate şi pe ţară, Balşa. sînt navetist, mi s-a reţinut. meşte marfă. Dar şl în alte chioşc pentru vînzarea pă
iar dintre oraşe Vulcan şi In afara comunelor cla M-am adresat conducerii în va. — Din Brad vă caută cine dăţi. După cum i se năzare. sărilor. Prima sarcină re
Haţeg. sate pe primele trei locuri pentru restanţele acumulate treprinderii cu două scrisori — Poftiţi, vă ascultăm. — Nu ştiţi, este abonat la venea întreprinderii de pre-
In întrecerea patriotică au mai obţinut rezultate recomandate, cu aviz de pri — I.C.S. Mixtă Brad are o ziarul nostru? industrializâre şi achiziţii Iar
dintre comune, cele mai bu meritorii, situîndu-se pe mire. N-am primit nici uni magazie de materiale, maga — Nu cred. cea de a doua — întreprin
ne rezultate au fost obţi locurile următoare, comu (Urmare din pag. 1) din brigăzile conduse de răspuns. zia are um gestionar, gestiona 1 GH. I. NEGREA derii „Avicola". Nici una,'
nute de Vaţa de Jos, Tur- nele Crişcior, Sîntămăria- Gheorghe Bulai, Vasile Be- nici cealaltă n-au dat vreun
daş şi Balşa, pe care comi Orlea, Băniţa, Beriu şi Peş- zercu, Costică Dragomir. Ei semn că ar avea de gînd
sia judeţeană pentru urmă ţişu Mic. Cele mai slabe re se lovesc de necazuri mari. spun că sarcinile de plan nu să se apuce de lucru. |
alizări au fost înregistrate
rirea şi îndrumarea întrece de comunele Geoagiu, Pui, Gîndiţi-vă că maşinile de în se pot îndeplini după dorin CLUBUL Şl PRODUCŢIA
se
defectează
foarte
cărcat
REFLECTOR © La blocul
rii patriotice le-a clasificat Veţel, Hărău şi Teliucu In des. Nu au cu ce fi repara ţa oamenilor din cauza In 1, de pe strada Lenin, nr. 39
suficientului sprijin pe care
după cum urmează : ferior. te şi oameni^ stau. Chiar şi îl primesc din partea condu din Deva, toţi locatarii au
numai un singur schimb dacă cerii. Şi ca un efect al aces prilejul să sesizeze fiecare
se stă, se pierd 30-50 tone tor afirmaţii, să prezentăm deplasare a liftului, prin
de minereu. situaţia exactă, „la zi", a perturbările pe care acesta
— Şi mai e şi necazul cu brigăzilor, conform graficului le produce In funcţionarea
becurilor, aparatelor de ra
Valorificare deplină lemnul — ne spune Mircea de producţie : numai 2 bri dio, televizoarelor etc. Care
Bolunduţ. Trebuie să primim
găzi — cele conduse de Adam
trei feluri de lemn : brad, ste Rotea şi Gheorghe Bulai — La întreprinderea „Victo la simpozionul cu tema Aici se înscriu şi spectaco este explicaţia ? Motorul de
jar şi salcîm. Salcîmul ne tre se prezintă peste sarcini cu ria" Călan manifestările „Tineretul — factor activ lele la locul de muncă acţionare a liftului se află
buie la armările unde sint un total de 228 tone. Restul culturale desfăşurate direct în realizarea cincinalului susţinute de muncitori din pe aceeaşi coloană de ali
bogăţiilor din tunci nu-l găsim. Asta e pier de 7 abataje, adică tot ati- la locurile de muncă, ori înainte de termen", au întreprindere, membri ai mentare cu celelalte 'insta
presiuni mari. Or, taman a-
diferitelor formaţii ale clu
împărtăşit din ideile şi cu
destinate
sprijinirii
cele
laţii electrice. Remediul, ca
dere de vreme şi de produc tea brigăzi, înregistrează de producţiei nu mai sînt o noştinţele lor muncitorii bului. La fiecare secţie e- re se aşteaptă de la darea
la începutul Iul martie un mi
(Urmare din pag. I) tabilă. Bazaţi tocmai pe re ţie. nus de 777 tone. Prea mare raritate. Directorul clubului fruntaşi Mihai Coroescu şi xistă cîte o brigadă artis în folosinţă a blocului
zultatele obţinute in cerceta Sînt doar două aspecte. sindicatelor din localitate, Ioan Sîrbu, ing. Florea Cio- tică de agitaţie. Desigur, (1967), este alimentarea se
re, minerii s-au angajat în Dar nu singurele. Altele ponderea celor cu nerealizărl. Alexandru Chiriţă, este banu, -Emil Stăncescu, se acţiunile organizate în în parată a motorului de func
— Am utilizat pe o scară adunarea generală a oame ne-au fost spuse de minerii Vom merge pe urmele lor. prezent pe platformele în cretarul comitetului U.T.C. treprindere nu exclud pc ţionare a liftului. Pe cînd ?
