Page 66 - Drumul_socialismului_1974_03

Tr^rwv^rasr^'^ssi^r^TXWieXiir&ZXS^'UîiSSSlî^^iCSiSSeiSSUS^^S^l^SZZSZZSSajSSS S^J2aBaS2aaB5S3H®5VBSeiiS®B3BIES»MOTAU^s«^^««^----.'---------------------------------------------- --------------------
DRUMUL SOCIALISMULUI © N?. 5 967 © MIERCURI 20 MARTIE 1974

KECUTAREA I Dl

Un răspuns care

SI

colectivului de muncă pe tăţile de înfrumuseţare şi / (Urmare din pag. 1) cîteva muşuroaie. După coa­ brii cooperatori. Iată ce am nu satisface şi o
mire cu no» acest an, măsurile ce se edilitar-gospodăreşti organi­ zarea cu îngrăşăminte chimi­ ma dealului însă nu s-a tă­ aflat:
Balint Grama din Rîu Alb,
impun a fi luate în vede­ zate pînă în prezent, pre­ iat nici un mărăcine, nu s-a
cum şi despre obiectivele ce şi naturale ; executarea clintit nici măcar un muşu­ deţinător a patru bovine :
rea înlăturării unor defi­ ce trebuie să stea în atenţie de lucrări antierozionale, de roi. „In păşune am lucrat şi eu realitate care
membri de cienţe care frînează desfă­ în continuare. Din cuvîntul desecări şi irigare ; aplica­ — De ce nu s-au executat o zi sau două prin luna de­
construit
cembrie,
cînd
s-a
şurarea în bune condiţiuni lor s-au desprins nume­ rea păşunatului raţional etc. lucrări de întreţinere şi pe un drum. De atunci nimeni
Trebuie să se înţeleagă şi
a activităţii economice şi roase propuneri, a căror a- de către consiliul popular porţiunile de păşune, mai nu m-a mai chemat la nici impune măsuri
acţiunile mai importante comunal, de conducerile u- dosnice, tovarăşă inginer ? o acţiune. Nu ştiu ce o mai
ce vor fi întreprinse în plicare va contribui la îm­ nităţilor agricole socialiste şi — O să facem... fi cu păşunea...".
întîmpinarea celei de-a bunătăţirea aspectului edi- Să vedem ce părere au şi Ştefan Bora din brigada
La cabinetul de ştiinfc XXX-a aniversări a Elibe­ litar-gospodăresc al oraşu­ toţi crescătorii de animale că unii membri cooperatori de­ Coroeşti : „Nici la curăţatul
sociale din cadrul I.M.M.Ii. rării patriei şi a Congre­ lui nostru, Totodată, au. executarea lucirilor de în­ spre modul cum se curăţă păşunii şi nici la cel al fî- concrete
treţinere pe păşuni şi fine­
Simeria a avut loc, zilele sului al Xl-lea al partidu­ fost aduse critici îndreptă­ ţe este o obligaţie legală şi păşunea. Am discutat în a- neţelor nu am ieşit. Nu ne-a
trecute, o întîlnire a mem­ lui. ţite la adresa E.G.C.L. şi a nu o sarcină benevolă. cest sens cu Băianţ Hălma- chemat nimeni. De vreo doi
brilor biroului comitetului şantierelor de construcţii. giu, un membru cooperator ani se tot schimbă locul un­ (Urmare din pag. 1) ne spune şeful de echipă Â-
cu prestigiu în sat, recunos­
lexandru Senciuc.
