Page 63 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 63
wzmssKnBGsa
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 966 © MARŢI 19 MARTIE 1974
a^^SCA^^j£53aGKE^A£S23S%SS323EÎÎ3KaS>
REPORTERUL NOSTRU IN POST FIX LA FERMA DIN CĂLAN A I.A.S. HAŢEG La cumpărarea de locuinţe din fondul existent ai statului
RELATEAZĂ:
gînduri nu-i. I DE KILOMETRI o Au fost
UN SFERT DE MILION
^ străbătuţi pe drumul plin de
1 serpentine al Muncelului in
partea | numai trei ani de zile de
ţ către şoferul Teofil Magda.
I Poate că n-ar şti nimeni că
Statul a dezvoltat con le la întrebarea enunţată tăţi de a face în aparta / e vorba de un record in
strucţia de locuinţe din mai sus. ment nişte amenajări cum ) materie dacă nu am face
fondurile sgje într-un ritm Ion Puican, economist : Ca îmi plăceau. Acum plătesc li cîteva precizări. Anume că: 1
armonizat cu cerinţele in economist eu, de cum au a- o rată, cu dobîndă cu tot, | acest om a deservit cu o ţ
Ziua de sîmbătă a fost pen terile de la programul de producţia de lapte într-un tivă. Mă voi ocupa personal
tru lucrătorii de la ferma din hrănire a animalelor se da- timp scurt. de finalizarea acestor pro dustrializării. Aşa se face părut legile 4 şi 5 anul tre aproape egală cu chiria pe ) promptitudine exemplară i
Călan a I.A.S. Haţeg, boga toresc nu lipsei de furaje, Ing. Carol Koska: In cursul bleme. că nu e oraş în ţară în ca cut, am făcut nişte calcule care aş fi plătit-o dacă nu ^ transportul de minereu pe i
cumpăram apartamentul.
— cit va trebui să plătesc
i ruta dintre silozurile minei ţ
tă în activităţi. La progra ci necunoaşterii de că acestei săptămîni va sosi de Ionel Hodorog, secretarul re să nu existe cel puţin chirie şi cam cit aş putea J Muncel şi uzina de prepa- l
mul de lucru au participat pe tre îngrijitori a reţeta la Bucureşti un grup de spe Comitetului orăşenesc de o zonă numită comun „O- plăti rată la apartament. Alexandru loja, tehnician ^ rare a E. M. Deva : a par- J
lîngă personalul de conduce rului de furajare. Pe lîngă că cialişti, care va verifica în partid Călan: Pentru că fer raşul nou". Judeţul Hune Am ajuns la concluzia că planificator : Sînt mai mul l curs cu regularitate, fie ţ
re al fermei şi oaspeţi de nu ştiu ce să le dea anima tregul efectiv de animale ne- ma zootehnică a I.A.S. Haţeg doara cu toate aşezările lui înseamnă să nu-mi cunosc te motivele pentru care eu
seamă : directorul Trustului lelor, nu sînt deloc contro gestante de la ferma din îşi desfăşoară activitatea în urbane sau urbanizate, ca consider o treabă avanta ) vară, fie iarnă, fie zi, fie
ţ noapte, ruta respectivă. Cu ^
I.A.S., ing. Carol Koska, ing. laţi-de tovarăşii din condu Călan. Cele care nu mai co raza oraşului nostru, am cău o consecinţă a dotării su interesele economice dacă joasă faptul de a fi cum
aceeaşi
i
maşină, autobascu-
a
perioare
localităţilor,
şef cu producţia animalieră, cerea fermei. Ce vom face respund vor fi imediat scoa tat să-i ajulăm pe tovarăşii cunoscut un veritabil mara a nu mă folosesc de posibili părat apartamentul în ca i ? lanta „Bucegi" nr. 1—HD— >
tatea pe care mi-o oferea
medicul Aurel Picu, iar de la începînd de luni (18 martie se din efectiv. din conducerea ei în rezolva statul şi fără să mai stau re locuiam cu chirie. Potri ) 1471. Fără nici o reparaţie ţ
I.A.S. Haţeg, ing. şef Pamfil a.c. n.n.) ? Şeful fermei va Ing. Pamfil Fugaciu, d la rea unor probleme cu care ton spre modernizare şi din pe gînduri am încheiat con vit prevederii legii, chiria ^ capitală, fără nici un „e- l
Fugaciu. „Ne bucură că în sînt confruntaţi. Ce cred că acest punct de vedere. tractul. Luînd în conside şul e obligat să suporte i veniment" de circulaţie, fără .'
