Page 59 - Drumul_socialismului_1974_03

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 965 9 DUMINICA 17 MARTIE 1974 3

f Eforturi susţinute, REPORTERUL NOSTRU IN POST FIX LA FERMA DIN CĂLAN-

0 cerinţă imperioasă eficiente, pentru A I.A.S. HAŢEG TRANSMITE :

MAMA Şl COPILUL AU
a Ifivăfeiiilntului superior: C/UÎTATS:A sporirea PENTRU ÎNTRONAREA FOST SALVAŢI © Noapte,
îndepărtat
de
intr-un
sat
contribuţiei fa SI DISCIPLINEI TREBUIE DEPUSE munte — Dumbrava de Sus,
comuna Ribiţa - naşte pre­
In institutele superioare tatea — situaţia statistică şi trebuie mai mult soriji- matur, la domiciliul ei, Ma-
de învăţămînt hunedorene sumar prezentată nu poate nită. Organizaţiile de partid, ria Ancaş, de 36 de ani.
trăsătura dominantă a activi­ fi mulţumitoare. sindicatui, decanatele vor fondul centralizat Imediat după naştere, starea
tăţii organizaţiilor de partid, Rezultatele pe linie in­ trebui să folosească metode­ sănătăţii femeii s-a înrăută­
consiliilor profesorale, asocia­ structivă puteau fi mai bu­ IUI MULTE EFORTURI ţit brusc. A fost anunţat
ţiilor studenţilor comunişti, ne ? Desigur, puteau, cu con­ le concrete cele mai cores­ al statului medicul de gardă do la
a tuturor cadrelor didactice, diţia ca toţi factorii cu ma­ punzătoare de întărire a per­ B Se întrezăreşte un început \bun. Numărul absenţelor a macul animalelor. S-a consta­ spitalul din Brad. O maşină
o constituie preocuparea sus­ jore responsabilităţi să fi sonalităţii şi rolului A.S.C. scăzut. De cind factorii de răspundere îşi fac apariţia, a tat practic pe 3 vaci sa­ a salvării, cu moaşele Ele­
ţinută pentru buna instruire acţionat mai energic. Ne re­ Un alt aspect ce nu poate (Urmare din pag. 1) început să crească şi producţia de /lapte. crificate nu de mult, in sto­ na Cojocaru şi Victoria Ni-
teoretică şi practică a stu­ ferim în primul rînd la co­ fi neglijat este relaţia cadru ■ La alarma pentru incendii, unii îngrijitori vin ca la plim­ macul lor găsindu-se in jur de ţu, a pornit in grabă spre
denţilor.. Cursurile, seminari- mitetele de partid, la birou­ didactic-student. Procesul de bare, alţii cred că e ultimul avertisment sonor la insistenţele : 1 kg de sirmă. Un fel de femeie şi copilul ei, aflaţi
ile, lucrările de laborator, rile organizaţiilor de bază, învăţămînt nu poate fi tratat Zam, Gurasada, Sarmizege- „de ce nu folosiţi din plin timpul de lucru ?“ - şi dau buzna I.C.M. cu anexe de fabricat in pericol. De la locul pînă
practica, se desfăşoară în ge­ la membrii de partid, care ca un proces unilateral, ci tusa şi altele s-au şi pre­ în grajduri. lapte ! unde a putut ajunge maşi­
neral la un nivel satisfăcă­ trebuiau să intervină prompt format din cele două laturi luat, în afara animalelor a- B Noaptea se poate scoate din adăposturi orice animal H îngrijitorii au fost dotaţi na mai erau 6 kilometri, pe
tor ; succesele obţinute de şi ferm, zi de zi, în toate inseparabile : instrucţia şi dulte, cîte 40—110 capete ti­ Cei puşi să păzească grajdurile dorm pe bani grei - 1 200 lei cu lopeţi, coşuri de paie şi jos, prin pădure pînă în
studenţi în diverse sesiuni problemele mari şi mici ale educaţia. Studentul trebuie neret bovin. In ceea ce pri­ lunar. Şi mai fac şi vechime în muncă I şorţuri. Numai de' nu le-ar sat. in sprijinul femeii şi co­
ştiinţifice ridică şi continuă vieţii şi activităţii institute­ cunoscut nu numai în sala veşte greutatea medie, se rătăci... pilului s-a mobilizat in
tradiţia învăţămîntului tehnic lor. de curs sau la seminarii. De poate aprecia că, în cazul Joi după-amiază. progra­ cilor cu lapte s-a mărit cu Ce considerăm că ar mai noapte tot satul. Cu felina­
hunedorea'n. Un fapt remar­ O cauză a unor nerealizări aceea, cadrele didactice tre­ preluărilor efectuate de la mul de lucru la fermă a în­ cîte 6 capete. Se poate spune trebui întreprins pentru ca re, cu torţe, schimbîndu-se
cabil este şi grija mereu în domeniul didactic este şi buie să se preocupe mult producătorii din raza locali­ ceput mai binişor ca în ce­ deci că se anunţă un viitor această fermă să se poată la purtarea tărgii din sute
crescîndă a majorităţii ca­ frecvenţa nesatisfăcătoare la mai atent de educaţia stu­ tăţilor Peştişu Mic, Turdaş, lelalte zile. Salariaţii fermei situa în rîndul celor model in sute de metri, oamenii
