Page 69 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 69
Proletari din toate tarile, unljl*vă!
Primiri la tovarăşul
Nicolae Ceauşescu
long Hiăng Săp, secretar al C. C.
al P. M. din Coreea
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dului Muncii din Coreea,
secretar general al Partidu preşedintele Republicii Popu
lui Comunist Român. pre lare Democrate Coreene, şi
şedintele Consiliului de Stat i-a transmis un cald salut
al Republicii Socialiste Româ frăţesc, iar poporului român
nia, a primit, la 20 martie, urări de noi realizări în o-
pe tovarăşul long Hiăng Săp, pera de edificare a societăţii
membru al Comitetului Po socialiste multilateral dezvol
litic, secretar al Comitetului tate.
Central al Partidului Mun Mulţumind, tov a r ă ş u l
cii din Coreea. Nicolae Ceauşescu a transmis,
Anul XXVI Nr. 5 968 JOI 21 MARTIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI
La întrevedere a participat la rîndul său, tovarăşului
tovarăşul Ştefan Andrei, se Kim Ir Sen, conducerii de
cretar al C.C. al P.C.R. partid şi de stat a R.P.D.
A luat parte, de aseme Coreene, un călduros mesaj
\ nea, ambasadorul R.P.D. Co de prietenie, împreună cu
Brigadă reene la Bucureşti, Li Min cele mai bune urări de suc
coreean
în
poporului
ces
In anul XXX al lea al P.C.R. ştiinţifică Su. Cu acest prilej, oaspetele lupta sa pentru construirea
a înmînat tovarăşului Nicolae socialismului în R.P.D. Co
reeană.
un
la Cristur Ceauşescu tovarăşului mesaj din Convorbirile s-au desfăşu
partea
Ir
Kim
Locuitorii de naţionali Sen. secretar general al rat într-o ambianţă de caldă
tate maghiară din Cristur Comitetului Central al Parti cordialitate şi prietenie.
s-au întîlnit, recent, cu
La E. M. Paroşeni brigada ştiinţifică a Co Mariapia Vecchi, publicistă italiană
mitetului de cultură şi e-
Schimb cu ducaţie socialistă din De
Ianossi
va.
Profesorii
Conducerea nu trebuie să producţie mărită Prancisc şi Both Bela de Preşedintele Consiliului de i Exprimînd deplina satis
la liceul nr. 2 au prezen
tat semnificaţiile vizitei Stat al Republicii Socialiste facţie şi gratitudine pentru
onoarea de a fi primită de
România,
tovarăşul
Nicolae
se acopere cu justificări, lizarea unor rezultate bune stat în Liberia, Argentina Ceauşescu. a primit, miercuri preşedintele Consiliului de
conducerii de partid şi de
BRAD. Consecvenţi în rea
Stat, Mariapia Vecchi a în
publicista
pe
dimineaţa,
şi
in activitatea de extracţie, şi Guineea. Tovarăşa Gali artista-fotograf italiană Ma mînat şefului statului român,
minerii din cadrul raionului Krika, medic la spitalul din riapia Vecchi. - autoarea unui in semn de profund oma
ci să participe efectiv -250 m, sectorul Musariu II Deva, a dat indicaţii pri volum de fotografii despre .ltii „România —- mondo la
giu, un exemplar al volumu-
vitoare
prevenirea
bo
la
ţara noastră, intitulat „Romă
al I.M. Barza, caută noi
forme de acţiune pentru lilor reumatice şi la trata nia — mondo latino". tino", care prezintă, în ima
Pupp,
Carol
lor.
mentul
gini
de
sugestive,
momente
La
ia redresarea producţiei sporirea succeselor. Astfel, judeţean Deva, a vorbit pat tovarăşul Ştefan partici seamă din istoria şi cultura
a
întrevedere
judecător
Tribunalul
la
în ziua de 19 martie a.c.,
Andrei,
poporului
aspecte
nostru,
aici a fost organizat un
schimb cu producţie mărită, despre ocrotirea familiei secretar al C.C. al P.C.R. a Tos» semnificative ale dezvoltării
italiană
Publicista
B Peste 1 000 tone cârbu ne pierdute in numai 4 zile. obţinindu-se o cantitate de în statul socialist. însoţită de Antonino Reslivo, României contemporane, fru
B Ritmicitatea producţiei este frînată de la o perioa minereu extras cu 27 la su VIOREL ARIMESCU ambasadorul Italiei la Bucu museţea peisajului românesc.