de partid pe întreprindere FLORIAN URICAN Biroul executiv al consi­ PENTRU UNII ARUL cut ca bun gospodar. de trebuie să curăţăm păşu­ — Nici vorbă să ne înca­
cu comuniştii primiţi în -pe­ secretarul comitetului de liului orăşenesc al Frontu­ — După părerea mea, nu nea şi fîneţele. De ce nu ni drăm în • timpii planificaţi
rioada 1971—1974. Cu acest partid al I.M.M.R. Simeria E MAI MARE CA e bine că păşunea a fost lă­ s-o fi repartizînd şi nouă a- mot a făcut ca ceilalţi mun­ de reparaţii — ia pe „nu
prilej, s-a prezentat în faţa lui Unităţii Socialiste, co­ sată să o întreţinem de-a ceste suprafeţe pe mai mulţi citori să-şi oprească lucrul. putem" în braţe inginerul
lor O informare politică cu mitetul executiv al consi­ HECTARUL valma. Dacă s-ar repartiza ani', aşa cum ştiu că se pro­ Discul diamantat al maşinii Ioan Calotă, şeful atelie­
cedează în alte unităţi agri­
privire la vizitele efectuate liului popular vor urmări pe membrii cooperatori, ţi- cole ?" a fost făcut ţăndări. Un disc rului mecanic, uitînd că de
(peste 4 000 lei) a fost dis­
de conducătorul partidului înlăturarea cît mai grabni­ — Păşunea noastră — ne nîndu-se cont de numărul de Am solicitat şi părerea trus, o maşină imobilizată fapt dînsul face planificarea
dînsul
şi statului nostru, tovarăşul că a deficienţelor semna­ relata inginerul şef al coo­ animale pe care le deţin, aşa deputatului sătesc Victor Bo- timp de cîteva ore. Un şi tot desfăşurare veghează la
perativei
pro­
de
agricole
repara­
a
buna
Nicolae Ceauşeseu, în ţă­ £19 late. ducţie din Băieşti, Raveca cum sînt indicaţiile, s-ar pu­ dea din Rîu Alb. maistru n-a fost pe fază, un ţiilor.
rile din Orientul Apropiat, tea urmări cu mai multă e- — Stăm bine cu păşunea şef de schimb la fel.
Deputaţii şi ceilalţi parti­ Trif, — este aproape în xactitate cine depune inte­ — In evidenţa mea, pe
America Latină şi Africa, Miercuri, 13 martie, bi­ cipanţi la consfătuirea de întregime curăţată. Mai sînt res şi cine nu. Eu am fost Aproape toată suprafaţa In luna martie, pînă în martie, figurăm cu o restan­
despre rezultatele strălucite roul executiv al Consiliului de efectuat lucrări de igie­ în păşune la lucru vreo 4 ne-a fost luată pentru între­ ziua de 16, în atelierul de ţă de 592 mp placaj finit.
şl semnificaţia istorică a orăşenesc Brad al Frontu­ lucru şi-au manifestat h.o- nă doar pe cîteva hectare ddn zile. Dacă ştiam care îmi ţinere de întreprinderea pen­ prelucrat s-au înregistrat 21 Ştiu că nu avem chiar atît
lui Unităţii Socialiste a or­ tărîrea de a se situa în 27 cîte avem. tru execuţia lucrărilor de de nemotivate. Dacă la acestea
acestor evenimente în lupta — Terenul de păşune s-a este porţia pentru a o în­ îmbunătăţirea şi exploatarea pentru că eu mă raportez la
popoarelor pentru crearea ganizat o consfătuire cu fruntea cetăţenilor oraşu­ repartizat pe membrii coo­ treţine, nu mai aşteptam să pajiştilor. mai adăugăm pe cei 40 sarcinile interne ale atelie­
unei lumi mai bune, mai deputaţii din oraş, la care lui — mari sau mici, pen­ peratori, aşa cum sînt indi­ fiu mobilirat. Aşa însă... — Dar despre cele 40 de de muncitori care au făcut rului de prelucrare — ne
au luat parte, de asemenea, „naveta" (şi nu în timpul spune Alexandru Varga, şe­
drepte. tru că asociaţiile micilor caţiile ? hectare de păşune pe care le
membrii asociaţiilor de loca­ CÎND FACTORII DE are în administraţie coope­ pauzei de prînz) vreme de ful atelierului. Am avut
Biroul a înfăţişat, în fa­ locatari cuprind pionieri şi — Nu, la noi se lucrează
tari şi ai asociaţiilor micilor în colectiv la întreţinerea rativa agricolă de producţie cîte 15 minute între locul greutăţi pînă acum, dar vă
ţa noilor comunişti, cîteva elevi —, în acţiunile de RĂSPUNDERE N-AU de muncă şi chioşcul ali-
locatari, cetăţeni evidenţiaţi păşunii. de la consiliul popular ce asigur că ne vom îndeplini
din preocupările care stau înfrumuseţare şi edilitar- cunoaşteţi 7 mentar din incintă, rezultă planul pe această lună, ba
în activităţile gospodăreşti. — Am putea să vedem NICI O . . . mulţi mp de placaj care pu­
în centrul atenţiei comite­ Obiectivul consfătuirii l-a gospodăreşti din cadrul în­ cum arată păşunea care s-a — Despre suprafaţa aceas­ chiar vom da peste, îneît
tului nostru de partid şi a constituit găsirea de soluţii trecerii pentru întîmpina­ curăţat pînă acum ? RĂSPUNDERE ta nu ştiu nimic. Tovarăşii teau fi scăzuţi din restanţe. să recuperăm mai mult de
de la consiliul popular tre­
1 000 mp din restanţele an­
comitetului oamenilor mun­ şi propuneri în vederea mai rea istoricelor evenimente — Da, cum să nu. Ruşor, buie să fie în temă. — Este o realitate că a- terioare.
