Page 54 - Drumul_socialismului_1974_03

n^^j»vm^^fsafl5Bî^ a53g£aîi^2si^sa58gaB
8
ESSH12K
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 964 ® SÎMBÂTĂ 16 MARTIE 1974
§

Moutilare

Anul 1974 este un bun
augur pentru mişcarea de
inovaţii Ia E.G.C.L. Hune­
doara. Din primele luni REPORTERUL NOSTRU IN POST FIX LA FERMA DIN CĂLAN
s-au înregistrat două ino­
De o oră îl căutăm pe ma asta ? Ba nu, zău. Am — Aţi prins o perioadă . — Ce spun, zic din ini­ vaţii şl o raţionalizare, cu A I.A.S. HAŢEG TRANSMITE :
Andrei Colda. Peste tot ni nevoie de un buchet fru­ grea de minerit. mă. Aşa cum gîndesc. contribuţia mecanicului
se spune : „A fost pe aici. mos. Fata mea are astăzi — Ai dreptate. In 1940 — Minerilor tineri ce sfa­ auto Petru Petreuş şl a
Acum 5 minute a trecut...". 17 ani. Ce să-i ducă tatăl- primeam 6 kilograme făi­ turi le daţi ? maiştrilor Iosif Dan şl A-
L-am „prins". Discuta cu -său ? Flori ! Bine. Mulţam. nă de grîu şi 6 kilograme — Cu ei stau la sfat ca urel Rovinaru. [ia de lapte este tot io descreştere.
3-4 oameni. Ii spunea fie­ Noroc bun !“. de mei. Cu asta se lucra şi cu fiica mea. Ce le spun? Maşina de rectificat ar­
căruia ce are de făcut. ..Şi — La început curier, zi­ în mină. Eu, care eram Să fie drepţi şi cinstiţi în bore cu came, al cărei au­
să mai vii pe la mine" — ceaţi. „angajat copil" — aşa scrie tot ce fac, să ceară socie­ tor este mecanicul Petru
încheia discuţia cu fiecare — Da. Apoi la lămpărie, în cartea de muncă — tăţii după ce au dat, pre­ Petreuş, a şi utilat atelie­
dintre ei. apoi vagonetar, ajutor mi­ n-aveam dreptul nici la tenţiile să le fie pe măsura rul mecanic, executîndu-se îngrijirea anima e or
— Tovarăşe secretar, cî- ner, miner, maistru. Cine aşa ceva. Cînd ieşeam din faptelor. Să înţeleagă ade­
teva minute şi pentru pre­ se gîndea la munci politi­ mină şi-mi punea mama vărul că azi, în ţara noas­ rectificări de bună calitate
să. ce ? Eu ? Moţul pripăşit în mîncare. dădeam cu lingu­ tră, sîntem proprietari, cu ea. sumat în ultima săptămînâ l-am întrebat pe Petru Brâ-
— Lasă, lasă, cunosc eu Valea Jiului după... pîine, ra pe lîngă farfurie. De producători şi beneficiari Maistrul Iosif Dan, preo­ Miercuri dupâ-a.miazâ, a- 6 tone fîn peste norma de tan.
proape
au
toţi
îngrijitorii
„minutele" ziariştilor. Dar să fac muncă politică ? oboseală. ai muncii noastre. De rod­ cupat de economisirea for­ întârziat de la program. U- furajare stabilită. După pă­ — Nu putem respecta re-
ţei de muncă în activita­
haideţi la mine. — Şi în munci politice ? nicia ei, a fiecăruia dintre ţetarul pentru că nu toţi
— Tatăl a fost miner ? tea de exploatare a puncte­ nii nici nu s-au prezentat rerea noastră ar trebui ca
Două telefoane sună deo­ — O viaţă întreagă. Mi-1 — De peste 20 de ani. noi, depinde viaţa noastră, lor termice, a automatizat la posturi. Şi-au trimis co­ furajele să se transporte îngrijitorii vin la aceeaşi
dată. Apoi vine curiera cu amintesc pe tata murdar de La Aninoasa, la Vulcan, la îmbeişugarea ei neconteni­ primul punct termic şi în piii să-i înlocuiască. Ast­ nu numai dimineaţa, ci şi oră la serviciu.
