Page 6 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 6
2
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 952 ® SIMBATA 2 MARTIE 1974
CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI S I N T E Z A
principalelor probleme şi propuneri rezultate din dezbaterile pe
secţiuni şi grupe, prezentată de tovarăşul AngeSo lecuiescu
NICOLAE CEAUŞESCU In cadrul dezbaterilor care ducţie fă urgenteze defini tului pentru ridicarea nive
aL
garantat
au avut loc în zilele de 27
cooperatorilor,
a producţiei în profil terito
şi 28 februarie «jc., pe sec tivarea lucrărilor de zonare lului venitului măsură care
ţiuni şi grupe de judeţe s-au rial pe zone, micro-zone, pî- va contribui şi mai mult la
prezentat referatele Ministe nâ la nivelul fiecărei unităţi generalizarea acordului glo
rului Agriculturii, Industriei agricole. bal, la mobilizarea coopera
(Urmare din pag. 1) socialiste multilateral dez vedere propunerile făcute cii din diferite sectoare de răsturnarea dictaturii milita- Alimenare şi Apelor, Uniu 3. Insuşlndu-şi criticile for torilor în efectuarea la timp
voltate în România, a creării aici, propun conferinţei să activitate să participe nemij ro-fasciste şl trecerea popo nii Naţionale a Cooperative mulate în expunerea tovară a lucrărilor şi creşterea pro
condiţiilor pentru trecerea hotărîm crearea unei comi locit la conducerea activită rului nostru pe drumul dez lor Agricole de Producţie, şului Nicolae Ceauşescu, cu ducţiei agricole.
la făurirea comunismului în sii — formate din reprezen ţii economico-sociale, la e- voltării democratice,, socia Departamentului agriculturii privire la nivelul încă scă 10. Indicaţiile secretarului
din acest punct de vedere patria noastră. (Aplauze pu tanţii fiecărui judeţ, cîte u- laborarea legilor şi hotărâri de stat şi Centralei pentru zut al producţiei şi a rezul general al partidului cu pri
sarcina pe care ne-o propu ternice). nul sau doi preşedinţi şi in- lor care asigură dezvoltarea liste. Vom avea, în toamna mecanizarea agriculturii, pre tatelor diferite obţinute de vire la respectarea discipli
nem în viitor, poate fi în statului nostru, realizarea acestui an, cel de-al Xl-lea cum şi Chemarea Conferin unităţile vecine cu condiţii nei de plan, realizarea însă-
deplinită în bune condiţiuni. Avem o linie generală jus gineri-şefi — care, în decurs Congres al partidului, care ţei pe ţară a cadrelor de asemănătoare, participanţii mînţării suprafeţelor prevă
tă, elaborată de Congresul al de 5-6 luni, împreună cu or politicii interne şi externe. conducere din unităţile agri la discuţii sînt ferm hotă-
Mai presus de toate, avem X-lea, de Conferinţa Naţio Tocmai în făurirea de către va fi chemat să adopte cole de stat şi cooperatiste. rîţi să aplice cu răspundere zute pentru fiecare cultură,
o puternică forţă care, pînă nală ale partidului, un pro ganele centrale, să revadă poporul însuşi a destinelor programul partidului, precum tehnologiile de producţie la a efectivelor de animale, a
la urmă, este hotărîtoare în gram clar, care a fost dez întregul sistem de evidenţă sale constă democraţia so şi planul de dezvoltare pe La discuţii s-au înscris 921 toate culturile şi speciile de livrărilor la fondul de stat,
realizarea marilor sarcini ce bătut şi în cadrul acestei şi formularistică în scopul cialistă ! In aceasta se află anii 1976-1980 şi directivele tovarăşi, şi au luat cuvîntul animale, pentru îmbunătăţi întărirea ordinii în întreaga
390, din care 306 preşedinţi
ne stau în faţă — şi aceas conferinţe şi a fost adoptat simplificării hotărîte a aces garanţia că vom putea în de perspectivă. Să acţionăm şi .alte cadre din unităţile rea în ritm susţinut a activi activitate au găsit un larg
ta este minunata ţărănime unanim. Acum este necesar tuia. (Aplauze puternice). In făptui cu succes tot ceea ce în aşa fel îneît să întîmpinăm agricole cooperatiste, 84 lu tăţii lor. ecou în rîndul tuturor parti
cooperatistă, mirfunaţii mun să luăm toate măsurile pen mod corespunzător, consider ne propunem, mergînd în- cea de-a 30-a aniversare a crători din întreprinderile a- 4. Au fost scoase în evi- cipanţilor, care şi-au expri
citori şi mecanizatori care tru a asigura realizarea în necesar ca în fiecare judeţ tr-o strînsă unitate cu între Eliberării patriei şi Congresul gricole de stat şi din staţiu ’denţă lipsurile existente In mat hotărîrea fermă de a le
traduce în viaţă în fiecare u-
au demonstrat, zi de zi, prin viaţă a programului în toa să se creeze asemenea comi gul popor, asigurând partici al Xl-lea cu mari şi remar nile pentru mecanizarea a- exploatarea suprafeţelor a- nitate de stat şi cooperatistă,
întreaga lor activitate, că te sectoarele de aotivitate ! sii din reprezentanţii coope parea nemijlocită a întregii cabile succese şi în agricul griculturii. menajate pentru irigat, pro
sînt hotărîţi să înfăptuiască Numai hotărîrile nu sînt su rativelor şi ai întreprinderi naţiuni la conducerea socie tură — aşa cum oamenii In unanimitate, participan ducţiile scăzute obţinute pe de fiecare la locul său de
muncă.
