Page 53 - Drumul_socialismului_1974_03

CHEMAREA CONFERINŢEI PE ŢARA—VAST PROGRAM
Proletari din toate Jările, unlil-vă !

DE LUCRU PENTRU AGRICULTORII HUNEDOREW

Folosirea raţională a fondului funciar—

sarcină de marc răspundere

a tuturor deţinătorilor de terenuri

Realizarea sarcinilor care solului. Pînă acum s-au efec­ neîntreţinerii, unele canale
MMM UI stau în faţa lucrătorilor din tuat îndiguiri şi desecări pe sînt colmatate şi excesul de
agricultură — cadre tehnice, o suprafaţă de peste 11 600 apă nu mai este evacuat în
Anul XXVI Nr. 5 964 SIMBATA 16 MARTIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI cooperatori, ţărani cu gospo­ ha, amenajări pentru irigaţii bune condiţiund. Asemănătoa­
dărie individuală — este pe 3 079 ha şi combaterea re este situaţia şi la C.A.P.
strîns legată şi condiţionată eroziunii solului pe 5 282 ha. din Aurel Vlaicu, Cărăstău,
de folosirea cu maximă efi­ nirea sarcinilor din îndepli­ l.A.S. Mihtia — la trupul
Realizări
în
bune
cienţă a pămîntului — prin­
Bacea. Nici sistemele de iri­
progra­
ŞEDINŢA COMITETULUI cipalul mijloc de producţie mul .judeţean de îmbunătăţiri gaţii existente nu în unele
sînt
ex­
ploatate
economic
în agricultură. Subliniind ne­
funciare au obţinut coopera­
cesitatea
acestui
înfăptuirii
civa,
Burjuc,
Batiz,
Băcia,
imperativ, secretarul general tivele agricole de producţie unităţi cum sînt C.A.P. Săl-
din Lăpuşnic, unde s-a făcut
al partidului, t o v a r ă ş u l îndiguirea’’unei suprafeţe de l.A.S. Haţeg, ale căror ame­
Nicolae Ceauşescu, Sin cuvîn- peste 319 ha (apărînd în fe- najări nu sînt puse în func­
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. a cadrelor de conducere din, * Iul acesta de inundaţiile rîu- ţiune. iar terenurile respec­
pe
tarea
Conferinţa
la
ţară
lui Mureş cel mai bun teren),
tive, în majoritate, sînt cul­
unităţile agricole de stat şi
Dobra — unde s-a îndiguit'
tivate cu culturi care nu ne­
cooperatiste a arătat că : „in­
diferent de forma de pro­ o suprafaţă de 150 ha, Lăsău cesită în mod deosebit a fi
şi altele. In ceea ce priveşte
prietate — de stat. coopera­ irigaţiile se poate aminti că udate.
In ziua de 15 martie 1974, a avut loc şedinţa mare a unor noi purtători de energie - obiec­ tru cercetare şi introducerea tehnicii noi în în­ tistă sau particulară — pă­ la C.A.P. Sîntandrei s-a a- O acţiune deosebită care
Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată tive care se înscriu în cele mai actuale tendin­ treprinderile industriale. Scoţînd în evidenţă re­ mântul reprezintă un bun al menajat pentru grădina de s-a iniţiat pentru utilizarea
de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­ ţe ale energeticii pe plan mondial. zultatele bune obţinute, Comitetul Executiv a întregii naţiuni şi el trebuie legume suprafaţa de 78 ha, raţională a pămîntului este
lucrat astfel incit să satisfa­
neral al Partidului Comunist Român. In continuare, a fost examinat proiectul Pro­ stabilit să se ia măsuri ferme pentru întărirea că necesităţile poporului". adoptînd soluţii moderne cu întocmirea unor documentaţii
aducţiune prin conducte.
