Page 7 - Drumul_socialismului_1974_03

tmmammamBaammammasaamaaeaamtmsBamBBsasMammsBaBatamiasxsimasmsKBms
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 952 © SIMBÂTA 2 MARTIE 1974

APOSTUl SICII 1 IA d LA 01, AL AGITAŢIEI RĂSPilZlND CHEMĂRI TOVARĂŞULUI ffljOLAE

VIZUALE LA GENERALIZAREA UNEI INIŢIATIVE Oamenii muncii de pe operele ACŢIONAT EFICIENT © La >
MECANICII SI MINERII AU<,1

puţul Elena din perimetrul 1
de activitate al I.M, Barza ţ
PRIVIND ECONOMISIREA HI ELECTRICE silf angajaţi responsabil Ba In "uni. Era periclitată astfel '
s-au produs cîteva defecţi- i
soarta producţiei la brigăzi- )
Colectivul oţelăriei elec­ şi importanţa chemării lan­ zile după apariţia hotărîrii program de creştere a . agricole le care lucrau în zona Mu- ^
sariu. Acţionînd cu promp- i
trice de la C.S.H., una din sate de colegul lor — co­ Comitetului Executiv al titudine, echipa de mecanici V
cele mai mari consumatoa­ munistul Gheorghe Obîr­ C.C. al P.C.R. privind raţio­ condusă de loan Woner a- 4
re de energie electrică din şan. nalizarea consumurilor de (Urmare din pag. 1) jutată de cea a minerilor I
1
municipiul Hunedoara, a în acelaşi timp, agitaţia combustibili şi energie din cu bucurie şl satisfacţie de­ de sub conducerea lui L
fost Iniţiatorul unei acţi­ vizuală a susţinut iniţiati­ 13 noiembrie 1973. După Dacă munca esfe spornică spre noile măsuri preconi­ Gheorghe Draia, au reme- \
uni deosebit de importante va : panouri ingenios rea', - generalizare, comitetul de zate pentru progresul con­ diat defecţiunile într-untimp i
pentru reducerea consumu­ zate evidenţiază ce eficien­ partid, organizaţiile de sin­ tinuu şi multilateral al a- scurt. Activitatea s-a desfâ- A
lui de energie. Pe baza ţă poate avea această acţi­ dicat şi tineret, precum şi griculturii, pentru mai şurat în continuare normal, ţ
studierii atente a documen­ une, dar gazetele de pere­ conducerea oţelăriei au or­ pămînful va rodi mai bine buna organizare şi retri­
telor partidului nostru pri­ te şi satirice din secţie şi-au ganizat ţinerea evidenţei buire a muncii şi ridica­ „MI-AM FĂCUT DATORIA )
vind raţionalizarea şi gos­ axat conţinutul pe aceeaşi economiilor. Rezultatele ob­ rea nivelului general de TIMP DE 42 DE ANI ! & )
podărirea cît mai judicioasă temă. Ziarul uzinal „Fla­ ţinute pe echipe .au fost viaţă al oamenilor muncii Feroviarii deveni au sârbă- \
(Urmare din pag. 1)
a combustibililor şi energi­ căra" a publicat în mai popularizate la gazeta de (Urmare din pag. 1) de stat şi cooperatiste, am seminţelor a fost de numde stat şi cooperatiste, am seminţelor a fost de numai de la sate. Acestor mă­ torit zilele trecute ieşirea la 4
70 la sută, la ardei iute
reţinut faptul că rolul nos­
ei electrice, comunistul multe numere conţinutul perete, în ziarul uzinal, — ------— ---------—— -------------------------- rotimil fantnl mini n/~\c_ 70 la cntS la info r de suri le răspundem cu noi pensie a colegului lor, Alois /
Gheorghe Obîrşan a lansat iniţiativei pornite de schim­ precum şi prin activitatea viaţă demnă, omenească. tru, al inginerilor agronomi, 33 la sută, la morcovi de fapte de muncă. Marx, care timp de 42 de ţ
iniţiativa „Fiecare echipă bul C, rezultatele obţinute de la om la om a agitatori­ Am reuşit să cresc şi un al specialiştilor, în gene­ 60 la sută, ţelină de 52 la Aşa cum se subliniază ani a slujit cu credinţă ca- ^
de oţelari să producă pes- de acest colectiv de mun­ lor. copil pe care l-am făcut ral, care lucrează în agri­ sută. Desigur, noi am luat în cuvîn tarea secretarului lea ferată. Printre cuvintele