neabătut hotărîrile Congre ficiente. Oricît de juste ar lor de stat şi S.M.A.-urilOr, tăţii ! (Aplauze puternice). muncii din industrie şi din ţii la dezbateri au exprimat o bună parte dintre acestea 11. Specialiştii agricoli, ce
sului al X-lea şi ale Confe fi — şi viaţa a . demonstrat cere să analizeze şi să tri Ţinînd seama de experien celelalte ramuri (ac totul întreaga lor adeziune faţă şi cauzele care le determi lelalte cadre care au luat cu
rinţei Naţionale ale partidu că sînt juste — ele pot ră- mită propuneri comisiei cen ţa deosebit de pozitivă a pentru a întâmpina aceste e- de politica internă şi exter nă. Pentru realizarea pro vîntul consideră că măsurile
lui, să ridice agricultura mîne simple hîrtii care pot trale. Dorim, realmente, ca, venimente istorice ale popo nă a partidului, au dat o ducţiilor şi parametrilor pro cu privire la creşterea răs
aceste
trei
lucrărilor
din
noastră la un nivel înalt de servi doar pentru istorie. împreună cu cei care lucrea zile, consider că ar fi bine rului nostru cu realizări tot înaltă apreciere contribuţiei iectaţi în sistemele de iri punderilor consiliilor de con
dezvoltare din toate puncte Pentru ca hotărîrile să prin ză nemijlocit în agricultură, să hotărîm şi să propunem mai mari, prin înfăptuirea remarcabile a secretarului gaţii, cadrele de conducere ducere, a cadrelor tehnice şi
le de vedete. (Aplauze pu dă viaţă, sînt necesare o să trecem de la discuţiile cincinalulur înainte de ter general al partidului în ela din unităţile agricole, an- economice faţă de stat şi a-
ternice, prelungite). intensă activitate organizato generale la găsirea soluţiilor Comitetului Central al parti men ! (Aplauze puternice). borarea şi înfăptuirea pro gajîndu-se să lichideze încă dunarea generală în exerci
gramului de făurire a socie
dului să-şi însuşească aceas
din acest an neajunsurile e-
Am privit în sală, am au rică şi politică, o bună or celor mai bune pentru a pu tă hotărîre, ca, din trei în Fără îndoială că (ţărăni tăţii socialiste multilateral xistente, au cerut Ministe tarea atribuţiilor încredinţa
zit vorbind pe unii pre ganizare a muncii în toate ne ordine în acest domeniu mea, toţi oamenii muncii din dezvoltate în patria noastră, rului Agriculturii, organelor te, precum şi cele referitoa
sectoarele agriculturii noas trei ani, să organizăm o a- agricultură, specialiştii, ca
şedinţi, directori de între de activitate. (Vil aplauze). semenea conferinţă cu toate manifestîndu-şi dragostea şi agricole judeţene şi institu re la obligaţiile specialiştilor
prinderi, specialişti, coopera tre socialiste. Organizarea înfăptuirea tuturor hotă drele de partid şi de stat, profunda recunoştinţă pentru telor de cercetare un sprijin agricoli din unităţile de stat
tori care .şi-au început acti muncii corespunzător noilor rârilor de care am vorbit im cadrele de conducere din organizaţiile de partid vor grija permanentă şi spriji- efectiv în asigurarea semin şi cooperatiste de a se muta
vitatea încă din primele zile sarcini care ne stau în faţă pune întărirea disciplinei, or agricultură. (Aplauze puter face totul pentru unirea for mil substanţial acordat în ţelor şi hibrizilor de mare în localităţile în care se află
uriaşe
ţelor
pe care le a-
ale creării sectorului socia este acum problema hotărî dinii şi spiritului de răspun nice). De asemenea, consider vem în agricultură, în ve soluţionarea problemelor ma productivitate, îngrăşăminte unităţile unde lucrează, vor
la
list, de stat şi cooperatist. în toare de oare depinde înfăp dere -în toate sectoarele de că ar fi bine, în acelaşi derea înfăptuirii în cele mai jore ale dezvoltării şi mo lor chimice, insectofungicide- contribui acestora, îmbunătăţirea
parti
la
activităţii
agricultură. Sînt aici unii tuirea în cele mai bune con activitate. întreaga noastră sens, să hotărîm ca anual, bune condiţiuni a progra dernizării agriculturii. lor şi erbicidelor. ciparea lor efectivă la viaţa
care lucrează în agricultura muncă este organizată şi se la comitetele judeţene să se In spiritul amplei expu Unii participanţi au pro
socialistă din 1949, de la diţiuni a minunatului pro desfăşoară pe baza princi organizeze asemenea confe mului de dezvoltare şi în neri făcute la conferinţă de pus ca staţiunile pentru me satului.
a
12.