In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae gramului naţional privind eliminarea excesului ordinii şi disciplinei în cheltuirea fondurilor des­ Pornind de un asemenea Nu toate unităţile agricole care au drept scop reaşezarea
Ceauşescu a făcut o informare în legătură cu de apă de pe terenurile agricole şi combaterea tinate tehnicii noi, să se urmărească mai în­ deziderat, trebuie să arătăm acordă ' însă atenţia cuvenită categoriilor de folosinţă în
funcţie de condiţiile de sol
recenta vizită efectuată, împreună cu tovarăşa inundaţiilor, întocmit de o comisie specială, nu­ deaproape introducerea mai operativă in pro­ că pe cele peste 350 000 ha întreţinerii şi exploatării lu­ şi relief, o sistematizare a
Elena Ceauşescu, în Republica Liberia, Republi­ mită în acest scop de către Comitetul Executiv. ducţie a rezultatelor cercetărilor, să se asigure teren agricol al judeţului crărilor, de îmbunătăţiri fun­
nostru s-au executat în de­
ca Argentina şi Republica Guineea. Comitetul Adoptînd orientările generale ale programului, o • eficienţă maximă a acestora. cursul anilor ample lucrări ciare executate, ceea ce fa­ Ing. NICOLAE IORDAN
ce ca investiţiile să nu fie
Executiv a acordat o înaltă apreciere activităţii Comitetul Executiv a stabilit să se ia măsuri în aplicarea consecventă a hotărîrilor Con­ de ridicare a potenţialului' recuperate • în termenul sta­ directorul Oficiului de cadastru
deosebit de fructuoase desfăşurate de secretarul energice pentru oprirea proceselor de eroziune gresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale privind productiv, în mod .deosebit bilit.; Asemenea cazuri se în­ şi organizarea teritoriului
general al partidului cu prilejul acestei vizite, şi degradare a terenurilor agricole, să se trea­ perfecţionarea conducerii şi organizarea diferi­ pentru eliminarea excesului tâlnesc la C.A.P. Ilia. unde Deva
a aprobat in unanimitate rezultatele vizitei, do­ că la realizarea unui număr cît mai mare de telor sectoare ale vieţii social-politice, Comitetul de apă. lucrări de îndiguiri, s-a realizat un sistem mare
de desecare însă, din cauza
cumentele semnate cu acest prilej, adoptînd o bazine de retenţie prin construirea de baraje, Executiv a examinat proiectul Legii privind con­ irigaţii,, combaterea eroziunii (Continuare in pag. a 2-a)
hotărîre specială, care se dă publicităţii separat. cu mijloace cît mai economicoase, să se conti­ trolul financiar preventiv, proiectul Legii remu­
Comitetul Executiv a luat în discuţie şi a a- nue acţiunea de regularizare a rîurilor existente. nerării după cantitatea şi calitatea muncii, pro­
probat Programul pentru cercetarea şi valorifi­ In ce priveşte excesul de apă, Comitetul Execu­ iectul Legii privind sistematizarea teritoriului şi
carea de noi surse de energie, care prevede tiv a stabilit să fie concepute sisteme care să localităţilor. PRODUCŢIEI
valorificarea, în condiţiile unor tehnologii de poată fi folosite atît pentru combaterea excesu­ Comitetul Executiv a hotărît convocarea Ple-
înaltă eficienţă, a unor surse de energie dispo­ lui de apă, cît şi pentru irigaţii in sezoanele
nibile în ţara noastră, introducerea în circuitul secetoase. narei C.C. al P.C.R. în ziua de 25 martie a.c.
energetic naţional şi dezvoltarea tehnologiilor In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a exa­ Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, Trimisul nostru special la mina Muncel relatează :
de producere, manipulare şi consum pe scară minat modul în care sînt utilizate fondurile pen- unele probleme ale activităţii curente.
Se cer schimbate urgent „piesele defecte"
H O T Â R Î R E A din sistemul asigurării pieselor de schimb
extracţia de minereu. Şi a-
ceasta nu pe parcursul între­
Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului lor de încărcat nu este suficient de alarmantă pen­ gii luni, ci în următoarele
© Starea tehnică necorespunzătoare a maşini­
numai cîteva zile.
tru conducerea C.M. Deva ? — Este posibilă materiali­
zarea unei asemenea hotă-
• Patru brigăzi sînt hotărîte să recupereze mi­
Comunist Român cu privire la vizita tovarăşului nusul la minereu extras în următoarele 2-3 zile. riri ? . inginerul Tiberiu Co-
— In mod sigur că da, a-
firmă
rinda, şeful coordonator al
Toţi minerii de la Muncel în asigurarea utilajelor şi minei. Am luat în acest sens
toate măsurile şi sîntem con­
Nicolae Ceauşescu în Liberia, Guineea afirmă că. trecînd peste toa­ pieselor de schimb, nu pune vinşi că peste 2-3 zile res­
cu
efect
umărul
şi
efectiv
te greutăţile pe care le în­
tanţa de o zi la extracţie va
tâmpină, nu .ar exista nici o
lor cereri ale 'niinerilor peri- '
problemă cu realizarea e- pentru satisfacerea repetate­ fi T'dcUperată • în- întregime.
