Page 57 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 57

Proiefari din foaie fările, un!{l«văl
                                                                                                                                                                                               Consfătuiri!  privind  activitatea


                                                                                                                                                                                                sindicală in unităţile miniere


                                                                                                                                                                                                 Comitetul  Uniunii  sindi­  de  muncă  în  unităţile  ex­
                                                                                                                                                                                               catelor   din   întreprinderile   tractive,  metodele  cele  mai  i
                                                                                                                                                                                                miniere,   petrolului,   geo­  eficiente  de  activitate  edu-  j
                                                                                                                                                                                                logiei şi energiei electrice,  cativă  desfăşurate  de  sin-  5
                                                                                                                                                                                            :  şi Consiliului   judeţean al  dicate  în  rîndul  colective-  j
                                                                                                                                                                                            I  sindicatelor Hunedoara,   au  lor  minereşti,  căile  şi  mo­
                                                                                                                                                                                            | organizat la Deva, în zilele   dalităţile  de  mobilizare  a
                                                                                                                                                                                            | de 15-16 martie a.c., o con­  tuturor  muncitorilor  şi  spe­
                                                                                                                                                                                                sfătuire cu   caracter de  cialiştilor  din  întreprinde­
                                                                                                                                                                                                schimb   de   experienţă   şi   rile  şi  exploatările  de  mi­
                                                                                                                                                                                                Instructaj   cu   preşedinţii   nereuri  feroase  şi  neferoa­
                                                                                                                                                                                                comitetelor  .  sindicatelor  din   se  din  ţară  la  îndeplinirea
                                                                                                                                                                                                unităţile  extractive  şi  mi­  cincinalului  înainte  de  ter­
                                                                                                                                                                                                nereuri  feroase  şi  neferoa­  men,  la  realizarea  exem­
                                                                                                                                                                                                se din ţară.              plară  a  angajamentelor  a-
                                                                                                                                                                                                 In   cadrul   acestei   largi   sumate  în  marea  întrecere
                                                                                                                                                                                                reuniuni s-au   dezbătut as­  închinată  celei  de-a  XXX-a
                                                                                                                                                                                                       pecte esenţiale privind   aniversări  a  Eliberării  şi
                                                                                                                                                                                                   | popularizarea şl generali­  Congresului al Xl-lea al
                                                                                                                                                                                                    zarea metodelor avansate  r.c.R.                 \
                                                                                                                                                                                             !
                         '  * • • "
                        v y                                                                              CHEMAREA CONFERINŢEI PE ŢARA-VAST PROGRAM
               . în osul XXX d Hbş rarii ţî Congresului al Xî-ba al P.CJL                                                                                                                                                           Lucrări
                                                                                                                                                                                                                                 fltosanltare
                                                                                                             DE LUCRU PENTRU AGRICULTORII HUMEDOREW
                                                                                                                                                                                                                               In  această  perioadă,
            Rjfi    SE;        llggt  hiih               m mRECE RE*l                                                                                                                                                        .în  toate  livezile  şi  ba­
                                                            -v-’                           7 ■ V'-,v ' 'iii'K'•/'>.y'r                                                                                                       zinele  pomicole  din  ju­
                                                                                                                                     Eforturi  susţinute,  eficiente,  pentru  sporirea                                      deţ,  se  desfăşoară  lu­
                                                                                                                                                                                                                             crările  de  combatere  a
          r          --------------- ----                                                                                                                                                                                    bolilor  şi  dăunătorilor.
                                           Obiectivul central la Fabrica de ipsos Călan                                                                                                                                      Tratamentele   de  iarnă
           REZULTATE OE                                                                                                             contribuţiei la fondul centralizat al statului                                           se   fac   şi  mecanizat   de
                          vifSSsS
                                                                                                                                                                                                                             către  echipe  de  mecani­
                                                                                                                                                                                                                                         cooperatori
                                                                                                                                                                                                                             zatori
 SEAMĂ M MĂREA                               dTvÂNSARIA IIHillII llf REALIZARE                                                                                                                                               specializate   în   acest
                                                                                                                                                                                                                             scop.  Pină  în  prezent
                                                                                                                                   Chemarea   Conferinţei   pe   comparativ   cu   perioada   co­  de contracte   pentru livrarea   j  stropirile  s-au  făcut  la
                                                                                                                                 ţară  a  cadrelor  de  conducere   respunzătoare   din   anul   tre­  ixrvineior şi   porcinelor. A-   j  peste 450 000 pomi.