corespondenţa. Semnează funinginea cărbunelui. Aşa Lonea. Unde a fost nevoie... tă, fericirea de fiecare zi. prezent se preocupă de fel, la lotul de vaci pe ca- după amiaza, pentru evita­ E o motivare care' nu re­
de primire. Priveşte afară; — Oamenii vin cu drag — „Minutele" gazetăreşti automatizarea hldrofoare- re-1 are în primire îngriji­ rea risipei. Şi să se cîntă- zistă. Joi dimineaţa, „de
în curtea minei. Rîde cu mi-a rămas în minte pen­ la dumneavoastră, cu ini­ se scurseseră demult. Dar lor. toarea Felicia Rusu, am vă­ rească ! N-am văzut nici o' pildă", îngrijitorii de la
toată gura şi face cu de­ tru totdeauna. Jucăriile pe ma deschisă... în timpul discuţiei cu noi, La transportul apel po­ zut muncind o fetiţă de 12 remorcă încărcată cu fîn grajdul nr. 2 s-au prezen­
getul spre cineva a dojana. care el mi le-a dăruit au — Ca să fii un bun se­ Andrei Colda rezolvase tabile prin raţionalizarea ani. Copii lucrînd în locul trecînd pe la cîntar înain­ tat la lucru la ora 5. De
Apoi către noi : fost o roabă şi o lampă de cretar de partid trebuie să concomitent multe alte tre­ te de a fi dus la grajduri. ce nu i s-a recomandat a-
miner. buri. adusă de maistrul Iosif părinţilor am întîlnit şi în
— In 1939 eraţi pe lume? cunoşti bine oamenii, să-i — Acum mă duc. Am o Dălîndă s-a mărit debitul grajdul nr. 5. Vitele îngri­ De cînd ne aflăm aici, în cestei formaţii de lucru oa­
— Eram. Abia. — Primele amintiri din respecţi, să ştii lucra cu ei. treabă la schimbarea şutu­ transportat în unitatea de jitorului Anton Rostaş, care nici o zi nu s-au respectat re nu a întîrziat de la pro­
— Să vezi. Eu atunci mi'nă ? Restul vine de la sine, a- lui. Vreau s-o văd cu ochii timp. în ultimele zile s-a luat de raţiile prescrise de furaja­ gram să dea animalelor
m-am angajat la mina Ani- — N-au loc în şapte proape. mei. Să mă conving eu. Aportul adus este în­ braţ ou Bachus, sînt îngriji­ re. Normal ar trebui să li tainul de dimineaţă ? La
noasa. Copil. Curier. Tata cărţi. Iţi spun numai una : — V-am auzit de multe semnat prin economisirea te tot de un copil. Cît de se dea animalelor fîn atît această întrebare interlocu­
era miner. Feciorul ce pu­ duceam apă cu noi în mi­ ori vorbind la diverse a- Pînă la colivie a mai fondurilor, forţei de mun­ bine se ocupă minorii res­ dimineaţa, înainte de muls, torul a preferat să nu răs­
tea să se facă ? nă în bădînci. O dată pe dunări ale activului de stat de vorbă cu cîţiva mi­ că şi prin rezolvarea e- pectivi de îngrijirea anima­ la orele 5,15—6.30. cît şi pundă. Ne-a asigurat însă
Sună telefonul. II ia. săp.tămînă scoteam bădîn- partid. N-aveaţi notat nimic. neri. A explicat, i-a lămu­ xecuţiei unor operaţiuni în lelor o dovedeşte producţia că de mîine (14 martie a.c.
„Da. Eu. Nu mă recunoşti cile din mină. Mama le Vorbeaţi liber. Cei care vă rit, a rîs cu ei. Apoi a co- cadrul exploatării. de lapte ce se realizează. după amiaza, la 16,40—17. — n.n.) se va ocupa cu mai
după vorbă ? N-are loc opărea, le curăţa. Acum cunosc spun că le este plă­ borît în, mină. Cam 2 1 pe zi de la o vacă. — De ce nu li se dau vi­ multă seriozitate şi de a-
timbrul meu vocal pe sîr- este apă curentă... cut să vă asculte. GH. I. NEGREA EMIL DRAGOTA Defectuos s-a desfăşurat telor furaje după reţetar ? cest aspect. Ar fi şi cazul !
subinginer
j programul de lucru în toa­
tă după-amiaza zilei de Şi acum, relatăm citeva din problemele ce s-au rezolvat
miercuri. Animalelor li s-au in cadrul fermei în urma materialelor inserate pină acum in
administrat concentratele cu ziar:
Seară de odihnă pentru fruntaşi o întârziere de 2-3 ore. Pen­ riaţi.
