Page 70 - Drumul_socialismului_1974_03

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 968 © JOI 21 MARTIE 1974
2 '/
SEHWB2B

ea te multilateral pentru viată

Fermă şi pasionantă angajare a pionierilor
r
„Săptămîna hărniciei" sau afirmarea hunedoreni în cinstea măreţelor
Cfl IDEI J“ DE IA iniţiativei tinereşti

evenimente din viaţa poporului român
Ciyilizaţia pp care o clă­ propus tpt m.ai multe şarje „B", prim-fopitori, şu în­ In întâmpinarea marilor evenimente din yiaţa po­
dim noi agtăzi în' România peste sarcinile dş plan. scris pe „blazonul" cupto­ porului român ce au loc în acest an — aniversarea In întâmpinarea măreţelor cultură pe o suprafaţă de muzeele săteşti. In vacan­
sub cppducerea comunişti­ Grăitojr în pccst şenş eşte rului lor miile de tone de a trei decenii de la Eliberarea patriei şi Congresul evenimente politice şi istori­ 14 ha. ţele şcolare vom forma
lor se bazează în primul faptuj că numai în cursul oţel — „aurul" zilelor al Xl-lea al P.C.R. — angajarea tinerilor hunedo- ce ce le sărbătoreşte în a- — In localităţile Sîntă- echipe de ghizi-pionieri,
rînd pe existenţa unei in­ anului preqepent pu fost noastre, dăruit patriei, oa- reni sub deviza „Tineretul — factor activ în înde­ cest an poporul român — măria-Orlea, Toteşti, Den­ care vor populariza şi pre­
dustrii dezvoltate. Dar in­ elaborate aici ipai mult de menjlpr care îl fojosesp în plinirea cincinalului înainte de termen-" se con­ cea de-a XXX-a aniversare suş, Sibişel, Ilia, Dobra zenta turiştilor aceste mo­
dustria — o ştie oricine —, 5 000 tone oţel ppste sarpi- vasta operă de făurire a cretizează printr-o nouă iniţiativă de anvergură, de a Eliberării patriei şi Con­ şi Geoagiu, pionierii vor numente. 1
H
se „hrăneşte" cu oţel. Oţe­ nile de plan, realizîndu se societăţii socialiste multi­ largă cuprindere a organizaţiilor U.T.C. din în­ gresul al Xl-lea al P.C.R. planta în livezile C.A.P. — Vom contribui prin
7
lul este pentru timpurile îp acelaşi timp şi impor­ lateral dezvoltate. treprinderi şi unităţi economice în amplul efort co­ — ca şi în întâmpinarea un număr de 7 500 pomi muncă patriotică şi sume
noastre ceea ce era aurul tante eebnomii de feroaliaje, In Hunedoara se produpe lectiv pentru împlinirea măreţului deziderat al ti­ propriei aniversări, organi­ fructiferi. De asemenea, realizate din acţiuni pio­
pentru alte timpuri. Exis­ ţar în periogda care s-a în momentul de faţă neretului patriei. zaţia pionierilor trăieşte cu pionierii din localităţile ru­ niereşti la amenajarea ta­
tă o foame de energie ? şcurş din acest an hotărârea 40 la sută din oţelul ţării. Organizarea „Săptămânii hărniciei" de către intensitate febra marilor rale vor planta un număr berelor de pionieri de la
Da. Dar putem tot atît de tinerilor de la acest cupţor La realizările actuale ale Comitetul judeţean al U.T.C. in fiecare unitpte împliniri şi succese. Pen­ de 13 000 pomi fructiferi Costeşti, Valea de Peşti
bine spune că există şi o de-a contribui la realizarea combinatului „cuptorul ti­ economică urmăreşte antrenarea tineretului la rezol­ tru cinstirea şi omagierea în gospodăriile proprii ale şi Baleia.
„foame de oţel’'. celpr 20 0Q0 tone oţel peşte neretului" dp la O.S.M. 2 varea problemelor de producţie prin : cunoaşterea cu succese cit mai de seamă părinţilor.