mijlocul nostru se află şi ca trebuie să aibă în atenţie Iată că, din zestrea a- rare fie şi numai aspectul costul oricăror lucrări de î un gram de benzină consur ţ
dre din conducerea trustului mi conducerea trustului I.A.S. ceasta uriaşă pe care a cre financiar al acestei acţiuni, reparaţii sau întreţinere fă ^ mat în plus. O isprava ^
in
— afirma un îngrijitor. De pentru ca procesul de produc at-o pentru oamenii săi, tot e evident că ea repre cute în interiorul aparta demnă de toată lauda.
cu
propunerea
statul
vine
multă vreme nu am mai fost ■r^ ţie să se desfăşoare pe un de a face din ocupanţii a- zintă ceva extrem de avan mentului ca urmare a de
vizitaţi de dumnealor, la lo făgaş bun ? Să se acorde o partamentelor proprietarii tajos. teriorărilor din folosinţă. OBLIGAŢII NEONORATE j
curile noastre de muncă. N-ar grijă mai mare condiţiilor de individuali ai acestora. Le Mircea Radovici, coopera Din moment ce suport cos © Medicul veterinar de cir- 1
strica dacă ar poposi tot mai Factorii răspunzători declară: viaţă şi de trai ale salariaţi tor meşteşugar : Şi eu am tul acestor cheltuieli, de ce cumscripţie are obligaţia să |
des pe la noi. Ar fi util pe a In fermă se vor întrona ordinea şi disciplina lor fermei. Pe acest tărîm vom gea nr. 4 privind construc cumpărat apartamentul pen să nu le fac pentru apar vegheze la sănătatea ani- j
ţia şi vînzarea de locuinţe
toate planurile..." O Se vor scoate din efectiv animalele care nu sint apte acţiona şi noi. In această lu din fondul existent al sta tru care plăteam chirie. A- tamentul care e proprieta maielor, să prescrie şi să
Cei prezenţi din conduce de producţie şi reproducţie nă s-a terminat de construit re două camere şi a fost e- tea mea ? Aşa am socotit aplice tratamente, să ajute I
rea trustului şi a întreprinde K! Vor fi recuperate restanţele la producţia de lapte un bloc cu 12 apartamente, tului ca şi legea nr. 5 pri valuat la 69 000 Iei. Dar vă eu şi am cumpărat aparta la realizarea indicatorilor |
vind închirierea de locuin
rii la programul de lucru, S Condiţiile de viaţă şi de trai ale salariaţilor vor cu in care vor locui o parte din ţe din fondul de stat, ela spun că mi-a convenit foar mentul pe care-1 ocupam de plan în unităţile agricole
s-au convins de astă dată noaşte îmbunătăţiri muncitorii fermei. Ne-am gîn borate anul trecut, au ase te mult. L-am preferat u- cu chirie. După ce am achi socialiste din sectorul său. '
personal că furajarea anima dit ca pînă la începutul lunii menea prevederi incit în nuia nou din mai multe tat un avans de 20 277 lei Dar Dan Şuteu, medic la i
lelor nu se face cu răspunde deschide ciclul de instruire I.A.S. Haţeg: Noi ne vom ocu mai să înfiinţăm o grădini curajează această trecere în motive. La orice construc plătesc o rată lunară in circumscripţia veterinară din
rea cuvenită. Si sîmbătă s-au a tuturor îngrijitorilor de a- pa de permanentizarea oa ţă pentru copiii angajaţilor, proprietatea personală, a ţie, după darea ei în folo clusiv dobînda de 339 lei, comuna Pui, ignoră aceste
făcut derogări de la reţetarul nimale ; la programul de menilor. Faptul că producţia să amenajăm un club cu bi locuinţelor ocupate din fon sinţă, se mai ivesc defecte adică cu 51 lei mal mult obligaţii. N-a mai dat prin
de furajare! S-au purtat dis lucru vor participa obliga e slabă la unele loturi de bliotecă. In acest an se va dul de stat. ascunse. Aceasta înseamnă decît aş fi plătit chirie ma sectorul zootehnic al C.A.P.