                                                       A PMtTRIIIIIi PROIECŢII!                                                  putere   perinţa   imperioasă   fie   cu  peste  3  000  capete,  la   patriotică şi   cetăţenească ce   ;
              ÎKTRECERE                                                                                                          din  agricultură  a  reliefat  cu   cut,  s-au  încheiat  mai  multe   ceasta denotă că producătorii   j,
                                                                                                                                                                                             înţeleg înalta răspundere
                                                                                                                                                                        la
                                                                                                                                                               contracte
                                                                                                                                                                                     bovin
                                                                                                                                                                            tineretul
                                                                                                                                                         ca
                                                                                                                                     fiecare
                                                                                                                                 în
                                                                                                                                            localitate
                                                                                                                                                     să
                                                                                                                                 valorificate   cu   maximă   efi­  porci  cu  aproape  2  600  ca­  le revine de   a contribui cu   j  Consfătuire
            Ritmic, depăşiri                                                                                                     cienţă   resursele   economice,   pete,  iar  la  ovine  cu  3  300   toate resursele la îmbunată-   j
                                         Cea  mai  tinără  unitate  in­  defecţiunilor   în   proiectare,   normat  de  14  luni  pentru  a-   inclusiv  cele  de  care  dispun   capete.   Cu   rezultate   merito­  ţirea aprovizionării popii-   ;  pe teme
                 de plan               dustrială   hunedoreană   —   executării   necorespunzătoare   tingerea   parametrilor   proiec­  gospodăriile   populaţiei,   astfel   rii  la  contractări  se  prezintă   laţiei cu produse agroalimen-   j
                                       Fabrica  de  ipsos  Călan  —  a   a  utilajelor  şi  întîrzierii  li­  taţi,  realizăm  la  ora  actuală   incit   acestea   să-şi   aducă   o   comunele  Zam.  Vorţa,  Gura-   tare. Ca un   aspect pozitiv   j
            CALAN.  La  turnătoria  I   demarat  în  producţie  la  în­  vrării   lor,   neajunsurilor   în   —  deci  după  numai  2  luni   contribuţie   sporită   la   con­  sada,  Burjuc,  Geoagiu,  Balşa,   este de reţinut şi faptul că   '■  de aufoservice
           a  I.V.  Călan,  activitatea  se   ceputul   acestui   an   jubiliar,   activitatea   constructorilor   de   şi  jumătate  —  cu  2—3  tone   stituirea   fondului   centralizat   oraşele   Călan,   Petroşani.   din comunele Băiţa, Sălaş.   |
           desfăşoară   la  înalte   cote   avînd  în  faţă  obiective  majo­  la   I.C.S.   Hunedoara,   precum   pe  oră  mai  mult  decît  este   de  produse  agroalimentare  al   Vulcan  —  să  amintim  doar           In  organizarea  UCECOM,
           de hărnicie şi dăruire.     re  care  vizează  atingerea  în   şi   insuficientei   noastre   in­  stabilit   prin   documentaţii.   statului.  In  acest  scop,  statul   cîteva  localităţi  de  unde  gos­  Ing. NICOLAE PÎRVU   a   Inspectoratului   General
             Colectivul  de  la  sorti­  cel  mai  scurt  timp  a  parametri­  sistenţe,  ca  beneficiari  ai  in­  Asemenea   randamente   vor   acordă   numeroase   stimulente   podăriile  populaţiei  au  depă­  directorul întreprinderii de   al  Miliţiei.  ADAS  şi  A.C.R.,
           mentul   radiatoare   obţine   lor   tehnico-economici   proiec­  vestiţiei,  de  a  finaliza  con­  fi  obţinute  curînd  şi  pe  li­  şi  înlesniri  menite  să  asigure           : ndustrializare a cărnii Devo  la  Deva  s-a  desfăşurat  o