Cadrele ,de conducere
agriculturii
constituirea primelor unităţi gram de dezvoltare a agri piului centralismului demo rinţe în cursul lunilor ianua florire pentru agriculturii socia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, canizarea exploatarea să asi din cooperativele agricole şi
bună
ridicarea
liste,
utilajelor
gure
cooperatiste. Cu unii m-am culturii noastre. Succesul rie sau februarie, cu toate stării materiale şi culturale document politic de mare de Irigat aparţinând coopera staţiunile pentru mecanizarea
întîlnit încă atunci; mergeau este condiţionat, de aseme cratic. Aceasta înseamnă că cadrele de conducere din a- a întregii noastre ţărănimi. însemnătate teoretică şi prac agriculturii şi-au manifestat
trebuie să asigurăm o justă tică, cei care au luat cu tivelor agricole şi să orga
greu spre cooperativizare. nea, de repartizarea cores gricultură, dczbătîndu-se, aşa (Aplauze puternice). In a- vîntul au examinat cu răs nizeze formaţii permanente hotărîrea de a acţiona cu
Mi^a făcut o deosebită plă punzătoare a cadrelor în îmbinare a democraţiei, a cum am făcut aici — sigur, cest fel, agricultura va adu pundere, în spirit critic şi de motopompişti, care să perseverenţă pentru ca, în-
cere să-i ascult acum şi să sectoarele hotărîtoare, de în participării largi a maselor poate şi mai bine, dar por ce o contribuţie tot mai ma autocritic, activitatea desfă răspundă, împreună cu echi cepînd cu acest an, secţiile
de oameni ai muncii la dez nind de la această experien re la făurirea societăţii so şurată de unităţile agricole pele permanente de udători, de mecanizare a agriculturii
constat cît de bine cunosc tărirea controlului de sus
baterea şi adoptarea hotă- ţă — problemele dezvoltării cialiste multilateral dezvolta de stat, staţiunile de meca de exploatarea în cele mai să se integreze în mod orga
problemele complexe ale u- pînă jos, nu a unui control agriculturii din judeţ, tra- te, la ridicarea generală a nizarea agriculturii şi coope bune condiţii a amenajărilor nic în activitatea cooperati
cu
nităţilor lor, care cuprind formal, ci care să însemne rîrilor şi înfăptuirea lor, ho sî.ndu-se sarcini şi stabilin- bunăstării întregului nostru rativele agricole de produc de irigaţii. velor agricole, să îndeplineas
obligativitatea
realizării
mii şi mii de hectare, faptul ajutor concret, la faţa locu tărârilor proprii şi a hotă du-se programul concret de popor, la crearea condiţiilor ţie în care lucrează, au scos 5. Organizarea producţiei că efectiv rolul de sector me
obţi
legumelor,
rezultatele
că aceste unităţi au devenit lui, în cooperativă, în bri rârilor organelor superioare aotivitate pentru anul urmă pentru trecerea la edificarea în evidenţă ţăranii cooperatori şi valorificarea fructelor au canic al acestora, să extindă
mixte
numărul
formaţiilor
şi
nute
strugurilor
de
milionare — unele dispun gadă, în echipă, în între şi centrale. Numai înţelegînd tor. Adoptînd aceste măsuri, comunismului în România. şi ceilalţi lucrători din agri constituit, de asemenea, o- de mecanizatori şi coopera
(Aplauze puternice).
de o avere de zeci de mi prinderile de stat, în S.M.A., principiul centralismului de vom crea o bază mai bună, cultură în creşterea produc biectul a numeroase critici tori care să angajeze în a-
un cadru mai bine organi
întărim
uni
Să
continuu
lioane, de sute de milioane pentru soluţionarea multi mocratic în strînsă sa uni zat, pentru dezbaterea în co tatea între muncitori, ţărani, ţiei vegetale şi animale, ne şi propuneri. Subliniindu-se cord global producţia agri
tate
de lei. Aceasta este, pînă la plelor probleme pe care le tura dialectică, îmbinînd la mun a problemelor agricul intelectuali, dintre toţi oa ajunsurile care se mai ma măsurile ce se vor lua în u- colă din unităţile respective.
şi
dezvol-
democratică
nităţile agricole pentru adân
nifestă,
rezervele
existente
urmă, forţa cea mai puter ridică viaţa. Numai aşa se tînd-o larg cu principiul o- turii noastre, pentru găsirea menii muncii, fără deosebire şi măsurile ce trebuie luate cirea concentrării şi specia 13. In discuţii au fost scoa
nică — transformarea omu vor asigura o muncă orga bligativităţii îndeplinirii ho- împreună a căilor de solu de naţionalitate, să facem pentru realizarea şi depăşi lizării producţiei de legume, se în evidenţă neajunsurile
activitatea
în
eco-
existente
lui însuşi, a întregii noastre nizatorică bună, o bună în tărîrilor, cu disciplina, ordi ţionare a multiplelor sale totul ca naţiunea noastră so rea sarcinilor de plan. modernizarea plantaţiilor de nomico-financiară a multor
1.
