Page 58 - Drumul_socialismului_1974_03

B££SEHgHB8B22EKSa£0ffîKK£H9nQBKHI

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 965 © DUMINICĂ 17 MARTIE 1974

| ATELIER E Patria

I E Patria lăcaşul de-ngenuncheri adevărate
Despre democraţie Adine, preaînalt, etern, neprihănit...

E Patrie acea colină de case luminate
Cu setea de-a trăi mai mult decît In mit... Un©dOi^€5I!€|
Se intîinplă de multe ori co zintă democraţia mutilată, ^
tinerii - şi înţeleg prin tineri răsfrîntă in oglinzile strîmbe i E Patrie altarul adine zidit în oameni
generaţia născută în primii ale unei orinduiri rapace şi ' întemeind statornicie în gînd şi în cuvint,
zece, doisprezece ani de du­ ipocrite, batjocorirea unui ^ E libertatea nopţii de a slăvi lumina
pă Eliberare - atunci cind principiu sacru înspre care o- t Marginalii la o expoziţie
vine vorba despre trecut, sa­ menirea aspiră din antichita- ) Izvor reizvorind apururi legănat.
crificii, război, sabotaje, mi- te. Cetăţeanul are drept de ţ \
^ zerie, exploatare, secetă, de- vot, dar e .turmentat ameţit l Şi-i Patrie copilul tău şi mama
spre cota zero de' la care am adică, imbecilizat, cu toată , Şi fraţii tăi şi cei ce-au înnoptat
A pornit în majoritatea dome­ forţa de participare activă şi ) Realism, poezie, dragoste
i niilor, se întîmplă, zic, să nu conştientă anihilată. Aceasta ţ Şi amintirea lor ce-şi flutură năframa
te creadă. Le vine a zîmbi şi e aşadar doar una din feţe- 1 Izvor reizvorînd apururi legâmînt.
parcă ar înclina să creadă le trecutului care tinde insă ţ I. Bozeşan îşi etalează puter­ noi. In metal „Bufniţă* (a-
că de cînd lumea toate ce­ treptat să se estompeze, îm- i IOAN EVU La un moment dat, ir. dez­ „In aşteptare". Un alb-gris, nicul său credo : un elogiu lâmă) şi „Puritate" (cupru)
le sînt aşa cum le-au apu­ pinsă in umbră de realităţile 1 voltarea sau intensitatea ei, echivoc a cărui consistenţă adus umanismului. par ' a exprima rigiditatea
cat ei. Fenomenul e de com- insolite şi spectaculoase ale ^ pictura devine o realitate, o cromatică încearcă a releva unor metafore mai de mult
bă.tut, dar în acelaşi timp prezentului pe care noi inşi- t fiinţă cu viaţa ei proprie în sensul unor certitudini, ce se Alături de procesul pictu­ cunoscute. Sigur că este di­
perfect explicabil : cu fiecare ne, fiecare la locul nostru de > stare să comunice direct ca­ continuă parcă definindu-se ral propriu-zis, artistul ne ficil a exprima concluzii. O-
an ne îndepărtăm tot mai muncă, le creăm. Dar le ere- ţ lităţi. virtuţi, intenţii cu apoi net în tabloul „Ţăran­ mai oferă în saloanele expo­ biectuil de artă îşi are va­
mult de acele timpuri, iar ce­ ăm prin participare lucidă, l Cîntec pentru patrie care este încărcată. Este ca­ ca". Caracterul uşor roman­ ziţiei alte genuri de mani­ loarea lui intrinsecă, alături
ea ce înfăptuim zi de zi în­ directă şi responsabilă a tu- " zul lucrărilor pe care ni le tic pe care-I transmite a- festare a talentului său. de cea subiectivă ce este
cepe să întunece zarea tre­ turor deopotrivă, adică prin \ Plai locuit de Feţi-Frumoşi prezintă artistul Axente I. ceastă a doua compoziţie de­ Trei reliefuri rezultante ale determinată de afectul be-
cutului pentru cei ce nu instaurarea în sfîrşit a ade- l Bozeşan în expoziţia recent fineşte parcă în chip fericit unei proceduri de tehnică neficiarului.