           zi  de  zi  importante  depă­                             form    prevederilor   această   niile  II  şi  III,  date  în  ex­  o   mai   bună   fructificare   a   şit   cu   mult  realizările  afe­            consfătuire  privind  aplica­
           şiri  de  plan.  De  la  înce­  taţi,  realizarea  integrală  a  pla­  nouă   şi   importantă   capaci­  ploatare  la  finele  lunii  tre­  posibilităţilor   de   sporire   a   rente   aceleiaşi   perioade   ,din   rea  Decretului  328/1966  în
           putul  anului,  aici  s-au  rea­  nului   şi   angajamentelor   a-   tate productivă.   cute.                         şeptelului   şi   de   contractare   anul precedent, la încheierea  (Continuare în pag. a 3-a)  legătură  eu  verificarea  teh­
           lizat   suplimentar   sarcini­  sumate   în   întrecerea   închi­                         Bazîndu-ne   pe   aceşti   fac­  a  unor  cantităţi  cit  mai  mari                                                    nică  anuală  a  automobile­
           lor  de  plan  peste  12  tone   nată  celei  de-a  XXX-a  ani­  Date   fiind   aceste   greutăţi,   tori,   ne-am   propus   realizări                                                                          lor  proprietate  de  stat  şi
           de  elemente  de  radiatoa­  versări  a  Eliberării  şi  Con­  ne-am   angajat  cu  răspundere   mult   superioare   sarcinilor   de   produse   animaliere.  Che­                                               personală.   Au   participat
           re.  Cele  mai  bune  rezul­  gresului  al  Xl-lea  al  P.C.R.   la  înlăturarea  lor.  Am  asi­  primului  trimestru.  In  această   marea  conferinţei  a  găsit  un   In I.A.S.                          |    delegaţi  din  toate  judeţele
           tate  le-a  obţinut  echipa  lui   In  înfăptuirea  acestor  sarcini,   gurat  in  prima  lună  a  anului   lună  producem  de  două  ori   larg  ecou  şi  în  rîndul  gos­                                     ţării.   responsabili   de   Ia
           Teodor   Moldovan,   care   colectivul  nostru  de  la  Că­  1974   atît   efectuarea   probe­  mai  "mult  ipsos  deoît  în  ia­  podăriilor   populaţiei   din   ju­                                           staţiile   autoservire.   auto-
           toarnă  zilnic  mai  mult  cu   lan,  organizaţia  de  partid  şi   lor   tehnologice   cit   şi   tre­  nuarie   şi   februarie   la   un   deţul  nostru,  ecou  oare  -  se   Peste 390 hectare însămînfate |   moto,  din  alte  unităţi  ca­
           6  elemente  decît  prevede   conducerea   întreprinderii   au   cerea   efectivă   pe   producţie,   loc,   urmînd   să   obţinem   oglindeşte   şi   în   rezultatele                                          re  execută  prestaţii  de  ser­
           norma  de  plan,  realizînd   drept  ghid  de  acţiune  indi­  iar  din  a  doua  lună  şi  de  la   o   depăşire   totală   a   pia­  ee  s-au  înregistrat  la  contrac­                                       vicii  pe  linie  de  automo­
           şl piese de bună calitate.  caţia  expresă  dată  de  tova­  începutul   lunii   martie   ne-am   nului   trimestrial   de   circa   tarea   şi   predarea   animalelor   cu culturi din prima urgenfă j         bilism.
               IOSIF CRAŞCA            răşul   Nicolae   Ceauşescu   la   creat  posibilităţi  certe  de  ri­  2200  tone.  Corespunzător,  vor   la   bazele   întreprinderii   de                                           Materialele  prezentate  cu
                 corespondent          plenara   C.C.   al   P.C.R.  din   dicare  a  activităţii  la  un  ni­  spori   şi   realizările   la   pro­  industrializare  a  cărnii.  Demn   Lucrătorii din întreprinderile agricole de stat răspund   acest   prilej,   discuţiile   şi
                                       noiembrie  anul  trecut,  de  a   vel   superior.   Mă   refer   cu   ducţia   globală   şi   productivi­  de  evidenţiat  este  că,  paralel   prin fapte Chemării Conferinţei pe ţară a cadrelor de   dezbaterile  care  au  avut
           Angajamentele se            face  totul  pentru  a  folosi  ra­  deosebire   la   creşterea   rapidă   tatea  valorică  a  muncii.  Tot   cu   creşterea   cantitativă,   s-a   conducere din agricultură. O dovadă grăitoare în acest j   loc  au  e'videnţiat  aspecte
                                       ţional   capacităţile   pe   care   a   ritmurilor   producţiei.   In                     realizat  şi  o  'creştere  calita­  sens o constituie şi faptul că însăniinţatul culturilor din   din   munca   de   verificare
          onorează exemplar            le-am  creat,  de  a  obţine  —   primele  două  luni  ale  anului,   in  această  lună,  ne-am  pro­  tivă  a  activităţii  în  acest  sec­  prima urgenţă se desfăşoară în ritm alert. Pină acum, în   tehnică   a   autovehiculelor,
                                                                                                   pus  să  determinăm  o  dimi­
                                       în  condiţii  de  eficienţă  su­  in  fabrică  s-au  realizat  1450   nuare substanţială a chcltu-  tor,   în   sensul   că   a   sporit   afara celor peste 150 ha însăminţate cu plante furajere ;   servirea  în  staţiile  autoser­