cuţii serioase cu unii îngriji toriu pe lîngă factorii răs vite se datoreşte iu mare mai ridica un bloc de locuin Am sondat zilele trecute să faci cu el cheltuieli în jorată. Rîu Bărbat de mai bine de
tori de animale şi s-au luat punzători ai fermei şi sala parte şi faptului că pe la a- ţe. Sînt deci condiţii pentru părerile cîtorva dintre ce plus dacă defectele au a- Sînt mai mulţi cei care, o lună, deşi această unita
pe loc măsuri de îndreptare riaţi din cadrul trustului şi nimalele respective s-au pe permanentizarea . oamenilor. tăţenii care au încheiat de părut după expirarea anu asemenea celor trei, n-au te nu are şef de fermă şi
a situaţiei. ai întreprinderii prin rotaţie. rindat mulţi îngrijitori. Tre Pentru ca activitatea în fer ja cu Oficiul pentru con lui de garanţie, pe cînd la mai stat pe gînduri. Posi prezenţa sa este absolut
După terminarea programu De această problemă mă voi buie să întronăm odată pen mă să se desfăşoare normal struirea şi vînzarea de lo apartamentul în care ai bilitatea avantajoasă pen necesară. A fost solicitat
lui am organizat o discuţie ocupa personal. tru totdeauna şi la această ca în orice formaţie de lucru, cuinţe , contracte de cum stat 5, 10 sau 15 ani au a- tru cetăţean — cumpărarea în mod expres să vină pen
cu privire la activitatea de — Natalitatea este foarte fermă disciplina de producţie. ale celorlalte întreprinderi, un părare a locuinţei pe care vut timp să iasă la iveală de locuinţe din fondul lo tru a interveni la o vacă
viitor a fermei. La dez.bateri slabă. Din evidenţele medi Medicul Aurel Picu: Vom membru al biroului Comitetu o ocupau. Mărturisim că şi să fie remediate orice cativ al statului — se con gestantă. A promis. Nu J
a mai participat ca invitat şi cului veterinar am reţinut căuta să le acordăm anima lui orăşenesc de partid va în spontaneitatea şi francheţea defecţiuni ascunse. Dacă cretizează în fiecare oraş s-a ţinut însă de cuvînt. Şi,
tovarăşul Ionel Hodorog, se că aceasta se menţine sub lelor o furajare cit mai raţio druma, coordona şi controla răspunsurilor la întrebarea : stăm să judecăm din punct al judeţului prin contracte dacă medicul de circum
cretarul Comitetului orăşenesc 40 la sută de mai multă vre nală. Hrana are un rol însem munca acestui colectiv. „De ce consideraţi avanta de vedere financiar, şi astfel între cetăţeni şi stat. Şi scripţie nu-şi face datoria,
de partid Călan. Le-am soli me. Ce se va face pentru ca nat în reproducţie. In acest Concluziile s-au tras intr-un joasă cumpărarea pe care cumpărarea este avantajoa după cum s-a văzut, moti nici subalternii din subordine
citat interlocutorilor să-şi natalitatea să crească ? an baza furajeră se va asi mod optimist. Interlocutorii aţi făcut-o?" constituie cea să. Din banii care i-am a- ve de a sta prea mult pe nu sint mai breji. Ultima
spună părerea în legătură cu Ing. Nicolae MarU. şeful gura în special din legumi şi-au manifestat plenar do mai bună propagandă în vut strinşi, eu am plătit gînduri nu sînt. însemnare în caietul de
ce se va face pentru redresa fermei : Cînd am preluat fer noase perene. Animalele vor rinţa de a schimba starea de sprijinul acestei acţiuni. Dar un avans de 17 300 lei şi constatări şi tratamente
rea activităţii de producţie a ma am găsit o situaţie neco fi urmărite atent după fătare lucruri existentă în fermă. iată trei dintre răspunsuri mi-au mai rămas posibili ION CIOCLEI poartă data de 28 I şi sem
fermei, ca programul de fu respunzătoare în ceea ce pri pe baza calendarului de re Rnmîne de văzut cum se va nătura tehnicianului Ion
rajare să se desfăşoare în veşte natalitatea. Şi la ora producţie, insistîndu-se ca acţiona în continuare pentru Munteanu.
conformitate cu normele sta actuală avem în loturi 152 de gestaţia să se instaleze în pri finalizarea obiectivelor pro
bilite. Cum s-a gîndit condu vaci, care nu au fătat în anul mele trei luni de la fătare şi puse. Noi vom reveni din PIAŢA © Ridicarea guno
cerea trustului să ajute con 1973. Este necesar ca tova nu mai tîrziu. cum s-a pro nou în cursul trimestrului II. VÂ RASPUNDEM LA iului din spatele unităţilor
cret ferma din Călan pentru răşii din conducerea trustu cedat pînă acum. începînd Le dorim succes ! zSfcSWs&KbbEaz de alimentaţie publică din
îmbunătăţirea stării de fapt. lui să ne ajute să schimbăm din 25 martie a.c. însămîn- Cu această urare, reporte piaţa Hunedoarei se ridică
Iată cîteva răspunsuri notate : tările se vor face cu mate rul în post fix se retrage la ! la grad de „problemă per-
Ing. Carol Koska. direc aceste vaei, sau să le facem rial seminal congelat prove bază (a se citi redacţie) pen P. Moise — Săcel. Ne acorda din nou atunci cînd fruntaţi. In acest sens tre V manentă" pentru... admi-
torul Trustului I.A.S.: Con bune de reproducţie. Vrem să nit de la reproducătorii testaţi tru noi sarcini. scrieţi că sînteţi membru nu mai munceşte. buie să acţionaţi şi dv., cel J nistraţia pieţei, care vrea să
B. Ion — Cigmău. Fireşte,
V stat cu surprindere că aba ne recuperăm restanţele la cu înaltă valoare ameliora- N. PANAITESCU cooperator şi că din anul pentru pagubele aduse a- care nu aţi semnat scrisoa ^ ascunse cotloane ale aces-
I arate curate şi cele mai
rea adresată redacţiei.
