Page 57 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 57
Proiefari din foaie fările, un!{l«văl
Consfătuiri! privind activitatea
sindicală in unităţile miniere
Comitetul Uniunii sindi de muncă în unităţile ex
catelor din întreprinderile tractive, metodele cele mai i
miniere, petrolului, geo eficiente de activitate edu- j
logiei şi energiei electrice, cativă desfăşurate de sin- 5
: şi Consiliului judeţean al dicate în rîndul colective- j
I sindicatelor Hunedoara, au lor minereşti, căile şi mo
| organizat la Deva, în zilele dalităţile de mobilizare a
| de 15-16 martie a.c., o con tuturor muncitorilor şi spe
sfătuire cu caracter de cialiştilor din întreprinde
schimb de experienţă şi rile şi exploatările de mi
Instructaj cu preşedinţii nereuri feroase şi neferoa
comitetelor . sindicatelor din se din ţară la îndeplinirea
unităţile extractive şi mi cincinalului înainte de ter
nereuri feroase şi neferoa men, la realizarea exem
se din ţară. plară a angajamentelor a-
In cadrul acestei largi sumate în marea întrecere
reuniuni s-au dezbătut as închinată celei de-a XXX-a
pecte esenţiale privind aniversări a Eliberării şi
| popularizarea şl generali Congresului al Xl-lea al
zarea metodelor avansate r.c.R. \
!
' * • • "
v y CHEMAREA CONFERINŢEI PE ŢARA-VAST PROGRAM
. în osul XXX d Hbş rarii ţî Congresului al Xî-ba al P.CJL Lucrări
fltosanltare
DE LUCRU PENTRU AGRICULTORII HUMEDOREW
In această perioadă,
Rjfi SE; llggt hiih m mRECE RE*l .în toate livezile şi ba
-v-’ 7 ■ V'-,v ' 'iii'K'•/'>.y'r zinele pomicole din ju
Eforturi susţinute, eficiente, pentru sporirea deţ, se desfăşoară lu
crările de combatere a
r --------------- ---- bolilor şi dăunătorilor.
Obiectivul central la Fabrica de ipsos Călan Tratamentele de iarnă
REZULTATE OE contribuţiei la fondul centralizat al statului se fac şi mecanizat de
vifSSsS
către echipe de mecani
cooperatori
zatori
SEAMĂ M MĂREA dTvÂNSARIA IIHillII llf REALIZARE specializate în acest
scop. Pină în prezent
Chemarea Conferinţei pe comparativ cu perioada co de contracte pentru livrarea j stropirile s-au făcut la
ţară a cadrelor de conducere respunzătoare din anul tre ixrvineior şi porcinelor. A- j peste 450 000 pomi.
A PMtTRIIIIIi PROIECŢII! putere perinţa imperioasă fie cu peste 3 000 capete, la patriotică şi cetăţenească ce ;
ÎKTRECERE din agricultură a reliefat cu cut, s-au încheiat mai multe ceasta denotă că producătorii j,
înţeleg înalta răspundere
la
contracte
bovin
tineretul
ca
fiecare
în
localitate
să
valorificate cu maximă efi porci cu aproape 2 600 ca le revine de a contribui cu j Consfătuire
Ritmic, depăşiri cienţă resursele economice, pete, iar la ovine cu 3 300 toate resursele la îmbunată- j
Cea mai tinără unitate in defecţiunilor în proiectare, normat de 14 luni pentru a- inclusiv cele de care dispun capete. Cu rezultate merito ţirea aprovizionării popii- ; pe teme
de plan dustrială hunedoreană — executării necorespunzătoare tingerea parametrilor proiec gospodăriile populaţiei, astfel rii la contractări se prezintă laţiei cu produse agroalimen- j
Fabrica de ipsos Călan — a a utilajelor şi întîrzierii li taţi, realizăm la ora actuală incit acestea să-şi aducă o comunele Zam. Vorţa, Gura- tare. Ca un aspect pozitiv j
CALAN. La turnătoria I demarat în producţie la în vrării lor, neajunsurilor în — deci după numai 2 luni contribuţie sporită la con sada, Burjuc, Geoagiu, Balşa, este de reţinut şi faptul că '■ de aufoservice