creşterea
pomi,
ţărănimi ! Voi, cei prezenţi drumare şi o soluţionare o- nea şi spiritul de răspunde probleme Aceasta va fi un cialistă să înregistreze suc drul Un loc principal în ca vii şi şi îmbunătăţirea pro unităţi agricole de stat şi
ocu
l-au
dezbaterilor
ca
ducţiei
ajutor
co
preo-
insuficienta
în această sală, sînteţi toc perativă a problemelor. re, vom asigura îndeplinirea puternic judeţene pentru partid. cese tot mai mari în dezvol pat problemele apărării şi lităţii acesteia, respectarea cooperatiste, pentru reducerea
cupâre
mitetele
de
mai dovada vie a acestei Am menţionat deja în ex în bune condiţiuni a mari Vă asigur că vor constitui tarea sa economico-socială, folosirii fondului funciar. obligaţiilor contractuale, nu cheltuielilor materiale, spori
uriaşe transformări a ţără punere, dar doresc să mai lor sarcini ce ne stau în fa un puternic ajutor şi pentru să aducă o contribuţie tot Numeroşi participanţi au meroase cadre din coopera rea producţiei şi a venituri
(Aplauze
Tre
ţă.
puternice).
evidenţă
neajunsuri
în
ca
cerut
tivele
agricole
au
nimii noastre. (Aplauze pu subliniez şi acum că o bună buie să fie clar că legile sînt mai mare la cauza socialis scos existente în unităţile a- întreprinderile de valorifica lor, ceea ce se reflectă in
le
ternice, prelungite). organizare a muncii înseam obligatorii pentru toată lu Comitetul Central cunoaşte mului, colaborării între po gricole din care fac parte, re să înlăture deficienţele gradul încă scăzut de efici
rea opiniei oamenilor muncii
poare, la cauza păcii în lu
Iată pe ce considerente ne nă să pui accentul pe con mea — de sus pînă jos ! Ni din agricultură, dezbaterea me ! (Aplauze îndelungate, manifestîndu-şi hotărîrea de din anii anteriori în ceea enţă economică. Exprimîn-
du-şi hotărîrea de a lichida
îngăduit
permanent
bazăm, atunci cînd facem a- tactul nemijlocit cu oamenii, mănui se nu-i este prevede in asemenea forumuri largi urale). a milita răspunderii pentru ce priveşte preluarea ia timp aceste neajunsuri, participan
sustragă
să
creşterea
fiecă
marfă,
producţii
firmaţia că dispunem de tot să renunţi la hîrtiile din bi rilor legale, nimănui nu-i ale cadrelor de bază din a- . Ie încheiere, vă adresez rui deţinător de terenuri a- a întregii reală pe. calităţi ţii au apreciat că sînt-create
încadrarea
ce este necesar pentru în rouri. Aceasta înseamnă ca este îngăduit să neso cest sector a problemelor dumneavoastră, întregii ţărâ- gricole în cultivarea inte a produselor şi plata inte posibilităţi, în toate unităţile,
făptuirea sarcinilor mari ale toate cadrele de conducere cotească legile statului so organizării muncii şi produc nimi, tuturor oamenilor grală a acestora, redarea în grală a drepturilor cuvenite. pentru folosirea cu chibzuin
mijloacelor
materiale,
ţă
a
noi
suprafeţe
şi
următoarei etape de dezvol din agricultură, de la con cialist ! Noi dezbatem larg ţiei. (Aplauze puternice). muncii din agricultură, ura cultură de potenţialului de 6. îndeplinirea sarcinilor financiare şi a forţei de mun
sporirea
legile, le supunem Marii A-
tare a agriculturii noastre. ducerea ministerului pînă dunări Naţionale. Dar tre rea de noi şi tot mai mari producţie a pământului. izvorîte din expunerea tova că pentru asigurarea unei
Nicolae
Dar, la toate acestea, tre jos să fie în mijlocul oame Stimaţi tovarăşi, succese în toate domeniile Conducătorii multor uni răşului îmbunătăţirea Ceauşescu corelaţii corespunzătoare în
radi
privind
tre
producţie,
buie să adăugăm şi o puter nilor muncii, al cooperatori buie înţeles că, o dată adop Sîntem la începutul lucră de activitate ! (Urale, ovaţii, tăţi agricole care au luat cu cală a activităţii din zoo cheltuieli. venituri şi
tate, .legile devin obligatorii.