l-au cunoscut direct. Lucrul vârâtelor principii ale demo- , Şi de Ilene Cosinzena deschisă în Galeriile fondu­ substratul ascuns de poezie mixtă — „Apollo", „Ritm Axente I. Bozeşan, elev
va părea şi mai de înţeles craţiei pe care noi o numim l Să-ţi fie anii toi mai luminoşi, lui plastic din Deva: pictură, şi lirism al femeii faţă de compoziţional" şi „Mîngîiere" al maeştrilor Ressu şi Steria-
dacă ne vom examina pe noi - şi nu fără mindrie - de- l Sub strălucirea sfintei steme. metal, tehnică mixtă, un colaj care autorul s-a oprit cu — ce încă din anul 1971,
înşine, cei din generaţiile de mocraţie socialistă. i destul de pretenţios avînd în pioşenie. Poate mama sau cînd au fost expuse peste dl, încearcă să continue
mijloc şi chiar cei mai în Un patriot — scria cindva * vedere structuralismul mijloa­ una din bunicile copilăriilor hotare, la Praga, s-au dove­ înalta tradiţie a şcolii pic­
vîrstă. De pildă, cum privim G- Călinescu — este ,,omul ^ Izvoarele să-ţi susure mai lin, celor pe care le vehiculează noastre. De aici la „Fîntîna dit prin unanimitatea apre­ turale româneşti, bazată pe
noi, să zicem, comediile lui care, respectînd trecutul, în- i Copiii-ţi mai adine să-şi doarmă somnul dar reuşit prin concordanţa amintirilor", alt tablou, pe cierilor de care s-au bucurat realism, poezie şi dragoste.
Caragiale ? Rîzînd, fireşte. E lesneşte creşterea viitorului". J Tu, pentru fericirea anilor ce vin, fluidului artistic care le stră­ care l-am putea numi cheia , prevestitoare unor bucurii NICOLAE LUPU
bine aşa, dar, iată, oare nu Creşterea viitorului însă nu se ţ Ai chezăşie bună, Omul. bate. întregii sale ideograme pic­
sîntem înclinaţi doar să ne poate înlesni decît pe singu- l Surprinde încă de la în­ turale propusă vizitatorului, 1
amuzăm, fără să mai sesi­ ra cale a participării ple- ceput seriozitatea cu care se întind firele unor virtuţi Cenaclul „Ritmuri" la VeţeS
zăm semnificaţia adîncă şi nare şi democratice la tre- ţ Mai roditoare fie-ţi glia, pictorul îşi abordează su­ artistice solid exemplificate.
dureroasă a faptelor înfăţişa­ burile obştei. Este exact ceea l In care anii-au semănat eroi biectele. Nimic facil, de su­ „Zbor", „Ritm spaţial",
te acolo ? Cum îl privim pe ce face azi întregul nostru , O lume ne priveşte, România, prafaţă, nici o trăsătură de „Păunul", „Himeră folclori­ In localuil Şcolii generale creaţiile ior poeţii Traian
Cetăţeanul turmentat ? Rîzînd. popor, într-o superbă unita- 1 diletant, totul ca în finalita­ că", „Valuri", âpoi „Trian- din Veţel a avut loc o Filimon, Florina Jianu,
Şi cu toate astea el e poate te de gînd şi de faptă cu l Şi cine sînt mai mîndri decît noi I tea unui ritual, al unei me­ gulaţie", „Natura statică", tntîlnlre între membrii ce­ Petrlşor Ciorobea şi Pe­
cel mai trist personaj al lui cei care îl conduc. i ditaţii profunde în faţa unor „Flori de metal" subliniază naclului literar „Ritmuri" tre Sefer. In continuare,
Caragiale pentru că repre- RADU CIOBANU ) PETRIŞOR CIOROBEA întrebări ce pare că l-au ne­ temeipic acest lucru, rele- din Deva cu elevii şcolii elevii au prezentat un pro­
i vînd aproape nemijlocit cele
liniştit. Este cazul pînzei două mari planuri In limi­ din localitate. Au citit din gram artistic.