© S-a pus în „funcţie" condica de prezenţă pentru sala­
tru că muncitorul cu înal­
tă calificare, Petru Brătan, © S-au închis toate porţile care pină acum erau deschise
care se ocupă cu furajatul ca la o casă fără stăpin.
animalelor, a întîrziat cu © Concentratele se dau după reţetar şi se timestecă.
aducerea tărîţelor. Datorită
acestui inconvenient, şi res­ © S-au lotizat toate animalele din fermă.
tul de furaje s-au adminis­ Ce ar mai trebui între­ vaci a muls joi dimineaţa
trat cum s-a nimerit. La 3 prins pentru ca şi produc­ doar 28 1 lapte ; Anton Ros­
grupe de vite din grajdul ţia de lapte să crească la taş — 54 1 de la 18 vaci ;
nr. 2 am văzut în iesle fîn, nivelul posibilităţilor ? Felicia Rusu — 37 1 de la
iar la celelalte două gru­ Pînă acuan producţia de 18 vaci şi alţii. Merită a
pe li se dăduse siloz. Ase­ lapte e pe zi ce trece tot fi evidenţiată strădania ce
Colectivul combinatului si­ ral al partidului nostru, to­ mănător s-a desfăşurat pro­
derurgic hunedorean s-a ex­ varăşul Nicolae Ceauşescu gramul de furajare şi în mai mică, deşi numărul fă- o depun îngrijitorii Vasile
tărilor a crescut. De pildă,
Ciuraru, Teofil Jucan, Cos-
primat într-un singur glas ,■ —, sintetizează angajarea lor celelalte grajduri. Se pro­ miercuri s-au muls cu 19 1
chemînd la întrecere toate plenară de a apropia înde­ cedează astfel pentru că tache Boaru, Floarea Ju­
întreprinderile din industria plinirea cincinalului înainte atît fibroasele cît şi sucu­ mai puţin decît marţi. Trag can, Toader Iordache, Ion
metalurgiei feroase din ţa­ de termen. lentele se aduc de diminea­ înapoi producţia de lapte Leucă, lanis Kipreos şi al­
ră. Indicatorii din angaja­ Cei care au chemat la în­ ţa şi pentru amiază, iar loturile îngrijitorilor care ţii.
ment au fost stabiliţi cu e- trecere păşesc cu mîndrie în îngrijitorii le pun odată ' în absentează ori vin cu în­ Cîteva din problemele
xigenţă şi răspundere. Lao­ frunte. în toate secţiile, la iesle. târziere la lucru. Dintre a- care trebuie să stea în a-
laltă, ei sintetizează voinţa toate nivelurile respiră acea ceştia menţionăm pe Roza-
şi hotărîrea siderurgiştilor atmosferă sărbătorească, pe Angajaţii de la grajduri­ lia Lăcătuş, care de la 14 tenţie în aceste zile.
din Hunedoara de a realiza care hunedorenii o trăiesc le nr. 2 şi 3 solicitau El Să se interzică fumatul în grajduri.
metal mai mult, mai bun, cu maximă intensitate, o com­ miercuri după amiază să li
mai ieftin — aşa cum le-a pletează cu fapte de muncă se dea fîn. „Nu le mai duc Q La adăposturi, specialiştii fermei să facă de serviciu
recomandat secretarul gene­ deosebite. nici u,n pai — afirma me­ pe rînd şi pe timpul nopţii.
canizatorul Ion Hădărean. Q Să se intensifice controalele la toate locurile de mun­
De dimineaţă le-am dus
La întreprinderea chi mică din Orăştie, comitetul sindicatului a organizat o mai bine de 1 200 kg fîn ca că, aşa cum s-a procedat în ziua de 14 martie a.c.