a I.V. Călan, activitatea se ceputul acestui an jubiliar, activitatea constructorilor de şi jumătate — cu 2—3 tone stituirea fondului centralizat oraşele Călan, Petroşani. din comunele Băiţa, Sălaş. |
desfăşoară la înalte cote avînd în faţă obiective majo la I.C.S. Hunedoara, precum pe oră mai mult decît este de produse agroalimentare al Vulcan — să amintim doar In organizarea UCECOM,
de hărnicie şi dăruire. re care vizează atingerea în şi insuficientei noastre in stabilit prin documentaţii. statului. In acest scop, statul cîteva localităţi de unde gos Ing. NICOLAE PÎRVU a Inspectoratului General
Colectivul de la sorti cel mai scurt timp a parametri sistenţe, ca beneficiari ai in Asemenea randamente vor acordă numeroase stimulente podăriile populaţiei au depă directorul întreprinderii de al Miliţiei. ADAS şi A.C.R.,
mentul radiatoare obţine lor tehnico-economici proiec vestiţiei, de a finaliza con fi obţinute curînd şi pe li şi înlesniri menite să asigure : ndustrializare a cărnii Devo la Deva s-a desfăşurat o
zi de zi importante depă form prevederilor această niile II şi III, date în ex o mai bună fructificare a şit cu mult realizările afe consfătuire privind aplica
şiri de plan. De la înce taţi, realizarea integrală a pla nouă şi importantă capaci ploatare la finele lunii tre posibilităţilor de sporire a rente aceleiaşi perioade ,din rea Decretului 328/1966 în
putul anului, aici s-au rea nului şi angajamentelor a- tate productivă. cute. şeptelului şi de contractare anul precedent, la încheierea (Continuare în pag. a 3-a) legătură eu verificarea teh
lizat suplimentar sarcini sumate în întrecerea închi Bazîndu-ne pe aceşti fac a unor cantităţi cit mai mari nică anuală a automobile
lor de plan peste 12 tone nată celei de-a XXX-a ani Date fiind aceste greutăţi, tori, ne-am propus realizări lor proprietate de stat şi
de elemente de radiatoa versări a Eliberării şi Con ne-am angajat cu răspundere mult superioare sarcinilor de produse animaliere. Che personală. Au participat
re. Cele mai bune rezul gresului al Xl-lea al P.C.R. la înlăturarea lor. Am asi primului trimestru. In această marea conferinţei a găsit un In I.A.S. | delegaţi din toate judeţele
tate le-a obţinut echipa lui In înfăptuirea acestor sarcini, gurat in prima lună a anului lună producem de două ori larg ecou şi în rîndul gos ţării. responsabili de Ia
Teodor Moldovan, care colectivul nostru de la Că 1974 atît efectuarea probe mai "mult ipsos deoît în ia podăriilor populaţiei din ju staţiile autoservire. auto-
toarnă zilnic mai mult cu lan, organizaţia de partid şi lor tehnologice cit şi tre nuarie şi februarie la un deţul nostru, ecou oare - se Peste 390 hectare însămînfate | moto, din alte unităţi ca
6 elemente decît prevede conducerea întreprinderii au cerea efectivă pe producţie, loc, urmînd să obţinem oglindeşte şi în rezultatele re execută prestaţii de ser
norma de plan, realizînd drept ghid de acţiune indi iar din a doua lună şi de la o depăşire totală a pia ee s-au înregistrat la contrac vicii pe linie de automo
şl piese de bună calitate. caţia expresă dată de tova începutul lunii martie ne-am nului trimestrial de circa tarea şi predarea animalelor cu culturi din prima urgenfă j bilism.