#
nică forţă politică — orga lor, pe ogoare, unde se pro Trebuie să organizăm în rilor agricole de primăvară. aplauze îndelungate). vîntul. au arătat că vor în tehnie a fost amplu dezbă 14. Un loc însemnat în ca
acţiuni
de
treprinde
largi
nizaţiile de partid care, du duc pînă la urmă şi griul treaga activitate în spiritul Am discutat multe probleme Doresc ca şi de la această masă pentru recuperarea te tută în cadrul şedinţelor pe drul discuţiilor l-a ocupat
secţiuni şi grupe. A rezultat
pă cum am menţionat în cu- şi porumbul, în grajd, undgr şi pe baza legilor, a hotărâ aici, .vom reflecta la ele, dar tribună să adresez minuna renului arabil scos din cir că în fiecare unitate agricolă dezbaterea proiectelor de sta
tei • noastre clase muncitoa
vîntarea mea, cuprind în cresc vitele, pretutindeni un rilor Comitetului Central ! trebuie să avem în vedere re, întregului nostru popor, cuitul agricol, executarea a- de stat şi cooperatistă sînt tut, apreciindu-se că acestea
că, anul acesta, ne-am pro
de
rîndul lor aproape un milion de se hotărăşte soarta pro Numai aşa vom asigura ca pus sâ obţinem recolte re urări de noi şi noi succese ! menajărilor locale îndiguiri iriga şi mari rezerve de sporire a asigură un cadru organizato
ţii.
desecări,
ric
corespunzător
de ţărani muncitori, tehni ducţiei agricole. (Aplauze agricultura patriei noastre cord. De aceea, se impune In strînsă alianţă, ţoţi oa combaterea eroziunii solului, efectivelor şi a producţiei a- progresului tehnic, promovării
creşterii
pentru
;
nimaliere
punerea
poată
să
cieni, cadre din toate sec 'puternice). Se impune să fa socialiste timp scurt un realiza ca, imediat ce vă veţi în menii muncii să dea viaţă astfel ca suprafaţa arabilă în valoare a acestora se vor producţiei şi eficienţei eco
avînt
într-un
toarele de activitate din a- cem o cotitură hotărâtă în puternic. (Aplauze prelun toarce acasă, să luaţi toate programului de înflorire a să fie mai bine gospodărită, întreprinde acţiuni concrete nomice in agricultură. S-a
gricultură şi din sate. Aceas sistemul de muncă, în con gite). măsurile pentru realizarea României socialiste ! ; (Urale să sporească an de an, să se în vederea asigurării canti subliniat că prin noile regle
realizeze în întregime preve
asis
îndelungate,
aplauze
ta îşi îndeplineşte cu cinste ducerea şi îndrumarea agri Am arătat şi în expune în cele mai bune condiţiuni tenţa se ridică în picioare şi derile programului naţional tative şi calitative a furaje mentări se definesc cu clari
tate rolul şi atribuţiile con
lor. de valorificare în între
a lucrărilor de primăvară, a
rolul de forţă politică con culturii. Să ţinem seama do rea de la început, m-am re însămîntărîlor, a îngrijirii de irigaţii. gime a marilor resurse pe siliului intercooperatist, mo
ducătoare a ţărănimii, a a- criticile şi propunerile făcu ferit şi mai înainte, la dez culturilor. Să facem totul scandează : „C e a u ş e s c u — In acelaşi timp, s-a solici care le oferă pajiştile natu dul de organizare a asocia
griculturii noastre ! {Vii a- te aici, pentru a simplifica voltarea democraţiei socia P.C.R.") tat ca organele agricole cen rale, recoltarea, depozitarea ţiilor intercooperatiste, in
plauze). liste. însăşi această conferin pentru a avea garanţia că Vă urez tuturor, întregului trale şi locale, consiliile şi folosirea tuturor categorii condiţiile consolidării econo
la maximum evidenţa. Ca lozinca de a obţine în acest populare să manifeste maxi
Iată de ce putem afirma ţă este expresia cea mai e- nostru popor, multă sănăta lor de nutreţuri. în mod ra mice şi organizatorice a fie
drele din agricultură să nu an o recoltă record se va mum de exigenţă în aplica
cu deplin temei că, înmă- stea să scrie hîrtii, ci să se locv.entă a înfăptuirii nea putea realiza. Avem toate te. fericire, o viaţă îmbelşu rea şi respectarea legii cu ţional.. în hrana animalelor. cărei cooperative agricole, ale
nunchind toate aceste forţe bătute de către Comitetul condiţiile pentru aceasta şi gată ! (Urale îndelungate, o- privire la apărarea şi con Pentru îndeplinirea prevede respectării consecvente a de
uriaşe într-un singur şuvoi, ocupe de problemele con Central, de către guvern, a eu sînt convins că fiecare vaţii, aplauze : se scandează servarea fondului funciar. rilor programului naţional mocraţiei cooperatiste. S-a a-
dispunem, într-adevăr, de crete ale producţiei. Aceas directivelor Congresului al „Ceauşescu—P.C.R.". Cei pre 2. A reieşit necesitatea ca de dezvoltare a zootehniei se preciat că prin extinderea ac
X-lea al partidului cu pri dintre voi. întors acasă, va zenţi ovaţionează îndelung vor lua măsuri în vederea ţiunilor de cooperare şi aso
tot ce este necesar pentru a ta este o problemă hotărî toa- vire la dezvoltarea continuă Ministerul Agriculturii, or înlăturării neajunsurilor e- ciere dintre unităţile de stat
trece la o etapă superioară re — şi eu rog ca în această a democraţiei socialiste, la acţiona în această direcţie. pentru partid, pentru Comi ganele agricole judeţene. îm xistente în organizarea pro
de dezvoltare a agriculturii (Aplauze puternice). tetul Central, pentru secre preună cu institutele şi sta cesului de reproducţie, ridi şi cooperativele agricole se
noastre — ca parte insepa direcţie să se acţioneze cu crearea cadrului corespunză Sărbătorim în acest an, tarul general al partidului, ţiunile de cercetări, specia carea natalităţii, creşterea ti asigură folosirea mai deplină
rabilă a făuririi societăţii toată hotărîrea ! Avînd în tor pentru ca oamenii mun împlinirea a 30 de ani de la tovarăşul Nicolae Ceauşescu). liştii din unităţile de pro neretului femei de prăsilă şi a experienţei înaintate, a po
tenţialului
material
şi
uman
aplicarea fermă a măsurilor de care dispun aceste unităţi.