drelor didactice pentru o cursuri şi activităţi, în spe­ denţilor lor, să-şi rezerve Certej, Veţel etc., aceasta a s-au prezentat la lucru a- bun pentru producţia de lapte. de organizare, producţie şi au izbutit să-i aducă pe cei
muncă mai di.rectă cu stu­ cial a studenţilor din Petro­ timp pentru a-i cunoaşte, fost cu 10—15 la sută mai proape toţi la ora stabilită: 19 Prezenţa directorului I.A.S. eficienţă ? în pericol la salvare, in nu­
denţii, pentru prezentarea de şani. Se impune ca la Insti­ pentru a-şi petrece o parte mare decît în anul trecut, 14. Au fost şi unele dero­ Haţeg, Georgel Răican, s-a ® Să se scoată cu regula­ mele salvării vieţii Măriei
cursuri clare şi bogate în tutul de mine să se creeze a timpului lor în mijlocul ajungînd la peste 350—400 gări. De pildă, îngrijitorii resimţit mult în activitatea de ritate animalele la plimbare, Ancaş şi copilului ei a să­
conţinut, iar cele mai multe în rîndul studenţilor, o ati­ studenţimii. Intre profesor şi kg pe cap de tineret bovin. Mihai Raidăr şi Cristina Rai- rit tot satul ca un singur
din seminariile şi lucrările tudine de intoleranţă faţă student trebuie să dispară îmbunătăţirea continuă a dăr au venit la lucru după o om ! *
de laborator tind să se trans­ de absenţe, faţă de tendin­ atmosfera festivistă şi distan­ rezultatelor este şi urmarea oră de întîrziere. In locul
forme în dezbateri vii, a- ţele abdicării de Ia muncă, tă şi înlocuită cu munca di­ firească a preocupării sus­ salariatei Floarea Butaşi fă­ CĂSĂTORII © în cele
tractive, menite să adînceas- pentru întronarea unui ade­ rectă, apropiată, convingătoa­ ţinute dovedite de organele cea pe îngrijitorul fitil a- două luni şi jumătate scur­
că pregătirea studenţilor. vărat cult al muncii. re, deci cea care în chip ar­ comunale de partid şi de stat cesteia, un copil de 7 ani. se din acest an, la Petro­
Cadrele de specialişti for­ monios poate asigura forma­ faţă de îndeplinirea în cele Obiceiul de a lăsa copiii să producţie in după-amiaza zi­ pentru că la unele le-a rugi­ şani au fost întemeiate 66
mate la Petroşani şi Hune­ O asemenea preocupare rea cetăţeanului de mîine. mai bune condiţii a planuri­ se joace de-a îngrijitorii de lei. La indicaţiile sale s-a a- nit lanţul de git, altele nici nu noi familii, lată pe cei 14
doara sînt apreciate datori­ trebuie să aibă I.M.P. refe­ După cum era şi firesc, lor economico-sociale în pro­ animale se pare că le este cordat o furajare suplimenta­ mai ştiu să mergă. Aşa se vor tineri care au spus ieri DA
tă bunei lor pregătiri profe­ ritoare la secţiile de sub- rezultatele primei sesiuni de fil teritorial. De asemenea,_ pe plac celor care răspund ră vacilor care păreau, după putea depista mai uşor şi ce­ ofiţerului stării civile : Tro­
sionale. Fără a neglija nici ingineri, sub aspectul struc­ examene au determinat ' o integrarea activităţii achizi-' de bunul mers al fermei. părerea dumnealui, mai „tris­ le care sint intrate în călduri, ian Ştefan Ciucean, lăcătuş,
un moment acest aspect lău­ turii şi cuantumului de cu­ profundă analiză a situaţiei, torilor în rezolvarea con­ Altfel nu se explică de ce te". Unor viţei nou născuţi li îngrijitorii nu prea le văd pe şi Irina Ofta, vînzâtoare ;
dabil al lucrurilor, trebuie noştinţe predate. Rezultatele măsurile adoptate vizînd a- cretă a problemelor ce se ri­ sînt lăsaţi minorii să-şi în­ s-a schimbat domiciliul intr-un acestea în staule. losif Breban, tehnician, şi
totuşi să vedem şi aspectul obţinute aici reflectă nu nu­ tingerea unor cote înalte de dică în fiecare localitate pri­ locuiască părinţii. Despre a- adăpost mai cald. S-a făcut H Animalele să se predea Doina Rîşniţă, asistentă me­
celălalt mai puţin plăcut şi mai nivelul slab de pregă­ promovabilitate şi pregătire. vind contractarea şi prelua­ cest aspect am discutat de un control asupra modului cum de îngrijitorii de zi la cei de dicală ; Nagy Adalbert, şo­
anume cu ce pierderi se ob­ tire, ci şi modul nediferen­ Se pot enumera, de pildă, rea animalelor, munca de mai multe ori cu şeful fer­ se execută mulsul. Ca urmare noapte cu proces verbal. Poa­ fer, şi Maria Sabău, mun­
ţine acest detaşament de spe­ ţiat de predare a discipline­ cele de la Petroşani : stabi­ popularizare a avantajelor o- mei. De fiecare dată am pri­ a acestui fapt toţi îngrijitorii te aşa va creşte şi responsa­ citoare ; Gh. Cismâian şi A-
