Page 65 - Drumul_socialismului_1974_03

Proletari din toafe fările, unljl«vă!

Tirgul de primăvară pă ce. cu cîteva zile în ur­
mă, pe platforma chimică
Săvineşti — Roznov a fost
Ca în fiecare an. din mar­ pusă în funcţiune o nouă
tie şi pînă la jumătatea capacitate de fire tehnice,
lunii mai. în întreaga ţară în prezent este în. curs de
se desfăşoară Tirgul de pri­ a fi predată o instalaţie de
măvară. o largă acţiune co­ fire de cord, iar la Bor­
mercială menită să asigu­ zeşti a început recepţia li­
re o cit mai bună aprovi­ nei noi capacităţi la ca-
zionare a populaţiei. Anul rom. Tot în ramura chi­
acesta, magazinele comer­ miei. ia întreprinderea
ciale vor pune în vînzare, ..Solventul" din Timişoara a
pe lingă mărfurile obişnui­ început să producă cea de
te. o bogată gamă de stofe, a treia instalaţie de fabri­
ţesături din mătase artifi­ cat plastifianţi, bazată pe o
cială. confecţii. tricotaje, tehnologie originală, care a
ciorapi. încălţăminte etc. fost dealtfel premiată cu
Unităţile de specialitate medalia de aur la Expozi­
vor asigura, totodată, un ţia de invenţii de la Viena.
număr sporit de bunuri de De asemenea, la combina­
folosinţă îndelungată —. as- tul chimic din Tîmăveni a
piratore, maşini de cusut, intrat în funcţiune o mo­
frigidere, radiouri, moto­ dernă instalaţie de conca-
rete. precum şi un volum sare şi preparare a calca­
sporit de piese de schimb rului necesar producţiei de
pentru acestea. carbid.
De menţionat că unele
SCURTAREA DURATEI CÎND VOR FI PUSE produse se vor putea pro­ însemnate economii
cu
redu­
importante
cura
ceri de preţuri.
de combustibili
DE EXEGUJIE - ÎNTRE ÎN FUNCŢIUNE REZERVOARELE In construcţie — o şi energie
instalaţie complet In urma studiilor efec­
NECESITATE Şl POSIBILITATE DE APĂ POTABILĂ DIN DEVA ? automatizată pentru tuate de de specialiştii între­
materiale
prinderii
re­
producerea sodei fractare din Turda, privind
Punerea în funcţiune la torul şantierului, ing. Ioan In noiembrie, anul trecut, pe ger. oamenii lucrau in­ îmbunătăţirea şi moderni­
termenul planificat a unor Lăsat, a găsit o singură jus­ tens la bazinul de -10 000 mc din Dealul /Paiului.? Con­ caustice zarea cuptoarelor de clin-
obiective direct legate de tificare : defecţiunile care cher şi realizarea unor noi
«oarta producţiei de mine­ au survenit la unele utila­ structorii de la şantierul nr. 2 al T. C. Deva înfruntau Pe platforma petrochimi­ tipuri de arzătoare cu ran­
reu la unităţile din cadrul je aflate la lotul din Ghe­ cu stoicism gerul şi alte greutăţi. că de la Borzeşti au înce­ dament termic superior, a-
I.M. Hunedoara se află şi lar. Dar cine este vinovat, De fapt, la timpul respectiv ziarul nostru consemna : put lucrările dc construcţie nual. se vor economisi cir­
de această dată sub semnul tovarăşe director, că buldo­ a unei noi instalaţii de so­ ca 9 000 tone combustibil
întrebării. Acest lucru se .......de dimineaţă pînă in dimineaţa următoare aici arc dă caustică electrolitică convenţional. O reducere cu
datoreşte în principal eon- zerul care lucrează la ba- ioc o puternică revărsare de forţe pentru recuperarea ră- complet automatizată. Prin peste 100 000 kWh a con­
str-uctorului — şantierul mîn .rilor în urmă şi deci pen­ realizarea acestui obiectiv sumului de energie electri­
5
„Valea Jiului al X.C.M.M. ta INVESTIŢIILE tru finalizarea grabnică a se va obţine dublarea pro­ că reprezintă şi introduce­
ta
— care în primele două fiecare lucrării" ( Drumul sorialismu- ducţiei de materie primă rea în practică, la între­
luni din acest an a acumu­ pentru fabricarea. în ca­ prinderea de vagoane —
lat serioase restanţe în ceea in timp optim, la parametrii proiectaţi îOţBrtflietW lni“ din 6 noiembrie 1973). drul combinatului din Va­ Arad. a unui procedeu mo­
c« priveşte realizarea stadii­ ' - ' ' / < , . . . S i n t c m in martie 1974. lea Trotuşului. a produse­ dern de sudură si anume,
lor fizice la majoritatea s Scoatem din arhiva redacţiei lor cloro-sodice. sudura automată prin
obiectivelor restante încă zinele de apă a stat mai fraza de mai sus şi confruntăm cu realitatea locului puncte.