numită
păşunea
In
cii în vederea transpunerii bunei gospodăriri a oraşului ale anului ou succese deo­ după numele satului, care Preşedintele cooperativei De reţinut că interlocuto­ vem multe absenţe nemoti­ „Metronomul" de azi se
Brad. agricole de producţie din vate, că pierdem mult timp
în viaţă a hotărîrilor parti­ sebite în toate domeniile. începe de la şoseaua naţio­ rul este şi vicepreşedinte al opreşte la această promisiu­
Participanţii au fost in­ nală şi se pierde după un Râu Alb, tovarăşa Maria consiliului popular comunal. din cauza defecţiunilor maşi­
dului şl statului. Au fost ne ambiţioasă, cu gîndul să
formaţi despre modul cum IONEL VLAD deal, s-au făout, e drept, cî­ Turcean, aleasă nu demult Ultima părere i-am soli­ nilor — afirmă tăietorul urmărească în următoarele
subliniate sarcinile de plan deputaţii şi asociaţiile de secretar al Comitetului teva lucrări de defrişare a în această funcţie, ne spu­ citat-o unui specialist care zile modul ei de rezolvare.
şi angajamentele ce revin locatari au condus activi­ orăşenesc de partid Brad arboretului şi s-au nivelat nea că în păşunea comunei răspunde de sectorul zooteh­ Gheorghe Roşu. Nu înainte de a puncta şi
Sălaşu de Sus, de care apar­
v: lingă şoseaua naţională şi ţine şi satul Rîu Alb, s-au' nic al cooperativei agricole, — Acum „tragem tare" în ce şi-a propus conducerea
de ochii şefilor care trec pe
respectiv
şeful
fermă
de
făcut ceva lucrări de între­ Ion Pascu, medic veterinar. marmura de Ruşchiţa să scoa­ întreprinderii pentru urmă­
toarele două zile:
ţinere pe păşune, dar cît a- Iată părerea dumnealui : „A- tem restanţa pe martie —
nume nu avea idee. „Evi­ vem în cadrul cooperativei
(Urmare din pag. I) în concordanţă cu perioa­ denţa o ţine — ne relata in­ agricole un sector anexă ca­ @ Urmărirea zilnică pe produse şi beneficiari n
io dele de montaj, majorita­ terlocutoarea — inginerul re confecţionează fascine realizărilor, în special a cantităţilor vagonabile.
feare tea fiind avizate pentru li­ şef". Cum specialistul indi­ pentru unele întreprinderi. © Orientaroa producţiei de placaje numai pentru ex­
venit la lotul din Ghelar beneficiar coastmetor vrare în ultimele două cat de ea era plecat cu tre­ Lemnul respectiv îl recoltea­ port pentru a se expedia zilnic cel puţin două vagoane.