cialişti. Pornim prin urmare lor la secţiile de subingineri, lirea unor ore de studiu in­ ferite de stat producătorilor, mit asigurări: „De mîine nu au prelungit mulsul peste pro­ bilitatea îngrijitorilor care dorm driana Trosan, muncitori la
de la un adevăr : societatea faţă de cele de ingineri. In dividual şi obligatoriu con­ creşterea numărului bazelor veţi mai vedea nici urmă gramul stabilit. La măsurarea plătiţi de stat. In noaptea de mina Dilja ; Nae Stere, in­
are nevoie de calitate cu. multe cazuri, subinginerilor duse de asistenţi, ore de con­ volante (pe lingă cele 18 e- de copil prin grajduri". Dar laptelui toţi au adus cu 3-4 joi spre vineri, de pildă, am stalator sanitar, şi Cecilia
pierderi minime, şi dacă se li se predă acelaşi volum de sultaţii sporite, analize săp- xistente preconizăm să mai numărul lor creşte mereu ! litri mai mult ca în seara pre­ făcut un control asupra modu­ Pădure, zugrăviţă ; Ioan llli-
poate, chiar fără pierderi. noţiuni în explicarea cărora tămînale ale frecvenţei. Dem­ înfiinţăm încă 4) sînt cîţiva O veste îmbucurătoare. La cedentă. încă un control ca lui cum îşi fac datoria. Cu a- eş, dulgher, şi Clara Seres-
Sub acest unghi rezidă şi o apare fenomenul de ciuntire ne de remarcat sînt cele factori care au influenţat fa­ toate animalele li s-a admi­ acesta şi la programul ceastă ocazie am „transferat" tyen ; Gh. Popescu, brutar,
optică nouă asupra muncii a materialului, neţinîndu-se două chemări la întrecere vorabil realizările la con­ nistrat în seara zilei de 14 de dimineaţă — şi tot un animal din grajdul nr. 6 in şi Elena Chiş. Tuturor, multă
instructiv-educative. cont ce Va reprezenta sub- pentru obţinerea titlului de tractarea şi preluarea ani­ martie acelaşi tain. S„a fă­ aşa şi în continuare - şi fără grajdul nr. 1, fără ca îngriji­ fericire !
inginerul în producţie şi. torii din schimbul de noapte
La recenta sesiune de exa­ grupă integralistă după se­ malelor. cut şi ceva economie de fu­ îndoială că producţia de lap­ STRADA © Şantierul de
mene, procentul de promo- ca urmare, ce cunoştinţe îi siunea din vară şi grupa cu Pentru ca şi în continuare raje. Minunea s-a petrecut te va continua să crească. să ne observe. Se puteau lua construcţii din Brad are un
sînt necesare.
vabilitate al studenţilor pe- cea mai bună frecvenţă — să ne îndeplinim sarcinile cu pentru că la program au Cantitatea de lapte predată din aceste adăposturi toate a- punct de lucru in cvartolul
troşănenl, prezentaţi în faţa Dacă în direcţia participă­ de fapt frumoase angajamen­ care sîntem confruntaţi şi participat aproape toţi facto­ joi a fost cu 92 litri mai mare nimalele. Nimeni nu ne-ar fi de locuinţe de peste pîriul
examinatorilor, a fost de 52,4 rii studenţilor la conducerea te în vederea întîmpinării să-i sprijinim pe producători rii de răspundere: directo­ decît cea predată miercuri. conturbat ! Luncoi. De aici au muiat o
La ferma nr. 4, aparţină­
la sută. La Institutul de sub- şi rezolvarea problemelor so- celor două mari evenimente în valorificarea deplină a rul şi inginerul şef de la Merită să consemnăm şi toare de I.I.S.C.I.P. Orăştie, macara în altă parte. Cu a-
lngineri din Hunedoara, din­ cial-culturale s-au obţinut ale anului : a XXX-a ani­ resurselor economice de care I.A.S. Haţeg, şeful fermei, .alte noutăţi pe care le-am tîta „grijă" însă, că au dis­
tre cei 473 de studenţi pre­ realizări meritorii, aceeaşi versare a Eliberării patriei dispun, avem permanent în economistul şi tehnicianul semnalat. vecină cu punctul fix de un­ trus gardul viu, pomii orna­
de relatez, constat o nouta­
zentaţi la examenele progra­ participare se aşteaptă şi în şi Congresul al Xl-lea al atenţie să îmbunătăţim con­ însămînţător. Nu s-a prezen­ B Şeful fermei, ing. N. Mar­ te. Cei 2 400 porci cîţi sînt mentali plantaţi în acest
mate (din totalul de 481), privinţa analizării şi stabili­ P.C.R. diţiile de preluare, să ono­ tat la programul de lucru fa, a predat îngrijitorilor de a- aici au „concertat" la uni­ an, bătătoarele pentru co­
259, adică peste 50 la rii de măsuri eficiente în Cheia perfecţionării întregii răm drepturile contractanţi­ nimale prima lecţie de zooteh­ son în ziua de 14 martie a.c„ voare. Cine reface ?