IOSIF CRAŞCA răşul Nicolae Ceauşescu la creat posibilităţi certe de ri 2200 tone. Corespunzător, vor la bazele întreprinderii de Materialele prezentate cu
corespondent plenara C.C. al P.C.R. din dicare a activităţii la un ni spori şi realizările la pro industrializare a cărnii. Demn Lucrătorii din întreprinderile agricole de stat răspund acest prilej, discuţiile şi
noiembrie anul trecut, de a vel superior. Mă refer cu ducţia globală şi productivi de evidenţiat este că, paralel prin fapte Chemării Conferinţei pe ţară a cadrelor de dezbaterile care au avut
Angajamentele se face totul pentru a folosi ra deosebire la creşterea rapidă tatea valorică a muncii. Tot cu creşterea cantitativă, s-a conducere din agricultură. O dovadă grăitoare în acest j loc au e'videnţiat aspecte
ţional capacităţile pe care a ritmurilor producţiei. In realizat şi o 'creştere calita sens o constituie şi faptul că însăniinţatul culturilor din din munca de verificare
onorează exemplar le-am creat, de a obţine — primele două luni ale anului, in această lună, ne-am pro tivă a activităţii în acest sec prima urgenţă se desfăşoară în ritm alert. Pină acum, în tehnică a autovehiculelor,
pus să determinăm o dimi
în condiţii de eficienţă su in fabrică s-au realizat 1450 nuare substanţială a chcltu- tor, în sensul că a sporit afara celor peste 150 ha însăminţate cu plante furajere ; servirea în staţiile autoser
BRAD. Unităţile econo perioară — maximum de tone de ipsos şi 8 600 tone simţitor greutatea medie de în cultură ascunsă, s-au însă mînţat peste 390 hectare cu j vire, auto-moto etc. La
mico din oraşul Brad s-au producţie din fondurile fixe piatră de ghips. Întreaga pro VALER DAVID livrare a animalelor. Cîteva ovăz, borceag. sfeclă furajeră şi trifoi. După ce terenul autoservice Deva s-au fă
angajat în acest an să e- puse în funcţiune. directorul întreprinderii exemple sînt cit se poate de a fost ierbicidat. s-a trecut cu forţe sporite la semănatul cut demonstraţii practice
conomLsească lunar cel pu Ca la orice nou obiectiv, ducţie este de foarte bună pentru lianţi Deva edificatoare. restului suprafeţei — 317 hectare —destinată sfeclei fura privind modul cum se exe
ţin 140 600 kWh energie am început munca în con calitate. La linia tehnologică Pină la sfîrşitul primei de jere şi trifoiului în cadrul I.A.S. Simeria şi Haţeg. cută verificările tehnice Ia
electrică şl 40 tone de com nr. 1 — prima pusă în func cade a lunii martie a.c., maşini.
bustibil convenţional, in diţii dificile. Ele s-au datorat ţiune — faţă de termenul (Continuare in pag. a 3-a)
valoare do 102 000 lei. Du
pă două luni şi jumătate,
economia oraşului Brad
raportează depăşirea anga Călătorie pe Planeta — Vreţi să vă angajaţi ?
jamentului asumat cu a- — îl întreb. O întrebare pentru primari:
proapo 60 kWh şl 40 tone — Da.
de combustibil convenţio Itinerar — De unde sînteţi ?
nal — dovadă a hărniciei — Din Bucureşti... Am
şl responsabilităţii în mun Cărbunelui aici un frate care lucrează
că depuse de colectivele de hunedorean de vreo opt luni. Cîştigă De ce nu ridicaţi pomii
salariaţi de aici, a hotfirî- bine, m-a chemat la el„>
rll lor de a întîmplna cea in anul Imagini şi culori, impresii tuit coordonatele socialiste de elevi. Senzaţia de viaţă — Chiar din Bucureşti ?!
de-a XXX-a aniversare a şi sentimente, năvălesc toa ale unei vieţi noi, mereu plină şi ordonată izvorâş-' — De ce vă miraţi ? îmi care trebuie plantaţi
Eliberării patriei şi Con te deodată peste simţiri, ca mai prospere şi mai înflo te luminoasă din tot ce e- întinde mina şi se reco
gresul al Xl-lea al parti nişte cai nărăvaşi, copleşin- ritoare. „Meridiane" şi ..pa xistă. In autobuzul care mandă : Gheorghe B. M-am
dului cu realizări deosebite jubiliar du-le. Mă aflu pe Planeta ralele" noi pe care le întîl- „înghite" şoseaua spre U- născut şi am trăit în „Pan-
în muncă. Cărbunelui ! Geografi şi nim azi la fiecare pas şi le ricani, mă încearcă o pof telimon". Vreau să mă fac în această primăvară?
XXX geologi, probabil de pe în străbatem cu mîndria că tă irezistibilă să-i cunosc miner, măcar pentru o pe
Cu planul treaga Terră, cunosc bine purtăm în sînge un act pe toţi călătorii. Nu îndrăz rioadă...