la
buri
una
ză din păşune. Aşa că la noi
brigăzile
din
mai mult să facă act de ... trimestre ale anului. de producţie ale cooperativei nu se pune problema împă­ © Recuperarea în următoarele două zile a diferen­
prezenţă decît să-şi realize­ Activitatea de investiţii agricole din Rîu Alb, am do­ duririi păşunii". Deci, după ţei de 141 000 lei la producţia globală — restanţă în­
ze sarcinile de serviciu. în regie la I. M. Hunedoara rit să ne edificăm asupra părerea şefului fermei zoo­ registrată pînă în ziua sosi rii „Metronomului" la „Mar­
fi
poate
trebuia predată pentru mon­ SCURTAREI DURATEI DE bună, avînd considerată ca stadiului lucrărilor de igie­ tehnice lucrările rezuma nu­ mura". întărirea exigenţei pazei în cadrul întreprinderii
Staţia de 6 kV Ghelar-est
igienă
de
@
că
în
vedere
s-ar
nă pe păşuni, de la cei ca­
pe
păşuni
tajul utilajelor la 1 martie în două luni s-a realizat re ar trebui să le întreprin­ mai la tăierea lemnelor. Ciu­ pentru evitarea sustragerii de materii şi materiale.
T9,5 la sută din planul a- dă, mai precis de la mem­
a. c. Dar termenul a fost nual. Puteau fi obţinute dată optică !
replanificat, deoarece, chi­ execuţie - Intre realizări şl mai bune avînd
purile, drumul de acces, de în vedere condiţiile care au
circa 150 m, nu a corespuns. existat la majoritatea fron­ Âtî însămînţat
Betonarea canalelor de ca­ turilor de lucru. La insta­
bluri s-a executat cu în­ . NECESITATE laţia de rambleu hidraulic mazărea
târziere şi din acest motiv
de la Ghelar deşi au sosit n
montorii nu au putut în­ cei 2 000 ml de conducte, şi
cepe lucrul decît după 10 POSIBILITATE începerea lucrărilor de
zile de la data programată. montaj merge cu încetini­
Mai mult, nu sînt terminate torul. Procurarea unor uti­ MARTINEŞTI. Timpul
tencuielile şi instalaţiile e- la staţia de tratare a apei funicular Crăciuneasa — laje în staţie este lăsată este prielnic şi mecaniza­
cu
lectrice exterioare şi nici uzate ; volumul lucrărilor Ghelar, o are şi beneficiarul pe un plan secundar atît de torii, împreună eforturi coope­
depun
sus­
ratorii,
canalul de cabluri pînă la realizate pe primele două — I. M. Hunedoara — care întreprindere cît şi de cen­ ţinute pentru executarea Ia
puţul Ghelar-est — lucrări luni nu depăşeşte 60 000 nu a rezolvat la timp pro­ trală. timp şi în bune condiţiuni
care trebuiau finalizate în lei faţă de 242 000 lei, cît blema documentaţiei şi pre­ La Teliuc, lucrările geo­ a lucrărilor agricole de
luna februarie a. c. —, din era planificat. Tovarăşul darea amplasamentului. La logice sînt rămase în urmă, primăvară. Acum, între al­
valoarea totală de 140 000 Gheorghe Dumitru, şeful ultima şedinţă de comanda­ iar la Zlaşti planul prime­ te lucrări, la ordinea zilei
lei punîndu-se în mano­ lotului, îşi ia în continuare ment, care a avut loc în lor două luni este realizat se află pregătirea terenului
peră numai 37 000 lei. angajamente peste angaja­ 5 martie, I.M.H. s-a anga­ doar în proporţie de 93,5 la şi însămm'ţarea Culturilor
mente, stabileşte şi restabi­ jat să predea doar parţial
O problemă dificilă o sută. In fiecare din sectoa­ din prima epocă. La C.A.P.