Toţi ca unul seară de odihnă pentru fruntaşi şi familiile lor. In cadrul serii, formaţiile artisti­ să-l dea celor 142 animale N.R. Invităm directorul I.A.S. Haţeg şi cadre din
ce ale întreprinderii — brigăzile artistice de agitaţie, echipa de căluşari, orchestre­ şi după-amiază. De ce nu conducerea trustului la o dezbatere privind mă­
Cuptoarele de 50 tone se de minute. După cîte-o şar­ le de muzică uşoară şi populară, solişti vocali ş.a. — au oferit participanţilor un
află sub tensiune. Pregătesc jă din asta specială, care so­ reuşit program artistic. In fotografie: Echipa de dansuri din secţia mase plastice. se gospodăresc furajele a- surile ce se impun a se lua pentru redresarea pro­
noi şarje. Oamenii acţionea­ licită mult cuptorul, trebuie ŞTEFAN POP şa cum trebuie ? Se ştie ducţiei la ferma din Călan. Această dezbatere dorim
ză cu precizie, ca nişte me­ să-l pregătim însă cu mare preşedintele comitetului că nu stăm bine cu finul". ’ să aibă loc la fermă.
canisme bine reglate. Unul atenţie. sindicatului de la I.C. Orăştie Da, aşa este ! Ferma a con­ N. PANAITESCU
, din cele două cuptoare de — Cînd veţi încărca din
20 tone (al doilea) e puţin nou ?
i, „bolnav". Cu câtva timp îna­ — Pe la ora 12, iar după
inte din el s-a evacuat o 6,30 ore se va elabora o no­ — Constituirea consiliilor Oonsiliii© săteşti ale Frontului Unităţii rial, la îmbunătăţiri fun­
nouă şarjă specială — cu re­ uă şarjă. Dar de oţel obiş­ Hărnicie şi spirit ; săteşti ale Frontului Uni­ ciare, plantarea de pomi
topire — care, din cauza nuit. tăţii Socialiste — spunea fructiferi, înfrumuseţarea
temperaturii ridicate — — Vă încadraţi întotdeau­ tovarăşul Adrian Costa, Socialiste intră în atribuţii localităţilor, întreţinerea de
1 800° C —, solicită cuptorul na în tehnologiile de elabo­ gospodăresc preşedintele Consiliului co­ drumuri. Apoi, pe concret,
la o uzură pronunţată. E- rare ? munal Dobra al Frontului a fost examinată situaţia
chipa lui Gheorghe Obîrşanu — Musai. Ne încadrăm şi HUNEDOARA. Comuniştii i Unităţii Socialisţe — a ve­ contractărilor şi achiziţiilor.
se află în preajma lui. Prin ne străduim să elaborăm nu­ Gaşpar Topliceanu, Grigore I nit în sprijinul rezolvării izarea Locuitorii din satul Su-
ochelarii de cobalt, Gheor­ mai oţel de calitate superi­ Podar, Iosif Avram, Ga- j unei cerinţe care se punea lighete, sat de deal, stau
ghe Obîrşanu priveşte atent oară. Toţi băieţii acţionează vrilă Cocoş şi Roman Ilieş ; de mai mult timp: de a mai bine la contractări şi
„rana" din vatră. Dă indi­ ca unul singur: Horia Va- sînt numai cîţiva dintre ; găsi cadrul organizatoric în achiziţii decît unii cetăţeni
caţii scurte, precise. siu, Iosif Ghereji, Constan­ membrii colectivului de ; care să se asigure mobili­ din satele de şes.