din anul trecut. Şantierul bine de o săptămînă pentru unde a fost amplasat bazinul. Noi obiective şi La cunoscuta întreprinde­
realizează 43,8 la sută din defecţiuni care au fost apoi Nici o diferenţă în afară doar de faptul că acum re bucureşteană , „Semănă­
planul aferent celor două remediate în numai cîteva lipsesc oamenii ! Ne punem întrebarea firească : Ce s-a capacităţi de producţie toarea". prin dezafectarea
luni şl numai 4.1 la sută ore. Conducerea şantierului treptată a cuptoarelor de
din planul anual. nu ştia la data punerii lui întîmplat ? De ce rezervorul n-a fost pus în funcţiune la în industria chimică maleabiiizare cu vatră mo-
Ha Ghelar s-au atacat cu in funcţiune dacă merge termen ? Cine se face răspunzător de acest fapt ?
întîrziere lucrările la bazi­ sau nu ? Şi, de ce să nu Invităm la discuţie, pentru aflarea răspunsurilor, pe Peste 150 de noi obiecti­ bilă şi dotarea transforma­
nele de apă pentru rambleu recunoaştem, mecanicii din tovarăşii : ing. Dan Cazan, şeful şantierului nr. 2 al ve şi capacităţi dc produc­ toarelor de sudură cu dis­
şl la alimentarea cu apă, cadrul staţiei de utilaje şi ţie sint pregătite în aceste pozitive de scoatere de sub
iar în cursul lunii februa­ transport nu-şi duc în mod X. C. Deva, Nicolae Marcu, secretarul comitetului de par­ zile de sfirşit al primului tensiune în timpul între­
rie nu «-au realizat la cele conştiincios la îndeplinire tid. şi Ioan Iacob inginerul şef al aceluiaşi şantier. trimestru pentru startul ruperii lucrului au fost e-
sarcinile pe care le au. Au
două obiective lucrări în va­ F.S.H. VULCAN. Maistrul Constantin Şerbau şi strungarul intrării in funcţiune.
loare de 110 000 led. Asupra C. DUMITRU I. C. Sanison Silagy sc r.onsullă asup ra schiţei (le executare a unor Veşti primite din ţară conomisiţi peste 360 000
«turelor care au generat a- repere de Ia stilpul hidraulic. Foto : \ IltGIL ONOIU menţionează astfel că. du- kWh.