Comitatol Executiv al Co- te domeniile — politic, eco­ de forţă şi dictat, de ingerinţe care s-au bucurat solii popo­ ti^’e din cele mai favorabile xemplară a planului dacă tru utilaje şi piese. Ceea ce — La nivelul fiecărui aba­
îmtetuini Central al Partidu­ nomic, tehnico-şţiinţific, cul­ în treburile interne ale altor rului român din partea con- dezvoltării unei conlucrări în­ s-ar pune la punct aţît de arată încă o dată că se cer taj şi al fiecărui schimb, or­
lui Comunist Român a luat tural —, au dus ^ la identifi­ state, a oricăror forme de do­ duoătorilor statelor vizitate, delungate, reciproc avantajoa­ mult discutata şi. răsdiseuta- schimbate urgent — şi nu ganizaţia de partid a discu­
cunoştinţa, cu deosebită sa­ carea de noi căi în vederea minaţie şi asuprire a altor cît şi a popoarelor acestora, se, pe diverse planuri între ta lipsă de piese'de schimb. „cîrpite" cu paleative, şi . pro­ tat concret cu oamenii, asi-
tisfacţie, de rodnicele rezul­ dezvoltării şi mai susţinute popoare. Au fost statornicite materializată în ample mani­ cele două ţări. Aceste înţele­ Mineri cum sînt Mircea Bo- misiuni vagi, „piesele defec- gurîndu-se mobilizarea între­
tate ale vizitelor de priete­ a unei fructuoase şi strînse premisele unei conlucrări festaţii cu caracter de masă, geri şi acorduri prezintă, tot­ lunduţ, Adam Rotea, Costică te diri sistemul asigurării gului colectiv la un efort su­
ft
nie întreprinse, între 3—11 conlucrări, reciproc avanta­ strînse in direcţia promovă­ de cordială preţuire şi stimă odată, o mare importanţă Dragomir, Mihai Tat şi mulţi pieselor de schimb pentru plimentar pe care ni-1 cere
martie 1974, de secretarul joase, de natură să asigure rii, prin acţiuni comune, a li­ — expresie a sentimentelor de pentru dezvoltarea relaţiilor alţii aduc grave reproşuri Muncel'. recuperarea. Luna care ur­
general al partidului, preşedin­ progresul multilateral al ţă­ nei politici active în folosul profundă consideraţie faţă de României cu toate celelalte modului defectuos de asigu­ Fireşte. nu sînt absolvite mează vom putea astfel ra­
tele Consiliului de Stat al rilor noastre, să contribuie păcii, independenţei şi pro­ poporul român, de conducăto­ state din America Latină, ca­ rare a pieselor pentru maşi­ prin aceasta cadrele tehnice porta planul îndeplinit la zi
Republicii Socialiste România, la lichidarea mai rapidă a gresului social, *al asigurării rul partidul”! şi statului nostru, re luptă pentru afirmarea ne- nile de încărcat şi perfora­ şi de conducere de la mină pe întreaga mină — conchi­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, decalajelor ce Ie despart de dreptului fiecărei naţiuni de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, stînjenită a suveranităţii şi in­ toare. De ce ? pentru propriile defecţiuni dea tehnicianul Gheorghe
Împreună cu tovarăşa Elena ţările avansate din punct de a-şi organiza viaţa aşa cum o faţă de rolul pe oare îl joacă dependenţei lor naţionale, de organizare. La acestea ne Bele.