            BRAD.   Unităţile   econo­  perioară   —   maximum   de   tone  de  ipsos  şi  8  600  tone                          simţitor   greutatea   medie   de   în cultură ascunsă, s-au însă mînţat peste 390 hectare cu j   vire,   auto-moto   etc.   La
           mico  din  oraşul  Brad  s-au   producţie   din   fondurile   fixe   piatră  de  ghips.  Întreaga  pro­  VALER DAVID   livrare   a   animalelor.   Cîteva   ovăz, borceag. sfeclă furajeră şi trifoi. După ce terenul   autoservice  Deva  s-au  fă­
           angajat  în  acest  an  să  e-   puse în funcţiune.                                         directorul întreprinderii   exemple  sînt  cit  se  poate  de   a fost ierbicidat. s-a trecut cu forţe sporite la semănatul   cut   demonstraţii   practice
           conomLsească  lunar  cel  pu­  Ca  la  orice  nou  obiectiv,   ducţie   este   de   foarte   bună   pentru lianţi Deva  edificatoare.                 restului suprafeţei — 317 hectare —destinată sfeclei fura­  privind  modul  cum  se  exe­
           ţin  140  600  kWh  energie   am  început  munca  în  con­  calitate.   La   linia   tehnologică                        Pină  la  sfîrşitul  primei  de­  jere şi trifoiului în cadrul I.A.S. Simeria şi Haţeg.  cută  verificările  tehnice  Ia
           electrică  şl  40  tone  de  com­                         nr.  1  —  prima  pusă  în  func­                           cade a lunii martie a.c.,                                                                  maşini.
           bustibil   convenţional,   in   diţii dificile. Ele s-au datorat  ţiune — faţă de termenul  (Continuare in pag. a 3-a)
           valoare  do  102  000  lei.  Du­
           pă  două  luni  şi  jumătate,
           economia   oraşului   Brad
           raportează  depăşirea  anga­                                       Călătorie pe Planeta                                                             —  Vreţi să vă angajaţi ?
           jamentului  asumat  cu  a-                                                                                                                        —  îl întreb.                     O întrebare pentru primari:
           proapo  60  kWh  şl  40  tone                                                                                                                       —  Da.
           de   combustibil   convenţio­      Itinerar                                                                                                         —  De unde sînteţi ?
           nal  —  dovadă  a  hărniciei                                                                                                                        —    Din  Bucureşti...  Am
           şl  responsabilităţii  în  mun­                                                   Cărbunelui                                                      aici  un  frate  care  lucrează
           că  depuse  de  colectivele  de   hunedorean                                                                                                       de   vreo   opt   luni.   Cîştigă      De ce nu ridicaţi pomii
           salariaţi  de  aici,  a  hotfirî-                                                                                                                 bine, m-a chemat la el„>
           rll  lor  de  a  întîmplna  cea     in anul                Imagini   şi   culori,   impresii   tuit   coordonatele   socialiste   de  elevi.  Senzaţia  de  viaţă   —  Chiar din Bucureşti ?!
           de-a  XXX-a  aniversare  a                                 şi  sentimente,  năvălesc  toa­  ale   unei   vieţi   noi,   mereu   plină   şi   ordonată   izvorâş-'   —  De  ce  vă  miraţi  ?  îmi   care trebuie plantaţi
           Eliberării  patriei  şi  Con­                              te  deodată  peste  simţiri,  ca   mai  prospere  şi  mai  înflo­  te  luminoasă  din  tot  ce  e-   întinde   mina   şi   se   reco­
           gresul  al  Xl-lea  al  parti­                             nişte  cai  nărăvaşi,  copleşin-   ritoare.  „Meridiane"  şi  ..pa­  xistă.   In   autobuzul   care   mandă  :  Gheorghe  B.  M-am
           dului  cu  realizări  deosebite    jubiliar                du-le.  Mă  aflu  pe  Planeta   ralele"  noi  pe  care  le  întîl-   „înghite"   şoseaua   spre   U-   născut  şi  am  trăit  în  „Pan-
           în muncă.                                                  Cărbunelui   !   Geografi   şi   nim  azi  la  fiecare  pas  şi  le   ricani,  mă  încearcă  o  pof­  telimon".  Vreau  să  mă  fac   în această primăvară?
                                                XXX                   geologi,  probabil  de  pe  în­  străbatem   cu   mîndria   că   tă   irezistibilă   să-i   cunosc   miner,  măcar  pentru  o  pe­
                Cu planul                                             treaga   Terră,   cunosc   bine   purtăm   în   sînge   un   act   pe  toţi  călătorii.  Nu  îndrăz­  rioadă...