tele cărora pictorul Axente
PROBLEME ACTUALE IN

ACTIVITATEA LITERARA HUNEDOREANA Ţipătul pesc

O dată ajunsă acasă, cal­ Ca şi cum l-ar presimţi, din aceeaşi după-amiază de
Ca şl celelalte laturi ale vie­ în viaţa culturală a oraşelor^.şi ţa culturii şl artei contempo­ mul ei primea alt ritm, pu­ apare-n deschizătura geamu­ vară în care soarele alerga
ţii economice şl sociale, afirma­ satelor judeţului. rane. ţin mai difuz, puţin mai lui rezemîndu-se cu braţele pe faleză şi marea venea de
rea tot mal deplină a creaţiei Cenaclurile şl cercurile litera­ Este imperios necesar ca în
literare hunedorene este rodul re trebuie să realizeze o largă cadrul cenaclurilor şi cercurilor alert. încrucişate pe pervaz, o departe...
celor 30 de ani de viaţă liberă, deschidere înspre public, să se literare să se prevadă dezbateri De obicei liniştită, cu ges­ clipă, atît cit îşi zîmbesc şi Aştepta în holul poştei să
al înfăptuirii politicii partidului, afirme tot mal deplin în viaţa pe probleme politico-ideologice, turi sigure şi egale, cu mer­ se salută, apoi ea dispare şi
de construire a societăţii so­ culturală a localităţilor. De a- de estetică, de cultură generală. vorbească la telefon cu pă­
cialiste multilateral dezvoltate ceea este necesar ea, în perma­ Aceasta pentru a se lărgi ori­ sul acelaşi, indiferent că pînă el urcă scările, ea recupe­ rinţii. Era cald insuportabil,
pe pămîntul României. nenţă, membrii lor să se depla­ zontul de- cunoştinţe al creatori­ mergea dimineaţa la birou rează secundele aruncate pe aerul neclintit şi încărcat de
In aceşti ani mişcarea litera­ seze în întreprinderi şi institu­ lor, pentru pregătirea mal te­ sau că se-ntorcea acasă, fereastră în întîmpinarea lui.
ră hunedoreană s-a materializat ţii, la sate, acolo unde trăiesc meinică a acestora, în scopul zăduf. Transpira copios, e-
continuu, dobîndind nu numai şl muncesc făuritorii bunurilor înţelegerii fenomenului literar nu face niciodată impresia că Cîteodată îl întoarce din vita să privească la cineva
în extensie, dar şl, în primul materiale, să-şi prezinte lucrări­ actual, al rolului literaturii se grăbeşte. Ci mai degrabă drum, din faţa blocului. „îmi anume. Uşa cabinei din faţa
rînd, în calitate. Scriitori cum le în faţa oamenilor cărora le şi artei în viaţa contem­ că se fereşte să piardă tim­ cumperi un piper? Te rog!".
sînt Radu Ciobanu, Iv Martino- sînt destinate. porană. Se întîlnesc încă si­ lui se deschise şi apărură
vici, Dan Constantinescu, Dumi­ tuaţii cînd, în cadrul cercurilor pul. Numai după ce intră în „Am sosit într-o clipă" — două tinere în rochiţe de un
tru Dem. Ionaşcu, Neculai Chi- literare, fie că domneşte o at­ apartament noţiunea de timp vine răspunsul, li urmăreşte, galben dulce, odihnitor. Poate
rică, Corneliu Rădulescu, Traian mosferă de suficienţă şl auto- primeşte altă dimensiune care
Filimon, Ionel -Amărluţel ş.a. mulţumire, fie că se dau „ver­ atunci, umbletul, ţinuta, le­ că nici nu le-ar fi reţinut
s-au Impus şi continuă să se In dezbatere dicte" exigente, fără acoperire şi o nemulţumeşte. gănarea uşoară a braţelor şi dacă privirile lui n-ar fi în-
impună ca prezenţă activă în care nu au darul de a convin­ Se dezbracă în grabă, echi- dintr-o dată în sufletul ei tîlnit ochii albaştri ai uneia
peisajul mişcării literare hune­ ge pe nimeni. pîndu-se pentru schimbul ur­
dorene. In multe din localităţile în care ţipă iar stolul pescăruşilor dintre ele. Pentru moment,
S-au făcut progrese şl pe li­ fiinţează cercuri şi cenacluri li­ mător cum obişnuieşti/ ea să dintr-o după-amiază fru­ văzuse o faţă frumoasă cu
nia valorificării, pe calea tipa­ Consfătuirea de la Hunedoara terare îşi desfăşoară activitatea spună colegelor: „Haideţi fe­ moasă de vară, cu soarele ochi albaştri. Ei şi?