o*a*tâ itare de fapt, direc- (ConNnuor* In pag. a l!-a) (Continuare în pag. a 11-a)
|l6an
Marfa,
birou-
şeful
temti«rul nr. 5 Orăştie, vor­ „Disputa“ de la etajul III va termina pe locul întîi ; Benzină Executarea lucrărilor de întreţinere
şi-a propus şi are condiţii
Joi plan-ealarizare de la
să termine blocul cu o lu­
be*. clar, în termeni fami­ nă înainte de termen. Re­ >
liari economiştilor con- se menţin la egalitate, cu meria ' întrecerea este foar­ cunoaşte că echipa lui Ră­
Btructori, folosind des ex- şanse să cîştige bătălia te strînsă deoarece echipe­ ducu este mai numeroasă, economisită şi sporire a productivităţii pajiştilor -
nrcaii ca: „ritm de execu­ deodată, dacă nu cumva a- le amintite realizează cam că olteanul e foarte am­
ţia*, „devansări 'de terme­ ceste echipe de zidari vor acelaşi salariu mediu, un­ biţios, dar cei 23 de ani de
ne", „panouri meri", „a- fi întrecute de cele de fie- deva în jurul a 3 000 de şantier, pe care-i are el, Peste 13 000 de litri de
«ord global", „întrecere so- rari-betonişti sau de dul­ lei. Dodoc, valorează cit 3-4 benzină, atît reprezintă
ttaHstă". gheri, pe care le avem la Mulţumim economistului zidari buni. . volumul economiilor rea­ o obligaţie, nu o sarcină benevolă
Ne spune că a ajuns cu
*— Din datele pe care le acelaşi punct de lucru şi pentru relaţii, lăsăm să zidăria la etajul III, că a lizate de E.G.C. Petroşani
în perioada scursă din a-
«O, mă refer la indicii de care, ca şi primele, lucrea­ treacă pe graficul .întrece­ montat şi lemnăria pînă la , cest an. Un fapt îmbucu­ Pentru unităţile ngricole socialiste din ju­
mdepMnire a normelor, re- ză bine......... ... rii noi linii şi- plecăm la acest nivel şi îTO'dndeâmna-' rători" mai 'alx>s cînd ne deţul nostru pajiştile naturale constituie liei de masă verde şi fin. Suprafaţa ocu­
auîtă că „disputa" care vă Pentru'exemplificare ni Simei'ia să confruntăm da­ pată cu păşuni in această comună este de
interesează se localizează la se prezintă fişele de înde­ tele din carneţel cu realita­ să-i cunoaştem pe cîţiva gîndim că aceste econo­ principala sursă a furajelor de volum, cu 3 613 ha, iar cea cu fineţe naturale de 5 948
dintre „băieţii" lui. Gheor-
lotul nostru din Slmeria. plinire a normei şi statui tea. ghe Tănase şi Dumitru mii s-au realizat prin par­ valoare nutritivă ridicată şi la un preţ de ha. Numărul de bovine adulte este de 5 230,
scăzut.
cost
De
valorificarea
aceea,
iar ai ovinelor de 12 555. Luind ca medie
supe­
I» Ianuarie, echipa lui de plată în care într-un a- Ne întîlnim cu şeful de Ciornei n-au timp să ne ticiparea directă a condu­ rioară a potenţialului de producţie ai aces­ de întreţinut doar 10 ari pentru o vită a-
Dodoa a cîştîgat ceva a- nume fel se materializea­ echipă Ştefan Dodoc, zidar, C. ILIESCU cătorilor auto. care .au tora constituie o cerinţă de prim ordin pen­ dultă şi 5 ari de ovină, înseamnă că în a-
TMJ*, în februarie — cea ză vrednicia fiecăruia. Ne venit la Simeria de la şan­ practicat, cum se spunea, tru toţi deţinătorii de pajişti naturale şi ceastă comună, în raport cu numărul de
% iii. Răducu. In zilele dăm seama că la noile tierul din Petroşani. Nici „o conducere economicoa­ îndeosebi pentru consiliile populare care bovine adulte şi ovine (neluîndu-se în cal­
tourte din martie, ambele blocuri ce se ridică în Si- nu vrea să conceapă că nu (Continuare in pag. a ll-a) poartă răspunderea pentru executarea lu­ cul numărul de caprine şi cabaline), tre­
să".