— Cît timp durează ope­ tin Mierlă, Ioan Ferghete. Ne muncă al secţiei cuptoare j zarea cea mai cuprinzătoa­ anurnor economice Pozitiv la Şoimuş (deşi
raţia de ajustare a cupto­ depăşim zilnic sarcinile, ne industriale din C.S. Hune- ; re a locuitorilor satului la la contractări şi la mobili­
rului, tovarăşe Obîrşanu ? înţelegem bine, cîştigăm doara care s-au remarcat ; activitatea economică, poli­ zarea oamenilor la muncile
— In mod normal 20-40 bine. prin fapte de muncă valo- i tică şi socială de pe teri­ largă a cetăţenilor — coo­ satele Răduleşti şi Pane, Dobra, unde acţiunea de agricole mai sînt încă des­
roase în întrecerea abne- : toriu. Pînă la constituirea peratori sau cu gospodărie conform celor hotărîte în contractări de animale şi tule greutăţi şi lipsă de în­
gantă ce se desfăşoară pen- j acestora, fiecare organizaţie individuală — la realizarea adunările generale ale Fron­ produse animaliere a în­ ţelegere) este faptul că bi­
Angajamentele nu-s doar pe panou tru realizarea înainte de ; politică de la sate acţiona planului economic (de Îm­ tului Unităţii Socialiste se ceput din trimestrul IV al roul executiv al consiliului
termen a cincinalului. A- ; în sfera sa de preocupări, bunătăţiri funciare, lucrări construiesc două magazine anului trecut şi a fost te­ comunal a asigurat, opera­
Un bărbat brunet, energic, — Şi reuşiţi ? cumularea a cît mai multe j pe felii, cum s-ar spune. edilitar-gospodăreşti, pregă­ cu bufete. Ele au fost deja meinic organizată, se pre­ tiv, cunoaşterea de către
aleargă de la un cuptor lă — Aproape întotdeauna. zile avans în atingerea a- : Bineînţeles, organizaţia sau tirea campaniei de primă­ înălţate în roşu pînă la a- zintă astăzi la loc de frunte factorii de conducere ai
altul, îşi scoate din buzuna­ — Prin ce mijloace ? cestui obiectiv capătă în i organizaţiile de partid asi­ vară, contractări, achiziţii coperiş numai prin muncă între comunele judeţului în organizaţiilor componente ,
rul de la piept plăcuţa de — Printr-o bună organi­ activitatea colectivului de j gurau coordonarea activi­ ete.) şi la achitarea la patriotică. această privinţă. ale Frontului Unităţii So­
cobalt, iscodeşte plămădirea zare a muncii, respectarea Ia cuptoare industriale nu j tăţilor tineretului sau ale timp a îndatoririlor către Consiliile săteşti ale Fron­ ...La Consiliul popular al cialiste, do către consiliile
metalului în cuptoarele in­ riguroasă a disciplinei teh­ numai semnificaţii gene- ; femeilor, dar cu o parte în­ stat. O seamă de exemple tului Unităţii Socialiste au comunei Şoimuş se purta săteşti a sarcinilor ce revin
candescente, dă indicaţii nologice, prin dăruire tota­ rale deosebite, dar şi întru- j semnată din populaţie se arată că în toate domeniile e- acţionat faptic pentru im­ o disouţie despre atribu­ acestui organism larg re­
scurte oamenilor, le ascultă lă. Eu am venit în brigada chipări materiale zilnice. lucra numai prin interme­ xistă un plus de mobilizare. pulsionarea lucrărilor de ţiile consiliului sătesc al prezentativ din documente­
cu atenţie cerinţele, îşi no­ lui Gheorghe Obîrşanu acum Astfel, reparaţia la cald a diul deputaţilor sau al a- De pildă, duminică, 10 mar­ curăţire a păşunilor, precum Frontului Unităţii Socialiste. le Conferinţei pe ţară a
tează în carneţel cifre doar 5 an!, după ce 11 ani am cuptorului nr. 8, de 400 to­ paratului consiliului popu­ tie, peste 600 de cetăţeni — şi a contractărilor. La Mi- Interlocutori — tovarăşii I- cadrelor de conducere din .
de el înţelese. Este maistrul •lucrat la O.S.M. II, dar vă ne, a fost redusă cu 30 de lar. Acum există un organ tineri şi vîrstnici — au par­ hăieşti, de exemplu, aceste lie Rădulea, vicepreşedinte agricultură, precum şi din i
principal Nicolae Avrames- spun sincer că n-aş pleca ore, iar la cuptorul nr. 3, care poate coordona unitar ticipat la lucrări de îmbu­ treburi mergeau mai greoi. al consiliului popular al programul dc activităţi al
scu, secretarul comitetului de aici. tot de 400 tone, timpul de întreaga activitate de con­ nătăţiri funciare, toate în- Consiliul sătesc a organizat, consiliului popular al Fron­ Consiliului judeţean al
de partid pe oţelăria elec­ — Aşa se lucrează şi la sultare şi mobilizare a ce­ grăşămintele organice din în urmă cu două săptămîni, tului Unităţii Socialiste şi Frontului Unităţii Socia­
trică. celelalte cuptoare, tovarăşe înzidire a fost redus cu 3 tăţenilor. Şi, consiliile noas­ C.A.P. au fost transpor­ o adunare populară în care Anghel Bozan, preşedintele listo.