Astăzi, după 3 luni de la om. Acum e meseriaş bun, cultură, trebuie să se facă măsurile corespunzătoare general al partidului nos- pline de emoţie ale sărbă­
lansarea acestei iniţiative lucrează ca fochist la de­ şi mai mult simţit în, asi­ pentru a ne asigura nece­ stru, la Conferinţa pe ţară toritului reţin atenţia, ca o ^
valoroase, destoinicii fău­ poul de locomotive din Si- gurarea progresului agricul­ sarul de răsaduri. Dar mă a cadrelor de conducere profesiune de credinţă, a- i
rari ai oţelului electric se meria. După orele de pro­ turii, ■ în ridicarea nivelu­ întreb cum îşi desfăşoară din agricultură, creşterea cestea : „Ies la pensie cu r
pot mîndri cu rezultate ducţie îl iau cu mine în lui de civilizaţie a vieţii activitatea specialiştii . ca­ producţiei de cereale con­ conştiinţa împăcată că timp \
deosebite obţinute în în­ cîmp să-mi ajute la întreţi­ satului — ne spunea inginerul re urmăresc, coordonează şi stituie problema de bază de 42 de ani mi-am făcut .-
te sarcinile de plan zikvi» că, multe dintre materiale trecerea socialistă. Cele 12 nerea culturilor. Nu m-a Georgeta Vlad, şeful fer­ controlează culturile care a agriculturii noastre şi datoria, că ştafeta o las in ţ
ce 0,5 tone oţel cu energie aparţinînd secretarului co­ echipe de oţelari au redus refuzat niciodată. Ştie că mei legumicole de la sînt destinate pentru pro­ trebuie să ne concentrăm mina celor 4 copii, cărora 4
economisită". Propunerea a mitetului de partid pe o- consumul specific cu 30-50 numai datorită" acestei în­ C.A.P. Simeria. Navetismul ducerea seminţelor. Aici nu toate forţele pentru a ob­ le doresc să o predea tot 1
fost însuşită de întreg ţelăria electrică, tovarăşul kWh pe tona de oţel elec­ deletniciri am reuşit să-i a devenit pentru unii din­ este vorba de superficiali­ ţine recolte cît mai mari. cu cinste celor 5 nepoţi al 1
schimbul C din cadrul o- Nicolae Avram eseu. tric, realizîndu-se cel mai creez condiţii pentru a de­ tre noi un fel de îndelet­ tate ?“ La noi în cooperativă se mei". - i
ţelăriei electrice. De îndată, Roadele nu s-au lăsat scăzut consum din întreaga veni om. Din păcate mai nicire şi plimbările aces­ acţionează cu răspundere
comitetul de partid pe o- prea mult aşteptate. La o istorie a oţelăriei. S-au ob­ sînt cazuri şi în cooperati­ tea de la sat la oraş au Recenta cuvîntare a se­ pentru a se realiza pro­ GESTUL © Ieri a fost
ţelăria electrică a luat mă­ lună după lansarea acestei ţinut, în aceeaşi perioadă, va noastră agricolă cînd li­ de cele mai multe ori e- cretarului general al parti­ ducţiile planificate şi an­ „Ziua mărţişorului". In instl- ^
suri de popularizare a ini­ iniţiative, echipa condusă 290 tone oţel cu energie e- nii oameni buni de muncă îecte negative în activita­ dului nostru le-a dat mem­ gajamentele luate în între­ tuţii şi întreprinderi, la ma- 4
ţiativei în rîndul salariaţi­ de Gheorghe Obîrşan a re­ conomisită. dau bir cu fugiţii tocmai brilor cooperatori de la cerea socialistă ce se des­ joritatea locurilor de mun- *
lor. Astfel, una din proble­ dus consumul de energie cu Pentru acest an hotărîtor atunci cînd ai avea mai tea unităţilor agricole un­ C.A.P. Simeria u.n imbold făşoară în cinstea Congre- că, femeile au fost aştepta- \
mele de bază cu care au 2 la sută, ceea ce echiva­ al cincinalului, colectivul mare nevoie de ei. In anul de lucrăm sau cu care şi mai mare în muncă. în te cu buchete de ghiocel, 4