Floare
sută sînt integralişti (la sec­ unele domeniii de mare im­ activităţi constă în îmbună­ medicul veterinar antrenată nie : importanţa respectării pro­ ca să le treacă de f<bame.
gramului de grajd. Cei care au
fost
Ardeleanu.
A
ţia serală, procentul trece de portanţă ca frecvenţa şi si­ tăţirea muncii politice a ca­ lor şi să urmărim destinaţia audiat lecţia au pus multe în­ Numai spre seară a sosit o REFLECTOR © ,,A!o,' co­
60 la sută). tuaţia la învăţătură. Chiar drelor didactice şi studenţi­ produşilor obţinuţi în gospo­ cu întocmirea unor situaţii trebări. Se vede că îngrijitorii maşină cu tarife care au fost operativa de consum Orăş-
Faţă de anul universitar dacă activitatea Asociaţiilor lor pentru formarea discipli­ dăriile populaţiei. Astfel va necesare unor tovarăşi ve­ sînt interesaţi să-şi facă me­ administrate în mare grabă tie ? Nouă, la restaurantul
precedent, rezultatele sînt Studenţilor Comunişti a mar­ nei în muncă şi a simţului fi posibil ca aportul produ­ niţi de la departament. seria cît mai bine. pentru a li se astîmpăra foa­ din Geoagiu-Băi, nu ne tri­
sensibil superioare. Dar re­ cat o îmbunătăţire substan­ de răspundere faţă de înde­ La ferma zootehnică din H S-au adunat din incinta mea. încă două zile ca asta miteţi citeva kilograme de
venind la ideea de la înce­ ţială în ultimii ani, totuşi plinirea obligaţiilor profesio­ cătorilor din judeţul nostru Călan ziua de joi a adus pu fermei 3 căruţe de sirmă ră­ şi porcii vor fi numai buni burtă ? Să facem ciorbă".
putul acestor rînduri — cu ea nu cuprinde încă toate nale. la aprovizionarea populaţiei cu ea unele noutăţi demne de masă de la baloţiiode fin şi de făcut cros, că de îngrăşat „N-avem nici un gram de
ce pierderi se obţine cali­ aspectele muncii cu studenţii C. DROZD carne şi preparate din carne consemnat. paie. Se putea mai mult, dar nu poate fi vorba. burtă. Altă dată". Peste cî­
să fie tot mai însemnat. H Numărul viţeilor şi al va­ o parte din ea a ajuns în sto- N. PANAITESCU teva minute, un motoscuter
opreşte la restaurant. „V-am
adus 20 kg de burtă" —
spune omul de la ghidon.
Devansarea Călătorie pe Planeta Cărbunelui „Păi cum ? Ni s-a spus că
nu este" — se miră lucrăto­
termenului de rii restaurantului, luînd bur­
ta la curăţat. Cind era cior­
ba
gata,
aproape
soseşte
(Urmară din pag. I) * • re au o destinaţie strictă : moase, şi multe flori, şi Cît de inteligenţi erau caii Cronica săptămînii I.M.S.-ui cooperativei. Gol,
care lucrau în mină !
goluţ. Am venit după bur­
săli de teatru, de cinema­
Directorul
realizare viaţa îmi ! vorbea cu fabri­ tograf... Cu cît minerii co­ ...Calul „Fim" îşi înceta, tă. S-o duc înapoi. Era
cii
deo­
de tone de cărbune pe ca­ sebită vioiciune, şi pasiu­ boară mai în adînc după cu de la sine „aprobare", Ultimele zile ale săptămînii care se încheie azi au în­ pentru altcineva" — se ex­
re minerii le scot, zilnic, la ne chiar, despre partea din comorile negre, cu atît tre­ activitatea în fiecare zi la semnat pentru drumurile judeţului o sporire simţitoare a plică şoferul. Dar burta era
(Urmare din pag. I) suprafaţă constituie cea producţia de oxigen a fa­ buie să afle deasupra case ora unu fix. Iar dacă i se traficului, dar şi o intensificare a abaterilor de la regulile de-acum ciorbă. Nu se mai
mai frumoasă dovadă că bricii care se trimite spi­ mai înalte şi mai spaţioa­ ataşa un vagonet în plus, de circulaţie. Aşa se face că mai mult de 15 autovehicule putea duce înapoi. Rugăm
gîndurile şi faptele acestor se, magazine mai mari în­ la cele 20 pe care le trăgea au suferit avarii, unele chiar importante, prin coliziuni conducerea respectivei coo­
ielilor, astfel încît la nivelul oameni sînt cristale de pu­ talelor. ‘Oxigen care ajun­ în mod obişnuit, nu se mai reciproce, ori de obstacole din afara carosabilului şi chiar
primului trimestru să ne ritate şi adevăr. ge în sîngele oamenilor, ca cărcate cu tot ce e necesar. mişca din loc pînă nu era prin răsturnări. perative să reflecte : 40 ki­
Acestea sînt, de fapt, noi­
încadrăm efectiv în costurile Chemarea la întrecere în seva arborilor, şi-l pri­ le coordonate ale vieţii pe „repus în drepturi". Din fericire însă toate accidentele care s-au comis lometri a făcut motoscute-
rul. Cu 20 kg la bord ; 40
de producţie planificate. lansată la începutul aces­ meneşte, redîndu-le viaţa. care le-a creat partidul ...Calul „Dereş" avea o pe drumurile publice ale ju dcţului Hunedoara nu au victi­ I.M.S.-ul gol puşcă. Merită
Cînd prezentăm aceste re­ tui an de minerii din Vul­ Oxigen care, spre mîndria peste vechea geografie a profundă ostilitate faţă de me omeneşti şi aceasta numai datorită întîmplării, fiindcă un moment de reflecţie?