Pentru tinerii care lucrea­ plan, cît conştituţe şngaja are, cum am văzut, o contri­ şi îndeplinirea sarcinilor de către fiecare tînăr; a acestor evenimente, or­ EFECTUAREA DE
T
ză în cadrul oţelăriei Mar­ mentul secţiei pe 1974, este buţie depănă de ţuat în acţiuni de munc$ voluntar-patriotică în sprijinul ganizaţiile judeţele de p\o- LUCRĂRI IN I
tin nr. 2 pepşţ adevăr np materializată pînă acnm seamă. Am vorbit zilele producţiei ; întărirea disciplinei în muncă prin re­ nieri sint angajqte ţntr-o AGRICULTURA
gsţe cuqdsput dip cărţi, ci prip pele peşte 1 900 to.ne trecute cu cei trei „B", care ducerea întîrzierilor şi a absenţelor nemotivate; mare întrecere' naţională, în
e
din praqtica cţ toate zi­ obţinptp pestp preve,d?ri. hărnicesc aici, la acest pup- scurtarea termenelor de reparaţii şi revizii ale ma­ urma chemării lansate de Răspunsul pionierilor — In vacanţa de vară vom
lele. In dorinţa de a-şi In spatele acestei cifre tor, şj d spusele lor am şinilor şi utilajelor; economisirea combustibililor, Consiliul judeţean Brăila al din judeţul Hunedoara mobilizja foţi pionierii pen­
in
aduce o cit mai substanţia­ , trebuie să-i vedem pe tir pflat că în întîmpinprea energiei, materiilor şi materialelor; sprijinirea lu­ Organizaţiei pionierilor. Răs- tru sprijinirea C.A.P. şi
lă contribuţie la realizări­ nerii aceştia care se strădu­ măreţelor evenimente djn crărilor de investiţii ; realizarea de investiţii, inova­ punzînd prompt la această la chemarea I.A.S. din judeţ în campa­
le secţiei, ei îmbrăţişat iesc ca timpul lor să se aepst an şînt hotărîţi şă-.şi ţii şl raţionalizări ; îmbunătăţirea sistemului de chemare, Consiliul judeţean niile de întreţinere şi re­
cu entuziasm, cu doi ani în scurgă cu folos în ritmul rpaljzeze şi chiar să-şi depă­ agitaţie vizuală, specifică organizaţiei de tineret. Hunedoara al Organizaţiei organizaţiei pionierilor coltare a culturilor.
urmă, ideea exprimată de trepidant al muncii, pe şească angajamentul asu­ „Săptămîna hărniciei" se desfăşoară eşalonat pionierilor, toţi pionierii
De asemenea, toţi pionie­
către comitetul U.T.C. al tinerii aceştia care poar­ mat. pînă la 1 august a. c. şi este în plină desfăşurare în din judeţ s-au angajat cp. din judeţul Brăila rii şi şcolarii vor ajuta pă­
CjS.H. de a lua sub patro­ tă cu cinste şi mîndrie ti­ aceste zile la I. M. Barza şi E. M. Uricani, de unde elan la înfăptuirea a nupte- rinţii şi bunicii lg efectua­
najul lor, aici la O.S.M. 2, tlul de „prim topitor". E- VIRGIL VOIŞAN a pornit, luni, iniţiatlva-ştafetă. Avînd şi un roase şi importante obiec­
cuptorul nr. 1, devenit astfel chipele conduse de Cornel locţiitor ai secretarului caracter competitiv, „Săptămîna hărniciei" are tive, specifice virştei fi rea lucrărilor în grădinile
personale.