dă la alta. tă mai mare decit prevede instructor la Comitetul reşti, şi ziaristul Franco Pic Cu acest prilej a avut loc
B Conducerea exploatării dă asigurări că minusul va rile. In mod deosebit s-au judeţean de cultură şi cinini. o convorbire cordială.
fi recuperat, iar planul lunii martie realizat. evidenţiat brigăzile conduse educaţie socialistă
de minerii Aurel Suba, Pe
Rezultate bune In ianua scoase din funcţiune, dar tru Ghilean, Nicolae Miclea,
rie. Bune şi în februarie. nu au intrat în funcţiune Nicoloe Circu, losif Cimpean,
Dar în martie plusul de altele care să compenseze llie Petruţ şi Dumitru Răcea CHEMAREA CONFERINŢEI PE TARĂ-VAST PROGRAM
peste 2 000 tone cărbune a- realizările zilnice. Nu au lă, care au obţinut rezultate
cumulat pe primele două fost executate la timp nici situate cu 40-50 la sută pes
luni este „ajustat" la ju unele lucrări de pregătiri, te sarcini, precum şi vago
mătate în numai patru zi menite să asigure aerajulşi netarul de front Viorel Faur, DE LUCRU PENTRU AGRICULTORII HUNEDOREW
le. transportul cărbunelui. S-a care a asigurat ritmic vago-
— Ce se întîmplă în sub apelat la improvizaţii de netele goale pentru toate
locurile de muncă.
teran ? — ne-am adresat moment, care nu au dat re AL. JURCA
tovarăşului Zeno Jurca, in zultatele scontate. corespondent Potenţialul productiv al livezilor-
ginerul şef al minei. Intîrziate sînt şi lucrările
— Trecem în prezent bri de modificare a circuitelor
găzile la alte două fron şi pantelor la orizontul 575.
turi. Pierdem timp cu mu sistematizarea 'transportului
tarea agregatelor şi deci şl la acest orizont. Lucrările mai bine fructificat
producţie. respective sînt în atenţia Acţiuni susţinute ia
— Nu existau totuşi pro factorilor vizaţi, dar nu au
cedee tehnice, organizatori şanse să fie finalizate în curăţatul păşunii Chemarea Conferinţei pe fului fermei pomicole, ingi livadă intensivă. Se poate
ce pentru depăşirea acestei termen. Iată deci că soluţii ţară a cadrelor de conducere nerul Nicolae Pîrvan. reţine că pînă la sfirşitul
stări de fapt ? pentru rezolvarea unor pro Ţăranii cooperatori din din agricultură reliefează, in — Ca şi în celelalte sectoa primei decade a lunii martie
bleme tehnice şi organiza tre altele, necesitatea de a re de activitate. cuvintarea a.c., s-au realizat tăierile de
— Nici unul. torice au existat, dar lasă satul Cărăstău, mobilizaţi
Iată deci un răspuns de organizaţia de partid şi asigura valorificarea . superi rostită de. secretarul general formare a coroanei şi de ro
scurt, categoric, care însă de dorit modul cum ele au consiliul de conducere al oară, cu maximum dc re- al partidului. tovarăşul dire pe toată suprafaţa pre
fost aplicate în practică.
nu poate 6ă convingă. To- Pentru, acest..an. se. impu C.A.P., participă cu toţii la __ zultat.e, a potenţialului pp- Nicolae Ceauşescu. şi che văzută. Acţiunea de fertili
varăVul inginer- şef ne-a in nea ca o necesitate la Pa acţiunile de defrişare şi micol — imensă bogăţie a marea au găsit un larg ecoi: zare s-a făcut pe mai mult
format că în luna februarie roşeni devansarea planului curăţire a păşunilor. La naţiunii noastre. In acest de. 60 de hectare, urmînd să
oomitetul oamenilor muncii la pregătiri faţă de preli Dealul Mărului şi Sălişte, Printre muncitoarele conştiin cioase şi recunoscute ca bune scop, se cere ca în fiecare fie încheiată pe toate cele
a analizat modul cum au minarul primului trimestru, cum numim noi păşunile „profesioniste" se numără şl u teclsla Gcorgcta Oprcnescu rie unitate agricolă să fie pusă 102 hectare stabilite. De a-
fruc Cum gindesc şi
fost duse la îndeplinire în special la lucrările din noastre, s-au defrişat pes la F.I.L. Orăştie. Produsele ca le ii ies clin miini — mănuşi întreaga pricepere’ în slujba semenea. stropirile s-au e-
pentru protecţie — duc faima Fa liricii de industrie locală Orăş
măsurile stabilite în adu blocul VI, stratul 15. Dar, te 4 ha şi s-au curăţat al tie pînă in cele mai diverse coifuri ale lumii. creşterii producţiei de fectuat în bune condiţii, cu
narea generală a oamenilor în primele două luni, s-au te 4 ha. Intre cei mai har te, acţionînd ferm pentru în sprijinul mecanizatorilor.