zultate pozitive avem în can, materializată în con­ celor ce-l obţin, are o pu­ Văii Jiului. In primii 3 cei care îl... jigneau grav: aşa cum s-au produs, puteau oricînd să aibă urmări deo­ Merită !
ritate de 99,8 la sută ! Şi,
vedere îndatoririle ce ne siderabile producţii de căr­ ca natura în lumea vege­ ani ai cincinalului s-au îl şicanau sau îi ţineau sebit de periculoase.
revin în continuare pe toate bune realizate în plus pe tală, poate fără să-şi dea construit 3 401 apartamen­ lampa aprinsă în dreptul Redăm mai jos unele dintre avariile de autovehicule PROCESE © Au fost ju­
planurile. împreună cu or­ întreaga „planetă", m-a fă­ prea bine seama, oamenii te, în 74 vor fi ridicate l privirilor. Ii era, probabil, datorate abaterilor celor de la volan şi altor aspecte de decate de curînd procesele
ganizaţia de partid din fa­ cut să revăd cu ochii me­ fabricii de oxigen îşi regă­ pentru mineri alte 1 227 a- mare scîrbă pe lumină, fi­ încălcare a regulamentului de circulaţie. intentate lui : Iulian Erdos,
brică, ne-am propus ca în moriei toate acele chipuri sesc truda zilnică în viaţa partamente cu „rădăcinile" indcă într-o zi a fugit prin I str. Cerbului, nr. 12/24, ca­
imediata perspectivă să so­ pe care le-am cunoscut în şi sănătatea altor oameni. înfipte adînc în Planeta multe galerii după un mais­ La udat viciului circulaţie, care-1 re refuza să lucreze, con­
luţionăm toate problemele puţinele coborîri în a- Cărbunelui. Şcoli, creşe, tru care-i ţinuse lampa în convinse să se ducă înapoi damnat la 3 luni închisoa­
rămase în suspensie sau care dîncurl şi în multele aştep­ „ZlMBIŢI, VA ROG I" grădiniţe, spitale... „Oraşul dreptul capului ! Pe drum apar tot mai la garaj. re ; Ioan Verzaru, str. Cor-
nu au încă soluţii optime. tări la gura minelor. Mi Intrarea în foto-studioul care a crescut cel mai mult ...Locul cailor de mină. multe autovehicule noi, une­ Ionel, lonelule... vin nr. 8/7, care îşi maltra­
In paralel cu preocuparea s-a întipărit adînc în min­ din centrul Petroşaniului e în acest cincinal este Vul­ l-au luat..... caii-putere ai le aparţinînd unităţilor so­ ta soţia şi copiii, condamnat
pentru executarea de către te chipul lor senin şi zîm- scundă şi strimtă, însă sa- canul şi va creşte în conţi- locomotivelor şi altor ma- cialiste, altele persoanelor ...nu mai bea băiatule, o lună ; Florea Burtilă, str.