— Fac treabă minunată zile. In ultima lucrare a tre săteşti au început să tate în cîmp, în numai două s-au discutat pe larg nece­ consiliului sătesc din Su-
☆
oamenii — ne spune. Fieca­ Avrămescu ? fost posibilă şi recuperarea intre în atribuţii. zile s-au achiziţionat 30 000 sitatea participării acum, lighete. Se discuta despre In prezent, problema or­
re îşi cunoaşte sarcinile, an­ — Aproximativ la fel în a circa 200 tone cărămidă In comuna Dobra, ca de­ bucăţi ouă, impozitul a- cînd oamenii nu sînt an­ sarcinile reieşite din re- ganizatorică principală a
gajamentele în întrecere. De întreaga secţie. Toţi oţelarii refractară datorită spiritu­ altfel şi în alte comune ale gricol este încasat în pro­ grenaţi în lucrările de pri­ /centa conferinţă judeţeană consiliilor locale ale Fron­
fapt. angajamentele sînt în­ noştri sînt hotărîţi s-o ia lui gospodăresc dovedit •judeţului, principala preo­ porţie de 60 la sută din măvară, la curăţatul pă­ a Frontului Unităţii Socia­ tului Unităţii Socialiste este
scrise citeţ, cu litere mari, timpului înainte. De la în­ permanent de aceşti oameni. prevederile anuale şi la fel şunilor, precum şi situaţia liste pentru organele locale de a ajuta consiliile să­
pe un panou. Uitaţi, acela... ceputul anului am elaborat cupare a consiliilor să­ sumele hotărîte în adunări­ contractărilor. Adunarea a privind mobilizarea cetă­
peste sarcinile de plan a- I VASILE GRIGORAŞ teşti să intre cît mai în
— Insă nu doar pe panou corespondent teşti ale Frontului Unităţii le cetăţeneşti pentru con­ avut efect în conştiinţa ce­ ţenilor la realizarea planului profunzime în atribuţii
— adaugă tînărul mane- proape 1 000 tone de oţel în Socialiste este mobilizarea strucţia unui dispensar. In tăţenilor. De fapt, comuna economic în profil terito­ I. MÎRZA
de
angajamentului
contul
vrant Horia Vasiu. Ele sînt 2 000 tone. De remarcat că
deja întipărite în mintea întregul spor de producţie a
noastră, în conştiinţa noas­
tră. Şi le avem zilnic în fost de bună calitate şi ob­
atenţie. în dorinţa de a le ţinut cu energie electrică e- (Urmare din pag. 1) sebit pe seama faptului că
îndeplini. conomisită. sînt terenuri situate în pan­
reţelei de drumuri de ex­ ondului tă, cu procese de eroziune a-
ploatare în sensul de a le vansatâ, pc care nu mai es­
O valoroasă iniţiativă cîştigă teren
reduce la strictul necesar şi te posibilă execuţia lucrări­
totodată de a asigura o cir­ lor agricole cu actualele sis­
Tot Gheorghe Obîrşanu — pa lui Gheorghe Obîrşanu în cadastru şi organizarea teri­ conduceri de ministere, cen­ comunală şi locativă Deva, a ridicat şi nivelul pînzei de
veteran al oţelăriei electrice această direcţie ? culaţie uşoară a utilajelor toriului Deva urmăresc îm­ trale şi întreprinderi, ale u- Fabrica de ciment şi var apă freatică pe terenurile ce teme de maşini din dotarea
S.M.A.,
iar
de la fiecare parcelă la cen­
atela­
numărul
şi de mulţi ani fruntaş în Răspunde competent ma- preună cu inginerii şefi din nor consilii populare şi or­ Chişcădaga ş.a., au solicitat
producţie — este autorul u- nevrantul Horia Vasiu : trul de producţie, de a sta­ C.A.P. transpunerea în teren gane de sistematizare, de a scoaterea temporară din pro­ aparţin C.A.P. Bejan şi Şoi­ jelor din proprietatea unită­
nei valoroase iniţiative, lan­ — Nu-i chiar atît de greu bili măsurile agrotehnice ce­ a acestor documentaţii. propune soluţii de amplasare ducţia agricolă a unor tere­ muş, ceea ce face ca produc­ ţilor s-a redus simţitor. Este