„cuptorul tineretului". De Bucur, Ion Bâncescu şi organizaţiei U.T.C, de la drept ştafetă două albume ,în care vor fi trecute preocupărilor, activităţilbr
—
Unităţile de pionieri
pionieri
de
—
Unităţile
atunci, la acest cuptor s-au Gheorghe Bărbuş, cei trei O.S.M. 2 realizările -la criteriile de concurs stabilite prin re­ pioniereşti de zi cu zi.) din lpcaliţătUf copperatiyi- din _ medipl rural vor fi
gulament. Aceasta, pentru o cit mai veridică obiec­ Concrei, pe obiecţivp şl zate vor sprijini consiliile mobilizate pentru efectuarea
X tivizare a desfăşurării acţiunilor. domenii de activitate,’ pio­ de conducere ale C.A.P. ia timp şi în btine condi-
Caracterul stimulativ competitiv al acţiunii asi­ nierii hunedoreni se anp<i- în amenajarea şi întreţine­ ţi’uni a lucrărilor din ca­
gură încă din start, la cele două unităţi în care jează şă înfăptuiască: rea a 200 răsadniţe, precum drul minifermelor şi lotu-
„Săptămîna" este în plină actualitate, o desfăşurare şi la curăţirea a 62 ha pă­ i'ilor şcolare, asigurînd can­
plenară a abnegaţiei şi entuziasmului, a spiritului AMENAJAREA ŞI şuni. tităţile necesare de legume
de iniţiativă şi acţiune, obţinîndu-se de pe acum ÎNTREŢINEREA şi zarzavaturi pentru can-
rezultate de seamă. In curînd va avea loc primul SPAŢIILOR VERZI CONSTRUIREA DE ţinele şcolare.
schimb de ştafetă şi sîntem convinşi că atunci ac­ OBIECTIVE SOCIAL- — Comandamentele pio T
tivele U.T.C. din unităţile respective îşi vor împăr­ — In cadrul acţiunilor CULTURALE, AMENAJĂRI nigrşşţţi yor mobiliza .toţi
tăşi reciproc din experienţa şi metodele de lucru, de înfrumuseţare a’’ locali­ DE TERENURI ŞPORŢţVE pionierii dţn judeţ pentru
pentru a asigura acestei iniţiative un deplin succes. a recolta şi preda comer­
tăţilor vom planta un nu­ — Pionierii judeţului vor
măr de 35 000 de arbori şi efectua în vacanţele şcolare ţului d,e şţat şi .cooperatist:
p.omi ornamentali; ’ vqm 500 OOP ore muncă voluntar- 15.90,0 leg măcieşe şi fructe
Acţiuni in sprijinul producţiei amenaja 14' ha zone şi spa­ patriotică, participînd la lu­ de pădure ; plante medici­
de 70Q00
nale îp valpape
spa­
a
lărgire
de
tii verzi, plantînd 5 000 ml
crările
gard viu şi 600 000 bu­ ţiului de şcolarizare, de lei.
Slmerla. Zilnic, la I.M.M.R. şl depou, zeci de căţi flori. apwnajare a laboratoarelor,
tineri ucenici şl elevi ai şcolii profesionale participă, — Vom efectua lucrări de împrejmuirea localurilor de COLECTAREA DE
după orele de program, la selecţionarea şi stivuirea întreţin ere' a spaţiilor verzi şcoli şi înfrumuseţarea lor. DEŞEURI
cherestelei sosite pentru reparaţii şi confecţii de existente ’ în localităţii^ In localităţile ’ Crişcior, Prip participarea tuturor
tîmplărie. urbane şi ţ-urplp din judeţ Romos şi Lunca Cernii pio­ pionierilor din .judeţ vom
Petrila. Uteciştii de la exploatarea minieră sint pe o suprafaţă de 38 ha. nierii vor efectua 10 000 colpcba şi preda următoare­
prezenţi zilnic în galerii, după încheierea şuturilor, De asemenea, pionierii din or.ş de mupcă voluntară la le cantităţi : 5 000 kg de­
unde efectuează lucrări de descongestionare a aces­ localităţile Deva, Petroşani, cqnştruptip localurilor de şeuri feroase ; 2 500 kg de­
tora. Cîte 15 tineri pe tură au participat recent la Haţeg şi celelalte oraşe ale şcqli, şeuri neferoase; 22 900 kg
aceste lucrări în sectoarele 1 Lonea şi" 7 Petrila. judeţului vor sprijini' aso­ — Alături de organizaţia deşeuri textile ; 30 009 kg
Orăştie. Peste 150 de tineri de la F. I. L. au U-Ţ-C., pionierii şi şcolarii deşeuri hîptie ; 125 kg be­
eliberat spaţiul necesar extinderii secţiei turnătorie. ciaţiile de locatari la în r vor participa efectiv la ,a- curi uzate ; 125 kg baterii
Ba „Vidra", în fiecare zi 100 de tinere de la secţia treţinerea locurilor de menajarea ’ şi întreţinerea uzate. .