Ceauşescu, în Republica Li­ vedere economic. In cursul doreşte, de a prelua în mîini- în lupta pentru triumful idea­ pentru folosirea şi valorifica­ — Este un lucru justificat vom mai referi ulterior. Ceea Deci, un îndemn pentru
beria, Republica Argentina şl vizitei, au fost semnate un le proprii bogăţiile naţionale lurilor libertăţii, independen­ rea bogăţiilor naţionale în de faptul că ambele utilaje ce trebui^ însă subliniat es­ „Metronomul producţiei" de
Republica Guineea. important număr de docu­ şi a le folosi în interesul dez­ ţei naţionale, progresului so­ folosul propriei dezvoltări, sînt vitale în producţia fie­ te că la totalitatea formaţii­ a fi din nou prezent la Mun­
exprimă
—
se
cărui
abataj
Comitetul Executiv acordă mente oficiale, tratate, a- voltării lor economice şi so­ cial, democraţiei,- păcii şi în­ pentru instaurarea unui spirit inginerul Gheorghe Karpinecz. lor de lucru, mai cu seamă cel luni 18 martie. Deocam­
o înaltă apreciere bogatei corduri, înţelegeri, convenţii, ciale. ţelegerii internaţionale. nou, de egalitate şi echitate, Maşinile de încărcat, spre la schimburile din brigăzile dată precizăm că restanţa la
activităţi şi modului strălucit care aşează raporturile din­ Comitetul Executiv aprecia­ In acelaşi timp, vizita a în raporturile internaţionale. exemplu, sînt planificate să conduse de Adam Rotea, minereul extras echivalează
în care secretarul general al tre România şi ţările vizitate ză, în acelaşi timp, ca deo­ permis cunoaşterea transfor­ Comitetul Executiv apre­ lucreze la un randament zil­ Gheorghe Bulai, Vasile Be- cu exact producţia planifi­
partidului a acţionat în cursul pe o temelie trainică, de lun­ sebit de importante întîlnirile mărilor înnoitoare din aceste ciază că vizita în Guineea, nic de 95 tone de minereu. zercu, Ilie Golescu şi alţii cată a se realiza aici într-o
acestor vizite şl cu prilejul gă durată, în cadrul unei co­ avute în cursul vizitei cu re­ ţări, care — deşi se află în schimbul tovărăşesc de pă­ Or, acest indice de utilizare este fermă hotărîrea de a li­ zi „întreagă şi un .schimb.
convorbirilor purtate, în ca­ operări reciproc avantajoase, prezentanţii partidelor poli­ stadii diferite de dezvoltare — reri cu preşedintele Ahmed nu se realizează pentru că chida restanţa acumulată la L. VISK1
drul cărora a reafirmat cu deschizînd ample perspective tice, ai sindicatelor, organiza­ îşi propun pe căi diverse, spe­ Sekou Toure, întîlnirile cu maşinile au o uzură foarte
vigoare politica statornică a dezvoltării relaţiilor de prie­ ţiilor de masă şi obşteşti din masele largi, în cadrul unor avansată, defeotîndu-se frec­
României socialiste de am­ tenie şl colaborare între po­ aceste ţări. Aceste convorbiri, cifice, rezolvarea problemelor însufleţite adunări populare, vent. Această stare de lucruri
plificare a colaborării pe mul­ porul român şi popoarele ţă­ schimbul de opinii care a social-economice cu care se precum şi Tratatul de prie­ îi pune pe mineri în imposi­
tiple planuri şi de sprijinire rilor respective. România so­ avut loc au contribuit la o confruntă, îşi afirmă tot mal tenie şi cooperare, celelalte bilitatea desfăşurării norma­
activă a năzuinţelor şi efor­ cialistă, ea însăşi ţară în mai bună cunoaştere re­ hotărît voinţa de a pune ca­ înţelegeri şi convenţii înche­ le a ciclului productiv. La
turilor statelor din Asia, A- curs de dezvoltare, care face ciprocă, au reprezentat un a- păt vechilor stări de lucruri iate marchează un moment ora actuală, din 17 maşini
fricţa şi America Latină ca­ eforturi pentru accelerarea port de seamă la dezvoltarea şi de a construi o nouă so­ deosebit de important în existente la mină, doar 2
re ipăşesc pe calea dezvoltă­ progresului său economic şi relaţiilor prieteneşti dintre cietate mal dreaptă, mal bu­ dezvoltarea pe o treaptă su­ sînt noi, capabile de o func­
rii lor economice şl sociale social, nutreşte convingerea poporul român şi popoarele nă. perioară a raporturilor de ţionare perfectă. Restul au o
independente. că extinderea raporturilor de respective, dintre Partidul Comitetul Executiv apreciază prietenie şi solidaritate mi­ stare tehnică necorespunză-
Prin iniţiativele multiple colaborare cu aceste state ser­ Comunist Român şi forţele că vizita în Republica Liberia, litantă între Partidul Comu­ toare sau au îndeplinit de­
ale t o v a r ă ş u l u i Nicolae veşte atît intereselor popoa­ convorbirile cu preşedintele nist Român şi Partidul De­ mult norma de casare.