                                                                                             şi
                                                                                                                                                               „Mulţi  au  făcut  la  fel  şi
          trimestrial îndeplinit                                      coordonatele   geografice   zac   irevocabil  de  proprietate  a-   nesc  însă  decît  să  întreb,   n-au  mai  părăsit  mina"  —   Pentru  dezvoltarea  patri­  GIU  DE  JOS,  GURASADA,
                                                                                                                                pe  şoptite,  un  elev  :  „Ce
                                                                             comorilor
                                                                                                   supra  lor.  Cu  conştiinţa  că
                                                                                       care
                                                                      natura
                                                                      de  milenii  în  adîncurile  a-   păşind   pe   Planeta   Cărbu­  este  tatăl  tău  ?"  „Miner  !“  —                    moniului  pomicol  şi  sporirea   ŞOIMUŞ,  PUI,  RiU  DE  MORI,
            Directorul   S.M.A.   Ilia,                               cestei   fîşii   de   pămînt   ro­  nelui,   trebuie   neapărat   să   răspunde  el  şi  automat  mă   gindesc.  după  ce  tînărul  co­  producţiei  de  fructe,  consilii­
           îng.   Valentin   Cruceru,      ...Mulţi   dintre   cei   care   mânesc   numite   Valea   Jiu­  simţi   mereu   casca   oame­  cercetează   cu   vădită   mira­  boară.  De  fapt,  aceasta  nu   le  populare  au  sarcina  de  a   BRETEA  ROMÂNĂ,  DENSUS,
           ne-a  transmis  o  veste  îm­  coboară   împreună   cu   mine   lui.  Dar  cît  de  mici  şi  lip­  nilor  din  adîncuri,  care  se   re  că  mă  interesează  ast­  e  o  ipoteză  a  mea,  am  as­  mobiliza  masele  de  cetăţeni   MÂRTINEŞTI, BAIA DE CRIŞ,
           bucurătoare.  Colectivul  de   din   autobuz   grăbesc   pasul,   site  de  importanţă  sînt  a-   află  acolo,  în  galeriile  întu­  fel  de  lucruri.  Oamenii  din   cultat-o,   repetată   de   multe   pentru  a  planta  in  gospodă­  BĂIŢA  şi  altele  —  nici  măcai
           mecanizatori  de  la  aceas­  să  prindă  un  loc  cit  mai   ceste  date  de  manual  şco­  necoase,  tocmai  pentru  a  fi   autobuz   discută,   fac   glu­  ori,  de  la  minerii  pe  care   riile  personale,  livezi,  pe  toa­  nu  s-au  interesat  ce  fel  de
           tă  unitate  a  îndeplinit,  în   în  faţă  la  tejgheaua  cafe­  lar,  pe  lingă  oamenii  care   mai   multă   lumină   la   su­  me,  rid,  ca  în  orice  auto­  i-am   ascultat   şi   cu   care   te  terenurile  improprii  altor   pomi  şi  ciţi  pot  să  proeure
           decada  I  a  lunii  martie   nelei  de  alături.  E  un  o-   muncesc  şi  trăiesc  pe  su­  prafaţa pămîntului.    buz,  taxatoarea  îi  invită  să   am  stat  de  vorbă  pină  a-   culturi,  cit  mai  mulţi  pomi   de  la  centrul  din  Orâştie
           a.c.,  planul  de  venituri  pe   bicei  pe  care  cafegiii  îl  cu­  prafaţa  şi  mai  ales  în  a-                 avanseze  „mai  în  faţă",  ca   cum.  La  Dîlja,  la  Petrila,   fructiferi.              Oare  primarii  acestor  consi­
           primul  trimestru  al  anului.   nosc,   iar   acolo   aparatele   dîncurile   acestui   spaţiu   ULTIMUL „TRANSPORT"  toate   taxatoarele.   Aproape   la  Vulcan,  Lupeni  şi  Uri-   La   dispoziţia   comunelor
           Se  prelimină  ca  pină  la   pentru   „filtru"   sînt   gata   geografic,  şi  care  îi  dau  a-                    de  Lupeni,  un  tînăr  cu  pă­  cani  mulţi  dintre  cei  care   s-au   pus,   prin   centrul   de   lii  populare  nu  consideră  cc
                                                                                                                                                              lucrează
                                                                                                                                                                            pămînt
                                                                                                                                                                                     de
                                                                                                                                                                                                                           timpul  este  înaintat  şi  plan­
                                                                                                                                                                       sub
           sfîrşitul  lunii  să  se  obţină   pregătite  şi  puse  sub  pre­  devărata   dimensiune.   Este   Bătrinul   Petroşani,   învă-   rul  blond,  cîrlionţat,  se  in­  ani  de  zile  mi-au  spus  că   seminţe  de  legume  şi  mate­
           o  'depăşire  cu  circa  200  000   siune.   Amin   pentru   mai   şi   motivul   principal   pentru   luit  într-un  albăstriu   teresează :      şi-au  început  cariera  mine­                               tarea  pomilor  nu  mai  sufere
           lei  a  veniturilor  planifica­  tîrziu  plăcerea  de  a  sorbi   care,   întotdeauna   în   sufle­  de  primăvară,  zumzăie   —   Min'a  e  departe  de   rească cam în acelaşi fel  rial  săditor  din  Orâştie,  pes­  nici  o  aminare  ?  Sau  se  aş­
           te.                           o  cafea  fierbinte,  îmi  aşez   tul   meu,   voi   numi   Valea   ca  un stup  le   albi-   staţie ?               —    „pentru  o  perioadă"  !    te  65  000  bucăţi  pomi  fructi­  teaptă  invitaţii  speciale  ?  Ce­
                                                                                                   ne.