sanitar-veterinare şi reduce In dezbateri au fost fâcme
rea pierderilor de animale.
Ceauşescu,
(Urmare din pag. 1) varăşului Nicolae adeziunii lor 7. Toţi participanţii au dat şi alte propuneri, precum si
referitoare
critice
observaţii
dînd
expresie
spus de fericiţi, trăiesc ma încheierea fucrărlor Conferinţei pe ţară a cadrelor de depline la programul stabilit o apreciere deosebită efor atît la activitatea din unită
turilor făcute de partid şi de
ţile agricole, cît şi la cea des
rea bucurie de a avea astăzi, de conducerea partidului stat pentru dezvoltarea şi
din nou, in mijlocul lor pe pentru dezvoltarea în conti modernizarea bazei tehnico- făşurată de organele centra
tovarăşul Nicolae Ceauşescu. conducere din unităţile agricole de sfat şi cooperatiste nuare a agriculturii româ materiale a agriculturii. Con le şi judeţene. Toate propu
In atmosferă de puternic neşti. Chemarea adresată de ştienţi că nivelul producţii nerile făcute vor fi examina
entuziasm, tovarăşul Nicolae secretarul general al partidu lor realizate nu este pe mă te, cu multă atenţie, în ve
Ceauşescu adresează repre cinste şi mîndrie de a se şti muncii din agricultură, se an Giosan, preşedintele Acade tantă ramură a economiei lui de a întări continuu uni sura condiţiilor create, cei derea găsirii ceior mai cores
zentanţilor fiecărui judeţ în părtaşul unor asemenea mo gajează să desfăşoare între miei de Ştiinţe Agricole şi naţionale la nivelul agricultu tatea dintre muncitori, ţărani care au luat cuvîntul şi-au punzătoare soluţii de rezoi-
demnuri mobilizatoare pen mente. Imortalizate în ima cerea cu şi mai mare avînt. Silvice, Aglaia Lupu, preşe rii din ţările dezvoltate. şi intelectuali, dintre toţi oa exprimat hotărîrea de a ac varre, ceea ce va asigura îm
tru ridicarea pe noi trepte a gini, aceste emoţionante în- — Tulcea va spori produc dintele C.A.P. Ruginoasa, ju Aprobînd întru totul politi menii muncii, fără deosebire ţiona cu toată răspunderea bunătăţirea întregii activităţi
întrecerii socialiste, în vede tilniri, ilustrînd trăinicia legă ţia de peşte şi va realiza deţul laşi, Adolf Kristoff, şef ca partidului de edificare a de naţionalitate, de a face pentru înlăturarea neajun a unităţilor agricole de stat
rea obţinerii unor rezultate turii dintre partid şl popor, programul de amenajare şi de fermă la I.A.S. Mediaş, societăţii socialiste multilate totul ca naţiunea noastră să surilor care se manifestă în şi cooperatiste, pentru a
cît mai bune. vor reprezenta mîine, pentru exploatare a Deltei. judeţul Sibiu, Ana Coman, se ral dezvoltate, vorbitorii şi-au obţină succese tot mai mari folosirea cu randamente su sprijini efortul tuturor lucră
— Concuraţi şi în acest an toţi oamenii muncii de la sa — Braşovul are posibilităţi cretar al comitetului de partid exprimat, în acelaşi timp, de . în propăşirea României, sâ-şi perioare a tractoarelor, ma torilor din agricultură in
la primul loc ? - se a- te, pentru generaţiile viitoare, să realizeze producţii vegeta al C.A.P. Variaş, judeţul Ti plina satisfacţie pentru re aducă o contribuţie tot mai şinilor agricole, îngrăşămin realizarea şi depăşirea sarci
dresează tovarăşul Nicolae documente cu semnificaţie de le şi animale tot mai mari miş, Ludovic Fazekaş, prim- zultatele vizitelor preşedinte mare la cauza socialismului, telor şi a celorlalte mijloace nilor de plan.