fost instruiţi agitatorii a lează cu obţinerea unei e- oţelăriei s-a angajat să fo­ trecut unii membri coope­ cooperăm. Graba cu care grădina de legume, lucră­ BBSamBHamaesfagExsKmsaxmB cu mărţişoare. Am oferit J
constituit-o pregătirea lor conomii de 10-17 kWh e- losească cît mai judicios e- ratori nu şi-au întreţinut uneori lucrăm între două rile agricole sînt la ora ac­ mărţişoare tuturor celor j
cu conţinutul iniţiativei, că­ nergie pe tona de oţel (e- nergia electrică, să dea pa­ în bune condiţii culturile trenuri, superficialitatea în tuală în toi. S-au procurat Stă în puterea dragi. Un gest minunat, de ^
ile de aplicare a ei la toa­ laborînd 40 tone oţel în triei 2 000 tone oţel de înal­ ce le-au avut repartizate la executarea atribuţiunilor de îngrăşăminte chimice, s-au îndelungată tradiţie, un 1
te locurile de muncă din plus faţă de sarcinile de tă calitate peste prevederi­ ferma legumicolă. Cîţiva serviciu au efecte negative revizuit şi pus în stare de gest de dragoste sinceră, J
oţelârle, precum şi cu în­ plan cu energie electrică le planului — depăşire pe dintre ei — nu vreau sâ-i unde nici nu te aştepţi. Şi funcţionare toate mijloace­ curată pentru cei dragi. Şi ţ
semnătatea deosebită pe ca­ economisită). Rezultatele ob­ care ţine s-o obţină cu e- aş da cîteva exemple în ce frumos chip au oame- 4
re o are această iniţiativă ţinute de echipa condusă nergle electrică economisi­ dau cu numele dar se ştiu le mecanizate, s-au asiguţ- pratofi nai bine nil atunci cînd fac gesturi )
pentru' activitatea economi­ de comunistul Gheorghe tă — răspunzînd, astfel, ei cine sînt — au preferat acest sens. In anul trecut rat seminţele şi răsadurile minunate I \
că a combinatului siderur­ Obîrşan au fost, fără îndo­ prin fapte chemării parti­ să piardă zile în şir pe la noi puteam obţine din le- necesare. Se munceşte din :
gic. ială, imbold pentru cele­ dului şi statului de pune­ diferiţi medici prefăcîn- gumicultură venituri cu plin, din zori şi pînă seara sului al Xl-lea al partidu­
du-se că sînt bolnavi pen­
re în valoare a tuturor re­
Agitatorii Ion Tralan, din lalte echipe şi, totodată, zervelor, spre o mai bună tru a obţine certificate me­ mult superioare. La unele tîrziu, la pregătitul terenu­ lui şi aniversării a trei de­ NU, N-AM GREŞIT „ADRI- \
schimbul A, Cornel Cican, prag pentru generalizarea utilizare a materiilor pri­ dicale de scutire de muncă. culturi însă am realizat pro­ lui, la administratul îngră­ cenii de la Eliberarea pa­ SÂNTUL" © Unsprezeie ce­
schimbul B, Laurean Flo- acestei fructuoase iniţiati­ me, materialelor şi energiei. E un lucru ruşinos să fugi ducţii sub cifra planificată. şămintelor chimice. Dintre triei de sub jugul fascist. tăţeni din cartierul „Micro
rea şi Petru Nuţu, din ve. de muncă şi să te faci bol­ De pildă, la cultura de var­ cooperatorii care an de an Astfel, numai în această 15" al Devei ne-au aidresat
schimbul C, Lucreţiu Ghea- Prin activitatea neobosită NICOLAE VINTILA nav ! împotriva acestora ză nu ne-am onorat con­ şi-au adus apsrtul la bunul săptămînă am făcut ară­ o scrisoare prin care ne a- 4
ciu şi Aurel Herlea, din a comuniştilor din cadrul trebuie să facem noi opi­ tractele încheiate, rămî- mers al fermei legumicole, turi pentru însămînţările ratau privaţiunile la care i
schimbul D şi alţii, prin secţiei, a secretarului orga­ şeful sectorului muncii nie, să nu le îngăduim să nînd în restanţă cu 153 to­ la creşterea veniturilor coo­ de primăvară pe 20 ha, sînt supuşi din cauza insu- 4