1967 v-ati îndeplinit, an de
an, numărul minim de. nor vutului obştesc, cei vinovaţi N. Doistaru — Ghelar. i teia. Problemă, pentru că
me stabilite de adunarea trebuie să suporte consecin Aşteptăm noi veşti despre J salariaţii E.G.C.L. mai „uită"
acţiunile
re
întreprinse
wmwMM generală vi a s-a cooperatorilor, ţele. Comisia de revizie de zultatele obţinute în şi muncă ) acolo. Dar nici salariatele
cîte o dată să treacă pe
la C.A.P. va urmări cum se
nu
dar
lot
atribuit
Carnet cultural * Camet culturll Sesizări — în folosin'ţă personală. Dacă recuperează daunele. In ceea de către grupele despre care j I.C.S.A.P. din aceste unităţi
ne-aţi scris.
cele
ce vă priveşte, numai adu
la
afirmate
cu
privire
realizarea normelor îşi gă narea generală a cooperato Anonime — Jeledinţi şi i - lipite una de alta — nu
l se lasă mai prejos. Fiecare
sesc într-adevăr acoperire rilor poate lua o hotărîre Bretea Streiului. Valorifica ţ „uită" să stringă gunoiul şi
Concert coral delenesc, vizînd aspecte răştie. Cu acest prilej. I- răspunsuri în fapte, sînteţi îndreptăţit, pentru soluţionarea proble rea pe bază de contract a l să-l depoziteze în recipienţi
decadente în ţinuta şi com leană Ispas de la comitetul potrivit prevederilor Sta^ mei pe care aţi adus-o în surplusului de produse din / sperind să-şi aducă aminte
In cinstea celor două portarea unor tineri, spre orăşenesc al U.T.C. a vor tufului C.A.P., să beneficiaţi discuţie. gospodăriile populaţiei este ) de aceasta... vecina.
mari evenimente ale a- exemplu, au stîrnit aproba bit despre „Economisirea factorii şi de lot în folosinţă perso Anonimă — Pişchinţi. în dovada unei înalte răspun
nului, a XXX-a ani re şi veselie generală. Sem de combustibili şi energie nală. lăturarea neajunsurilor la deri patriotice şi cetăţeneşti. | AŞTEPTĂRI 0 O dată cu
versare a Eliberării pa natarii lor : Nicolae Mun- electrică, sarcină de onoa Gh. Matiş — Bobîlna. Nu care v-aţi referit se poate 1 montarea unor stilpi de, be-
triei şl Congresul al teanu şi Vaier Călinoni. re a fiecărui' utecist". In răspunzători au ne-aţi precizat ce fel de realiza numii de către Consiliile populare comu ţ ton armat pentru reţeaua
Xl-lea al P.C.R., la Ca Textul spectacolului, a- continuare. în ritmurile lucrări prestează persoana membri cooperatori, gos nale şi conducerile C.A.P. ( electrică în satul Valea
sa de cultură din Orăştie preciat de public, aparţine muzicii formaţiei Ileron, în cauză. Oricum, pe perioa podărirea eficientă a bazei pot soluţiona problemele } Poienii, în anul 1973, I.R.E.
a avut Ioc, duminică di lui Pilu Mercea, directorul condusă de Willy Reitz, a intrat pe „fir“ da cit un pensionar de in tehnico-materiale. şi valori care fac obiectul sesizărilor \ Deva a făcut un drum cu
mineaţa, un concert coral clubului. urmat o plăcută seară de validitate din C.A.P. de gra ficarea deplină a rezervelor
festiv. Şi-au dat întîlnire I. M. dans. dul I şi II face anumite lu de sporire a producţiei a- trimise redacţiei. Ar fi re ţ lama unui tractor pe o lun-
pe aceeaşi scenă corul de Intr-o scrisoare sosită la crări în unitate, se suspeh- gricole fiind sarcini de că comandabil să vă adresaţi i gime de 60 m prin lucerna
cameră „Cantilena" din Bogat program Expoziţie de redacţie se vorbea despre o dă pensia, urmînd a i se petenie cu care sînt con- acestor organe. / cetăţeanului Nan Roman.