muncii. La capitolul „mă obţinut realizări sub posibi nici cooperatori se află grijirea plantaţiilor tinere şi acţionează cadrele — Pe cine putem evidenţia
suri tehnice", toate puncte lităţi. Lucrările din zona Petru Şulea, losif Pirva, a celor pe rod, pentru com pentru contribuţia adusă la
le cu termen scadent la 1 respectivă au interceptat Ioan Oncu, Nicolae Giur- j pletarea golurilor, extinderea realizarea sarcinilor cu care
martie 1974 erau rezolvate. unele deranjamente tecto giu, Lazăr Paşca, Nicu Va Fonia şi verdeaţă livezilor, aplicarea în cele de conducere este confruntată cooperativa
Teoretic, că practic... s-a nice, mult mai repede de- lea, Miron Haida, Victor » * mai bune condiţii < a lucrări agricolă în sectorul pomicol?
pierdut producţia de care cît se aştepta conducerea Cristea, Viorica Buez şi lor de îngrijire şi de aplicare — Toate cele 22 de coope
aminteam prin trecerea ex minei, datorită recunoaşte alţii. Acţiunea de curăţire Lucrătorii de la „furnale II". din cadrul C.S. a tratamentelor necesare îm din agricultură ratoare repartizate să lucreze
ploatării din blocul III C rii prin cercetări geologice a păşunii continuă pînă la Hunedora, care vor sărbători în curînd 90 de ani de potriva bolilor şi a dăunăto în ferma pomicolă au mun
în blocul II C al stratului a perimetrului respectiv. realizarea angajamentului la punerea în funcţiune a primului furnal la Hune rilor. cit cu multă tragere de ini
18. Pregătirea acestei tre — Am cerut în repetate luat în adunarea generală doara, îşi înfrumuseţează continuu secţia. Iii — Cum se materializeze mă. S-au detaşat totuşi Sa
ceri pu s-a făcut corespun a cooperativei noastre. au transportat, prin muncă patriotică, 800 mc de aceste deziderate la coope-. în rîndul cooperatorilor
zător şl mai ales nu s-a C. DUMITRU TUDOREL OCTAVIAN pămînt, au plantat 150 de pomi, au confecţionat 000 rativa agrieplă din Geoagiu? noştri -care lucrează în ca bina Mermezan. Ana Crişan,
Elena* Muntean şi altele.
realizat în termenul stabi corespondent ml de gard metalic cu carc-şi vor împrejmui incinta. — am adresat întrebarea drul fermei pomicole. Ei — Referitor la înfiinţarea
lit. Două abataje au fost (Continuare in pag. a II-a) sînt hotărîţi să transpună
inginerului şef al unităţii. exemplar în viaţă sarcinile de noi livezi, în ce stadiu vă
Alexandrina Ciornei, şi şe ce le revin, să valorifice su aflaţi eu lucrările?
perior tradiţia şi experienţa .— Avem planificat să plan
dobîndite în pomicultură. tăm în această primăvară o
suprafaţă de 14 hectare în
— Cu ce argumente sus
ţineţi afirmaţia ? sistem intensiv. Terenul
ÎN PAGINA a II-A — Pentru .acest an avem s-a desfundat din vreme, iar
acurn se află în curs de fina
planificat să realizăm o pro lizare săpatul gropilor. Ma
ducţie marfă de fructe de terialul săditor este procurat.