convorbirile individuale pe nizaţiei de partid, această politice de masă al facă ce vor ei. Lăsîndu-i să ne. Nerealizarea nu se dato- s-a fertilizat cu superfos- ficienţei apei potabile. Cum ţ
Comitetului municipal
locuri de muncă, au expli­ chemare s-a generalizat în dezerteze de la muncă perativei, i-am văzut mun­ fat o suprafaţă de 50 ha ştim că rezolvarea proble- i
cat muncitorilor conţinutul întreaga oţelărie la cîteva Hunedoara al P.C.R. reşte neîntreţinerii culturii cind cu pasiune şi price­ (500 kg/ha) din care 40 ha mei stă în mîinile T.C.H., J
pierd nu numai ei ci şi respective, ci seminţei de pere pe octogenarul Hari- pentru cultura sfeclei de
societatea. In anul trecut care execută în zonă t>azi- ţ
calitate necorespunzătoare ton Oprea, care poate con­ zahăr şi 10 ha pentru po­ ne de acumulare, am remis l
am fi .realizat producţii şi pe care am primit-o de la rumb. De asemenea, s-a scrisoarea T.C.H. Răspunsul i
mai bune de legume, iar Agrosem Orăştie. Germina­ stitui un exemplu pentru fertilizat cu azotat (200 e laconic : „Cele sesizate J
veniturile ar fi fost desi­ ţia seminţei a fost sub ori­ tinerii din Simeria în ce kg/ha) o suprafaţă de 30 privesc I.J.G.C.L. şi nu pe (
gur mai mari dacă toţi ce critică ! Răsadurile pe priveşte entuziasmul cu ca­ ha cultivată cu orz, pre­ T.C.H. Dacă trebuie să a-
membrii cooperatori pu­ care le-am obţinut nu re el răspunde, în ciuda cum şi 3 ha pentru cartofi jutăm şl noi cu ceva vom
neau umărul cu nădejde ne-au ajuns să plantăm cu vîrstei, la chemările consi­ cu 120 tone gunoi. Pînă în răspunde solicitării I.J.G.C.L.". \
pentru întreţinerea plante­ prezent s-au fertilizat în Socoteam că o '‘Toarte clar .-
Întreprinderea de fire ar­ simultan, treaba merge stru­ Tînăra Mercedes Mitroczl lor, pentru adunarea la această cultură decît o su­ liului de conducere al coo­ total 277 ha semănături cu ce poate ajuta T.C.H. : 1
tificiale „Viscoza" Lupeni. nă. Doar sîntem în întrece­ nu a împlinit încă 18 ani, timp a roadelor". prafaţă de 3 hectare faţă de perativei, pe Măriţi Irimie, de toamnă cu îngrăşăminte cu urgentarea terminării ba- 4
Inginerul şef Vasile Ilie ne re. dar lucrează deja cu maturi­ „Din ampla cuvîntare 10 cît ne planificasem. Să­ Petru Sabău, Ion Bădică, chimice, 10 ha cu 250 tone zinelor. Nu greşisem, deci, ?
dă explicaţii amănunţite de­ — Cu cine 7 tate la maşina de dublat fi­ rostită de tovarăşul Nicolae niuţă cu germinaţie slabă Ion Irimie şi pe muiţi al­ gunoi de grajd, din care „adrlsantul". j
spre mersul producţiei, despre — Noi între noi, femeile. Ba re. Ceauşescu la Conferinţa pe am primit şi în această ţii, toţi angajaţi în nobila 7 ha pentru cartofi şi 3 ha
. strădaniile colectivului de chiar cu noi înşine. — Cum te descurci singură ţară cu cadrele de condu­ primăvară. De pildă, la pentru porumb. In conti­ COMERŢUL © 1 martie a ^
a-şi realiza sarcinile de plan, — Adică ? la maşină ? îndeletnicire de a spori rod­ nuare administrăm îngră­ trecut. Dar vine 8 Martie. ■ s
angajamentele asumate în în­ — Flecare vrem să dăm — Foarte bine. O cunosc, cere , din unităţile agricole varza timpurie, germinaţia nicia pămîntului. şăminte pe 15 ha pentru Pentru această zi — în ca
trecerea socialistă. azi mai mult declt ieri, mîi- mă cunoaşte deja şi ea; ne cultura sfeclei, lucrare ^ drul decadei cadourilor \
— La produsele de bază — ne mai mult declt azi. înţelegem perfect. Altfel aş care în două zile se ter­ pentru femei (în curs de