Ceauşescu primului secretar epocă. şi le va obţine în acest an. secretar al Comitetului jude lui Consiliului de Stat în di păcii şi colaborării între po materiale cu care este înzes Vă rog, tovarăşe se
al Comitetului judeţean de înainte de a se despărţi de — Lucrătorii ogoarelor din ţean Harghita al P.C.R., Ale ferite ţâri ale lumii, subliniind poare, este salutată cu o fur trată agricultura. cretar general, să-mi permi
partid Constanţa. reprezentanţii judeţului Har judeţul Bihor concurează pen xandru Ogrinja, cooperator contribuţia de nepreţuit adu tună de aolauze, cu vibran Mulţi din cei care au luat teţi să folosesc acest prilej
— Nu numai că ne-am pro ghita, tovarăşul Nicolae tru primul loc la producţia fruntaş din comuna Drăgă- să de tovarăşul Nicolae te şi îndelungi ovaţii, într-o cuvîntul au cerut ca Ministe pentru a vă mulţumi din
pus aceasta, răspunde tova Ceauşescu întreabă : de grîu şi de carne. neşti-Vlaşca, judeţul Teleor Ceauşescu la creşterea pres impresionantă aprobare. U- rul Agriculturii, împreună cri inimă dumneavoastră, condu
răşul Vasile Vîlcu, dar vrem — Cu ce vă angajaţi în în — Vrem să sporim îndeo man, Onic Mardiros, directo tigiului României în lume, la rârile adresate de tovarăşul celelalte organe centrale, să cerii de partid şi de stat,
să cucerim titlul de fruntaşi trecere ? sebi producţia de cartofi, rul I.A.S. Stupina, judeţul soluţionarea pe calea trata Nicolae Ceauşescu clasei examineze: posibilitatea ur pentru îndrumarea, sprijinul
în 1974. Dobrogenii au în - Să obţinem primul loc Ia spun la rindul lor sucevenii. Constanţa, Francisc Torok, tivelor a problemelor majore muncitoare, ţărănimii noas gentării dotării unităţilor a- si ajutorul permanent si ne
văţat să fie în frunte, şi vor producţia de cartofi şi de Asemenea dialoguri vii au preşedintele C.A.P. Aiud, ju cu care se confruntă astăzi tre, tuturor oamenilor mun gricole cu tractoare dc mare precupeţit acordat agricultu
fi în frunte. carne, răspunde tovarăşul Lu loc între secretarul general deţul Alba, Gheorghe Stoian, omenirea, la cauza păcii şi cii, de a obţine, în strînsă putere, utilaje pentru meca rii în vederea îndeplinirii
— Vedeţi că aveţi concu dovic Fazekas, prim-secretar al partidului şi reprezentanţii directorul Staţiunii centrale colaborării internaţionale. alianţă, noi- şi tot mai mari nizarea lucrărilor pe terenu sarcinilor stabilite de Con
renţi puternici — spune secre al Comitetului judeţean de fiecărui judeţ, toate relevînd de cercetări pentru combate Participanţii la conferinţă succese în toate domeniile de rile în pantă, în horticultură gresul al X-lea şi Conferinţa
înflorirea
activitate,
pentru
hotărîrea unanimă a celor ce
tarul general al partidului. partid. Prin aplauze puterni muncesc pe ogoare de a fa rea eroziunii solului Perieni, au adoptat în unanimitate României socialiste, găsesc în şi zootehnie, recoltarea şi Naţională ale partidului. Sîn
Secvenţe de mare frumuse ce, reprezentanţii lucrătorilor ce din acest an anul pro judeţul Vaslui, Constantin Statutul Asociaţiei Intercaope inimile tuturor profunda rezo prepararea furajelor, încăr tem conştienţi că avem încă
ţe se succed la fiecare grup. din agricultura judeţului întă ducţiilor record din agricul Dăscălescu, prim-secretar al ratiste, Statutul Consiliilor In nanţă a mîndriei de a fi carea, transportul şi împrăş- multe de făcut pentru a îm
Cooperatorii suceveni, îmbră resc acest angajament. Comitetului judeţean Galaţi tercooperatiste şi Statutul co participant activ la opera de tierea îngrăşămintelor chimi bunătăţi activitatea şi a răs
caţi in costume înflorate spe Un scurt dialog cu repre tură. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu al P.C.R., Emil Bălăuţă, direc operării şi asocierii dintre u edificare a societăţii socia ce. creşterea ponderii îngră punde întru totul cerinţelor
cifice, au primit cu urale şi zentanţii judeţului Caraş-Se- le doreşte tuturor succes în torul general al Direcţiei ge nitâţile de stat şi cooperaţi liste pe pămîntul patriei şămintelor complexe, granu- mari ce stau azi în faţa uni
ovaţii pe tovarăşul Nicolae verin, în cadrul căruia tova această mare întrecere pen nerale pentru agricultură, in vele agricole de producţie noastre dragi. larea acestora, asigurarea di tăţilor noastre agricole so
Ceauşescu şi tovarăşa Elena răşul Trandafir Cocîrlă, prim- tru progresul agriculturii şi dustrie alimentară şi ape Cele trei documente vor fi versificată a nevoilor de in- cialiste.