Ceauşescu, prin activitatea sa relor respective, cît şi cau­ politice democratice şi pro­ YVilliam Tolbert jr., Declaraţia mocrat din Guineea, între — Cine este de vină că
gresiste din ţările vizitate.
neobosită, desfăşurată cu zei generale a cooperării şi solemnă comună, acordurile şi ţările şi popoarele noastre, maşinile nu merg normal ?
înaltă competenţă, cu abne­ ■înţelegerii internaţionale, a Comitetul Executiv consta­ înţelegerile de cooperare în­ în intensificarea' raporturilor — In nici un caz oamenii
gaţie, dăruire şi pasiune re­ luptei antiimperialiste. tă cu satisfacţie că succesele cheiate au pus bazele unor frăţeşti bilaterale de cola­ noştri — afirmă pe bună
voluţionară, se înfăptuiesc Comitetul Executiv subli­ poporului român în opera de . relaţii durabile de prietenie borare şl sprijin internaţio­ dreptate tehnicianul Gheor­
neabătut orientările şi hotă- niază importanţa istorică a făurire a socialismului sînt şi colaborare în diverse do­ nalist şi, totodată, în lupta ghe Bele, secretarul comite­
ririle Congresului al X-lea al tratatelor de prietenie şi co­ tot mai larg cunoscute şi a- menii de activitate, au stator­ generală pentru progres şi tului de partid. Compartimen­
P.C.R., ale Conferinţei Naţio­ operare cu Argentina şi Gui­ preciate în lume, că sporeşte nicit premisele unei conlucrări pace în lume, împotriva im­ tul nostru electromecanic face
nale a partidului, privind ex­ neea — tratate care asigură continuu interesul popoarelor active pe plan Internaţional în perialismului, colonialismu­ eforturi deosebite pentru re­
tinderea şi adîncirea relaţii­ un fundament trainic cola­ faţă de experienţa României vederea înfăptuirii principiilor lui şi neocoloniallsmului, a paraţii şi întreţineri. Con­
lor României cu toate ţările borării multilaterale dintre în construcţia social-economi- de egalitate, dreptate şi echi­ oricăror forme de dominaţie ducerea minei intervine şi
socialiste, dezvoltarea rapor­ România şi aceste state, a- că socialistă, creşte prestigiul tate în relaţiile dintre state, şi asuprire. insistă mereu la conducerea
turilor cu ţările în curs de vînd, totodată, o însemnătate tării noastre în lume. S-a con­ sprijinirii mişcărilor de eli­ Comitetul Executiv relevă E.M. Deva şi a C.M. Deva.
dezvoltare, cu celelalte state internaţională, ca documente firmat pe deplin şi cu prile­ berare naţională de pe conti­ că intîlnirea tovarăşului Ea centrală însă — şi pro­
ale lumii, creşterea contribu­ care sintetizează principiile jul acestei vizite justeţea pro­ nentul african, promovării Nicolae Ceauşescu, în timpul babil mai sus — lucrurile
ţiei sale Ia promovarea unei unor relaţii noi între state, gramului elaborat de Con­ cauzei păcii şi progresului in vizitei în Guineea, cu tova­ nu se rezolvă.