            Succesul  se  oglindeşte  şi   geamantanul   pe   marginea   Jiului   —   „Planeta   Cărbu­  Celebrul   ntru   pe                                 Apoi,  s-au  legat  cu  trupul   feri  —  meri,  peri,  pruni,  caişi,   tăţenii  sint  dornici  să  plan­
                                                                                                                                  —
                                                                                                                                       Sînt  mai  multe  mine
           în  faptul  că  s-a  terminat   trotuarului   şi   privesc   în   nelui".  Cu  conştiinţa  că  ea   care  nu  circulă  decît  prin   la  ‘  Lupeni  !  —  răspunde  un   şi sufletul de mină. Miile  cireşi,  nuci.  Timpul  este  pri­  teze  cit  mai  mulţi  pomi.  A
           semănatul   culturilor   din   jur.  Soarele  e  puţin  înce­  s-a   numit   cindva,   sinistru   excepţie   unele   maşini,   es­                                                  elnic  pentru  plantare.  Dar  in   ceasta  o  demonstrează  faptu
           prima  urgenţă  în  coopera­  ţoşat,   e   o   zi   de   luni,   şi  foarte  trist,  Valea  Plîn-   te   înţesat   de   lume.   cetăţean  şi  se  vede  că,  de­  MARIN NEGOIŢA     timp  ce  unele  consilii  popu­  că  mulţi  dintre  ei  s-au  de­
           tivele  agricole  din  cadrul   e   1974,   pe   jos   e   o   gerii.  Cu  conştiinţa  că  pes­  Din   Şcoala   generală   nr.   şi  ştie  ce-1  interesează  pe                    lare,  ţinînd  seama  de  sarci­  plasat  personal  şi  au  ridica
           consiliului   intercooperatist   mîzgă  subţire  şi  negricioa­  te   vechile   sale   coordonate,   1  răsună  trilurile  unui  cin-   tînăr,   vrea   să-i   dea   mal            nile  ce  le  revin  din  progra­  de   la   centrul   din  Orâştie
           Ilia.                         să şi cîte nu mai sînt !     partidul a trasat şl înfăp­  tec interpretat de un cor    întâi o „lecţie".             (Continuare In pag. a 3-a)       mul  judeţean  de  dezvoltare   peste , 11 000 bucăţi pomi. Or,
                                                                                                                                                                                               a  pomiculturii,  aşa  cum  sint
                                                                                                                                                                                                                           este   de   datoria   consiliiloi
                                                                                                                                                                                               cele din SlNTÂMARIA-ORLEA,   populare  să  asigure  mate­
                                                                                                                                                                                               ZAM,  BURJUC,  HĂRAU,  RA-
                                                                                                                                                                                                                           rialul  săditor  necesar  dezvol­
                                                                                                                                                                                               POLTU  MARE,  PESTIŞU  MIC,   tării patrimoniului pomicol îr
                                                                                      PAGINA A ll-A                                                                                            TELIUCU INFERIOR, CERTEJU   fiecare  comună,  in  fiecare
                                                                                                                                                  In pagina a iii-a                            DE  SUS,  au  ridicat  un  nu­  oraş.