Brad dirijat de prof. Emil artistic la Burjuc scrie de neînţelegeri inter ) De asemenea, a fost de-
rîndul
în
venite
colectivului,
Mărgineanu, şi corul mixt caricaturi din cadrul oficiului P.T.Tc. |j gradată şi o porţiune din
al Casei de cultură din O- Duminică, căminul cultu Călan din cauza programului l terenul ocupat cu fîneaţă.
răştie, dirijat de prof. Ioan ral din Burjuc a găzduit Peter Kolîer de lucru întocmit pentru ter Omul solicită — aşa cum
lefonistc, cit şi a altor nea
Popa, şi care se pregăteş programul susţinut de for junsuri. In urma unei veri îs? onorează ţ prevede legea pămîntului —
te pentru finala concursu maţiile de artişti amatori Holul sălii „Arta" din De ficări, concluziile redacţiei fabricarea si i să-i pună terenul în stare
lui „Cîntare patriei". va găzduieşte expoziţia de au fost trimise Direcţiei ju > J de folosinţă şi să i se plă-
din Burjuc, Tătărăşti, Pe- deţene P.T.Tc., care ne-a ex
Un public numeros şi treşti şi Brădăţel şi dedicat caricaturi semnată de picto pediat următorul răspuns : I tească despăgubiri pentru pa-
„Motivul
deosebit de receptiv la mu celei de-a XXX-a aniver rul scenograf al Teatrului de înţelegerilor certurilor şi ne livrarea optimă produselor contractuale ţ guba provocată. I.R.E. Deva,
te
centrala
din
zica corală, a apreciat a- sări a Eliberării patriei şi estradă din Deva, Peter Kol- lefonică a oficiului Călan 1 la toate intervenţiile cetă-
şa cum se cuvine melodii Congresului al Xl-lea al ler. Frumos îngrijită şi pre l-au constituit lipsa de dis \ ţeanului, tace ca pămîntui.
Ţăranii
TIMPA.
coope
cilorva
le prezentate în concert P.C.R. zentată, expoziţia atrage în ciplină din lipsa partea prestan (Urmare din pag. 1) procesul complex al realiză ratori care lucrează în sec I Aşteptăm totuşi să auzim
telefoniste,
de
„Slăvim comunistul partid" Cei peste 200 de specta egală măsură şi prin temati ţă a responsabilei de centra rii exportului. ; răspunsul cuvenit din partea
de T. Constantinescu, „Ţa tori prezenţi în sala cămi că cit şi prin realizare, prin lă şi lipsa de orientare şi Neajunsurile manifestate în torul zootehnic al de coope ) amintitei întreprinderi. Am
rativei
agricole
pro
exigent
a
ra mea" de Vasile Spătă- nului cultural au aplaudat poantă. La expoziţia de cari spirit oficiu. Pentru dirigintelui Sînt rezultate bune, dar primele două luni, dar mai ducţie din Tîmpa răspund ^ trecut pe recepţie.
de
remedierea
relu, ,.Pe-al nostru steag îndelung evoluţia grupului caturi a lui Peter Koller nu neregulilor constatate la a- nu pe măsura posibilităţilor. cu seamă faptul că îndeplini cu noi fapte de muncă
Şi aceasta pentru că la o
e scris unire" de Cîprian vocal feminin din Burjuc poţi să nu rîzi. Sint atît de cest oficiu s-au luat urmă seamă de unităţi, preocupări rea planului trimestrial im Chemării Conferinţei ' pe \ REFLECTOR © Vizavi de
Porumbescu, în interpreta cu cîntecele „Munte, mun antrenante şi apropiate mul toarele măsuri : ® întocmi le pentru îndeplinirea exem pune amplificarea şi inten ţară n cadrelor din agri l librăria din oraşul vechi
cabină,
programului
de
rea
rea corului din Brad. te, brad frumos". „Săraci te dintre temele abordate, pentru telefoniste, în confor plară a planului de export sificarea activităţii de ex cultură. Acordînd atenţia i Brad s-a deschis de vreun
Aceleaşi entuziaste a- cărările mele", ,De ce bade îneît hazul e asigurat de la mitate cu instrucţiunile de nu se situează la înălţimea port, obligă conducerile în cuvenită îngrijirii şi fura 1 an un cafe-bar destul de
plauze au însoţit şi evolu tu plecaşi". Au fost, de a- primul contact cu expona exploatare Tc. ; o responsa cerinţelor. In acest caz se jării animalelor, ei au reu ^ frecventat de brădeni. Cei
ţia corului din Orăştie, cu semenea, primite cu entu tele. Fie că apelează la • co bila telefonistă faptul FLORICA treprinderilor şi organizaţiile şit ca prevederile planului i „ai casei" sînt mulţumiţi,
PETEU,
pentru
că
a