velur îşi prelungesc programul cu o oră şi jumăta­ jopcă pentru copii. a Ş5 baze sportive. Răspunzând ■ chemării lan­
te, dînd producţii suplimentare în valoare medie de — Pionierii din comunele tr Echipei! pioniereşti de sate de pionierii din ,jude
6 000 lei. , Baia de Criş, Baru, Buqeş, contrpl obştesc îşi vor adu­ ţul Brăila prin realizarea r
ff* , ym&ăm m Hunedora. Comitetul municipal al U.T.C. a orga­ Dpbrp, Geoagiu, Pyi, Rapol- ce contribuţia lâ economi­ angajamentelor noastre, ne
nizat un şantier al tineretului în „micro 7",' unde, sirea combustibililor şi ’e-
Tinereţea nu-1 împiedică p» uteclstul Iile Dumltrescu, de la atelierul de mecanică I al C.S. tu Mare, Riţăta, Rîu de exprbpăto dprinţu fierbinte
Hunedoara, să obţină numai rezultate bune la «trnnyul la care lucrează. Iată-1 concentrat asu­ zilnic, cîte 40 de tineri lucrează la săparea şanţurilor nergiei electrice în unităţile de a mulţumi din inimă
pra iiţqrulul. , Foto : N. NEGRV pentru conductele şi instalaţiile aferente noului obiec­ Sălaşu de Sus, Topliţa şi şcolare ,şi locuinţele proprii. Partidului Comunist Ronţân
tiv social. < - Bucureşci vor efectua lu­ — Vom lua sub îngrijire pentru grija permanentă ce
crări de plantaţii în silvi­ toate monumentele istorice şi ne-p poartă.
Lucrări în agricultură La întreprinderea minieră Bar­ 1 I. l'lll IM. 1 !
pe
noi
care
„Sînt
multa
noţiuni
za, tinerii Învaţă mereu. 160 Iţi lp înţelegem mal uşor. Unele se TîvTî f>r. . 'I rv:
liceul
şl silvicultură continuă la studiile la industrial teo­ A învăţă continuu reiau din şppala profesională,
mi­
liceul
retic,
nier, la seral, 50 şjnt înscrişi la altele sînt legale de meserie.
In acpşte zile, sqte de ti­ secţia fără frecvenţă a iişeului, Este o necesitate obiectivă ridi­
neri participă la lucrările de 8’ şînt stupenţ’i la secţii fără Cluj, secţia fără .frecvenţă. Pî- carp se bătea 15 minute cu ba­ carea calificării, a idealului Se lucrează i la recuperarea restanţelor,
profesional al omului".
plantat puieţi în fondul fo­ frecvenţă ale institutelor de In- nă să ajungă aici, p urmat fili­ rosul şl asta cam de 30 de ani Minerul N. Năstase ştie că nu­
superior,
130
o
realizează
restier, de împăduriri, cură­ văţămînt clasele V-VIII, îşi 250 com­ era ’ şpolli profesionale, a liceu­ încpace, el comprimat într-un mecanic mai învăţînd îşi pcţate constţui
pletează
au
lui seral. Nu a ’ fost uşor. Fă­
cu
aer
nii-
profesio­
Lupă
ţiri de păşuni şi îmbunătă­ fost cuprinşi, nu pi ai în anul cea două săptămîni schimbul III nut, eliberînd astfel omul dp o viitorul. minieră' a şcoala cursul de dar mai sint unele nereguli...