largă torcretul, acolo unde nilor muncii să depăşească treprinderii, -rn secţii, preo pe întreprindere. cele iniţiate la club ori la
a fost posibil, iar în alte sarcina de plan a fiecărei v cupat să cunoască specifi O dezbatere a cărei efi navetişti acasă, îi* fond toa CONTRAVENŢII © Ştefan
locuri prăjinile de foraj re luni cu cel puţin 5 la sută. cul fiecărui loc de muncă, cienţă s-a văzut repede a te vizează crearea aceluiaşi Grigorescu, din Hunedoara,
cuperate. Măsurile luate au Şi au dovedit pînă acum că tehnologiile de producţie, fost cea cu tema „Asigu tonus optimist favorabil a- str. Severin nr. 62, a fost a-
dus la o reducere de 9,6 mo ştiu să-şi respecte cuvintul dar şi gîndurile oamenilor, rarea locului de muncă cu propierii de locul de mun mendat cu 250 lei şi des
material lemnos la milionul dat. ideile lor privind îmbună materiale şi materii prime, că, sprijinirii producţiei. păgubiri în valoare de 1 058
de lei investifii. Cornel Sima este şeful u- Mixările de detaşament au tăţirea proceselor de mun chezăşie a succeselor viitoa Recent s-a desfăşurat la lei, pentru faptul că a fost
clubul „11 Iunie" din Călan
că, a calităţii producţiei. De
nei brigăzi de mineri destoi re". Ideea dezbaterii apăru spectacolul festiv „Omagiu prins ,,ciupind" energie e-
OAMENII SCRUTEAZĂ aici, din această legătură se din faptul că la turnă lectrică fără să plătească.
nici. Cu greu poţi smulge declanşat iniţiative şi acţiuni directă cu oamenii se nasc muncii" dedicat fruntaşilor © Organele de control din
ADINCURILE cîteva cuvinte de la el. Ştie teme utile, programe de ac toria de lingotiere, una din în întrecerea socialistă pe cadrul Centrului de distri
tre secţiile care are o pon
un singur lucru: să mun tivităţi realiste. Ideea de 1973 şi care a constituit, buţie a energiei electrice au
Vorţa, 1974. Deja au tre cească şi să facă o treabă bază care stă la întocmirea dere de bază în activitatea după acordarea distincţii aplicat 250 lei amendă şl
întreprinderii,
asi
era
nu
cut 3 ani de cînd pe aceste cit mai bună. A dovedit din eficiente lor, la organizarea fiecărei gurată „la mină" materia lor, pentru echipe, secţii, 1944 lei despăgubiri şl Iul
locuri au poposit, pentru a plin acest lucru pînă acum. noi activităţi, este aceea că primă, producînd stagnări. brigăzi, prilejul petrecerii Tudor Mitroi din Hunedoa
doua oară în ultimii 30 de Cele 3 procente cu cit îşi (Urmare din pag. I) tâmîni scurse da la începu sensul manifestărilor cultu Cu prilejul dezbaterii, fie unor clipe plăcute în com ra, str. Furnalelor nr. 33,
ani, minerii. Oamenii de prin depăşeşte lunar planul nu îl tul acestei acţiuni numeroşi rale iniţiate de club trebuie care factor răspunzător şi-a pania fanfarei, grupului pentru aceleaşi motive. Se
partea locului care lucrau satisfac. Poate da mai mult trate pe grupe să fie anali pionieri şi-au îndreptat deja să fie în consens cu cel al spus părerea, s-au iniţiat vocal feminin, dansatorilor, spune, pe drept, că cel doi
pînă mai ieri la minele Deva şi pentru aceasta şi-a mobi zate la acest nivel şl să se situaţia la unele materii, transformării fiecărui loc lucruri frumoase, secţia lu orchestrelor de muzică au fost „electrocutaţi" pu
şi Muncel s-au intors acasă. lizat întreg colectivul. S-a popularizeze la „Semafor". promiţînd să evolueze în de muncă într-un mediu e- crează deja în avans faţă populară şi uşoară. Specta ternic la buzunare I
In jur de 120 de angajaţi ciştigat bine, s-a ajuns chiar La nivel de comandament bine şl în continuare. Am ducativ sănătos, cu influ de plan. colele la navetişti acasă,
are mina la ora actuală. Li la 130 lei pe post, totuşi oa al unităţii s-a stabilit ca spicuit cîteva nume : Ioan enţă directă asupra mun La cocserie, sub egida pentru ei şi familiile lor, ULTIMA ORA © Deşi în
nul singur este venit de pe menii spun că lucrurile pot sfîrşitul fiecărei săptămâni Puiuleţ şl Alexandru Albu- citorului. Mai există, tot „Ritmuri înalte în întrece organizate la Nădăştia de Jos tr-un „Semnal" trecut re