fire de mătase, sfoară de vis- — Personal — ce normă zil­ reuşi să dau zilnic peste mină. Se lucrează intens desfăşurare) - comerţul pu- s
uvjiu ^ uiuiv ,/ — v-w 11 y u l pu
■
coză, sulfură de carbon — nică aveţi ? plan cîte 30-35 de bobine ? şi la curăţitul păşunii. ţ ne la dispoziţia cumpărăto- )
Pînă acum această lucrare
stăm bine de la începutul — 64 kg în cele opt ore de îmi place să mă iau la în­ s-a făcut pe 19 ha. rilor un bogat sortiment de 4
anului. Am putea sta mai lucru. trecere cu lucrătoarele mai Anul acesta ne-am an­ confecţii, ţesături, încălţă-
bine, dar... de... mai sînt şi — Şi cît realizaţi ? vechi. Si nu doar pentru a le minte, tricotaje, galanterie, 1
Unsuri. Le înlăturăm, apar — 75 — 80 kg ; uneori mai depăşi, ci pentru a învăţa mai gajat să realizăm o pro­ marochinărie şi.,, mărţlşoa- 4
altele, nu le tolerăm şi pro­ mult. - Se adună pe lună cam mult. Ele au experienţă, ori­ ducţie medie de 2 600 kg la re. Au sosit şl flori I j
ducţia îşi urmează zilnic 400 kg în plus. cum... grîu şi 3 400 kg porumb
cursul normal. Alături, la o altă maşină — Dar dumneavoastră ? boabe la hectar, cu cîte
Pornim pe fluxul tehnolo­ de bobinat, numai ochi la — Ei, nu mai lucrez eu ca 100 kg mai mult faţă de COPIil © ...lipsesc une- |
gic : prepararea chimică, fi­ dansul nebunesc al firelor, lu­ acum 17 ani cînd. m-am an­ plan, iar la fondul de stat ori de la şcoală fiindcă se ţ
latură, finisaj textil. Peste tot crează tînăra Eugenia Măn- gajat la „Viscoza”, nu lucrez se vor livra în total — îmbolnăvesc, fac viroze, ră- 4
se lucrează de zor. Oameni doiu. A venit în fabrică ta eu ca fetele astea tinere, dar contract şi angajament — celi, boli specifioe sezonu -
lui rece şi vîrstei. In schimb, s
şi maşini, într-o perfectă ar­ vîrsta de 16 ani. Sînt 16 ani nici mult în urma lor nu mă 35 tone grîu, 20 tone orz,
monie, produc mătasea arti­ de atunci. A învăţat repede las — ne spune Florica Me- 40 tone porumb, 20 tone prin toate oraşele judeţului-, \
îi vezi pe cei mici îngră- \
ficială, pe care beneficiarii o meseria, trecînd pe rină pe gheş. Eu am intrat cam tîr- cartofi şi 1 000 tone sfe­ la ora Ieşirii de la şcoală
aşteaptă cu nerăbdare. la depănat, sortat, bobinat. ziu in fabrică — la 31 de clă de zahăr. Toţi coope­ I
\
— întrecerea socialistă se — De la cine aţi învăţat ani —, am învăţat meseria ratorii noştri, români şi mădindu-se la chioşcurile ^
desfăşoară cu maximă inten­ meseria ? aici. dar mi-a plăcut să mun­ maghiari, muncesc cu hăr­ unde se vinde îngheţată, '
sitate în fiecare secţie — ne — De la o muncitoare ex­ cesc. îmi place şi acum. Azi nicie pentru a realiza pla­ dîrdîind de frig, dar dîn- \
(
informează tehnicianul Mar- cepţională . — Viorica Moga. maşinile parcă merg mai iu­ nul şi angajamentele, pen­ du-şi leul de cornuri pe în­
tonosy Francisc, şeful secţiei Azi e pensionară. Acum e te ca înainte... C. A p . deva. Intre cel opt membri cooperatori care au primit insigna «le „Cooperator tru traducerea în viaţă a gheţată, Ar fi mai util, în
ca
în­
;
fire. „Care dă mai mult şi rîndul meu să le învăţ pe al­ — Care-i cea mai mare fruntaş în întrecerea socialistă" pe 1373, se numără Victoria Al ba şi Iuliana Vinţan, de la fer­ politicii partidului nostru perioada aceasta, industriali­ \
mal. imn" — asta-i deviza tele. Am avut deja vreo 20 satisfacţie profesională a ma zootehnică, Victoria Petres cu, Ana Purda şi Adam Igna, de Ia cultura mare, pe care îi de înflorire a agriculturii treprinderea de
’ F
prezentăm în fotografia de faţă.