politici noi în viaţa interna­ de egalitate, stimă şi respect gresul al X-lea şi a hotărîrl- întreaga lume. răşii Aristldes Pereira, se­
ţională, la consolidarea cursu­ reciproc. Aceste tratate, pre­ lor Conferinţei Naţionale pri­ Comitetul Executiv işl ex­ cretar general al Partidului Consemnind aceste opinii,
lui pozitiv, îndreptat spre cum şi Declaraţia solemnă vind accelerarea dezvoltării primă deplina satisfacţie pen­ African al Independenţei din facem precizarea că mina
destindere şi colaborare în­ cu Republica Liberia, comu­ eoonomico-sociale a ţării, per­ tru rezultatele excepţionale Guineea-Bissau şl Insulele Muncel, deşi la o „zvîrlitură
tre naţiuni. nicatele comune încheiate cu fecţionarea continuă a ale vizitei în Argentina, pen­ Capului Verde (PAIGC), şi de băţ" de sediul C.M. Deva,
nu se bucură de atenţia cu­
Vizita recentă se înscrie pe cele trei ţări constituie o organizării şi conducerii so­ tru rodnicele convorbiri pur­ Luis Cabrai, preşedintele venită din partea conducerii
linia acţiunilor consecvente contribuţie de largă semnifi­ cietăţii, creşterea — pe aceas­ tate cu preşedintele Juan Do- Consiliului de Stat al Repu­ centralei. Anul acesta, de pil­
întreprinse, în anii din urmă, caţie Ia promovarea noului tă bază — a nivelului de trai, mingo Peron. Tratatul de prie­ blicii Guineea-Bissau, a pri­ dă, nimeni din conducerea
de partidul şi statul nostru, tip de raporturi între state, lejuit reafirmarea, pe pă- respectivului for de resort nu
de secretarul general al întemeiate pe respectarea material şi spiritual, al între­ tenie şl cooperare, Acordul mîntul african, a poziţiei con­ a trecut pe la Muncel. Şi cu
strictă a independenţei naţio­ gului popor. general de cooperare econo­
partidului, în direcţia promo­ secvente a României de sprl- atUfc mai puţin, nimeni din F.S.H. Vulcan. Electricianul de întreţinere maşini-uneltc
vării unei colaborări multi­ nale, deplină egalitate în Comitetul Executiv îşi ex­ mică şl tehnică, precum şi conducerea centralei în pofi­ Vasile Taşcău şi lăcătuşul Emil Buciu execută reparaţii (Ic lm-
drepturi, stimă şi avantaj re­
nă calitate la maşinile-unelte.
Foto : VIRGIL ONOIU
laterale cu ţările Africii şi primă satisfacţia pentru pri­ celelalte înţelegeri şi conven­ da. cunoaşterii dificultăţilor
Americii Latine — contribu­ ciproc, de neamestec sub nici mirea deosebit de caldă de ţii încheiate deschid penpec- (Cofitinnare In pag. a 3-a)
ţie de seamă la lupta împo­ o formă în politica internă şi
triva imperialismului, colo­ externă a altor state, exclu­ r
nialismului şi neocolonialis- derea forţei şi ameninţării
pentru
mului. Desfăşurată în acest cu folosirea ei, pe respecta­ BRIGADA ŞTIINŢIFICA liste an fost constituite locatari, ple lucrări cursurilor regu­ f-------- Y Jos. Ea * donat singe de ta „Educaţia pioniereas­ na Porţilor de Fier. ca
că".
şi din cele de execuţie a
îs ori pînă in prezent şt
rea dreptului sacru al fiecă­
de
larizarea
de
microasociaţii
spirit, vizita în Liberia, Ar­ ’ Recent, brigada ştiinţi­ care cuprind toţi elevii apă ale rîurilor şl plra- va dona şt In viitor. Ia­ Cu acest prilej, pe lin­ liniei ferate pe defileul
pionie­
Băniţa.
şi
presei
gentina şi Guineea a repre­ rui popor de a se dezvolta fică a căminului cultural (le la şcolile din oraş, lelor ce străbat localita­ TVEjni T A tă un exemplu care tre­ gă Clubul Casei pionierilor Jiului mai tunelul muncitori
al
reşti,
buni
Celor
din
buie urmat.
Burjuc,
tea. Astfel, Jiul de est a
In
locuiesc
zentat un nou şi important liber, de a-şi decide suveran profesorul Ioan formată din e-levi care Scopul acestor fost regularizat pe o lun­ UHi liii din Deva, subredacţia c- Ie-a fost înmînată, cu a-
Homoro-
blocuri.
aport la întărirea solidarită­ căile dezvoltării sale. dean, medicul veterinar microasociaţii este de a gime de 2,5 km, Jleţul pe PECO IN CASA NOUĂ misiunilor radio pentru cest prilej, insigna de
din
ţii poporului român cu lup­ Comitetul Executiv relevă Florin Neaga, asistenta contribui ia buna folo­ 3 km, Iar albiile plralelor Staţia PECO din Orăş- copii „Tot şi înainte" cercuri fruntaş, iar formaţiile
alte
Hunedoara
artistice ale casei de cul­
Mariş,
medicală
Aurora
pe
o
întreţinere
ta popoarelor din aceste ţări cu satisfacţie faptul că, în şi lucrătorul de miliţie sinţă şi locativ, amena­ a Ludului şl Arsulbi km. în tie s-a mutat, incepind ale micilor corespondenţi tură au prezentat un bo­
de
lungime
1,5
fondului
pentru afirmarea identităţii cursul întîlnirilor şi convorbi­ Zian Bîldca, s-a întîl- jarea şi păstrarea zone­ felul acesta s-a asigurat o zi cu 15 III 74, tn casă no­ diu judeţ, a luat fiinţă gat program artistic.