sată în octombrie 1973 : „Fie­ de încărcat în coordonatele le mai corespunzătoare pen­ Pentru gospodărirea raţio­ a unor obiective economice nuri pentru pozarea unor ţiile să fie diminuate sau imperios necesar ca fiecare
care cuptor să producă o iniţiativei. Trebuie o mare tru stăvilirea procesului de nală a pămîntului, o proble­ şi social-culturale şi de sis­ conducte, dar la expirarea chiar compromise pe o su­ unitate sA găsească soluţii
şarjă pe lună cu energie e- atenţie la topire, la mane­ eroziune a solului. Pină a- mă care preocupă în perma­ tematizare a oraşelor şi co­ termenului acestea nu au prafaţă de peste 100 ha. Ex­ tehnice pentru a lua în cul­
ploatarea minieră Certej, prin
lectrică economisită". vrarea agregatului. Prin ro­ cum s-au întocmit, cu spri­ nenţă pe toţi cei care lucrea­ munelor ce duc la irosirea mai fost redate producţiei a- colmatarea văii Certej, din tură în această primăvară
— Şi ce rezultate dă a- tiri puţine şi precise ale jinul inginerilor şefi din co­ ză în agricultură o constitu­ terenurilor agricole". gricole, ceea ce provoacă pa­ cauza necurăţirii acesteia şi terenurile respective, orien-
ceastă iniţiativă, tovarăşe O- cuptorului reducem pierderi­ operativele agricole, aseme­ ie amplasarea în teren a o- Asemenea practici se mai gube însemnate unităţilor a- a distrugerii malurilor, anu­ tîndu-se în jnod deosebit în
43
sporirii
numărului
de
direcţia
bîrşanu ? le de căldură, consumăm nea documentaţii o la suprafaţă biectivelor economice şi so- întîlnesc şi în judeţul nos­ gricole. Sînt cazuri frecven­ al provoacă inundarea a pes­ de atelaje proprii şi cointere-
unităţi,
afectînd
— Destul de frumoase. In deci mai puţină energie e- totală de 48 368 ha. Prin a- cial-culturale. In marea lor tru. Spre exemplu, la ampla­ te cînd I.J.G.C.L. Deva şi te 150 ha la C.A.P. Bîrsău, sîndu-i pe membrii coopera­
noiembrie şi decembrie 1973 leetrică. De asemenea, redu- ceste documentaţii s-au pro­ majoritate, proiectanţii şi be­ sarea Fabricii de bere din întreprinderea de materiale Hărău, Şoimuş şi I.A.S. Min­ tori în cultivarea terenurilor
am economisit vreo 300 000 cînd timpul de topire, re­ pus transformări de categorii neficiarii acestor obiective Haţeg, proiectanţii au pro­ de construcţii Bîrcea depun tia, distrugînd şi sistemul de de deal, care reprezintă o
kWh energie electrică. ducem consumul de energie. de folosinţă pe suprafaţa de caută soluţii ca acestea să o- pus (iar organele judeţene de resturi din demolări sau de­ irigaţii al C.A.P. Şoimuş. sursă Importantă de creştere
— Dar în acest an ? Principalul este să ne facem 1 414 ha, realizîndu-se pînă cupe terenuri improprii pro­ avizare au aprobat) ca ali­ şeuri de fabricaţie pe tere­ Măsurile întreprinse pînă în a suprafeţei arabile şi im­
— In acest an iniţiativa a datoria aşa cum scrie la în prezent aceste transfor­ ducţiei agricole sau cele cu mentarea cu apă a fabricii nurile C.A.P. Deva şi Bîrcea prezent de către aceste uni­ plicit de realizare a unor
fost extinsă la toate brigă­ carte. mări pe 673 ha. S-au prevă­ fertilitate scăzută, aşa cum să se realizeze pe circa 60 ha Mică, făcînd imposibilă cul­ tăţi pentru a remedia aceste cantităţi mai mari de produ­
zile de la toate cuptoarele Privim panoul cu angaja­ zut amenajarea şi reamena- de fapt este indicaţia condu­ teren de cea mai bună cali­ tivarea unor suprafeţe însem­ stări de lucruri necorespun­ se agricole.