generală. de eleve. dumneavoastră ? L socialiste . zare a laptelui Simeria să-şi
producţia,
puţin
diversifice
— Şi nimeni nu se lasă mai — Dumneavoastră cită mă­ — Cînd îmi fac şi depăşesc oferind în locul îngheţatei (
prejos — adaugă maistrul tase bobinaţi în opt ore ? planul. Şi asta se întîmplă s
principal Erna Farcaş. Rea­ — Cită pot de multă. In zilnic. Ca întreg poporul, şi unele creme la pahar, hră­
lizările bune de anul trecut unele luni fac în plus şi 500 noi vrem să cinstim cu re­ (Urmare din pag. 1) nitoare şl mal puţin ris­ \
se repetă acum. dar ceva kg. Depinde. zultate dintre cele mai bune cante. s
mai bine. Vitaţi-vă cum se — De ce ? cele două importante eveni­ Intr-o clipă de răgaz din
lucrează ! Vorbiţi cu munci­ — Să am mătase suficientă, mente politice din acest an: puţinele în care furnalistul CARTEA © Odată cu in- ^
toarele ! să nu mi se defecteze maşi­ a XXX-a aniversare a Eli­ îşi permite să-şi desprindă cheierea „Lunii cărţii la \
Zăbovim. la finisaj textil, berării patriei de sub jugul privirea de mirajul băii I)n deriderat de actualitate în mişcarea sportivă sate" notăm faptul că e- 4
pe rină în compartimentele na. Si maşina nu prea se fascist şi Congresul al XI- de metal, ne-am adresat venimentul, care, prin desti- î
răsucit, depănat, bobinat. Ma­ defectează dacă o întreţinem lea al partidului. comunistului Lucian Io- naţie trebuie să constituie ş
şi exploatăm raţional.
şinile îşi fredonează cintecul Maistrul principal Erna Sub acest impuls de acti­ nescu, prim-topitor, iniţia­ un complex mijloc de faci- 4
lor ştiut, tors pe portativul Farcaş ne spune că aseme­ vitate creatoare, întrecerea torul chemării la întrecerea litare a atragerii sătenilor ?
de mătase neînchipuit de socialistă creşte cu fiecare socialistă între brigăzi. Amenajarea şi utilizarea spre lumina cărţii şi cultu- 1
subţire şi de lucioasă. Miini nea lucrătoare harnice sînt zi în intensitate. Sub acest — Ce v-a determinat, to­ rii, s-a consumat, la libră- 4
tndemînatice leagă firele, in­ multe la I.F.A. „Viscoza" Lu­ impuls am consemnat şi a- varăşe lonescu, să lansaţi ria din Baia de Criş, prin ?
troduc ori scot bobinele, ve­ peni, că fiecare îşi cunoaşte ceste secvenţe de abnegaţie această chemare? neapariţia nici unei noutăţi I
ghează la mersul neîntrerupt sarcinile şi angajamentele, că şi devotament profesional de — Posibilităţile de care judicioasă a bazelor sportive editoriale în această lună. L
al instalaţiilor. Intrăm in întrecerea socialistă atinge zi la I.F.A. „Viscoza" Lupeni, dispunem — soseşte răs­ Responsabilul se justifică l
vorbă : de zi înalte cote de hărni­ unde elementul feminin deţi­ punsul. Şi, după o privire Cunoscînd o relansare de Şcoala generală din Haţeg cu notele de comenzi neo­
— Vedeţi că vi s-a rupt cie, mobilizează la rezultate ne nu numai ponderea nu­ aruncată spre „ştie", a- amploare, ca urmare a Hotă­ nu au fost amenajate terenu­ nurile de acolo, nu e pr<5ble- norate. Distribuitorii de car­
firul!... de prestigiu. merică, dar şi în hărnicie, în daugă: munca noastră, a rîrii Plenarei C.C. al P.C.R. rile de volei şi baschet, iar mă, organizăm şi desfăşurăm te prin ce se justifică ?
iar­
sportive.
Dar
activităţi
—• Nu prea se întîmplă — — Priviţi la cele două ma­ succese. Jurnaliştilor, este o per- cu privire la dezvoltarea con­ la liceu, unde activează doi
ve răspunde cu convingere şini : două vîrste diferite, dar tinuă a educaţiei fizice şi profesori cu specialitatea a- na n-avem ce face. Sala de REFLECTOR © O bună
bobina.toarea Maria Surdu. aceleaşi strădanii, aceleaşi re­ DUMITRU GHEONEA sportului, mişcarea sportivă tletism, există o singură groa­ tenis de la stadion e cu to­ parte din gardul care îm-
Deşi lucrez la 42 de casete alizări bune. trăieşte o adevărată nouă pă de sărituri pentru desfă­ tul neîncăpătoare" — ne spu­ prejmuieşte Şcoala generală ,
Imagini contopite viaţă. îmbogăţită în conţinut, şurarea acestei discipline. nea secretarul Comitetului din satul Bălata este rupt, 1
orăşenesc Călan al U.T.C.
iar subsolul clădirii e pl n 4
!