crărilor de îmbunătăţiri pe toate suprafeţele buie să se execute lucrări de întreţinere
s
ocupate cu păşuni şi fineţe din raza lor pe o suprafaţă de cel puţin 1 250 ha. Dar,
de activitate. în planul consiliului popular s-au prevăzut
Am vrut să vedem cum se acţionează în
numai 563 ha, din care lucrări dc igienă pe
Consfătuirea pe ţară comuna Pui pentru înfăptuirea sarcinilor 249 ha, defrişări de arboret pe 42 ha, ferti­
de curăţire, întreţinere şi fertilizare a pa­
lizări cu îngrăşăminte naturale pe 132 ha
jiştilor naturale, pentru creşterea produc- şi cu chimice pe 50 ha.
cu lucrătorii LUCRĂM DE-A bat. şi cît s-a realizat pînă tele C.A.P. Rîu Bărbat, Isac
acum. Pe hîrtie. se curăţa Stoica, ne relata că din ce­
1
Trimisul nostru la „Marmura* Simeria relateaiă : VALMA păşunile, se fertilizează, se le 27 hectare proprietate ob­
din industria cărnii aceste suprafeţe sint • mici, Se spunea că mai există o
ştească s-au curăţat circa 20.
fapt
In
defrişări.
fac
însă
Păşunea — ţinînd seamă iar lucrările sint făcute de păşune de 80 ha în munte­
Un răspuns care nu satisface şi o In zilele de 18 şi 19 martie impune să fie depuse în caţiile organelor agricole ju­ mîntuială. Nu s-a făcut o le Găieru, care se reparti­
de prevederile legii şi indi­
zează şi lor. Dînşii nu con­
comisie de recepţie care să
repartiza­
a.c., la Geoagiu-Băi a avut continuare pentru a popu­ deţene — trebuia un număr controleze la faţa locului da­ sideră, deşi folosesc această
tă
beneficiari
pe
că lucrările se fac aşa cum
păşune, că ar avea vreo o-
larg
avantajele
oferi­
a
ţară
pe
realitate care impune măsuri concrete loc consfătuirea consfătuire au lariza producătorilor nostru, pentru mai mare de ani. S-a indicat se indică de către Secretarul treţinerea în ei. ce Aceasta reve­
priveşte
bligaţie
cadrele
în­
de
te
parti­
din
lucrătorilor
industria
ca
executarea
pentru
opera­
de
specialitate.
statul
La
dul
cărnii.
şi
participat directorii între­ a prelua de la unităţile a- tivă a lucrărilor de întreţi­ consiliului popular spunea nind consiliului popular co­
nere să se facă' o repartiza­
La întrebarea „Metrono­ zentând o pondere inad­ om, 20x20 om etc. este un prinderilor judeţene de in­ gricole şi gospodăriile popu­ re şi pe circumscripţii e- că în urmă cu vreo trei zile munal. Deşi se plîngeau că
mului" : „De ce nu s-au rea­ misibilă. Dar asupra aces­ fenomen aproape permanent. dustrializare a cărnii, şefi laţiei un număr sporit de lectorale şi cetăţeni în ra­ s-a primit o notă de la ju­ nu au păşune suficientă, că
lizat sarcinile de plan la tui aspect vom mai zăbovi. — Nu neg acest adevăr. de baze şi centre de contrac­ animale şi la greutăţi cît port cu numărul de anima­ deţ prin care li se cere să producţia de masă verde es­
toate sortimentele ?“, adre­ Ceea ce vrem să subliniem Dar anul acesta nu ştiu iă tări şi achiziţii, recepţioneri mai mari pentru sacrificare, le pe care-1 posedă fiecare. repartizeze suprafeţele pe te scăzută, n-au iniţiat ni­
sată prin intermediul ziaru­ acum este un alt aspect din se fi întîmplat aşa ceva. şi achizitori. astfel fiind posibil să se îm­ fiecare cetăţean şi să nor­ mic pentru fertilizarea celor
lui mai multor unităţi eco­ întreprindere care, aşa cum — Şi cu cimentul de acum La lucrările consfătuirii bunătăţească permanent a- La noi — ne-a declarat meze cît trebuie să cureţe 27 ha păşune proprietatea
nomice din judeţ, conduce­ se va vedea, are suficiente cîteva zile este o problemă... au luat parte tovarăşii Ioa- tovarăşul Iosif Almaşi, de­ sau să defrişeze fiecare. Aici C.A.P. La cooperativa din
rea întreprinderii „Marmu­ implicaţii în nerealizarea rit­ — La prima vedere pare chim Moga, prim-secretar al provizionarea 'populaţiei - cu. putat .în circumscripţia elec­ se aşteaptă mereu indicaţii Pui. zicea Francisc Vlădoa-
carne şi produse • din carne.