şi
„Mulţi au făcut la fel şi
trimestrial îndeplinit coordonatele geografice zac irevocabil de proprietate a- nesc însă decît să întreb, n-au mai părăsit mina" — Pentru dezvoltarea patri GIU DE JOS, GURASADA,
pe şoptite, un elev : „Ce
comorilor
supra lor. Cu conştiinţa că
care
natura
de milenii în adîncurile a- păşind pe Planeta Cărbu este tatăl tău ?" „Miner !“ — moniului pomicol şi sporirea ŞOIMUŞ, PUI, RiU DE MORI,
Directorul S.M.A. Ilia, cestei fîşii de pămînt ro nelui, trebuie neapărat să răspunde el şi automat mă gindesc. după ce tînărul co producţiei de fructe, consilii
îng. Valentin Cruceru, ...Mulţi dintre cei care mânesc numite Valea Jiu simţi mereu casca oame cercetează cu vădită mira boară. De fapt, aceasta nu le populare au sarcina de a BRETEA ROMÂNĂ, DENSUS,
ne-a transmis o veste îm coboară împreună cu mine lui. Dar cît de mici şi lip nilor din adîncuri, care se re că mă interesează ast e o ipoteză a mea, am as mobiliza masele de cetăţeni MÂRTINEŞTI, BAIA DE CRIŞ,
bucurătoare. Colectivul de din autobuz grăbesc pasul, site de importanţă sînt a- află acolo, în galeriile întu fel de lucruri. Oamenii din cultat-o, repetată de multe pentru a planta in gospodă BĂIŢA şi altele — nici măcai
mecanizatori de la aceas să prindă un loc cit mai ceste date de manual şco necoase, tocmai pentru a fi autobuz discută, fac glu ori, de la minerii pe care riile personale, livezi, pe toa nu s-au interesat ce fel de
tă unitate a îndeplinit, în în faţă la tejgheaua cafe lar, pe lingă oamenii care mai multă lumină la su me, rid, ca în orice auto i-am ascultat şi cu care te terenurile improprii altor pomi şi ciţi pot să proeure
decada I a lunii martie nelei de alături. E un o- muncesc şi trăiesc pe su prafaţa pămîntului. buz, taxatoarea îi invită să am stat de vorbă pină a- culturi, cit mai mulţi pomi de la centrul din Orâştie
a.c., planul de venituri pe bicei pe care cafegiii îl cu prafaţa şi mai ales în a- avanseze „mai în faţă", ca cum. La Dîlja, la Petrila, fructiferi. Oare primarii acestor consi
primul trimestru al anului. nosc, iar acolo aparatele dîncurile acestui spaţiu ULTIMUL „TRANSPORT" toate taxatoarele. Aproape la Vulcan, Lupeni şi Uri- La dispoziţia comunelor
Se prelimină ca pină la pentru „filtru" sînt gata geografic, şi care îi dau a- de Lupeni, un tînăr cu pă cani mulţi dintre cei care s-au pus, prin centrul de lii populare nu consideră cc
lucrează
pămînt
de
timpul este înaintat şi plan
sub
sfîrşitul lunii să se obţină pregătite şi puse sub pre devărata dimensiune. Este Bătrinul Petroşani, învă- rul blond, cîrlionţat, se in ani de zile mi-au spus că seminţe de legume şi mate
o 'depăşire cu circa 200 000 siune. Amin pentru mai şi motivul principal pentru luit într-un albăstriu teresează : şi-au început cariera mine tarea pomilor nu mai sufere
lei a veniturilor planifica tîrziu plăcerea de a sorbi care, întotdeauna în sufle de primăvară, zumzăie — Min'a e departe de rească cam în acelaşi fel rial săditor din Orâştie, pes nici o aminare ? Sau se aş
te. o cafea fierbinte, îmi aşez tul meu, voi numi Valea ca un stup le albi- staţie ? — „pentru o perioadă" ! te 65 000 bucăţi pomi fructi teaptă invitaţii speciale ? Ce
ne.