RUBRICA: Societatea te pregăteşte multilate 350 tone. In vederea reali Dealtfel pe mai mult da
zării obiectivului respectiv,
ral pentru viaţă. Ce oferi societăţii, tinere ce s-a acordat şi se acordă o 2 hectare au şi fost plantaţi
deosebită atenţie efectuării merii. Sarcinile ’ cuprinse în
fy; Anunţam in „Metronomul" Trimfsul nostru la „Marmura” Simeria relatează : vor tn Incintă. Este clar că tăţean? lucrărilor de îngrijire a plan planul de producţie pentru
'"de ieri că întreprinderea vigilenţa pazei trebuie întă taţiei aflate pe rod, caro ferma pomicolă se vor înde
„Marmura" Simeria prezintă rită. însumează 83 de hectare, din plini şi depăşi.
rămîneri in urmă la produ In halele maşinilor de tă • Cei trei ,,B" de la cuptorul tineretului Nici
sul placaj finit, provenite in Se lucrează intens la iat, două utilaje de mare muncă fără pîine, nici pîine fără muncă — De ce să aceasta 31 de hectare fiind N. TlRCOB
special din cauza numeroa productivitate stau. Inginerul
4
selor defecţiuni ce intervin Nicolae Midan, şef de schimb muncesc EU dacă munceşte TATA Şl MAMA • A
la maşinile şi utilajele ate coordonator, ne explică că învăţa continuu — De vorbă cu tineri care-şi continuă
lierului de prelucrare. Mai recuperarea s-a recurs la o anume stra
anunţam faptul că, în ciuda tegie şi că asta nu impie studiile „Sâptâmîna hărniciei** sau afirmarea ini
acestor greutăţi, colectivul tează realizările. Ne reţine ţiativei tinereşti.
întreprinderii se află mobili restanţelor,dar mai însă atenţia cu constatarea
zat pentru remedierea defec că planificarea pe utilaj se
ţiunilor şi diminuarea rămî- face defectuos, cu „virfuri" şi
nerii în urmă la planul sor cu „goluri" de producţie şi
timental. sînt unele nereguli... că din această cauză sint
- In ziua de 19 martie a.c. atit de dese „căderile" utila
s-au recuperat 10 mp placaj. jelor. PAGINA AIII-A
ciabil. La micul zgomot pro Am ţinut să evidenţiem a-
- In ziua de 20 martie - dus, a lăsat pachetul şi a cest aspect pentru că el se — E un lucru bun — r)«
alţi 60 mp placaj. luat-o la fugă peste linia fc- petrece destul de des, îndeo- spune tăietorul Alexandru
lată, deci, confirmindu-se Sencluc - câ în ultimul timp CURIIR SOMI-CIMIBC
un început de bun augur. aprovizionarea cu piese de
Cu toate acestea, o parte • In ultimele două zile s-au recuperat 70 mp schimb şi materie primă s-a J
din lipsurile consemnate in placaj finit îmbunătăţit. Asta ne determi • In Hunedoara: „Penele" transportului In co
„Metronomul" de ieri persis nă şi la o producţie * mai
tă. In seara zilei de 18 mar constantă. mun persistă. I.J.G.C.L. să înceapă urgent depana
rată. Lăsase aruncate două sebl pe parcursul schimbării rea! • „Sfatul omeniei" - un sprijin al celor porniţi
tie, am văzut în spatele în turelor de serviciu. Apoi, unii
plăci de marmură care puse ILIE COJOCARU Comuna Ilia. Acţiunile de îmbunătăţiri funciare. Ia care
treprinderii — acolo unde nu una lingă alta echivalau salariaţi ai întreprinderii (şi pe căi greşite • Disciplina muncii începe cu respec participă sute de cetăţeni, capătă o tot mai mare amploare în
este pază — un individ „fu- cu mai bine de 0,5 mp de nu numai ei, ci şi persoane tarea orei de deschidere a unităţii pentru public. toate satele comunei. Fotografia noastră înfăţişează un aspect
de muncă de pe şantierul de im bunătăţiri funciare de la C.A.P.
rişîndu-se" cu un colet apre- placaj. străine) intră etnd şl pe unde (Continuare In pag. a 11-a) Illa ’ Foto : FLORIN' BRINDA
m Terezia Pleţa şl Alexan NOI MAŞINI formare de 110/15/* kV, In
în
blioteca
U.J.C.M.