torală nr. 9 Pui — nu s-a
de
ra" Simeria a răspuns : mică a planului sortimental. un furt. Dar nu e. -Am dat Comitetului judeţean Hune­ făcut o astfel de repartiţie. seşte. la judeţ. Iniţiativa lip­ ne. preşedintele unităţii, s-au
11
ha
în
curăţat
păşunile
In
„...am avut defecţiuni me­ Luăm cazul placajului fi­ eu o dispoziţie şi încă nu-i doara al P.C.R., Constantin consfătuirii încheierea luat lucrărilor Lucrăm de-a valma. S-au Vilcelc şi Gura Văii. De­
au
cuvîntul
canice deosebite la cîteva nit. clarificată problema. Iftodi, şeful Departamentu­ organizat în ' două duminici CÎND LEGEA-I spre fertilizare şi curăţirea
din utilajele de bază ale 9 In ianuarie — o nerea- —• întreprinderea nu-i îm­ lui' industriei alimentare din tovarăşii loachim Moga şi unele acţiuni de curăţire şi altor suprafeţe de păşuni da­
secţiei Simeria"(...) „muncito­ lizare de 3 518 mp prejmuită şi păzită ca lu­ cadrul Ministerului Agricul­ Constantin Iftodi. atît. Ce suprafaţă s-a cură­ te în folosinţă cooperativei
rii, tehnicienii şi inginerii © In februarie — o ne- mea. turii, Industriei Alimentare Participanţii la , consfătuire ţit şi de către cine, nu ştiu. INTERPRETATA DE de consiliul popular nici
întreprinderii s-au mobilizat realizare de 280 mp — Asta-i adevărat. Lucrăm şi Apelor, Aurel Nistor, vice­ au adresat o telegramă Co­ vorbă.
pentru repararea acestor u- însă la aşa oeva. preşedinte al Comitetului e- mitetului Central al partidu­ O precizare: tovarăşul I. FIECARE CUM VREA Au trecut două decade din
Almaşi
tilaje în timpul cel mai ® In martie... evenimente — Astăzi (18 martie a.c.) xecutiv al Consiliului popu­ lui, t o v a r ă ş u l u i Nicolae consiliului . este şi secretarul luna martie şi în satele co­
care
îndoială
ia
comunal.
popular
scurt, astfel îneît să se re­ plinirea pun planului la înde­ maşina „Romagna" orizonta­ lar judeţean, directorul ge- Ceauşescu, în care. printre Or, la primărie nu se ştie munei Pui se acţionează cu
acest
cupereze pînă la sfîrşitul lă a stat. nei-al al Direcţiei generale In discuţiile purtate cu li­ încetinitorul. An de an s-a
lunii februarie nerealizările produs. — A fost reparată. î s-a agricole judeţene, şi Petru altele, se arată : „In numele ce suprafeţe trebuiau cură­ nele cadre de conducere 'din raportat curăţirea unor su­
ţate de către fiecare din ce­
din prima decadă". Directorul întreprinderii, schimbat un disc. Sîrbu, director general la lucrătorilor din sectorul le patru cooperative agrico­ C.A.P., am constatat că lc- prafeţe tot mai mari de pă­
Răspunsul sumar, nu ne-a ing. Gheorghe Boşorogan, Ne oprim aici cu întrebă­ Centrala Industriei cărnii. de Industrie a cărnii, ne gea-i interpretată de fiecare şuni şi fineţe, că s-au făcut
mulţumit, de aceea am de­ caută să ne liniştească. în­ rile. In legătură cu maşina angajăm solemn să în- le şi ferma I.A.S. Rîu Băr­ cum vrea. Astfel, preşedin­ defrişări pe zeci de hectare.