Succesul se oglindeşte şi geamantanul pe marginea Jiului — „Planeta Cărbu Celebrul ntru pe Apoi, s-au legat cu trupul feri — meri, peri, pruni, caişi, tăţenii sint dornici să plan
—
Sînt mai multe mine
în faptul că s-a terminat trotuarului şi privesc în nelui". Cu conştiinţa că ea care nu circulă decît prin la ‘ Lupeni ! — răspunde un şi sufletul de mină. Miile cireşi, nuci. Timpul este pri teze cit mai mulţi pomi. A
semănatul culturilor din jur. Soarele e puţin înce s-a numit cindva, sinistru excepţie unele maşini, es elnic pentru plantare. Dar in ceasta o demonstrează faptu
prima urgenţă în coopera ţoşat, e o zi de luni, şi foarte trist, Valea Plîn- te înţesat de lume. cetăţean şi se vede că, de MARIN NEGOIŢA timp ce unele consilii popu că mulţi dintre ei s-au de
tivele agricole din cadrul e 1974, pe jos e o gerii. Cu conştiinţa că pes Din Şcoala generală nr. şi ştie ce-1 interesează pe lare, ţinînd seama de sarci plasat personal şi au ridica
consiliului intercooperatist mîzgă subţire şi negricioa te vechile sale coordonate, 1 răsună trilurile unui cin- tînăr, vrea să-i dea mal nile ce le revin din progra de la centrul din Orâştie
Ilia. să şi cîte nu mai sînt ! partidul a trasat şl înfăp tec interpretat de un cor întâi o „lecţie". (Continuare In pag. a 3-a) mul judeţean de dezvoltare peste , 11 000 bucăţi pomi. Or,
a pomiculturii, aşa cum sint
este de datoria consiliiloi
cele din SlNTÂMARIA-ORLEA, populare să asigure mate
ZAM, BURJUC, HĂRAU, RA-
rialul săditor necesar dezvol
POLTU MARE, PESTIŞU MIC, tării patrimoniului pomicol îr
PAGINA A ll-A TELIUCU INFERIOR, CERTEJU fiecare comună, in fiecare
In pagina a iii-a DE SUS, au ridicat un nu oraş.
măr însemnat de pomi, al
Aprovizionarea populaţiei
tele s-au mulţumit să depu pentru plantări in gospodări
Ritmuri hunedorene • O cerinţă imperioasă în învăţămîntul nă doar comenzi. Aşteaptă ile personale, trebuie s-o or
probabil să le ducă altcine
superior — CALITATEA. va pomii acasă. Intre consi ganizeze primăriile. Fiecare
liile populare care nu şi-au comună, fiecare oraş, trebuie
• Probleme actuale în activitatea literară hu să-şi procure neîntîrziat — în
nedoreană • Reporterul nostru în post fix de la ridicat pomii comandaţi se
numără cele din TOPLITA, maximum 2-3 zile - întreg
0 Atelier : Despre democraţie ferma din Călan a I.A.S. Haţeg transmite : BANIŢA, VORŢA, GEOAGIU, materialul pomicol necesar
TOTEŞTI, BRANIŞCA, GHELAR, plantaţiilor în gospodăriile
0 Marginalii la o expoziţie : Realism, poezie, Pentru întronarea ordinii şi disciplinei tre BACIA şi BARU. Sint multe personale, in livezi şi pe alte
dragoste consilii populare care n-au terenuri căre nu pot fi fo
buie depuse mai multe eforturi. losite in alte scopuri.