melodiile „Vatra Daciei ziasm cîntecele Măriei Mi- micul de situaţie, de carac contribuit la crearea certu află „Vidra" Orăştie şi „Mar de partid la acţiuni ferme în pe lunile ianuarie şi fe ■ probabil, de serviciile prom-
acest
salariatele
ftrăbune" de Mircea Noa- clăuş: „Vine doru primăva- ter, de moravuri, ori la cel rilor şi între a dovedit lipsă cen mura" Simeria, întreprinderi urgentă domeniu. Perfectarea bruarie ia producţia de 1 pte ale personalului, ne-
a
cu
contractelor
cu vădite implicaţii sociale,
de
tralei
-igu, „Republică, măreaţă ra“. „Zis-a mama către mi caricatura lui Peter Koller corectitudine in manipularea unde nu s-a acţionat din vre partenerii străini, găsirea de lapte marfă să le depă ^ maivăzînd şi ambianţa loca-
vatră" de Ion D. Chirescu, ne", „Deschide bade fereas place şi se imprimă pe reti banilor, a fost sancţionată me şi nu s-a insistat pentru şească cu 400 litri, iar Ia i lului. Pentru un străin, în
„Glorios partid" de Mircea tra", „Măruţ roşu de la nă, impunîndu-se prin idee. cu avertisment şi de schimba definitivarea nomenclatoru noi plasamente în condiţii a- carne s-au livrat 4,5 tone, 1 schimb, un tablou masiv, ca
respon
din
rea
funcţia
Neagu, „Serenada" de Ci- vie“ ş.a. Artistul se dovedeşte recep sabilă • dirigintele oficiului lui de produse destinate ex vantajoase, fabricarea şi li atît cit prevede pianul pe i • acela ce se vrea oriental,
a
promptă
produse
sancţionat
cu
prian Porumbescu, „Lele Grupul vocal feminin din tiv la multe aspecte caracte a fost pentru atitudine mus portului şi încheierea unor vrarea trebuie să constituie a- primul trimestru al acestui 1 imaginînd intr-un rîu cu
lor
ne
trare,
de la Orăştie", suită în a- Tătărăşti a interpretat me ristice mediilor sociale dife principială faţă de certurile contracte avantajoase pentru an. două bărci o sălbatică a-
ranjamentul dirijorului co lodiile ..Creşti pădure şi te- rite, situaţiilor tipice, care şi discuţiile care au avut întreaga producţie planifica cum preocupări centrale, pri îngrijitorii, muncind cu \ coperită sumar doar de Ia
rului, Ioăn Popa. ndeasă". „Toată lumea-mi nu-i scapă, pe care le pre loc“. tă la export. De asemenea, oritare pentru toţi factorii acelaşi elan, obţin rezul ^ brîu în jos, totul in nişte
zice lotru", „Săracă inima zintă cu savoare şi prospeţi Se mai spune In răspuns că se ridică o seamă de proble răspunzători de derularea op tate la fel de bune şi în i culori ţipătoare, este de-a
„Cîntece şi veselie" mea", „Hai mîndră să ne me, reconstituite comic de telefonistele cu s-au declarat me la I.M. Hunedoara, „Avi timă a exportului. Sînt po I dreptul dezolant. Cine e
mulţumite
programul
în
iubim". Din aceeaşi locali ochiul critic al caricaturistu tocmit, că în prezent situa cola" Mintia, I.A.S. Simeria sibilităţi ca primul trimestru această lună. Toate reali Ţ iniţiatorul unor asemenea
In
ce
Duminică, artiştii amatori tate, Ionel Hîrţu a venit lui. „Poftiţi afară" aduce o ţia s-a schimbat. bucuroşi ne şi Fabrica de conserve Ha din acest an Jubiliar să se zările ei le închină celei l opere ; cine permite deco-
priveşte,
că
sîntem
ai Clubului sindicatelor din cu melodiile „M-am gîndit scenă de birou încărcat de factorii răspunzători din ca ţeg. Restanţele înregistrate încheie cu rezultate de va de-a 30-a aniversări a E- i rarea cu ele a interioarelor
Simeria au înregistrat un mamă să-ţi spun" si „Dra- mîncări şi cu un funcţionar drul direcţiei Judeţene au aici în onorarea sarcinilor de loare la export, iar pentru liberării patriei de sub ju I unor localuri publice ? De
record. Prin prezentarea gu-mi-i mîndră de tin care invită senin petiţionarul intrat urgent „pe flr“ ;l au plan indică o insuficientă materializarea acestei cerin ^ ce nu sint solicitaţi in acest
pus lucrurile la punct.
spectacolului „Cîntece şi De la Brădăţel, Aurora să iasă afară „puţin" pînă ia angajare a cadrelor de con ţe majore trebuie depuse toa gul fascist şi Congresului i scop artiştii plastici re-
veselie" la Banpoloc şi Neag a adus un buchet de o „mică" gustare. „N-am să ducere şi specialiştilor în te eforturile. al Xl-lea al partidului. | cunoscuţi ca atare ?