urmat
nală
trecut, la cele 9 cursuri de ca­
ţiri funciare. Telegrafic, no­ lificare pentru mineri, prepara­ ea să poată avep după pmiezilş muncă istovitoare. Trandafir artificier, acum e înscris la li­
tăm cîteva acţiuni de acest tori, buldozerişti, forjori, zidari, libere pentru şcbalŞ. Experienţa Cerbu este convins că tineretul ceu şi propaite să nu se opreas­
aceasta l-a convins’ că timpul
trebuie să aducă noul, că în a-
gen. dulgheri, bobinatori', macaragii, că aici. (Ufrppre din pag. 1) tăietor şe chinulp de 15 mi­ gonale, jabri.cptâ deja, şă
40
mină,
locomotivă
lucrează
Hunedoara. 40 de tineri de mecanici schimbat în toamnă, pen­ la Constantin Mehedinţu după Ce nute cij p rangă şă potri­ poată fi „t/nnsformaţg'' în
şi-au
transportul
subteran,
la IM.H. au plpntat în zona tru un timp de acumulări, locu­ a absolvit şcoala de calificare Asţa aţa e, afirmărn şi noi, vească blpcql penţrq .tăiat. placaje.
Boşi 1600 puieţi, iar alţi 50 rile de muncă prin locuri bine­ De vorbă cu tineri care-şl continuă studiile de ajutor minei-! Elev fn 1 ulti­ dar trebuie .spus că indicele singyr J |n ppeşt timp, © S-a întărit şec,to,ru) dă
din alte întreprinderi şi in­ meritate în amfiteatrele studen­ mul an la liceul seral şi pasio­ de utilizare a maşinilor de cei puşi să-l ajute... preferă expediţie a iparrţiMrqi p,e go­
el
ne
măr r
cunpgştere,
ţeşti.
de
nat
stituţii au plantat în aceeaşi Gazeta „Tineretul şi produc­ turisea : „Din ce învăţ, văd lu­ tăiat şş prezintă cu aproape să se plimbe cb autostivuito- lea ferată. Ca urmarq, în 'pi­
zonă 1,500 puieţi. ţia" înregistrează realizărilp re­ se poate face mai larg dacă ceastă misiune studiul continuu mea altfel, înţeleg mei -bine 1,2 mp pe orp sub cel pla­ rul. lele de 19 şi 20 martie a.c.,
marcabile în muncă 1 ale acestor sîntem mai exigenţi, dacă ştim constituie singura cale de ur­ viaţa. La locurile de muncă în- nificat. s-au expediat cîte 3 vagoa­
ţlnţeg. 50 de utecişti din tineri, cel mai ades emulaţia renunţa pentru un timp la dis­ mat. ' „Liceul ne ajută foarte tîlnesc mulţi oameni care-şi cu­ Pe parcursul primei ture de Aducem la cunoştinţa se­
şcoli şi întreprinderi au tinerească’ spre cunoaştere şi tracţii.’ Specializarea în matema­ mult, sînt multe probleme, dife­ nosc bine meseria, de la care serviciu (la „Marmura" se cretarului comitetului de par­ ne (cu un vagon peste an­
îmi
plantat 1000 de puieţi. perfecţionare continuă, tradueîn- tică, elementele ,de trigonpme- rite calcule, pe care acum le re­ învăţ să muncesc şi cărora cu­ tid faptul că „măsurile" sta­ gajamentul pe care l-a luat
place
să
împărtăşesc
din
le
du-se în rezultate de cinste ob­ trie, desen tehnic s-au dovedit zolvăm singuri, nemaifiind obli­ lucrează 12 cu 24) în jurul bilite pentru bunul mers al conducerea întreprinderii in
Q
Densuş. Timp de 9 zile, ţinute la locurile' de muncă. extrem de utile în însuşirea noii gaţi să apelăm la cadre tehnice". noştinţele mele, să discut cu el, maşinilor de tăiat se adună treburilor nu se materializea­ ziua de 18 martie).