leşte termene de predare pe amplasamentul în prima rele amintite, conducerea Mărtineşti, mecanizatorii,
creează în continuare locu­ care singur este convins că decadă a lunii martie. muncind cu hărnicie şi răs­
inţele de la Cuţ-Ghclar. nu le poate duce la înde­ Planul de investiţii pe întreprinderii şi-a propus pundere, au însămînţat toa­
Aici s-au terminat pînă plinire. Şi aceasta dintr-un primul trimestru, pe între­ cîteva măsuri adecvate, dar tă suprafaţa de 40 ha des­
la ora actuală doar demolă­ singur motiv : nu este a- prindere este preliminat cu care trebuie duse urgent la tinată culturii de mazăre,
rile, cu toate că în progra­ jutat în mod concret de o nerealizare de 1,8 mili­ îndeplinire. iar ia C.A.P. din Jeledinţi
Activitatea de investiţii la
mele de lucru'era prevăzută conducerea şantierului. oane lei. Aceasta pe de o I. M. Hunedoara este sus­ s-a însămînţat întreaga su­
începerea fundaţiilor la In perimetrul Crăciunea- parte datorită nerealizări- ceptibilă de serioase îmbu­ prafaţă planificată — 30
blocul nr. 5. De asemenea, sa nu au fost începute lu­ lor semnalate la construc­
constructorul nu avea lămu­ crările la nici un obiectiv, tor. Pe de altă parte, la nătăţiri atît din partea con­ Trei mineri de bază al ase torului n de la E.M. Parojeni : Grlgore Anastaslu, Aurel Clilrlca ha — a fi cultivată cu o-
structorului, cît şi a bene­
rită la timpul respectiv do­ în luna februarie, aşa cum capitolul utilaje se estimea­ ficiarului. Graficele da e- ?1 Marcel Bulgaru. văz.
cumentaţia predată de be­ era stabilit. Nici măcar or­ ză o nerealizare de 1,2 mi­ xecuţie trebuie respectate
neficiar pentru staţia de ganizarea de şantier nu a lioane lei, valoare care nici în totalitate deoarece numai
transformare, care trebuie fost atacată, deşi promitea măcar nu a fost acoperită aşa obiectivele propuse să
să asigure alimentarea cu acest lucru la 26 februarie prin contracte. In altă or­ intre în funcţiune la ter­
energie electrică a cartie­ maistrul Gheorghe Dumi­ dine de Idei, contractarea men pot fi realizate cu
rului. Nu se stă bine nici tru. O vină, la obiectivul utilajelor nu s-a făcut succes deplin. Consemnări din agenda stelarilor Un nume cucerii prin munco
Octombrie 73. O zi obiş­ colectiv ăe maiştri pro­
(Urmare din pag. I) tului. Cimentul care putea nuită ca atîtea altele. Anul pun îmbunătăţirea calităţii
Despre
comunistul
Ioan
Cînd vor ti fi folosit la construcţia re­ 1973 nu mai pune probleme, oţelurilor prin activarea dez- Macavei, lăcătuş la Exploa­ ceea cred că aţi avut porte
oţelarilor de la C. S. Hune­
oxidării cu schimb direct în­
şi de ele. Care c fost prima
Ing. Dan Cazan. Este o zervorului s-a folosit la doara. S-ar părea că peste tre faze, iar inginerul Văduva tarea minieră Deva, s-au scris mare ‘bucurie ?
obiective cu termen de pu­
poveste destul de lungă. In nere în funcţiune în ’74. realizările meritorii obţinute cu oamenii săi trec la recu­ şi se vorbesc multe. Nu avea — Bineînţeles, Eliberarea
august şi septembrie 1973 puse în funcţiune In octombrie cimentul n-a pînă acum domneşte acalmia. perarea unor cantităţi de nici 12 ani cînd a făcut cu­ ţării la 23 August 1944. Am
am dus lipsă de ciment. mai fost „problemă" şl Siguri de izbîndă, de faptul oţel folosind eficient plăci noştinţă cu mina. II văzuse pe răspuns imediat chemării lan­
Dacă în acest timp am fi totuşi s-a muncit numai că vor încheia anul înainte termoizolante şi materiale tatăl său de mii de ori ve­ sate de partid şi am intrat
executat bazinul care a în ... noiembrie, cînd (cul­ de 31 decembrie, oţelarii nu exoterme. nind acasă murdar şi plin de In brigăzile de voluntari pe
„mîncat" mult, ba, chiar rezervoarele de apă mea !) a fost mai frig decît mai „forţează". Asta apa­ Ianuarie 74. Lăcătuşul sudoare, văzuse şi caii aceia marile şantiere de la Bum-
foarte mult ciment, am fi în alte perioade din de­ rent. Pentru că ... Zoltan Bogdan experimentea­ slabi trăgînd cu greu vago- be.şti-Livezeni şi Sulva-Vişeu.