Rapolt, ei şi-au înscris, vă reţin atenţia decît foarte
de
pentru 1974. al 30-lea, res cîntece mult îndrăgite „Cîntă puţin o spune cu aceeaşi seni t CONTRAVENŢII © Florian
publicul
spectator:
pectiv al 31-lea spectacol nătate şedinţomanul înarmat .' Turc, responsabilul gogoşe-
din acest an. Cîntecele şi cuce, limba-ţi pice". ..A ve cu un discurs kilometric ţ riei din piaţa Orăşliei, Ni-
nit
bade
primăvara",
„Ară
veselia purtate în melos şi (se vede din grosimea sulu ) coiae Sarbea, de la îngră-
viers popular au delectat, cu tractorul". „Am să toc lui de hîrtie din care-şi de
de la începutul anului, la nunta mea". „M-a cres \ şătoria de viţei • Orăştie şi
cut măicuţa mea". De ace rulează prelegerea!) „In duel HUNEDOARA, losif Boccn, i Toma Ciurdărescu, şeful sec-
numeroşi spectatori din laşi succes s-a bucurat si cu poluarea" aduce comicul secretarul comitetului de . ţiei timplărie al cooperati-
Ormindea. Cîinel. Hărţă- Laura Tripa cu melodiile trist al insului înarmat cu partid al şantierului nr. 2 1 vei „Viaţa nouă" Orăştie
gani, Trestia, Vălişoara, „Ce-ar avea lumea cu mi micuţul spray de brad în fa al I.C.S. Hunedoara, ne-a ^ au achitat pe ioc, contra
Chitid. ne", ..Bade, scrisorile mele". ţa uriaşelor coşuri fumegîn- relatat într-una din zilele
Afişe mari, viu colorate, ..Bădişorul meu din Bozo de. „Fănele", şarjează obice (Urmare din pag. I) şi liceu, 150 utecişti şi cîteva a fost curăţată, s-au plantat trecute cîteva din rezultate I chitanţă, amenzi din cauza
de
regulilor
nerespectării
le anunţă din timp sosirea, vici". iul deplasat al unora care, sute de cetăţeni — ajutaţi 3 100 pomi ornamentali, par le obţinute de construc ţ prevenire a incendiilor la
îi fac aşteptaţi. Duminică, Spectacolul folcloric de aflaţi ca spectatori în drep de camioane cu pâmînt fertil, de un excavator, un buldo cului mare al oraşului i s-a tori în diversele puncte de ţ locurilor lor de muncă.
în acompaniamentul tara duminică s-a încheiat cu un tul camerelor de luat vederi, s-au plantat peste 1 000 de zer şi alte maşini — au lu făcut „toaleta" de primăvară, lucru unde acţionează.
fului, aplauzele au fost re buchet de melodii popu se îngrămădesc să facă sem arbori şi arbuşti ornamentali. crat duminică cu spor la în molozul rezultat din săpături, In prezent se munceşte \ PROCESE © Alexandru
zervate solistelor de muzi lare de pe Valea Mureşului ne cu mina, convinşi că doar A fost o duminică frumoasă frumuseţarea oraşului. S-au în cantitate de peste 600 într-un ritm dinamic la în ^ Bumbaru din Hunedoara str.