plasat „Metronomul" la trebăm : ..Romagna", precizăm că cei Participanţii au analizat tîmpinăm cu realizări deose­ Dar, în loc ca suprafeţele de
„Marmura" pentru a depis­ — In seara zilei de 6 mar­ care lucrează la ea, tăietorul rezultatele obţinute în a- bite cea de-a XXX-a ani­ păşune să crească, s-au mă­
ta cauzele care au dus la tie ’74 s-au sustras din uni­ Nicolae Boldeâ, a lăsat-o în nul 1973 şi au stabilit versare a Eliberării patriei In interiorul ziarului^ rit cele acoperite cu arboret.
nerealizarea planului la pla­ tate de către Iosif Zudor cî­ voia soartei. La maşină a măsuri menite să asigure şl cel de-al Xl-lea Congres al Tn conformitate cu preve­
caj finit şi din acest motiv teva discuri diamantate fo­ venit Constantin Puşcaş îndeplinirea exemplară a derile art. 14 din Legea nr.
la neonorarea unor sarcini losite îndeobşte la tăiatul (confecţioner de abrazive ! ?) indicilor de plan pe a- Partidului Comunist Român, 9 Informaţii din viaţa politică 8/1971. pentru toţi posesorii
la export. placajului. Valoarea lor: şi a tăiat pentru el cîteva nul 1974 în acest sector. In­ luind măsuri care să garan­ ® Oameni şi fapte din anul XXX dq pajişti naturale este o-
De la bun început facem 5 368 lei. E adevărat ? plăci de marmură. Apoi la formarea prezentată ţi dez­ teze îndeplinirea şl depăşi­ bligatorie executarea urmă­
o precizare: nu ignorăm — Da. Numai că omul a maşină a trecut elevul prac­ baterile au subliniat necesi­ rea tuturor sarcinilor de (In pag. a 2-a) toarelor lucrări : curăţirea şi
faptul că unele utilaje de aici fost prins şi discurile recu­ ticant Pintilie Isal. De abia tatea valorificării depline * plan, contribuind astfel la • Cartea, scena, discul şi ecranul nivelarea terenului : defrişa­
— deşi aduse cu substanţia­ perate. a pornit maşina şi un zgo- rezervelor existente în pri­ ridicarea nivelului de trai rea mărăcinişurilor şi lăstă­
le eforturi valutare — se vinţa îmbunătăţirii activită­ • Vă răspundem la întrebare rişurilor dăunătoare ; fertili-
al întregului popor şi la în­
prezintă într-o stare tehnică — Au fost semnalate sus­ IUE COJOCARU ţii de contractare şi prelua­ florirea scumpei noastre pa­ © Sport N. BADIU
proastă, opririle accidentale trageri de placaj finit. „Des­ • Semnal N. PANAITESCU
din cauza unor „deosebite coperirea" la cîte un munci­ re a animalelor. S-a apre­ trii, Republica Socialistă Ro­ (In pag. a 3-a)
defecţiuni mecanice" repre­ tor a unor plăci de 10x10 (Continuare In pag. a ll-a) ciat că eforturi susţinute se mânia*. (Continuare in pag. a ll-a)
autoturismelor
CONSFĂTUIRE CU pun» la dlipodţle apara­ nice «le A.C.R. In toi PERFECŢIONĂRI IN S-au prezentat peste 20 VREMEA
membrilor
tură pentru executarea
TELESPECTATORII lucrărilor de combatere cursul acestei săptămlni, TELEFONIA de cursante, care au do­ i,
la pomi, laboratorul Ju­ zilnic, Intre orele S—14, nat sînge — cel picătură de
viaţă