Ceauşescu. Exprimînd dragos secretar al Comitetului jude bunăstarea celor ce mun — Brăila, Angela Sincu, pre definitivate în spiritul pro La ieşirea din marea sală sectofungicide şi ierbicide, Din expunerea dumneavoas
tea lor neţărmurită, coopera ţean de partid, relevă: La noi cesc. şedintă a C.A.P. „Unirea" - punerilor făcute, urmînd a pavilionului, t o v a r ă ş u l îmbunătăţirea aprovizionării tră, din dezbaterile ce au avut
torii ogoarelor din judeţul este dezvoltată industria, dar Corabia, Valentin Popovici, ca pe baza lor să se Nicolae Ceauşescu, tovarăşa cu piese de schimb. loc, am desprins numeroase
Botoşani strîng cu căldură ne ocupăm cu răspundere şi Şi acum, iată pe scurt fil directorul Institutului de cer treacă încă din luna martie Elena Ceauşescu, ceilalţi con 8 Analizîndu-se neajunsu concluzii şi învăţăminte pentru
miinile tovarăşului Nicolae de agricultură. In mod deo mul desfăşurării lucrărilor din cetări veterinare şi bioprepa- la organizarea întregii activi ducători de partid şi de stat rile care persistă în domeniul munca noastră, a celor care
Ceauşescu, în timp ce tinere sebit, ne-am propus să ridi ultima zi a conferinţei. rate „Pasteur", şi Ion Nica, tăţi. sînt conduşi, într-o atmosfe investiţiilor, din discuţii a re lucrează în minister, la jude
ţărănci o îmbrăţişează pe to căm pe o treaptă mai înaltă In primele ore ale dimine directorul S.M.A. Orleşti, ju ră de puternic entuziasm, de zultat că unităţile agricole se ţe şi în unităţile agricole de
varăşa Elena Ceauşescu. zootehnia. ţii cu continuat dezbaterile. deţul Vîlcea. A fost, de asemenea, a- miile de participanţi. Toţi cei vor preocupa îndeaproape de producţie. Convins fiind că
Ţăranii cooperatori sibieni, Apreciind aceste preocu In cadrul lor, tovarăşul An- doptată chemarea Conferin prezenţi ovaţionează puternic, folosirea în întregime a ca exprim hotărîrea fermă a
în pitorescul lor port popu pări, t o v a r ă ş u l Nicolae gelo Miculescu, ministrul a- In cuvîntul lor, vorbitorii au ţei pe ţară a cadrelor de se scandează neîntrerupt nu pacităţilor existente, gospodă specialiştilor din agricultură,
lar, s-au grupat plini de e- Ceauşescu subliniază: Să griculturii. industriei alimenta dat o înaltă apreciere cuvîn- conducere din agricultură. mele secretarului general al rirea mai judicioasă a fondu a tuturor celor ce lucrează
moţie în jurul tovarăşului concuraţi pentru obţinerea u- re şi apelor, a prezentat sin tării de excepţională însem In aplauzele şi uralele par partidului. Tovarăşul Nicolae rilor repartizate, punerea în pe ogoarele patriei, vom fa
Nicolae Ceauşescu ; ţărănci nui loc fruntaş şi în întrece teza principalelor probleme nătate, de înaltă ţinută ştiin ticipanţilor, în încheierea lu Ceauşescu răspunde cu căl funcţiune la termenele sta ce totul pentru a îndeplini
argeşene, îmbrăcate în fote rea din agricultură. şi propuneri rezultate din ţifică, rostită de tovarăşul crărilor conferinţei a luat cu dură mulţimii, întreagă a- bilite a obiectivelor şi ex cu răspundere şi în mod e-
şi ii viu colorate şi cu năfra La întrebările mobilizatoa dezbaterile care au avut loc Nicolae Ceauşescu, document vîntul t o v a r ă ş u l Nicolae ceastă manifestare ilustrînd ploatarea eficientă a acesto xcmplar. aşa cum ne ce
me ca spuma pe cap, o în re ale tovarăşului Nicolae pe secţiuni şi grupe ale Con care, sintetizînd drumul par Ceauşescu, secretar general în modul cel mai grăitor u- ra. reţi dumneavoastră. sar
conjoară cu nespusă drnqos- Ceauşescu, primii secretari ai ferinţei pe ţară a cadrelor de curs de agricultura noastră al Partidului Comunist Ro nitatea de nezdruncinat din 9. Preşedinţii şi celelalte cinile încredinţate, aducînd o
te pe t o v a r ă ş a Elena comitetelor judeţene de conducere din unităţile agri în anii socialismului, jalonea mân. In repetate rînduri, par tre Dn'-rid şi popor. cadre din cooperativele agri contribuţie tot mai însemna
ticipanţii la conferinţă au sa
ză direcţiile principale meni
Ceauşescu. Fiecare partici partid, făcîndu-se ecoul hotă- cole de stat şi cooperatiste. lutat cu ovaţii cuvîntaren to (Aaerpres) cole şi-au exprimat satisfac tă la dezvoltarea agriculturii,
pant trăieşte nemărginita rîrii maselor de oameni ai Au luat cuvîntul : Nicolae te să situeze această impor ţia şi recunoştinţa fată de a întregii noastre economii
conducerea partidului şi sta naţionale.