meleagurile Sibiului — mais şl trebuie să meargă mai să marcheze o întîlnire a (clasa a IV-a B), Ştefan To- aici, un principiu, acela al rea socialistă", ing. Romu- şi de Sus, Vîlcele, Vîlcelele marcam lipsa unul orar cu
trul Constantin Şufană. De bine in continuare. membrilor comandamentu biaş şi Nicu Toderaş (a căutării timpului celui mai lus Delean şi maiştrii Moi- Bune, Strei, în toate sătele sosirea şi plecarea autobu
spre el, despre ceilalţi ortaci Maistrul Şufană este min- lui unităţii cu elevii care au III-a C), Marfa Munteanu (a adecvat de-a veni în mij se Zepa şi Gheorghe Dăbu- cu navetişti, sînt prilejuri zelor din staţia Călan şl fă
care muncesc zilnic in _a- dru de oamenii cu ca obţinut note slabe la învăţă II- a C), Rodica Jurca, Flo locul muncitorilor, de a le ceanu au prezentat resurse de potenţare a legăturilor ceam apel la cei In măsu
dîncurl îi obţin realizări re lucrează. Alături de ei tură, să se analizeze de ce rin Onicâ, Ion Leonte (a vorbi. nevalorificate, modalităţi e- dintre 6at şi întreprindere, ră... să ia măsuri s-o facă
deosebite in producţie am a reuşit să cunoască destul au obţinut aceste rezultate III- a B), Teodor Dobra, Mar Colaborarea, la realizarea ficiente de atingere a pa constituind, pentru copiii neîntîrziat, am constatat că
aflat lucruri demne de luat de bine tainele adîncurilor şi să se urmărească în cursul cel Dicu, - Cristinel Oltean, fiecărei acţiuni, cu organi rametrilor maximi în pro din sat, chiar repere ale o- încă nu s-a făcut nimic.
in seamă. de la Vorţa. Este sigur că săptămînii viitoare evoluţia Ştefan Tobultoo (a V-a B), zaţiile de masă cuprinse în ducţie, iar la secţia furna rientării lor profesionale Dacă nu pleci din Deva In
Minerul Gheorghe Marian in continuare fiecare metru lor. Printre pionierii care Gheorghe Chelbu, Angcla cadrul Frontului Unităţii le, maiştrii Emil Wollner, iar pentru familii un pri format asupra orelor de în
(mpreună cu cei 24 ortaci de lucrări va aduce ceva s-au dovedit plini de iniţia Zugrav, Ion Bălărescu (a Socialiste, este considerată, Ion Mihuţ, Ion Stăniloiu, lej de mândrie şi bucurie. toarcere, rişti să patrulezi
Sînt
acţiuni
din brigadă au reuşit să de nou pe harta geologică a zo tivă şi activi în această ac IV- a A). de asemenea, la Călan, o Ion Biriş şi Nicolae Chi- specifice doar cîteva clubu cite un ceas pe marginea
activităţii
păşească sarcina de plan la nei. ţiune se numără Mariana Rezultatele obţinute în condiţie a reuşitei lor, a ră au dezbătut eficienţa străzii aşteptind. Consiliul
zi de la tncepulul anului cU Davld, comandanta unităţii, urma aplicării iniţiativelor audienţei largi. De cele mai măsurilor stabilite în ca lui, izvorîte din dorinţa de popular Călan nu este pe
Alături de mineri, de clţ- multe ori directorul rămî- a face totul în sprijinul
12 la sută. O cifră care în va timp au sosit fi sondorii, comandanţii de grupă Florin pioniereşti au făcut ca luni, ne „în spatele cortinei", a- drul secţiei furnale privind producţiei, remarcabile pen recepţie ?
calitatea
în
Există
fontei.
mănunchează in ea hărnicie, care urmează ca prin lucră Oprea, Florin Lup, Sergiu 11' martie, consiliul pionie tunci cînd acţiunea a fost să şi_un alt gen de acţiuni tru valoarea lor educativă,
dăruire in muncă. rile ce le au de executat să Dragomir, Mihaela Feier, resc şi comandamentul uni definitivată, dînd cuvîntul culturale In sprijinul pro pentru impulsul favorabil
Cercetarea zonei se face aducă mai multă lumină Ştefan Lică, Mihaela Meste- tăţii să se întîlrîească şl să specialiştilor, celor a căror ducţiei, cele indirecte, ca pe care 11 creează activităţii
in paralel cu exploatarea. pentru elucidarea unor pro căneanu, Dana Todea şl Mi- generalizeze le nivel de u- experienţă este în măsură re vizează destinderea mun cotidiene a întreprinderii.
rela Moga.
să mobilizeze colectivele de
Dentllzle de minereu si nt bleme care pînă mal ieri nv nltate iniţiativele bune. citorilor, crearea unei am I ILEANA MUREŞANU
bianţe familiale, plăcute.
valorificau in totalitate, ac aveau nici o rezolvare. Ex In decursul oelor trei «ăp- muncitori. Spre exemplu,
tivitatea devenind astfel ren ploratorii tfi continui opera.