la
pentru
ajunşi
Radioteleviziunea romî- deţean de protecţia plan­ iar marţi şi Joi şl după- INTERURBANA
nă organizează vineri i2 telor, cu sediul In str. 23 amiaza între orele 17—19 suferinţă. Penlru 24 ore
martie a.c. la orele 17, August nr. 226 (vizavi de membrii A.C.R. se pot Centrala telefonică in­
în sala de conferinţe a autoservice) a luat mă­ prezenta pentru efectua­ terurbană din Deva a INTR-O ZI DE HĂRNICIE
clubului „Sidcrurgistnl" sura de a pune la dispo­ rea reviziilor tehnice a- fost extinsă cu încă 4 Vreme călduroasă, cu
din Hunedoara o consfă­ ziţia proprietarilor parti­ n uale. poziţii de lucru, asigurîn- Intr-o singură zi de cerul schimbător. Vlntul
tuire cu telespectatorii e- culari, prin închiriere, a- du-se in acest fel o mai hărnicie gospodărească, va sufla moderat, cu In­
mlsiunilor „Ancheta TV“ paratură de stropit porta­ rapidă satisfacere a soli­ locuitorii Simeriei au a- tensificări din sud şl
(teleobiectiv, reflector bilă. Totodată, cadrele „25 DE PRIMĂVERI* citărilor dc convorbiri. menajat zonele verzi din sud-vest. Temperatura va
etc.). Sînt invitaţi să par­ tehnice ale acestei uni­ Cu cftva timp în ur­ noul cartier 3* Decem­ ti cuprinsă, noaptea, în­
ticipe cit mal mulţi tele­ tăţi dau şi Indicaţiile teh­ brie, cele din centru —
spectatori pentru a veni nice corespunzătoare exe­ Din iniţiativa Consiliu­ mă aceleaşi îmbunătăţiri, siv. 23 August, au făcut | tre 2 şl 7 grade, Iar zi­
Hunedoara
municipal
cu propuneri şi sugestii cutării lucrărilor. lui pionierilor — după dar | numai cu două po­ toaleta de primăyară Ia ua Intre 18 şl 23 grade.
ziţii de lucru, au fost a-
al
In realizarea viitoarelor cum ne informează co­ duse centralei telefonice î 200 bucăţi' pomi ’ orna­
anchete. respondentul nostru Ioan du la oficiul Hunedoara. mentali, pe grupe de cir­
au
REVIZIILE TEHNICE Vlad — Ia „Reflector" cumscripţii 16 electorale, pătraţi PENTRU URMĂTOARELE
metri
amenajat
a
oraşului
din
âPARATURÂ ALE AUTOTURISMELOR părut centrul rubrică nouă a- : DONĂRI DE SlNGE de răsaduri pentru flori, DOUA ZILE
o
DE STROPIT LA A.C.R. „25 de primăveri", la ca­ Răspunzind chemării au săpat 126 de gropi
re sint popularizate fap­ cursurilor de surori din pentru plantarea pomilor Vremea se menţine căl­
Dîud eur* apelurilor te şi acţiuni din activita­ Petroşani şi Petrila, ornamentali şi au ame­ duroasă. cu cerul tempo­
La atelierul A.C.R. dc cursul de surori din Deva
multor pomlcultorl al o- la băile sărate din Deva tea purtătorilor cravate­ a participat ieri la o do­ najat platformele gospo- I rar noros. rzolat vor că­
Secţia mecanică 1 a U.S.1I.. Maistrul comunist Dan Ştefan, raşulul Deva, de a 11 se au început reviziile teh­ lor roşii din municipiu. nare onorifică de singe. dăreşti din Piaţa Unirii, I dea ploi slabe.
fruntaş Îd producţie, • dă indicaţiile necesare subalternilor sat.
pentru executarea unui reduci or. Foto : X. NEGRU J