rului, a creaţiei membrilor a evidenţiat şi alte forme de Intelectuali de diferite profesii telor, că ne-aşteaptă scliim-
cenaclurilor şl cercurilor lite­ activitate, printre care desfăşu­ — cadre didactice, medici, in­ alergînd in lungul falezei pe Sinceritatea şi candoarea
rare, prin volume individuale rarea unor şedinţe în uzine şi gineri. Ba, mal mult, unii dintre mul doi, la menaj". dinaintea vilelor albe, cu lor însă îl urmăreau, apoi a
sau colective, în paginile unor fabrici, invitarea la activităţi, In ei nutresc pasiune pentru lite­ In bucătărie, nu spaţiul mic marea venind de departe, ne­ el
reviste cum sînt „Astra“, „Fa­ calitate de beneficiari de litera­ ratură, sînt ei înşişi creatori. început să-i urmărească
milia", „Orizont", „Tribuna". tură, a unor muncitori fruntaşi, Se pune întrebarea : de ce o- o afectează, ci timpul com­ contenit, de departe... citeva zile la rînd, căutîndu-i
La acestea se adaugă partici­ tineri, femei etc. colesc aceştia cercul sau cena­ primat la maximum. începe El mănîncă grăbit, rupt mereu de cîte ori trecea pe
parea din ce în ce mai activă a In altă ordine de Idei, este clul literar ? lupta cu ora disponibilă, a- de foame, relatează chestiuni
membrilor cercurilor şi cenaclu­ cunoscut faptul că artiştii a- Consfătuirea de la Hunedoara Jeclată gătitului,, apoi cu mi­ Ungă grupuri de fete, pe
rilor literare la viaţa culturală matori au nevoie de scenete, a mai evidenţiat un fapt deose­ de serviciu printre îmbucă­ lingă perechi de îndrăgostiţi
a judeţului, contactul tot mai monologuri, scheciuri, texte pen­ bit de important : trebuie făcu­ AXENTE I. BOZEŞAN Natură statică". nutele- pînă la -sosirea lui, turi, disparat, amărît sau ner­ între care ar fi putut fi ea!
viu cu muncitorii şl ţăranii, cei te în continuare eforturi pentru minute printre care priveşte
cărora 11 se adresează opera de tru brigăzile artistice de agita­ sporirea prestigiului cercurilor vos, după caz. Şi de la „să­ Pînă în după-amiaza aceea
pentru
spectacolele
librete
ţie,
artă. muzlcal-coregraficc. Pentru un literare, a creatorilor înşişi, mereu în lungul străzii ca rut mîna pentru masă" tre­ cînd a văzut-o în balconul
Anul pe care 11 parcurgem, poet, de exemplu, trebuie să pentru o mai bună statuare a Poşta literară printre nişte zăbrele transpa­ ce, uneori direct la „trebuie vilei. Ea îl privise de de­
anul celei dea XXX-a aniversări constituie un titlu de mîndrie rolului şl locului pe care aceş­ rente şi totuşi incomode. să mă pregătesc serios la
a Eliberării patriei şl al celui faptul că poezia sa a fost reci­ tia îl ocupă în contextul activi­ parte, probabil venind în-
de al Xl-lea Congres al partidu­ tată pe platforma oţelăriel sau tăţii culturale a judeţului. A- Florica Perţa — Orăştie. bine să frecventaţi cenaclul Nu întotdeauna iese învin­ fizică şi matematică", altă­ gîndurat pe alee. S-a oprit
lui, ridică în faţa creatorilor de în sala de apel, că ea a fost pu­ cestea depind, însă. Sntr-o bună Am descoperit multă simţire „Flacăra" din oraşul dv. gătoare, dar atunci Gînd iz­ dată „am luat notă proastă încurcat în dreptul ei fericit
literatură cerinţe calitativ supe­ blicată la gazeta de perete a măsură de creatori înşişi, de în versurile pe care ni le-aţi Veţi avea numai de cîştigat. buteşte are o satisfacţie mult
rioare şi creează premise favo­ întreprinderii. In acest fel cre­ modul în care lucrările lor se la chimie, trebuie neapărat şi pierdut. Zîmbetul ei a fost
rabile dezvoltării acesteia. dem că se concretizează aportul înscriu în coordonatele activită­ trimis. Cu o cizelare mai Lucian Tirinescu — Hune­ mai mare, zice ea, decît me­ s-o repar, altfel..." prima punte aruncată peste
Aşa, de exemplu, cu prilejul membrilor cercurilor literare la ţii generale din domeniul cultu­ atentă, cu o concentrare doara. Nu totdeauna cuvinte­ rită o mîncare oricît ar fi ea „Numai la seralul tău te mare.