I.C.S.H. a tuturor lucrărilor betul izbucnit, ca un izvor, _ şini speciale. particulare. Dintre proaspe­ cînd eşti cu maşina, am Ba tiz, nr. 8/39, care a in­
restante, ne vom crea con­ la întîlnirea cu soarele zi­ ţii deţinători de autoturis­ zice noi Iul Marinică Ion sultat şi a ameninţat cu cu­
diţii pentru dezvoltarea ac­ lei. Aveau pe mustăţi şi O „SCARA" spre soare me se numără şi Ivan Radu din Deva, proprietarul au­ ţitul mai mulţi cetăţeni,
tivităţii de extracţie şl v barbă praf mărunt şi luci­ Itinerar hunedorean i E zi de sîmbătă, zi de din Hunedoara, str. Timotei toturismului l-HD-4120. condamnat la 3 luni închi­
transport în carieră, vom a- tor de cărbune, cîteva gra­ repaus pentru mineri. Dru­ Cipariu, nr. 15, care în ur­ Dar ce, Marinică ascultă soare ; Florea Nicolăiasă,
sigura necesarul de piese de me bune de diamant ne­ în anul jubiliar XXX murile care duc spre tele- mă cu trei zile s-a prezen­ de prieteni. Doar e as în blocul V 3, ap. 68, element
schimb la toate tipurile de gru. Se interesau scurt cît scaunul din Parîng sînt mal tat cu actele necesare în­ ale conducerii. Numai că vicios, refuza să muncească,
utilaje şi vom pune la punct cărbune au scos în schim­ aglomerate ca de obicei. matriculării, primind numă­ azi aşa, mîine aşa, pînă condamnat la 6 luni închi­
întreţinerea acestora. Avem bul respectiv şi plecau fe­ Autobuze pline de oameni, rul l-HD-6846. cînd într-o zi se supără pe soare : loachim Dobrie, str.
încă posibilităţi să perfecţio­ riciţi spre duşurile cu apă Ionul pentru fotografiat e nuare !“ — afirmă un con­ îşi lasă încărcătura la baza Se pare că bucuria pro­ maşină că nu-l duce mai Batiz, nr. 8/26, care îşi mal­
năm tehnologia de fabrica­ caldă de la grupul social, spaţios şi plin de reflectoa­ structor. Toate localităţile de jos a telescaunului, a- prietarului a devenit mai repede şi ea pe el că cere trata soţia şi o alunga de
ţie şi, în strînsă legătură cu să scape de acel ultim re. Undeva, în faţa aces­ Văii Jiului cresc, de fapt, proape de cabana Rusu. De mare, la primirea nr. de prea mult de la „herghelia" acasă, condamnat la 3 luni
aceasta, organizarea produc­ „transport" din barbă şi tor reflectoare cu picior, împreună cu oamenii aces­ aici, minerii împreună cu înmatriculare, aşa că hotă­ sa, aruncîndu-1 într-un şanţ - toţi din Hunedoara.
ţiei şi a muncii. De aseme­ mustăţi. semănînd foarte bine cu tui pămînt care are miez familiile lor sînt purtaţi rî să-3i„ude“, cum zice chiar de lîngă Simeria. Şi cînd
nea, avem de rezolvat unele nişte floarea-soarelui, se de cărbune. sus, pe creasta Parîngului, el, împreună cu un prieten te gîndeşti că afurisita de COMERŢUL © In Ilia
aspecte privind desfacerea VIAŢA GA MUSTUL află taburetul pentru cei '...„In medie, în această cu multe sute de metri mai şi nu pe aci pe aproape, ci maşină i-a făcut-o chiar de funcţionează o cofetărie
ritmică a ipsosului şi a pie­ ARBORILOR care se fotografiază. Du­ autoservire intră zilnic cam aproape da soare. Ii înso­ tocmai la Hanul Bucura. ziua lui, cînd trebuia să se drăguţă, cochetă şi, în ge­
îmi
sus,
Aici,
trei de ghips către beneficiarii pă cum Prodan spune Că­ 4 000 de cumpărători. De ţim... în drepturi anotimpul Se cinstiră reciproc cei veselească mai mult. De
—
tălină
ca­
depline,
este
unde ştiu 7 Păi, eu am lu­
interni şi găsirea unor po­ Cînd vin acasă, minerii re lucrează de un sfert crat mulţi ani la casierie zăpada sclipeşte orbitor, iar doî prieteni, pînă cînd s-a fapt, începuse ! neral, bine aprovizionată.'