compromis alte lucrări. cembrie şi chiar ianuarie. Topitorul şef Gheorghe O- ză o „drîglă" care să înlo­ nete prea mari pentru pute­ Săpam zi şi noapte, înfrun­
Şi apoi timpul! Conform N-an fost luate măsuri bîrşanu, de la oţelăria elec­ cuiască lemnul pe care-l rile lor. A cunoscut de pe a- tam muntele cu braţele noas­
indicaţiilor proiectantului, potabilă din Deva \ pentru acoperirea bazinului, trică, se apropie de maistru consuniă şi oţelarii. La tunci greul şi nevoia. Era cel tre. A fost foarte .greu dar şi
astfel de lucrări speciale nu pentru încălzirea spaţiului şi-d' spune. cuptoarele de 20 tone se a- mai mare dintre cei opt co­ foarte frumos.
le putem executa sub tem­ din interior şi deci pentru — Ce sc mai facem ? plică o nouă tehnologie de pii. Tatăl, după greva mineri­ Tot în acest timp am avut
peraturi de minus 5 grade. — Cele spuse „ţin” de tru repartizarea judicioasă continuarea investiţiei. S-a — Gîndiţi-vă la oţelul din elaborare a oţelurilor înalt lor din 1929, ajunsese şomer. şi o a doua mare bucurie
Nicolae Marcu. Nu .pen­ aşa-zisele condiţii obiecti­ a cimentului şi a utilajelor luat în braţe justificarea 74. Cît o să dăm peste plan aliate inoxidabile. La comi­ L-au mutat din Valea Jiului Am fost primit în partid.
tru că n-am fi vrut n-am ve. Să reţinem însă că a- pentru acest punct de lucru. trecerii în perioada de iar­ şi cu ce consumuri o să-l tetul ăe partid se face un în comuna Bucium, din jude- Mi-am dat seama că tovară­
finalizat lucrarea, ci pen­ ceste condiţii au apărut ... S-ar părea că după nă şi rezervorul a fost realizăm. şii, comuniştii au încredere in
tru că nu ne-a permis si­ la ... finele anului. De ce aceste răspunsuri reporterul abandonat. Noiembrie. Adunarea ge­ mine, în foiţele mele.
tuaţia. Soluţia cu pereţi lucrarea nu a fost atacată nu mai are de spus decît Practic, după cum afirmă nerală a grupei sindicale din Apoi, altă bucurie ; redes­
monolit şi post întinşi pre­ mai puternic la începutul că treburile sînt. .. clare. şi alţi specialişti, datorită schimbul C. Topitorul şef chiderea minei din Vulcan,
supune şi un climat at­ lui ’73 ? — Şi totuşi cînd vor fi climatului mai blînd al Gheorghe Obirşanu ia cuvîn­ închisă de capitalişti. Cine'
mosferic corespunzător. Oa­ Nicolae Marcu. Adevărul puse în funcţiune rezervoa­ acestei ierni, cu cîteva a- tul : ani am Jucrat şi aici unde
menii noştri, cu tot gerul e că n-am prevăzut lipsa de rele de apă potabilă din menajări tehnice, lucrările — Tovarăşii De aproape am fost mereu fruntaş in pro­
de la sfîrşitul anului tre­ ciment de anul trecut. Deva ? puteau continua. o lună ne gîndim la lansa­ calcul: în 74 consumul de ţul Alba, la o mină de aur. ducţie, apoi alţi ani Io Ba­
cut, au muncit cu bărbăţie Ing. Dan Cazan. Dacă Ing. Dan Cazan. începând Aşa însă sîntem „îmbiaţi'* rea unei iniţiative care să energie electrică trebuie să ■Dar nidi aici nu a găsit un ia de Arieş, la Bucium şi a-
pentru recuperarea restanţe­ am fi atacat mai devreme cu 15 martie a.c., am reluat să aşteptăm, pînă la finele ducă la sporirea producţiei fie mai mic cu 17 kWh pe serviciu. Patronul l-a plătit cum la Deva. Şi s-au făcut
lor. Frigul însă nu ne-a lucrarea şi am fi concentrat lucrarea. Ne-am propus s-o lunii iunie, cînd probabil de oţel şi la obţinerea aces­ tona de oţel! Pină la finele cu ziua, cînd avea nevoie de tocmai 37 de ani.