sărbătoririi a 90 de ani de si­ înfăptuirea sarcinilor politice şi rii şi artei hunedorene. In ace­ le pompoase produc emoţii. de gustoasă.
derurgie în vatra industrială a economice care stau în faţa co­ laşi timp, aceasta presupune că mai acută a ideii, poate că gindeşti", îi reproşează ea în „Nu vii la plimbare" a în­
Hunedoarei se desfăşoară con­ lectivelor de oameni al muncii şi instituţiile de profil, şl în vom vorbi de realizări cer­ Aveţi nevoie de lecturi. Bucuria de a-l pîndi de­ glumă.
cursul de creaţie literară „In­ din judeţul nostru. primul rînd Centrul judeţean de te într-un viitor apropiat... Paradin Remus — Deva. niei de sus, prin geamul bu­ Atunci ocrotitor şi tandru, trebat-o nefiresc de simplu.
crustaţii în oţel", care are drept îndrumare a creaţiei populare de „Mai tîrziu puţin, peste
scop realizarea unor lucrări în Este necesar, de asemenea, ca şi a mişcării artistice de masă, Ioan Turcaş — Hunedoa­ Poezia este doar mimată. în­ cătăriei, se repetă zilnic îi prinde faţa în palme, o
versuri şl proză Inspirate din unităţile patronatoare să acorde trebuie să acorde o atenţie me­ ra. Poezie de album. „Hao­ cercaţi să evitaţi atmosfera mulţi ani, dar o învăluie şi priveşte în ochi prelung, a- vreo oră", i se răspunde tot
viaţa şl activitatea siderurgişti- mai mare atenţie consolidării reu sporită cercurilor literare, să sul uitării", „dor nestins", sumbră din versuri. azi cu aceeaşi prospeţime şi poi o sărută drept răspuns atît de firesc.
lor, îmbogăţirea literaturii cu cercurilor şi cenaclurilor litera­ găsească mijloacele şi. căile cele
noi fapte din anii construcţiei re, Ca forme organizate de pro­ mai potrivite pentru tot mai de­ „seînteia fericirii", „lung Adrian A. Dumbrăveanu — emoţie ca-n prima zi cind şi negaţie acuzei care i se a- Dar peste o oră coborîseră
socialiste. movare a creaţiei şi de difuza­ plina afirmare a creaţiei origi­ fior" ş.a. sînt doar cîteva Deva. Simple încercări lite­ prin urzeala trecătorilor pri­ duce. demult scările falezei, îşi
Un moment important în evo­ re a culturii şl artei. Pentru a- nale a membrilor acestora. Nu­ exemple. rare, înşiruiri de vorbe ele­ virea ei plutind, ocolind ne­ „N-aş vrea, i-a spus o dată, lepădaseră veşmintele şi îna­
luţia scrisului hunedorean va fi ceasta trebuie desfăşurată o mun­ mai aşa aceasta îşi va aduce
mai-cat de apariţia culegerii de că susţinută şi continuă în sco­ contribuţia la înfăptuirea obiec­ Lucian Tăşchină — Hune­ gante care, chiar dacă repre­ cunoscuţii l-a întimpinat la să mă văd pe mine, cu toa­ intau alături, pe plaja în­
versuri şi proză „Ceasul visă­ pul atragerii de noi membri, tivelor şi sarcinilor înscrise în doara. „Evocate" ar fi sin­ zintă dovada unor serioase colţul străzii învăluindu-i si­ tă înalta mea calificare, to- ţesată de trupuri, în întîm­
rii", la care vor colabora cei mai ales din rîndul tineretului, programul educaţional al parti­ gura care se apropie de poe­ lecturi, nu emoţionează. In lueta înaltă într-un veşmînt cindu-mi concediul cu formule pinarea mării.