sibilităţi avantajoase de ex­ cumpără buchete mici de de veac în acest studio — — aveam casă de marcat ochii minerilor îi sorb cu înserat de-a-blnelea, cînd pe Dar ce să mai blestemăm Singurul necaz de aici este
bietul
autoturism,
care
port. flori şi clopoţeii gingaşi le din 1926-1927 de cînd s-a cu numerotarea bonurilor nesaţ sclipirea. „Papuci" Iva-n Radu se hotărî să por­ că între vînzâtoare şi mun­
Una din condiţiile esen­ luminează cămaşa in dreptul deschis unitatea, multe ge­ — şi ştiu de atunci că me­ lungi, de olandez zburător, nească la drum, de această şi aşa a ajuns o grămadă citoarele de la laborator e-
ţiale ale progresului noii pieptului. I-am văzut de neraţii de mineri i-au pă­ dia de cumpărare... pe cum­ sînt legaţi sub tălpi şi ae­ dată spre casă. Cu un curaj de fier vechi, vinovatul nu xistă un duel verbal conti­
noastre unităţi o constituie multe ori în această ipos­ şit pragul. Este prima uni­ părător este de 10 lei... Or rul curat al muntelui este fals, dat de puterile lui Ba- a păţit mai nimic, doar că
perfecţionarea pregătirii ca­ tază şi palmele lor mi s-au tate de acest gen care s-a după încasările zilnice de tăiat în felii de zeci de chus, apăsă puternic pe ac­ l-a apucat, aşa, o „durere nuu, fiindcă nu s-a stabilit
drelor. Cu deosebită satisfac­ părut mai mari şi mai no­ înfiinţat, cu ani în urmă, acum, cam 4 000 de oameni piepturi. Acum înţeleg mai celeraţia maşinii, încercîn- la inimă" şi a... fugit de la incă în componenţa cui in­
ţie menţionăm faptul că, deşi duroase ţinînd ghioceii. în Petroşani. S-ar putea ne calcă pragul. Avem de bine de ce, în urmă cu cî­ du-i puterile. Şi parcă era locul accidentului. tră transportul prăjiturilor,'
Să nu se creadă că a mers
colectivul fabricii este- de • Adevărul este că aici, pe' scrie o istorie întreagă, nu­ toate aici (unitatea alimen­ teva zile, în biroul secre­ în al noulea cer. Numai că la vreun medic, ştia singur unele sfiindu-se să apară cu
puţină vreme închegat, avem Planeta Cărbunelui, dra­ mai răsfoind fotografiile e- tară nr. 18 Petroşani — tarului comitetului de plăcerea ţinu prea puţin. leacurile durerii lui mai
aici oameni de nădejde, gostea de viaţă, şi viaţa xecutate aici. Ea ar începe n.n.), tot ce intră în noţiu­ partid de la E.M. Lupeni, Lipsit de îndemânare şi cir- vechi, durere care i-a tre­ căruciorul pe străzile comu­
demni de înalte aprecieri. Ne însăşi, este dulce ca mus­ obligatoriu cu chipurile nea de „produse alimenta­ un om spunea vădit afec­ culînd cu viteză supe­ nei, altele spunind că nu
gîndim îndeosebi la munci­ tul arborilor. Medicul Ni­ supte ale minerilor, cu chi­ re", pentru ca oamenii să tat : „Trebuie să fie con­ rioară celei admise de le­ cut abia a doua zi cînd se pot părăsi unitatea. Proba­
torii Nicolae Dumitrean, Ra­ colae Popescu, şeful mater­ purile încruntate şi înse­ nu-şi piardă timpul mer- struit şi la noi un tele- ge, la o curbă din apro­ treziseră în. el şi păreri de bil conducerea cooperativei
du Georgescu, Laurenţiu nităţii din Petroşani, care tate de luptă, apoi cu chi­ gînd dlntr-o parte în al­ scaun, pînă la cabana Stra­ pierea Simeriei a părăsit rău.
Drăghici, Ioan Vlaiconi, Mir- îşi practică munca în Va­ puri cu fruntea senină dar ta...". ja ! Avem nevoie să urcăm carosabilul „strecurîndu-se" Un gest necugetat de consum zonale Ilia va
printre plopi.
cea Bugan, Dumitru Andrieş, lea Jiului de peste 20 de ochii încă de jar, chipuri sus, pe munte, măcar o da­ Un plopşor mal îndrăzneţ Autocamionul 21-HD-1618, aminti fiecăruia ce datorii
Ioan Dăneasa, Toma Marcu, ani, îmi povestea un „caz" frumoase luminate de o MĂRTURISIREA UNUI tă pe săptămînă !“ înţeleg îi stătu în cale... dar te pui aparţinînd coloanei din Ilia are !
Ioan Marcu şi Paraschiva din ziua ' respectivă... neştiută sursă de energie FOST POTCOVAR cită dreptate avea acel om, cu el, şoferul ? II rupse cu şi condus de Sima Nicolac, a-
Munleanu, la cadrele tehnice — Prima naştere de azi interioară... In drum spre Petrila, au­ privind de aici, de pe Pa­ multă uşurinţă, apoi se ros­ proviziona, zilele trecute, . ULTIMA ORA © Dintr -un
Titus Ignat, Ioan- Vana, Mi­ a fost mai grea, cu ceza­ — Vin mineri de la Lu­ tobuzul depăşeşte o căruţă rîng, o bună parte a Pla­ togoliră atît plopul cît şi magazinele din apropiere. motiv pe care itu-I comen­
hai Călugării, Ioan Filimon, riană. A avut loc în jurul peni, Vulcan şi Aninoasa greoaie la care e înhămat netei Cărbunelui. E nevoie autoturismul l-HD-6846, o- Pentru manipulat mărfurile, tăm am fost nevoiţi să aş­
Dorin Dan, Ioan Rusu, Ioan orei 1,00. Mama, Cristina să se fotografieze la noi, un frumos cal alb. Imaginea de cît mai multe „scări" priţi fiind doar de... gravi­ acesta era însoţit • de dduă teptăm multă vreme -r pînă
Incze, Octavian Nealcoş şi Boteş, se simte acum bine, pentru că s-au obişnuit lui râmîne fără să vrei pe către soare, pentru mineri, taţie. persoane, care au tot cioc­ să fim primiţi - în gangul
Ioan Barbu. Cu aceşti oa­ la fel şi băiatul născut. E- aici. Unii aduc şi copiii să-i o peliculă de gînd drep­ pentru cei care poartă în nit cîte un pahar pe unde de la intrarea in sucursala
meni înaintaţi, harnici şi pri­ chipa de intervenţie şi-a fotografiem. Apoi, peste tunghiulară, ca o fereastră barbă acel ultim „trans­ Poate nu mă prinde au fost, ba pe drum s-au Deva a Băncii Naţionale.