permis continuarea lucrării. forţa de muncă necesară, finalizăm pe la sfîrşitul rezervorul va fi terminat. tuia cu consumuri mai mici. lunii se realizează chiar unele braţe de muncă la lucrurile — Sinteţi îndrăgostit de me­
Ing. Ioan Iacob. Tova­ s-ar fi evitat o astfel de lunii iunie. In acest sens Intrucît în cazul celor­ Am găsit-o. Ea se întitulează: economii de energie. cele mai grele. Şi Ioan, cel seria dumneavoastră ?
răşul şef de şantier şi situaţie nedorită. aşteptăm deja sosirea uni­ lalte obiective, şantierul „Fiecare cuptor să producă Februarie. Bilanţ bun. mai mare, trebuia să-l ajute — Da, iubesc muntele, am
secretarul comitetului nos­ Ing. Ioan Iacob. Poate tăţii specializate de la înregistrează avansuri vi­ lunar o şarjă peste plan cu Aproape 600 tone de oţel pe tatăl său. Era deja băr­ ajuns sâ-i cunosc tainele,
tru de partid au expus că trebuia să ne fi gîndit Bucureşti pentru efectua­ zibile, considerăm că prin- energie electrică economisi­ peste plan şi 200 000 kWh e- bat. In imaginaţia fragilului să-i înţeleg şoaptele. Acum
realitatea. Eu am răspuns de prin martie ’73 la cîte­ rea lucrărilor de tensionare. tr-o judicioasă redistribuire tă". Ne-am gîndit şi la moda­ nergie economisită. Iniţiativa copil, văgăuna aceea neagră intru cu plăcere pe sub sprin­
într-un anume fel de lu­ va soluţii mai practice. Să intrăm însă în peri­ a muncii la acest punct de lităţile de înfăptuire a ini­ lui Gheorghe Obirşanu îşi şi neprimitoare săpată în ceana aceea de beton în
crare. Cînd s-a terminat — Din partea trustului metrul adevărului. Lucra­ lucru, termenul de punere ţiativei. Vom organiza lucrul trăieşte o viaţă plină. roca dură a muntelui lua galeriile minei.
1
turnarea pereţilor ne-am aţi primit sprijin pentru rea a fost atacată cu întâr­ în funcţiune poate fi „a- în aşa fel îneît să reducem Preocupaţi de alte proble­ proporţii înfricoşătoare. Dar Sînt un om fericit. Am cu­
dat seama că am risca dacă terminarea lucrării ? ziere, iar ritmul de lucru propiat" pînă cel mult în ajustarea cuptorului cu 5-10 me, ne adunăm la comitetul peste această imagine se su­ noscut greul şi poate de a-
am continua cu celelalte Interlocutorii ne-au răs­ s-a desfăşurat destul de 10-15 mal. Acesta sperăm minute pentru fiecare şarjă. de partid şi stabilim, pe prapunea imaginea frăţiorilor ceea preţuiesc atît binele de
faze : tensionarea, schivesi- puns afirmativ, menţionînd lent. Mult mai tîrziu a să fie şl ţelul şantierului şi Vom doza corespunzător fie­ lingă angajamentul anual, care plingeau şi strigau după acum. Am doi băieţi de ca­
tul etc. chiar grija conducerii pen­ apărut „problema" cimen­ al trustului. care şarjă privind procentul alte obiective. Dorim să o bucăţică de pline, mama re sînt mîndru. Le-am îndru­
de carbon şi eliminarea oxl- întîmpinăm cu succese deo­ mat paşii spre muncă, spre
1
i
dărilor lungi a diferitelor sebite cele două mari eveni­ necăjită, neştiind cum să-i po­ munca productivă. Eugen, cel
tolească.