mai reprezentativi condeieri, a- trebuie ca munca acestora să dului, de făurire a omului nou,
tît cei consacraţi, cît şi din cei fie direcţionată şi condusă cu omul societăţii socialiste multi­ zie. altă ordine de idei, rămîne mai uşor ca lumina limpe­ şi examene de corigenţă, iar Săgeţile de argint ale pes­
care lucrează nemijlocit în sfe­ competenţă. Sînt în Judeţul nos­ lateral dezvoltate. Ioan Buştea — Ilia, Gabri- să ne mai gîndim asupra zită prin lacrimă. Peste cî­ pe tine plecînd singură la căruşilor ţipau şi jucau de-a
ra producţiei materiale. tru cercuri care au 'devenit un ela Gutulaş — Hunedoara. propunerii dv. teva clipe a zărit-o şi el, a
Recenta consfătuire de lucru fel de citadele închise. în care, Prof. CLEMENTE CONSTANDIN mare. Ştii că mi-e dor de zborul pe deasupra lor, pe
de la Hunedoara cu conducerile de ani de zile nu a mal intrat directorul Centrului de Idei majore, dar care n-au Anonim — Călan. Mai tri­ ridicat mapa în dreptul capu­ mare, cu toate că o am aici deasupra valurilor.
cercurilor şi cenaclurilor litera­ nimeni care să aducă un aer îndrumare a creaţiei populare găsit şi o transpunere poe­ miteţi (Dar cu semnătură !) lui la care a primit răspuns în albastrul ochilor tăi".
re a scos în evidenţă, printre proaspăt, un spirit de muncă o fluturare discretă a miinii
altele, necesitatea ca acestea nou şi dinamic în consens de­ şi a mişcării artistice de masă tică pe măsură. I Cine ştie dacă in sufletul DORIAN PIETRIŞ
să-şi găsească locul, mal plenar, plin cu cerinţele ce stau in fa­ al judeţului Hunedoara Dan — Hunedoara. Ar fi Red. ei. lui nu ţipă aceiaşi pescăruşi, Deva
lui Kunio Watanabe) se situează la finele se­
• scena • F i l m colului trecut, moment în care jiu-jitsu, for­
mă de luptă tradiţională, se transformă în ju­
do. Deschiderea sălii ICodokan este uvertura
acelui proces de metamorfoză a jiu-jitsu-u-
JUDO S S lui, la capătul căruia se cristalizează, din fu­
l-au jucat studiile sale istorico-filozofice asu­ ss zionarea teoriei cu tehnica, judo-ul. întreprin­
pra unor „metode durabile", cum au fost „apo- derea maestrului judoka Shogora Yano tre­
Editoriale retica" lui Aristotel şi „dialectica" lui Hegel. Profil zeşte suspiciuni şi chiar inamiciţii. Kunio Wa­
„Nimeni — spunea Hartman — nu începe cu tanabe se dovedeşte aici un bun cunoscător
propria sa gîndire. Fiecare găseşte prezentă Filmul lui Kunio Watanabe este o curiozi­ al resorturilor psihice legate de conflictul din­
în vremea sa o anumită stare de fapt a cu­ tate exotică numai pentru privirea superficia­ tre tradiţie şi inovaţie. Pentru a înţelege ten­
Alexandru Boboc noaşterii şi a punerii problemelor, în care el lă. Vizionarea mai atentă — care după un siunea creată în jurul ciocnirii dintre adep­
se integrează şi pornind de la care începe să anumit timp presupune o anume familiaritate ţii jiu-jitsu-lui şi cei ai judo-ului, trebuie să
cerceteze". Ceea ce trebuie să evităm, după Corneliu Sava cu semnele spectacologice ale artei cinemato­ ţinem seama de incredibila stimă a japonezi­
„litolei Hartman şi autor, nu este deci sistematica filozofică în ge­ grafice japoneze — va descoperi adevărata lor faţă de tradiţii (manifestată plenar în toa­
te compartimentele artei, bunăoară), faţă de o
noimă a povestirii. Sensurile cuprinse în des­
nere, ci numai „tabloul lumii" aflat la baza
judokanului
Sanshiro
—
tinul
sînt
identice
tuturor cercetărilor. Sistemul trebuie să fie într-o ipostază distilată şi purificată de imix­ moştenire ancestrală, practic neschimbată de-a
lungul secolelor.