cepuţi, am izbutit să depă­ făcut pe deplin datoria... ani, vin copiii lor cu co­ pe care intră alte şi alte port" de praf diamantiu. nimeni,.. mai asigurat şi dintr-o sti­ Ne-a atras cu această o-
şim multe din greutăţile ine­ Ieri, pe la 3,20 s-a născut piii să-i fotografiem, şi nu imagini cu oameni şi cai. tir clă. Şi aşa nu-i vede nimeni, cazie atenţia un fotomon­
rente demarajului economic tot un băiat, al minerului putem decît să exclamăm: — Am fost potcovar la înainte' de a urca în au­ Poate am noroc şi nu că doar sînt sus pe încăr­ taj intitulat sugestiv „Ima­
al fabricii şi nedăjduim spre Mihaly Szasz de la Lonea. Cum a trecut timpul ! sectorul IV — îmi spune tobuzul de Deva, mai zăbo­ sînt prins — îşi zise Bota cătura din autocamion, au gini noi din Deva". Pe fron­
succese de prestigiu în viitor. — Cîţi copii s-au născut lăcătuşul de mină Ladislau vesc cîteva clipe jos, iar Ion, şofer ' pe autocamio­ considerat cei doi. După tispiciul uneia dintre clădi­
Succesele pe care le-am anul trecut ? CIFRE ŞI MEDII Schmidt. Aveam 30 de cai, geamantanul aşteaptă cul­ nul 21-HD-671, aparţinînd golirea sticlei o aruncară în rile fotografiate se vedeau
dobîndit pînă acum şi certi­ , — 1 306. Asta numai aici, la Nu-i vorba de tone de graşi şi laţi în spate de te cat ca un cîine la picioa­ U.M.T.F. Orăştie, atunci drum, să se şteargă orice foarte clar iniţialele vechi,
tudinile ce le întrevedem în f noi, dar mai sînt materni­ cărbune, despre acelea se puteai culca pe ei fără să re. Mă aflu încă pe Plane­ cînd s-a hotărît să-l „ser­ urmă. de ani de zile. O altă ima­
continuare ne îndreptăţesc să tăţi la Lupeni şi Vulcan. ştie cum se scot şi ce drum cazi. Răspundeam, deci, de ta Cărbunelui, şi-tni vine vească" pe un prieten din Dar chiar în acel moment, gine prezintă „Fîntîna arte­
afirmăm cu toată convinge­ Tot la viaţă, în general, au, ci de altceva... De con­ 120 de copite, iar şef îmi să bat cu piciorul în poar­ Romos. Aşa că luă marfa prin apropiere circula un ziană din faţa Sfatului
rea că tînărul colectiv de la îmi era gîndul şi după ce strucţiile care s-au făcut şi era un veterinar, Chepeţan, ta mută de asfalt un sin­ prietenului său (ceva lemn motociclist, care numai da­ popular regional". Teribil de
fabrica de ipsos se va înca­ ajunsesem la Fabrica de o- se fac, în ritm vertiginos, fost jocheu înainte de a cer „Noroc bun" în alfabe­ de construcţie) şi răsplata torită prezenţei de spirit noi imagini prezintă foto­
dra, alături de colectivele xigen Livezeni. Hebedean, pe Planeta Cărbunelui. Oa­ veni la mină. La început tul „Morse", pentru locui­ pentru micul său serviciu, nu a fost lovit şi acciden­ montajul din gangul băncii!
muncitoreşti de prestigiu din directorul unităţii, argu­ menii lucrează cîte opt ore nu prea mă pricepeam în- torii planetei care se află pornind la drum. tat. Dar fapta e faptă. Vi­ REPORTER
industria • hunedoreană, în menta cifric mersul bun al pe zi, la zeci de metri sub tr-ale potcovelii şi Chepe- în această secundă în a- Dar socoteala de acasă nu novaţii şi-au primit sanc­
primele rînduri ale marii producţiei. In medie, pe pămînt, iar cînd ies trebuie ţan a tăiat piciorul unui dîncurile pămîntului. Simt se potriveşte întotdeauna cu ţiunea pe măsura ei.
întreceri consacrate măreţe­ lună, se produc 122 de tu­ să găsească deasupra pă­ sub talpă zvîcnetul muncii cea din tîrg, fiindcă chiar Serviciul circulaţie
lor evenimente care aureo­ buri a 8 mc fiecare, deci mântului case mari şi fru- cal care murise şi m-a în­ din subteran ca bătăile ini­ la cîţiva km de la plecare din cadrul Inspectoratului
cam 732 mc da oxigen ca­
mii.
văţat cum să potcovesc.
lează acest penultim an al a întâlnit un echipaj al ser­ judeţean de interna ,
olncinalull.