şi se scontează pe o econo­ mentele în marea întrecere jarea drumurilor de exploa­ cerii superioare de partid şi tate al C.A.P. Haţeg şi To- nate de teren. zătoare ,sînt încă timide, gă- Printr-o preocupare deose­
mie anuală mult mai mare. socialistă ale colectivului de de stat, care în nenumărate teşti, care în principal este O obligaţie principală a sindu-se în majoritatea cazu­ bită a tuturor deţinătorilor
Nu ştiu precis cît. Dar toţi la oţelăria electrică. Con­ tare pe 113 km şi s-a reali­ rînduri a atras atenţia că a- destinat pentru cartofi şi le­ beneficiarilor de investiţii rilor doar în faza de proiec­ de terenuri, a proiectanţilor
zat pe 68 km, parcelarea te­
au preluat-o cu entuziasm. fruntăm cifrele cu cele în­ semenea obiective să nu a- gume. Această soluţie a pu­ este aceea dc a asigura des­ te de perspectivă.
scrise în carnet, deci cu re­ renului arabil s-a stabilit pe şi beneficiarilor dc investiţii,
— Mi-aş permite să con- alizările oţelarilor de aici 18 446 ha şi s-a făcut pe fecteze terenurile cu produc­ tut fi evitată numai la in­ făşurarea în bune condiţii a Nu trebuie să trecem cu. a cadrelor tehnice din agri­
cretizez eu — a intervenit înregistrate de la începutul 13 736 ha, iar măsuri pentru tivitate ridicată sau cele pe tervenţia organelor judeţene procesului de producţie agri­ vederea însă nici obligaţiile cultură. a tuturor lucrătorilor
tovarăşul Avrămescu. Noi anului. Este un raport po­ combaterea eroziunii solului care s-au executat lucrări de de partid şi de stat, ajungîn- colă pe terenurile limitrofe agricole de a cultiva toate din această ramură dc bază
ne-am angajat să dăm în a- zitiv, ce semnifică hărnicia s-au prevăzut pe 6 213 ha, îmbunătăţiri funciare. du-se la concluzia că aceas­ celor pe care le-au solicitat. suprafeţele de teren pe care a economiei naţionale este
cest an o cantitate supli­ oamenilor, ce dă garanţia că din care s-au materializat pe La recenta conferinţă pe ta se poate realiza pe alte Această prevedere legală es­ le deţin. Analizând această pe deplin posibil ca pămîn-
mentară de oţel de 2 000 to­ şi în continuare oţelarii o 2 401 ha. ţară a cadrelor de conduce­ terenuri cu o productivitate te în mod curent încălcată situaţie se constată că supra­ tul să fie gospodărit cu efi­
ne, în totalitate cu energie vor lua înaintea timpului, Măsurile stabilite sînt eşa­ re din agricultură, secretarul mult mai scăzută. de întreprinderea electrocen- faţa arabilă în cooperativele cienţă ridicată, să se înde­
electrică economisită. Pînă cinstind evenimentele aces­ lonate a se realiza pînă în general al partidului spunea : Unele unităţi, printre ca­ trale Deva şi Exploatarea mi­ agricole s-a diminuat de la plinească exemplar sarcinile
acum ne respectăm angaja­ tui an cu succese de presti­ anul 1975, în care scop în „Cu toate că există regle­ re trebuie să amintim între­ nieră Certej. Prima între­ încheierea cooperativizării a- reieşite din chemarea adre­
mentul, ba chiar ni-1 depă­ campania de însămînţări de mentări precise, nu au fost prinderea de conducte ma­ prindere, prin ridicarea ni­ griculturii pînă în prezent cu sată de Conferinţa po ţară
şim. Şi aici la cuptoarele de giu în marea întrecere so­ toamnă şi primăvară, cadre­ lichid,ate în întregime ten­ gistrale Mediaş, întreprinde­ velului apei rîului Mureş cu peste 6 000 ha Această dimi­ a cadrelor de conducere din
|
20 tone, şi la cele de 50 cialistă. le tehnice ale Oficiului de dinţele şl practicile unor rea judeţeană de gospodărie ocazia construcţiei barajului, nuare este pusă în mod deo­ agricultură.
tone.
— Cum se lucrează în echd- DUMITRU GHEONEA