                                                                                                                                                                                               măr  însemnat  de  pomi,  al­
                                                                                                                                                                                                                             Aprovizionarea   populaţiei
                                                                                                                                                                                               tele  s-au  mulţumit  să  depu­  pentru  plantări  in  gospodări­
                                                                          Ritmuri hunedorene                                             •    O  cerinţă  imperioasă  în  învăţămîntul         nă   doar   comenzi.   Aşteaptă   ile  personale,  trebuie  s-o  or­
                                                                                                                                                                                               probabil  să  le  ducă  altcine­
                                                                                                                                   superior — CALITATEA.                                       va  pomii  acasă.  Intre  consi­  ganizeze  primăriile.  Fiecare
                                                                                                                                                                                               liile  populare  care  nu  şi-au   comună,  fiecare  oraş,  trebuie
                                                                            • Probleme actuale în activitatea literară hu­                                                                                                 să-şi  procure  neîntîrziat  —  în
                                                                       nedoreană                                                         •   Reporterul  nostru  în  post  fix  de  la         ridicat   pomii   comandaţi   se
                                                                                                                                                                                               numără  cele  din  TOPLITA,   maximum  2-3  zile  -  întreg
                                                                            0 Atelier : Despre democraţie                          ferma  din  Călan  a  I.A.S.  Haţeg  transmite  :           BANIŢA,  VORŢA,  GEOAGIU,   materialul   pomicol   necesar
                                                                                                                                                                                               TOTEŞTI, BRANIŞCA, GHELAR,   plantaţiilor   în   gospodăriile
                                                                            0 Marginalii la o expoziţie : Realism, poezie,         Pentru  întronarea  ordinii  şi  disciplinei  tre­          BACIA  şi  BARU.  Sint  multe   personale,  in  livezi  şi  pe  alte
                                                                       dragoste                                                                                                                consilii  populare  care  n-au   terenuri  căre  nu  pot  fi  fo­
                                                                                                                                   buie depuse mai multe eforturi.                                                         losite in alte scopuri.
                                                                            0 Ţipătul pescăruşilor                                                                                             făcut  nici  atît.  Astfel,  cele
                                                                                                                                                                                               din BERIU, ROMOS, LĂPU-                   N. BADIU
                                                                            0 CARTEA, SCENA, DISCUL, ECRANUL                             •  Buletin rutier
                                                                       SPECTACOL PENTRU           naj  a  fost  mutat  p«  stra­  MAGAZIN                                 arbuştilor   ornamentali.   Nu­  Drobela  Tr.  Severin  :  Şti­  meciuri. Pe stadionul
                                                                       FRUNTAŞI                   da   l   Mai,   amenajat   In-   ALIMENTAR CU                           mai   pe   străzile   Vasile   inţa   Petroşani   —   Pro­  Ciuleşti, Rapid n-a pi
                                                                                                  tr-un   spaţiu   corespunză­                                            Roaltă,   Unirii,   Viitorului   gresul   Strehaia   ;   Minerul   învinge pe Steagul i
                                                                         Vineri,   ansamblul   fol-,   tor.  Desigur,  In  noile  lo­  AUTOSERVIRE                        şl   altele,   s-au   plantat   in-   Teliuc   —   Strungul   Arad,   Braşov, cu care a ternii
                                                                        doric  „Haţegana",  din  Hu­  caluri   şi   servirea   cetăţe­  Ieri,   a   fost   deschis   la   t tr-o singură 7,1   1 200 de  toate   la   orele   U.   Divizia   la egalitate : 1-1 (l-l),
                                                                        nedoara,   a   fost   oaspetele   nilor  va  fl  mult  îmbună­  parterul   blocurilor   de   pe   arbori  şi  peste  6  000  ar­  juniorilor   şi   şcolarilor   :   marcat Angliei (mim
                                                                       muncitorilor   din   Chlşcă-   tăţită.               str.   Lenln,   din   Deva,   un              buşti.   La   acţiunea   de   Mureşul   Unirea   Alba   ;   16) şi Neagu (minutul
                                                                       daga,   unde   a   prezentat,                        nou   magazin   alimentar                     plantare   participă   loca­  C.F.R.   Simeria   —   Gaz   care a adus egglarea
                                                                       în   sala   de   mese,   un   a-   DISPENSAR         cu   autoservire.   Noua   uni­               tari   şi   salariaţi   de   la   metan  :  Corvinul  —  Chi­  chipci feroviare. La At
                                                                       preciat   spectacol.   Soliste­                      tate,   care   este   aprovizio­              E.G.C. Petroşani.         mica   Tirnăvenl   ;   Jiul   —   U.T. Arad a dispus
                                                                       le  Elena  Lazăr  şl  Viorica   MEDICAL              nată   cu   un   bogat   sorti­                                         ştiinţa  Petroşani  ;  Şc.  sp.   1-0 (0-0) de Steaua. I
                                                                       Brlnduşan,   ca   şi   tarago-   Zilele  trecute  a  fost  re­  ment   de   mărfuri,   a   cu­     ASTĂZI, PE TERENURILE     Petroşani  —  C.S.  Hm.  Vil,-   cui punct al jocului
                                                                       tiştii   Petrică   Lupaş   şi   cepţionat   şi   dat   în   folo­  noscut   o   mare   afluenţă                              cea.  •  VOLEI.  Divizia  B:   fost marcat de Broş
                                                                       Ionel  Sugar  au  cules  ro­  sinţă   un   nou   dispensar   de   cumpărători   încă   dc         DE SPORT                   Corvinul   Deva   —   Voinţa   schi în minutul 7$.