0 Ţipătul pescăruşilor făcut nici atît. Astfel, cele
din BERIU, ROMOS, LĂPU- N. BADIU
0 CARTEA, SCENA, DISCUL, ECRANUL • Buletin rutier
SPECTACOL PENTRU naj a fost mutat p« stra MAGAZIN arbuştilor ornamentali. Nu Drobela Tr. Severin : Şti meciuri. Pe stadionul
FRUNTAŞI da l Mai, amenajat In- ALIMENTAR CU mai pe străzile Vasile inţa Petroşani — Pro Ciuleşti, Rapid n-a pi
tr-un spaţiu corespunză Roaltă, Unirii, Viitorului gresul Strehaia ; Minerul învinge pe Steagul i
Vineri, ansamblul fol-, tor. Desigur, In noile lo AUTOSERVIRE şl altele, s-au plantat in- Teliuc — Strungul Arad, Braşov, cu care a ternii
doric „Haţegana", din Hu caluri şi servirea cetăţe Ieri, a fost deschis la t tr-o singură 7,1 1 200 de toate la orele U. Divizia la egalitate : 1-1 (l-l),
nedoara, a fost oaspetele nilor va fl mult îmbună parterul blocurilor de pe arbori şi peste 6 000 ar juniorilor şi şcolarilor : marcat Angliei (mim
muncitorilor din Chlşcă- tăţită. str. Lenln, din Deva, un buşti. La acţiunea de Mureşul Unirea Alba ; 16) şi Neagu (minutul
daga, unde a prezentat, nou magazin alimentar plantare participă loca C.F.R. Simeria — Gaz care a adus egglarea
în sala de mese, un a- DISPENSAR cu autoservire. Noua uni tari şi salariaţi de la metan : Corvinul — Chi chipci feroviare. La At
preciat spectacol. Soliste tate, care este aprovizio E.G.C. Petroşani. mica Tirnăvenl ; Jiul — U.T. Arad a dispus
le Elena Lazăr şl Viorica MEDICAL nată cu un bogat sorti ştiinţa Petroşani ; Şc. sp. 1-0 (0-0) de Steaua. I
Brlnduşan, ca şi tarago- Zilele trecute a fost re ment de mărfuri, a cu ASTĂZI, PE TERENURILE Petroşani — C.S. Hm. Vil,- cui punct al jocului
tiştii Petrică Lupaş şi cepţionat şi dat în folo noscut o mare afluenţă cea. • VOLEI. Divizia B: fost marcat de Broş
Ionel Sugar au cules ro sinţă un nou dispensar de cumpărători încă dc DE SPORT Corvinul Deva — Voinţa schi în minutul 7$.
pote de aplauze pentru medical tn comuna Bul- la primele ore de func Oradea. Campionatul ju
frumoasele cîntece Inter zeştii de Sus. Noua clă ţionare. Tot aici urmea • CUPA TINERETULUI. deţean de calificare — VREMEA
pretate In cinstea frun dire cuprinde un cabinet ză să fie date In folo Fazele Judeţene Ia tenis fete, la Liceul pedagogic
taşilor tn producţie. de consultaţii pentru a- sinţă In zilele următoare de masă, după cum ur Deva, ora 9. s BASCHET. Vreme Pentru 24 ore şi
inează : Hunedoara — ti
călduroasă
de
IN LOCALURI NOI cluiţl şi altui pentru co un centru pentru desfa neri din întreprinderi şl Campionatul — judeţean — şor instabilă, cu cer
juniori
calificare
pii, cu două săli de aş cerea produselor lactate ş. instituţii, pină la 30 • de
Secţia de reparaţii radio teptare, o sală pentru o măcelărie. ani ; Geoagiu — tineri de Petroşani, sala I.M.P. ros. Vor cădea ploi io
şi televizoare din Lupeni tratamente, ■ un oficiu şl la sate ; Deva — tineri le. Vîntul va sufla mo
era amplasată într-un o magazie, cu toate do PLANTĂRI DE ARBORI din cooperaţia meşteşugă IERI, IN DIVIZIA A LA rat, cu intensificări te
local necorespunzător. Re tările necesare. Majorita rească. « FOTBAL. Divi FOTBAL porare din sud-est şi i
cent a fost mutată în tea lucrărilor au fosi ORNAMENTALI zia B : Mureşul — Olim Sîmbătă in cadrul ela- Temperatura staţiona
tr-un local spaţios, pe făcute prin contribuţia în In Petroşani se desfă pia Oradea, stadion „Ce Minimele vor fi cupr
I.V. Călan. Termotehnielenii Otto Baltaj’ şi Adinei Băcălete strada 6 August. De ase bani şl muncă a cetăţe şoară din plin acţiunea pel a 20-a a campionatu se Intre 0 şi 5 grade,
verifică traductoarelc de debit de la cazanelc centralei ter menea, atelierul de bobi- nilor. de plantare a arborilor şl tate", ora II. Divizia C : lui categoriei A de fot maximele între 8 şi
Lupeni — C.I.L.
Minerul
moelectrice. Foto : VIRGIL ONOIU bal, s-au disputai două grade.
J