(Urmare din pag. 1) el are „punctaj mai bun. mărci de oţel. mente ale anului. La 12 ani ştia pe cine să mai mare, este electromeca­
4
ta ' de la etajul III iRîde cu subînţeles, dă dis­ î'C. Decretul cu privire la Martie. In ziua de 13 iubească şi pe 'cine urăşte. lev la Liceul industrial ener­
nic, iar Nicolae este încă e-
vorbească, pun cărămidă poziţii înspre locul unde se economisirea energiei electri­ am încercat elaborarea unei Şi amîndouă erau sentimente
peste cărămidă, repede şi + oarnă fundaţia altui bloc ce şi combustibilului. Gheor­ noi mărci de oţel inoxidabil. getic. Am un frumos aparta­
bine, zîmbind. şi ne îndeamnă să revenim ghe Obirşanu şi colegii lui Este prima marcă asimilată puternice. Cînd a ajuns in ment în microraionul 15. Da,
Am părăsit blocul E 3, cu nist. Ni se spune că şi-a gherul Pop Ianoş. Mărturi­ la finele trimestrului ca să îşi pun noi probleme: „De în 74. Rezultatul ? Excep­ mină a devenit dur şi rece ca sînt un om fericit. Fericit - că
satisfacţia de a vedea o lăsat oamenii la etajul III seşte că *şi Răducu şi Do- vedem cine a cîştigat în­ ce nu putem recupera toate ţional ! Plusul de producţie muntele în care săpa. Am am ajuns să trăiesc şi aceste
secvenţă de adevărată mo­ şi a plecat prin ţară după doc sînt la fel de buni, că trecerea. resturile de turnare ?“. „De a mai crescut cu ăteva zeci stat de vorbă de curînd cu zile.
bilizare pentru finalizarea alţi constructori, să-i adu­ el de-abia ţine pasul cu S-a înserat, aproape nu ce nu avem contoare la de tone, iar consumul de dînsul. _ Ne-am despâţit de tova-
acelor apartamente înainte că aici în echipa lui, că deschiderea frontului ’de se mai Vede, dar munca cuptoarele de 50 de tone ?“ energie cunoaşte în conti­ - Tovarăşe Macavei, îmi răşu[ Macavei. Trebuia să in­
de termen. vrea să formeze o brigadă lucru pentru ei. continua în acelaşi ritm. etc. nuare o sensibilă reducere. pare bine că am ajuns să tre în mină, aşa cum face
In preaima blocului Al, complexă cu toate meserii­ Emil Avram, fierar-beto- Nici 6 echipă nu vrea sfi Se iau noi măsuri, iniţia­ Sîntem oamenii din anul cunosc cîte ceva din biogra­ de 37 de ani.
maistrul Marin Gavadia şi le. Nu şi-a lăsat înlocui­ nist, îşi îndeamnă oamenii lase lucrul înaintea celei­ tiva este generalizată. Se XXX şi sîntem fericiţi. fia dumneavoastră. Ne-aţi Acest om şi-a cucerit un
subingincrul Gheorghe Lă- tor. Fiecare ştie ce trebuie să cînte. Ce-i pasă lui de lalte. „Disputa" ’de la eta­ economisesc 45 000 kWh ener­ spus că nu aţi avut în tim­ nume care se rosteşte cu
dariu ne avertizează că făcut şi are materiale pen­ disputele dintre cei doi zi­ jul III continuă, fără să se gie electrică. NICOLAE AVRAMESCU pul acela nici o bucurie, nu­ respect.
nu-1 vom găsi pe Vasile tru 3 zile atît cît va lipsi dari care au ajuns deodată ia în seamă că pe aleea din Decembrie. Inginerul Se­ maistru principal la oţelăria mai satisfacţia de a aduce
Răducu — acest om minu­ şeful de echipă. şi cu „E3" şi cu „Al" la apropierea blocurilor a în­ ver Busuioc împreund cu un electrică a C.S. Hunedoara pline aea*8. Totuşi dup8 o- ELISABETA POPA
nat, şef de echipă, coma- In discuţie intervine dul­ acelaşi nivel, de vreme ce ceput promenada, ^ Deva
. ,, . VA ' , ,