15 tineri şu împădurit o su­ Deşpre mobilările car.e în­ meserii de frezor, pornind de ia Victor Jula, de la atelierul şă-i ajut". dintre aceşti tineri şi o cantitate impresionantă de ză cu consecvenţă. Tovarăşul © S-a intervenit la Minis­
Fiecşre
’
epa de strungar învăţată în şcoa­
contlnpu,
studiu
deamnă
la
de­
prafaţă de 5 ha. spre interferenţele dintre muncă la profesională. Iar munca din minei, este în clasa a XII-a şi ca ei sînt mulţi, despre care deşeuri, deşi sînt oameni plă-. Adam Todor ne spune : terul Comerţului Exterior pen­
învăţ
„Eu
mărturiseşte
ne
:
ca
Vălişoara- Peste 100 de şi învăţătură, despre idealpri şi întreprindere îşi dă roadele în şă-mi îmbogăţesc cunoştinţele. secretarul comitetului U.T.C. pe tiţi pentru eliberarea locuri­ tru trimiterea fractelor pentru
întreprindere,
Nlcolae
nu
Stoica,
mal
rapidă,
uşoa­
elevi au participat la plan­ satisfacţii culese ' în ritmul tine­ însuşirea unor discipline iţiai facul­ Problemele ' legate de meserie, are decît cuvinte, de laudă, îşi lor de muncă de aceste de­ — Vom analiza aceste as­ relaţia vest.
ră
din
a
exemplu,
tarea a 11 500 puieţi de sal- reţii trăite plenar, ne-au vorbit, tate : mecanică teoretică, fizică spre' matematică, structura metale­ sacrifică timpul lor liber, mun­ şeuri. Abia către seară, la a- pecte în cadrul biroului co­ © Un grup dq specialişti
mă
lor,
geometrie
oîm. zilele trecute, cîţiva dintre a- eţc. ajută la lucru, la confecţii me­ cesc în schimburi de noapţe ca propierea orei de schimb se mitetului nostru de partid şi se află la cariera Ruşchiţa
ceşti tineri.
Orăştie. Elevi ai liceului Frezorul Nlcolae Popa, de la La atelierul de reparat perfo­ talice. Faptul că muncim ne să înveţe. Dar nu se plîng. Sînt dă bătălia pentru transportul vom lua măsurile cuvenite. pentru perfectarea mult dis­
că
găsit
mulţumiţi
prin
şi-au
mult
învăţatul
gconomic, cirpa £00, au .cu­ atelierul minei Bprza qşte stu­ ratoare, lăcătuşul Trandafir Cer­ sprijină foarte devenit o şi necesitate cunoaştere calea împlinirii, cău- deşeurilor, acţiunea antrenînd In ultimele două zile s-au cutatei probleme a blocuri­
bu
continuu
s-a impus în cadrul colecti­
a
răţit 18 ha .păşune. dent în anul III’ la facultatea vului prin raţionalizările pe ca­ peptru un muncitor modern". tind ga prin învăţătură să se şi pe tăietorii primei ture şi luat şi alte măsuri menite să lor ce nu confirmă.
Călan. Peste 200 ml de- de materna tlcă-mecanică ş Uni­ re le-a conceput. Spre exemplu, Adrian Arpaş, de la antezdro- cţesăvîjrşească continuu. pe cei din tura a doua. Deci, conducă la recuperarea ră­ © Şeful atelierului .prelu­
oolmatări de şanţuri au rea­ versităţii „ B a b eş —B ol y ai“ din la bucşa sfredel, o operaţie la bltor, Învaţă cu multă plăcere. ILEANA MUREŞANU preluarea schimbului’ nu se mânerii în urmă la producţia crare, tqvarăşul Alexandru
lizat tinerii din oraş. - face „din mers" şi consecin­ de placaj, dintre care con­ Varga, şi,-a luat angajamentul
semnăm :
ţa e vizibilă. # Sy caută posibilităţi ca să depăşească planul la pla :
caj finit pe luna martie cu
Nici muncă fără pîine, nici pîine fără muncă mltgte dq aflrmgre pfin rpup- Lp o maşină de tăipt, un producţia de contururi poli­ peste 700 mp.