în forme de practicare, în F.I.L. Haţeg nu are nici un Sîntem de acord, dar tere­ cu apă. Părinţii copiilor au I
intr-un singur sens: participări efective ale tineri­ fel de bază sportivă, cu toa­ nul de la Strei numai ame­ solicitat Consiliului popuiar I
lor,
bărbaţilor
vîrstnicilor,
te că i s-a repartizat un te­
şi femeilor, copiilor, de la ren la stadionul oraşului najare nu poate fi numit, e comunal Şoimuş sâ-i ajute ţ
un teren viran, pe care au
pentru a repara gardul şi a ţ
oraşe şi sate, educaţia fizică
pentru
sportive.
amenajări
ANUL JUBILIAR muncii! face paşi mari înspre ceea ce abatorul, fabrica de conserve. fost montate două porţi de şcolii. Această situaţie dăi­
din
subsolul
scoate
apa
aceeaşi
situaţie
află
se
In
fotbal. Pe acest teren, iniţi­
trebuie să fie ea în viaţa unei
civilizaţii — mijloc eficient E.G.C.L., S.T.A., cooperaţia ativa şi abnegaţia tinerească nuie de anul trecut, dar con- ţ
ar putea rodi viguros. Şi am
manentă întrecere cu noi de întărire a sănătăţii şi ca­ de consum. Cooperaţiei meş­ fost asiguraţi că aşa va fi ; siliul popular nu a luat
înşine şi cu calitatea. In pacităţii de muncă, de rela­ teşugăreşti i-a fost repartizat în această primăvară vor nici o măsură pentru a ve­
® Comandamentele uni­ patriotică a pionierilor şi le din Băcia şi nr. 5 Petri- întîmpinarea măreţelor e- xare şi petrecere utilă a de către consiliul popular* începe ample lucrări de ame­ ni în întîmpinarea dolean­
tăţilor de pionieri din ju­ şcolarilor prin evocarea la ; apariţia numărului fes­ venimente pe care le vom timpului liber. un spaţiu pentru amenajarea najări, îndeosebi prin munca ţelor îndreptăţite ale cetă­
deţ au început să acţioneze marilor evenimente din via­ tiv al revistei „Spre înăl­ sărbători anul acesta, In aceste condiţii, se re­ unui teren de handbal, unuia patriotică a tineretului. ţenilor. Noi am tras semna­
în vederea îndeplinirii an­ ţa poporului". Cu acelaşi ţimi" a Şcolii generale nr. ne-am luat angajamentul simte tot mai acut necesita­ de tenis de cîmp, unui portic Starea de folosinţă şi dez­ lul. Cine scoate apa din
gajamentelor economice lua­ prilej, pionierii gazdă au 1 Petrila, dedicată aniversă­ să realizăm la fiecare des­ tea asigurării spaţiului dc de gimnastică dar încă nu voltarea bazelor sportive su­ subsolul şcolii şi repară gar­
te în cinstea aniversării prezentat activitatea practi­ rii organizaţiei de pionieri. cărcare cu 1-2 tone fontă desfăşurare a activităţii s-a făcut nimic concret, nu­ portă discuţii şi în alte loca­ dul ?
marilor evenimente ale a- că, gen concurs, cu tema mai mult, chemînd la în­ sportive, a bazelor sportive, mai planuri, schiţe şi se tot lităţi ale judeţului. Să amin­
nului. Astfel, în întîlnirile „Luptele ceferiştilor din fe­ trecere pentru aceasta şi a bazei materiale a sportu­ discută despre necesitatea a- tim doar că din planlil de CONTRAVENŢII ® Vasile ţ
pe-care pionierii de la şco­ bruarie 1933". Un mare număr de celelalte brigăzi. lui. cestor baze pentru salariaţii măsuri judeţean numai la Teuca din Rişculiţa, salariat 4
lile generale Bucureşci şi pionieri ai unităţii Liceului — Iniţiativa a prins via­ Hotărîrea Plenarei C.C. al celor două cooperative meş­ capitolul .Confecţionarea şi la U.U.M.R. Crişcior, circula /
Rîu Bărbat le-au, avut cu din Haţeg s-au întreţinut ţă — sublinia mai tîrziu P.C.R. cuprinde lin capitol teşugăreşti. De asemenea, amplasarea meselor de te­ pe ruta Rişculiţa — Brad de 4
multă vreme. Din septembrie
primarii comunelor, li s-a (2* Printre manifestările intr-un viu şi disputat dia­ Eroul Muncii Socialiste Ni­ special destinat modului dc în Haţeg se resimte ne­ nis din beton", în afară de 1973, însă, pînă în 7 februa­ \