uă. Locul: pe şoseaua na­
lor naţionale, pentru salv­ rilor tovarăşului Nicolae nit cu cetăţenii din sa­ lor verzi, a pomilor or­ protejarea împotriva inun­ ţională, Ia ieşirea spre „Cercul prietenilor Lumi­ VREMEA
niţei".
Ceauşescu şi tovarăşei Elena tul Glodghileşti, cărora namentali şi florilor, a lo­ daţiilor a unităţilor eco­ Sebeş.
gardarea şi consolidarea su­ Ie-a prezentat detaliat curilor de joacă şi te­ nomice, a cartierelor de Pentru 24 ore
veranităţii şi independenţei Ceauşescu cu conducătorii cîteva probleme de larg renurilor de sport pentru locuinţe, altor obiective şi „CERCUL PRIETENILOR ZIUA ŞANTIERULUI Vreme instabilă, eu ce­
po­
aspecte
interes
respectarea
reguli­
Casa de cultură din Pe­
lor. o contribuţie însemnată statelor vizitate, s-a ajuns la liticii : interne şi ale externe copii, civilizate de convie­ imobile. LA LUMINIŢEI" troşani a găzduit, recent, rul noros. Vor cădea ploi
lor
sufla
va
la întărirea frontului demo­ o identitate de păreri în pro­ a statului nostru, despre ţuire, educarea micilor DE 16 ORI A DONAT Pentru impulsionarea Ziua şantierului 71 C.F., locale. Vîntul vest. Tem­
din
moderat
comi­
locatari.
cratic, antiimperiaiist din în­ bleme de interes comun pri­ păstrarea avutului obştesc, ; tetelor Preşedinţii locatari SINGE activităţii corespondenţi­ organizată cu prilejul săr­ peratura va fi cuprinsă
profilaxia şi terapia ve-
micilor
treaga lume. vind raporturile bilaterale şi terinară în creşterea in- ; sînt : Ioan Dcac, Cătăli­ Cu sîngele donat azi lor voluntari, pionieri şi bătoririi a 10 ani de la ziua între 7 şi 12 grade,
înfiinţarea
şantierului
Por­
Consiliul
şcolari.
judeţean
iar
noaptea
minus
între
Vizita tovarăşului Nicolae tensivă a animalelor ş.a. na Stingă, Gheorghe Co­ salvăm viaţa unul om al Organizaţiei pionieri­ ţile de Fier. Expunerea 2 grade şi 3 grade.
Ceauşescu în cele trei state la opinii apropiate, conver­ MICROASOCIAŢII DE vrig şi Nicolae Simina. miine. Chiar şi pe a dum­ ALTA lor a organizat o consfă­ care a marcat evenimen­ PENTRU URMĂTOARELE
gente în legătură cu viaţa in­ REGULARIZAREA neavoastră ! De acest în­ tuire a acestora. Din tul a fost urmată de
prietene, convorbirile purta­ LOCATARI demn a fost pătrunsă şi partea publicaţiilor pen­ proiectarea a două filme DOUĂ ZILE
şi
te cu conducătorii acestor ternaţională actuală, necesita­ Din iniţiativa Consiliu­ CURSURILOR DE APA cetăţeanca Lucreţia Lup, tru pionieri scriitorul şcolari a inspirate în din lucrările de rul Vreme instabilă, cu cădea
ce­
realizările
participat
de 48 ani, din satul Ciun-
ohţinute
Irimle
Vor
noros.
ţări au evidenţiat dorinţa tea întăririi unităţii de acţiu­ lui orăşenesc Brad al I In ultima vreme, la Fe- ganl, comuna Vaţa de %■ ............. Străuţ, redactor ia revis­ căi de comunicaţii în zo­ ploi locale.
trila s-au efectuat am­
Frontului Unităţii Socia-
de colaborare, de dezvoltare ne a popoarelor în lupta îm­
a relaţiilor bilaterale în toa­ potriva politicii imperialiste V.