că populară Lia Todea, interpretate de taraful că aşa vor fi văzuţi. Amuzante la Deva! săpat 50 de gropi pentru mc a fost transportat, s-au cheierea completă a halei
Aurica Cornea, Măriuţa Ti minului cultural din Pe- sînt şi caricaturile „Medic plantări de pomi, s-au cură adus 350 mc de pămînt ve noului laminor de sîrmă. I Ştrandului, nr. 2, apart, 38,
miş, Mariana Cozac, Mag- neurolog" (scoţînd uşa din PETROŞANI. 160 de elevi ţat 10 ha zone verzi, şanţuri getal etc. Aici, s-au montat peste sar pentru faptul că în nenu-
dalina Botrojan, Rodica treşti. ţîţîni ca să-şi invite pacien de la Grupul şcolar minier cinile de plan 300 tone 1 mărate rînduri şi-a alungat
Comnodean, Paladia Tran Seri cultural- ţii!) „Poziţie complicată" (cu au dislocat şi transportat pen pe 60 ml şi păşuni pe 47 ha. TELIUC: 300 de puieţi de construcţii metalice şi 300 to ^ soţia şi copiii din locuinţă,
dafir, Iuliana Venkli, Iu- mîinile împletite în căuta tru a fi plantaţi în oraşul S-au săpat şanţuri pe 600 ml pin au fost plantaţi duminică ne utilaje. In condiţiile depă ţ lăsindu-i fără adăpost, a
liana Grădinar ş.a. distractive rea unei mutări la şah) „Băr Petroşani 320 mesteceni şi pentru desecarea a 25 ha te pe dealul Gruiului din Te- şirii productivităţii' muncii cu i fost condamnat la două luni
bat la cumpărături" (încăr ren agricol şi alte acţiuni de 1,1 la sută, constructorii au
Un veritabil recital fol cat de sacoşe şi solicitînd la 820 salcîmi. 2150 de locatari liuc de cei peste 100 pionieri obţinut economii de 3 tone 1 închisoare. ® Gheorghe Mu-
cloric, mult apreciat de Sîmbătă seara. Casa de caseria cinematografului... din cartierul Aeroport au îmbunătăţiri funciare. de la Şcoala generală din ^ reţan, tot din Hunedoara,
publicul spectator din ca cultură din Orăştie a găz castraveţi) ş.a. curăţat de gunoaie şi resturi Teliuc şi comandanţii unită oţel beton, 3 tone oţeluri 1 b-dul Corvinul, nr. 11, în
profilate, 8 m. c. material
re n-au lipsit atît de în duit acţiunea „Portrete de vegetale 5 ha de zone verzi, ORĂŞTIE: Peste 2500 de ţilor de pionieri din Hune ! ziua de 7 martie 1974 a
fruntaş" dedicată tinerilor Dar o asemenea expoziţie cetăţeni din oraş — tineri lemnos, 5 000 bucăţi cără
drăgitele melodii „Hune- de la P.T.T.R. In cinstea nu se poate, totuşi, povesti. au pla'ntat 420 de arbori şi doara ieşiţi aici la muncă midă etc. ) provocat scandal în res-
doară, ne mîndrim". „Si- celor distinşi în muncă a Ea trebuie văzută! Păcat că arbuşti ornamentali. 140 de şi vîrstnici — au muncit la patriotică. Pe graficul întrecerii so ţ taurantul „Dunărea" din lo-
mereancă-s ca o floare", cîntat formaţia de muzică holul sălii „Arta", unde se elevi de la şcoala comercială curăţarea aleilor din zona cialiste dintre constructori, 1 calitate. Pentru fapta sa a
„Muroşan cu ţundra sură", populară dirijată de Ionel află expuse, nu este deschis au dislocat şi transportat 300 blocurilor, la amenajarea de BRAD: Peste 1500 de locu figurează la loc de cinste / fost condamnat la 40 zile
„Cînd vii bade de la De de salcîmi, au plantat o noi spaţii verzi, pe o supra itori ai oraşului au lucrat comuniştii Mihai Weber, ţ înschisoare contravenţională.
va", „Fost-am două surore- Vernic. decît la orele spectacolelor! parte din ei în zona din spa faţă de 1,4 hectare, au dez duminică la curăţiri şi ame ioan Arteanu, Dumitru Go \ REPORTER
Expoziţia, care a fost des
le“, „Bădişorul meu din Duminică seara, tot la chisă timp de zece zile, la tele gării, au curăţat peste gropat trandafirii, îngropaţi najări de spaţii verzi, cură logan, Daniel Telman, Ni
Bozovici", „Sînt fată din aceeaşi casă de cultură, a Deva, va fi prezentată, în 9 km de rigole. peste iarnă pentru a fi pro ţiri de păşuni şi la sudura de colae . Nastase, luliu Clep,
Hunedoara", • „Badea cu avut loc seara cultural-dis- ; Cornel Sasu, Ioan Cornea,
ochii de mure", „Maică, tractivă pentru tineretul continuare. în alte oraşe CALAN: 200 elevi şi pio tejaţi de ger, în număr de la pasarela peste Luncoi, pe i Gheorghe Roşea, Tudor Po-
care oamenii vor s-o termine
2 100 bucăţi, întreaga supra
din judeţ.
măiculiţa mea" ş.a. nieri de la şcoala generală faţă a zonelor verzi existentă în zilele următoare. | lifroni şi alţii. ■
Monologurile în grai ar întreprinderii chimice O- ILEANA MUREŞANU
uuMiuiau» < un inwiraw^