vorbit acestora despre per­ culturale ale pionierilor din log cu inginerul Georgel colae Mărculescu, secreta­ utilizare judicioasă şi dez­ voia stringentă a unor Hunedoara şi Vulcan, în nici
spectivele dezvoltării locali­ judeţ desfăşurate în săptă- Răican, directorul întreprin­ rul comitetului de partid voltare a bazei materiale a terenuri de volei, fotbal, un alt oraş nu s-a realizat rie el a circulat cu un au­ \
tăţilor s-au stabilit acţiu­ mîna precedentă semnalăm : derii agricole de stat din al secţiei — în urma . che­ activităţii sportive. In baza baschet şi mese de tenis din nimic. Dealtfel, o recentă a- tobuz în convenţie fără nici \
nile concrete prin care pio­ spectacolele prezentate de mării la întrecere lansate reglementărilor respective sînt beton — toate amenajate în naliză a stadiului îndeplinirii o legitimaţie. Prejudiciul
nierii pot să şi aducă con­ către Şcoala generală nr. 2 localitate. de combinat către toate specificate sarcinile ce re­ cartiere, spre folosinţa libe­ acestui plan de măsuri, cu produs pe această cale I.T.A. \
tribuţia la înfrumus’ţarea Călan la clubul uzinei După ce le-a prezentat întreprinderile din meta­ vin diverselor organe şi or­ ră a copiilor şi tineretului. participarea factorilor impli­ \
satului, iar cei de la Băcia „Victoria", Şcoala generală întreprinderea pe coordona­ lurgia feroasă a ţării. Bri­ ganizaţii pentru asigurarea Dac'ă la Călan lucrurile caţi, a evidenţiat statistic se ridică la 1 150 lei. In \
au plantat deja 50 de puicti Petros, pe scena căminului tele întinderii sale teritoria­ găzile de la furnalul nr. 9 îndeplinirii acestui deziderat. stau ceva mai bine, prin e- realizările şi nerealizările consecinţă, el a fost amen­
în livada şcolii. cultural din Baru, şi Şcoa­ au obţinut o depăşire a pla­ La un an de la elaborarea xistenţa spaţiilor necesare a- din anul trdeut, şi sînt cu­ dat cu 50 lei pe loc şi va \
la generală Veţel la cămi­ le, ca şi pe cele ale activi­ nului de producţie cu peste hotărîrii partidului, în ame­ menajărilor de baze în aer noscute de respectivii fac­ fi obligat la acoperirea pre­ \
☆ tăţii desfăşurate în cîmp şi 400 tone de fontă, iar la najarea şi' utilizarea bazelor liber, pe malul Streiului, tori. Totul este ca c!e acum
nul cultural din localitate ; sectorul încărcare, iniţiati­ sportive s-au făcut simţite aici situaţia este necorespun­ judiciului. \
& Cercul metodic al co­ deschiderea unor expoziţii în zootehnie, inginerul Răi­ va dozatorului Nicolae importante realizări, în spe­ zătoare în privinţa activită­ înainte să se pornească mai
mandanţilor instructori de permanente de desen ale can a răspuns curiozităţii Gros va determina econo­ cial în mediul rural şi în ţilor de iarnă. Comitetul o- serios la lucru, pentru rea- 1 / REPORTER \
a obiective-
lizarea întocmai
detaşamente de la şcolile copiilor, inspirate din cei manifestate do pionieri care misirea a peste 400 tone şcoli, numărul bazelor spor­ fâşenesc al U.T.C., — după lor propuse, conform sarcini- ţ \
de pe raza comunelor Bră- 25 de ani de pionierie şi i-au adresat numeroase în­ cocs pe an. tive crescînd substanţial. Vom cum remarca Dionisie Fren- lor concrete ce revin fiecă- l
r
nişca şi Vot l s-au întîlnit clin realizările oamenilor Anul 1974 prevesteşte, nota însă constatări recente ţoni, secretarul comitetului ruii organ şi organizaţii cu i
recent la Veţel pentru a muncii în anii construcţiei trebări (Petre Fărcaşiu — încă de pe acum, rezultate asupra nerealizărilor, din — este h oţărî t să contribuie responsabilităţile sportive. 1
dezbate tema : „Educaţia socialiste, la şcolile genera­ corespondent). de valoare ale jurnaliştilor ceea ce s-a planificat, în o- la rezolvarea acestei proble­
raşele Haţeg şi Călan. La me. „Vana, la Strei, pe tere-
V, N. STANCIU L