realismul contemporan*' ultimul, el reieşind în primul rînd din cerce­ tiuni indezirabile — cu cele atît de prezerve în Sanshiro, tînărul erou al fiLmului, înţelege,
tare. Astăzi trăim nu „sisteme de gîndire" ci
„gîndiri ale problemelor". conceptul existenţial nipon, adică cele care de­ cu receptivitatea caracteristică tineretului, că
1
finesc o perfectă injocţiune a spiritului cu Shogora Yano urmăreşte nu un scop distruc­
Importanţa acestei cărţi, apărută în Editura practicile legate de judo. * tiv, ci unul de edificare superioară a concep­
ştiinţifică, pe care am încercat să o prezen­ In această ordine de idei, judokanii sînt ex­ tului de luptă. Eliberarea de orice gînd în tim­
Modest şi liniştit, fără a fi un retras, for­ tăm atît de succint cititorului, rezidă în final ponenţi ai perpetuei tendinţe de înnobilare şi
mat în atmosfera filozofică şi ştiinţifică care in aportul pe care-1 aduce în distincţia ce tre­ adincire a corespondenţei dintre om şi om. pul luptei înseamnă, aşadar, investirea tehnicii
la începutul secolului XX sublinia profundele buie făcută între „problematică" şi „teorie", Aceasta pentru că înfruntarea dintre un ju- de luptă cu un caracter de manifestare tota­
mutaţii din structura societăţii contemporane, doka şi altul nu înseamnă doar o competiţie lă, în care participă, cu egală valoare, trupul
re-creat de severa disciplină a exerciţiului şi
Hartman a încercat în cîmpul mişcării realiste între problemă şi elaborarea ei într-un sistem sportivă de cea mai înaltă calitate, ci ea este,
din filozofie o sinteză personală a cărei am­ care este de mare importanţă metodologică înainte de toate, punerea în balanţă a unor spiritul limpezit, despovărat de patimi. O ie­
ploare şi diversitate îl situează în continuarea atît pentru studiul gîndirii, cît şi pentru cri­ însuşiri etice, educate şi cultivate printr-un şire ce implică şi o finalitate telurică, în afara
marilor capacităţi creatoare ale timpurilor noi. tica filozofică şi pentru valorificarea moşteni­ travaliu îndelungat, bazat în primul rînd pe celei exclusive a impunerii harului în slujba
Lucrările lui însemnează o mare cunoaştere a rii culturale în genere. efortul învingerii slăbiciunilor morale, a ace­ unui scop nobil, îl determină pe Sanshiro să
ştiinţei şi culturii moderne, în general, afir- întreaga lucrare ar putea fi însă amendată lor slăbiciuni care ar putea altera caracte­ se autopedepsească. dovedind înţelegerea or­
mînd o nouă sinteză a gîndirii umane. din cauza unor legături şi interpretări forţate, rul. ganică a noţiunii disciplinei interiorizate.
Muga Takewaki (amintind de stilul interpre­
Este interesant că, departe de a încerca să nenocive însă, deoarece au scuza preocupării Fără-ndoială, înţelegerea acestor lucruri nu tativ sobru al lui Toshiro Mifune), Koii Ta-
creeze propriu-zis o şcoală hartmaniană, in­ permanente pentru o armonie generală a în­ este lipsită de dificultăţi. Dar nu este mai pu­ kahashi, Nana Ozaki, Yuji Hori şi Joji Takagi
stalează şi alimentează singur o întreagă orien­ tregului sistem. ţin adevărat că, dincolo de incontestabila sa deţin rolurile principale ale acestui film cu
tare. Aceasta s-ar prezenta astfel: o etapă oa­ spectaculozitate, filmul oferă alese satisfacţii totul memorabil.