în
acelaşi
că,
pedepjseţte,
timp, pe cei cape ignqrq şi TT
batjocoresc aceste ’ posibili­
tăţi. Klptzl Ladlşlau, din De­
U
„De ce să muncesc EU, dacă munceşte TATA si va, face acpfn 6 lupi de în-
se încadreze îp munpă a nOPS Conducerea nu trebuie să se acopere cu
chispare, peptru că îp lo.c şă
n 1 î »
injurii ceîop pe i-au înting’ îp
Azi muncim mai bine ca ceul, în condiţii la care vârst­ membru activ, cinstit şi har­ localuri frecventate zilnic. mod repetat q mină de aju­
/
ieri, mîine vom munci mai nicii, părinţii lui, n-ar fi nic al ei! Ruşinoasă ocupaţie pentru tor, a ponegrit mupea, pe ,cgi
bine ca azi. Aşa ne scriem de putut visa. A intrat la Facul­ Ioan Ciochină este un tî­ un tînăr! Deşi promite mereu care muncesc pentru a-i asi­ ci să participe efectiv la redresarea producţiei
trei decenii încoace istoria — tatea de construcţii din Timi­ năr zdravăn. „Să răstoarne că se va angaja, că va munci, gura şi Ipi, trîpfjlayului, con­
biografie a tării, a fiecăruia şoara. A făcut 2 ani. In anul munţii, nu alta" — ne spu­ continuă viaţa asta murdară diţii cît mai bune de viaţă.
dintre noi. Pentru că este III a fost exmatriculat. Pen­ nea un ofiţer de miliţie. Dar de parazit, arătat cu degetul, Din Brăila, Gheorghe pri- (Lfrmare ţfin pag. 1)
limpede pentru oricine că tru beţii, jocuri de poker, ne- „munca" pe care o face el ocolit de oamenii cinstiţi. goraiş a nimerit ţocipai în De­ tilizare scăzut. Defecţiunile Toate neregulile semnal;
numai muncind astfel, acum învăţătură etc. După doi ani pentru societate se numeşte Dacă spcietatga noastră o- va. Vagabondind, fugind de mecanice de ţqt felul se ţin te pe fluxul’ de e^tracţi
ir tre
cînd muncim pentru noi, cînd se înscrie la Facultatea de chiul, beţii — o cafea de la fpră pentru fiecgre {J ţ muncă. „Specialitatea" lui rînduri ca lucrările de pre­ lanţ, deşi utilajul este in­ a cărbunelui'şi rpai pleşS
gătiri din stratul 15 să fie
trodus în subteran după o
rolul muncii noastre se în­ construcţii din Cluj, în anul unul, o ţuică fie la altjul —, rnembrii ei pqşibiiităţi neli- „fără ocupaţie", restaurante­ revizie generală. compartimentul electron^
toarce înzecit la noi, ne vom III. In februarie 1973 a fost le şl cutiţul la cingătoare. orientatg cppform — necesită­ canic au una şi aceşa:
ţilor
producţiei
spunea
.putea aşeza ţara, pe fiecare exmatriculat şi de aici. A ve­ Indruippţ şă mupcepşeă, şă minerul şef de brigadă Ni- Adunarea generală a oa­ cauză: nerealizareă' 1
jdintre noi, acolo unde ţin- nit la Deva, la părinţi. Vaga­ se încadreze .omepeşte în so­ colae Bratu. Avem astăzi menilor muncii a mai sta­ timp şi ţie calitate a ir
|tim — pe înalturile bunăstă­ bonda. El zicea că se distrea­ cietate, a refuzat de fiecare bilit, ca o măsură cu ter­ treţinerii şi reparaţiei 1
rii, civilizaţiei, prosperităţii. ză. I s-a oferit serviciu la a- dată. Deocamdată i s-a dat o surpriza că o bună parte men permanent, atingerea utilaje. Neresppcţare.p gr;
dip’ lipia ţie front activă nu
Cînd iubim aceste idealuri telierul de proiectări al între­ nmepdă-ayertişment dp 500 ăst? pregătiţă corespunză­ zilnic| a 2 ml avansare la ficelor de reparaţii nu po;
i asudăm pentru înfăptuirea prinderii de industrie locală. lei- Ipacă nu va înţelege, glu­ tor. abptaj,ele fronţgle dotate te duce în final decît 1