k APLAUZE dru Haiduc, ne scrie Şte DE ÎNCĂRCAT trată şl ea de curînd în SECŢIE DE REPARAŢII hotare cu comisiile col
cu
ARTIŞTILOR AMATORI fan Vizitiu, directorul că funcţiune. Se finalizează CEASURI LA HAŢEG turale din cadrul cooperai
minului cultural — Ghelar. Exploatarea minieră De astfel lucrările de alimen vel or meşteşugăreşti „Mi
In programul bogatelor va a primit trei noi ma tare cu energie electrică Recent, conducerea co foşni" şi „Progresul" D
n activităţi cultural-artlsticc îmbunătăţiri |N şini de încărcat M.l.S. II, a exploatării. operativei meşteşugăreşti va au participat şefi c
şi educative de masă, de produse dc Uzinele „U- •lin Haţeg a avut iniţia secţii, cooperatori frui
dicate celei de-a XXX-a SERVICIILE TELEFONICE nlo" Satu Mare. Zilele a- PLANTAŢII tiva de a deschide o uni iaşi şi tehnicieni din ci
m aniversări a Eliberării pa- eestea ele vor fl intro ANTIEROZIONALE tate pentru reparaţii rie drul celor două coopcri
se
scoţie
ceasuri.
Noua
Sg • trici şi Congresului al Şl POŞTALE duse 1n abataje — două află în cohiplexul meşte tive, care şi-au împărţi
\I-lea al P.C.R. s-a în- la secţia mină Deva şi In veherea combaterii şit experienţa lor în pri
scris şi spectacolul „Te Centrala telefonică a o- tina la secţia mină Mttn- eroziunii solului pe păşu şugăresc din Piaţa Uni blema deservirii populat
cînt partid iubit" prezen- ficiului poştal din Hune cel —, sporind producti nile naturale, în această rii şi funcţionează în a- ei la nivelul corespunzi
lat de curînd, la căminul doara a fost mutată de vitatea muncii minerilor, primăvară se vor planta celaşi local cu secţia-foto. tor cerinţelor actuale.
cultural din Govăjdle— la parter la etaj, in felul
' cantitatea şl calitatea circa 300 000 salcîml obţi
Ghelar. Artiştii amatori acesta rămînind în holul producţiei de minereu. nuţi în pepiniera între IN DEZBATERE -
Margareta Bojan, Gheor- ciădirii un spaţiu mult DESERVIREA
• ■J': ghe Mocan, Rodica Stol- mai mare. Acest spaţiu prinderii de îmbunătăţire VREMEA
cs şi alţii au fost aplau- se va amenaja pentru ex O NOUA LINIE şl exploatare a Pînă pajiştilor POPULAŢIEI v Pentru 24 ore
naturale
Deva.
acum
daţi pe drepl de consăte- tinderea unor servicii de ELECTRICA s-au dus 100 000 salcîmi La comitetul de partid
poştă şi telefonie. la păşunea din Sălaşu de al cooperativei „Mureşul". Vreme călduroasă, cit
La căminul cultural din întrerupte la sfirşitul ft- A fost pusă sub tensiu Sus, unde se execută lu din Deva s-a desfăşurat, cerul schimbător. vintul
Colectivul dc muncă al secţi ei de utilaj transport, aparţinind Mănăstire—Glielar a fost nului trecut. în cartierul ne linia electrică nr. 2 crări în complex de ame ieri, o masă rotundă pe va sufla moderat, cu in
de T.C. Deva, îşi onorează cu maturitate şi responsabilitate prezentată recent piesa dc „Dacia" din Deva conti dc C kV pentru alimen najare, iar restul sînt Ierna : „Deservirea civili tensificări din sud şi sud-
sarcinile care-i revin în livrarea ritmică a diverselor materiale teatru „Fii cuminte, Cris- nuă în prezent lucrările tarea cu energie electrică repartizaţi pentru păşuni zată a populaţiei — obi vest. Temperatura va fi
pentru şantierele de construcţii, în asigurarea optimă a necesi- tofor". Au evoluat cu a E.M. Vulcan. Noul le din Sarmizegctusa şi ectiv principal al coope cuprinsă, noaptea. inlre
tăţilor de transport pentru urge ntarea lucrărilor de investiţii, succes prof. Aurelia Man- de racordare a blocurilor tronson este alimentat consiliul intercooperatlst raţiei meşteşugăreşti-. La 1 şi 9 grade, iar ziua in
In fotografie, vă prezentăm un aspect surprins de fotoreporte- ciu, Cornel Munteanu, la reţeaua .telefonică. prlntr-o . staţie de tran6- Hunedoara. acţiunea organizau de bi lre 2o şi 2g grade.
ruj nostru, Virgil Onoiu, de la încărcarea planşeelor prefabrica
te pentru blocul 35 din Micro tă Deva.
/