recum neokantiană, datorită adeziunii lui par­ N. LUNGU şi în acest sens. AL. COVACI
ţiale la Şcoala de la Marburg (pînă în 1916) a Pentru încărcătura de spiritualitate a temei
subiectivismului raţionalist, caracterizată prin este caracteristic faptul că însuşi Kurosawa,
asimilarea în spirit critic a tradiţiilor majore Pentru melomani corifeul cinematografului japonez, a fost ten­
ale filozofiei şi ştiinţei, care generează înce­ tat de subiect. Astfel, în 1943, marele regizor Spectacole
putul dubiilor autorului din punct de vedere a realizat „Legenda marelui Judo". După do­
© Melodii de Laurenţiu Profeta. In acompa­
uăzeci de ani, Kurosawa a reluat povestea Ju-
al logicismului lui H. Cohen; perioada „anto­ niamentul Orchestrei de estradă a Radiotele- In urmă cu şapte ani, solistul de muzică do-ului, figurînd drept scenarist pe genericul © Astăzi, Ansamblul artistic „Banatul" din
logiei cunoaşterii" (pînă în 1935) dominată de
viziunii — dirijor Sile Dinicu — şi a Orches­ uşoară Corneliu Sava cînta la Clubul sindica­ peliculei „Judo Saga". Altminteri acest film de Timişoara prezintă în comunele Pui şi Baru
teza primatului antologiei asupra gnoseologiei trei Electrecord — dirijor Alexandru Imre — telor din Simeria. In urma unui concurs de aeum două decenii constituie fundamentul spectacolul folcloric „La horă-n sat". Acelaşi
subliniată de studii temeinice istorico-filozofice cîntă Cornel Constantinii!, Lucky Marinescu, selecţie, a fost angajat la Teatrul de estradă ideatic al actualei versiunÎnsemnate de Kunio ansamblu va fi prezent luni la Deva, iar
sub semnul întrebării „Cum este posibilă an-/ Aura Urziceanu, Jean Păunescu, Mihaela Mi- Watanabe. Vorbim de baza ideatică, deoarece marţi la Ghelar şi Teliuc.
tologia critică în genere"; etapa „antologiei hai, Mihai Constantinescu, Doina Spătaru şi din Deva, unde s-a făcut remarcat prin talent nu despre o identitate acţională este vorba
critice" subordonată unei noi reconstrucţii sis­ grupul vocal „Studio 8", condus de D. Atana- şi printr-un stil personal de interpretare. intre „Judo Saga" şi „Judo", ci prezenţa auto­ @ Teatrul de stat „Valea Jiului" din Pe­
tematice. în centrul căreia se află teoria sferei siu. Face parte din distribuţiile ambelor premie­ ritară, în ambele pelicule, a ideii provenite din troşani prezintă astă-seară în localitate piesa
„reale" şi a celei „ideale" a existenţei. Este © „Primăvară, primăvară", „Inimă de ar­ re ale stagiunii 1973/1974 : concertul-spectacol gîndirea Zen, în virtutea căreia orice clipă şi „Siciliana" de Aurel Baraga. Aceeaşi piesă va
momentul de culme al gîndirii lui Hartman. tist", „Parfumul străzilor" şi „Secretul mări­ „Unul pe faţă, altul pe dos" şi revista „A- orice acţiune a existenţei umane trebuie să fie fi prezentată marţi la Orăştie.
Semnificativă din punct de vedere istorico- lor" sînt melodiile discului realizat de Mihaela înrîurite de înalte sensuri morale, fiind posi­ © Marţi, ansamblul de estradă „Optimiştii"
filozofic în opera lui este preluarea motivelor Mihai. Acompaniază Orchestra de estradă a dam şi... Deva". bilă numai astfel permanenta îmbunătăţire a prezintă la Petroşani spectacolul „Cînd ia cu-
fenomenologice pe care le-a reelaborat într-o Radioteleviziunil, dirijor Sil* Dinicu. relaţiilor umane. vintul muzica".
interpretare proprie în care un rol important Acţiunea povestirii (scenariul aparţine tot