                                                                       pote   de   aplauze   pentru   medical   tn   comuna   Bul-   la   primele   ore   de   func­                                Oradea.   Campionatul   ju­
                                                                       frumoasele   cîntece   Inter­  zeştii   de   Sus.   Noua   clă­  ţionare.   Tot   aici   urmea­     •   CUPA   TINERETULUI.   deţean   de   calificare   —    VREMEA
                                                                       pretate   In   cinstea   frun­  dire   cuprinde   un   cabinet   ză  să  fie  date  In  folo­      Fazele   Judeţene   Ia   tenis   fete,   la   Liceul   pedagogic
                                                                       taşilor tn producţie.      de   consultaţii   pentru   a-   sinţă   In   zilele   următoare        de   masă, după   cum ur­  Deva,  ora  9.   s   BASCHET.   Vreme  Pentru 24 ore  şi
                                                                                                                                                                          inează  :  Hunedoara  —  ti­
                                                                                                                                                                                                                                      călduroasă
                                                                                                                                                                                                                        de
                                                                       IN LOCALURI NOI            cluiţl   şi   altui   pentru   co­  un   centru   pentru   desfa­       neri   din   întreprinderi   şl   Campionatul  —   judeţean   —   şor   instabilă,   cu   cer
                                                                                                                                                                                                                 juniori
                                                                                                                                                                                                    calificare
                                                                                                  pii,  cu  două  săli  de  aş­  cerea   produselor   lactate   ş.        instituţii,  pină  la  30  •  de
                                                                         Secţia   de   reparaţii   radio   teptare,   o   sală   pentru   o măcelărie.                    ani  ;  Geoagiu  —  tineri  de   Petroşani, sala I.M.P.  ros.  Vor  cădea  ploi  io
                                                                       şi   televizoare   din   Lupeni   tratamente,  ■  un  oficiu  şl                                   la   sate   ; Deva  —  tineri                       le.  Vîntul  va  sufla  mo
                                                                       era    amplasată   într-un   o   magazie,   cu   toate   do­  PLANTĂRI DE ARBORI                   din   cooperaţia   meşteşugă­  IERI, IN DIVIZIA A LA   rat,   cu   intensificări   te
                                                                       local   necorespunzător.   Re­  tările   necesare.   Majorita­                                     rească.   «   FOTBAL.   Divi­  FOTBAL               porare din sud-est şi i
                                                                       cent   a   fost   mutată   în­  tea   lucrărilor   au   fosi   ORNAMENTALI                         zia  B :   Mureşul  —  Olim­  Sîmbătă   in   cadrul   ela-   Temperatura staţiona
                                                                       tr-un   local   spaţios,   pe   făcute   prin   contribuţia   în   In   Petroşani   se   desfă­    pia   Oradea,   stadion   „Ce­                      Minimele vor fi cupr
             I.V. Călan.   Termotehnielenii Otto Baltaj’ şi Adinei Băcălete  strada  6  August.  De  ase­  bani   şl   muncă   a   cetăţe­  şoară   din   plin   acţiunea                           pel  a  20-a  a  campionatu­  se Intre 0 şi 5 grade,
           verifică   traductoarelc   de   debit   de   la   cazanelc   centralei   ter­  menea, atelierul de bobi-  nilor.  de plantare a arborilor şl                   tate",  ora  II.  Divizia  C  :   lui   categoriei   A   de   fot­  maximele între 8 şi
                                                                                                                                                                                  Lupeni  —  C.I.L.
                                                                                                                                                                          Minerul
            moelectrice.                      Foto : VIRGIL ONOIU                                                                                                                                   bal, s-au disputai două   grade.
                                                                                                                                                                                                                                                  J
   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62