or, devin cu atît mai urîte A refuzat. AU post i ş-a ofe- ma Sie va îngroşa! Copducerea minei adpptă cu complexe mecanizate. A- pier,deri de cărbune, la fie
jia phjp faptele acelora care rj't la „Marmura" Simeria. A Cipci exemple. Cinci buru­ o soluţie de ultimă oră. ’ Gră­ cest lucru nu a putut fi rar care loc de muncă în pai
vor TOTUL de la societate, lucrat 8 zile şi a plecat. Acum ieni într-o societate al cărei beşte punerea in exploata­ alizat datorită multiplelor te. Toţi minerii a căror pâ
defecţiuni
ce
mecanice
au
fără a da ceva, chipurile bea, joacă cărţi, vagabondea­ crez este munca, întrecerea re a stratului 15 în blocul rere am trecut-o cu majus
schimonosite ale unor tineri ză. pe sine. Citeam recent că pen­ III N, motiv pentru care avut loc în mod special la cule în carneţel spunea
— puţini la număr — arătaţi — De ce să muncesc EU, sionarii dintr-o mare între­ s-au plasat aici trei bri­ transportoare. Numai în ul- acelaşi lucru : exigenţa fa
3
tirpele
cum
după
luni,
cu degetul drept paraziţii so­ dacă munceşte TATA şi MA­ prindere din Valea Jiului au găzi. Vitezele de avansare refultă dintr-o statistică a ţă de lucrările efectuate î
atelierul
mecanic
trebui
cietăţii. MA — spune Mircea şi face hotărit să revină în fabrică, jatinse în prezent la aces- copducerii minei, s-au înlo- întărită. Şi se mai recr
— Cum are putere tiparul mare hâz din treaba asţa, şă sprijine procesul de pro­ jte locuri de muncă nu pot cujit cuplaje, 6tele de acţio­ noştea că nici minerii n
ajuns la anii maturităţii — chipurile vrea să arate cît |de ducţie. Alţi oameni pjunşi la şă .satisfacă- Ingiperul nare şi lanţuri într-un nu­ folosesc în multe căzui
spunea o dată un mingi' din isteţ e el. Ruşino.asă isteţime! anii pensionării se despart de Gheorghe Marchjş, şeful măr exagerat, de ordinul aşa cum trebuie utilajul p
Lonea, cu 37 de ani de sub­ Cînd te gândeşti că şi un ijn- mun,că cp inima ştrîpşă. Pen- şectorului II, arăta şi la a- suţelor de bucăţi din fie­ care îl au în dotare, un:
teran la activ — să ducă ce­ valid de răzb.oi, un om nepu­ trp că mpnea, activitatea sil­ fiunarea generală a oame­ care sortiment. dovedind dezinteres pentr
va la gură, să mănînce, să tincios, lovit de soartă, nu nică este cea care ne dă la nilor .muncii că mărirea vi­ r— O parte din minusul întreţinerea lui.
poate trăi fără să muncească,
bea, să fumeze, să şe bucure să nu facă ceva! urma urmei sublima satis­ tezelor de avansare se poa­ acumulat în prima jumă­ Din partea conducerii ex
de viaţă, atunci cînd el nu facţie a yieţii, satisfacţia că te realiza numai prin int.rq- tate a lunii martie — ne ploatării am primit asigu
dă nimic vieţii, ba O face u- Un alt exemplu: Popescu trăim, că sîntem de folos. Şi ăucerga mecanizării la tă­ spunea tehnicianul Vasile rări că planul pe luna mar
r.îtă prin felul lui de a trăi pe Radu-Lucian tot din Deva. atunci, ,n-aveip oare înalta iere şi încărcare. Lucru Purice, preşedintele comi­ tip va fi realizat integra!
seama societăţii, a noastră, a Viaţa înseamnă pentru el datorie sg plivim aceşte cîte­ normal şi firesc. Dar cpm- tetului sindicatului pe ex­ Cum ? Deocamdată nu s
fă-
partimentul
mecanic
a
celor ce muncim pentru ide­ chefuri zilnice, beţii, scanda­ va buruieni care şe numeşc put prea puţin în acest ploatare — se datoreşte şi ştie precis. Se speră pe
alul ce ni l-am stabilit? luri. In repetate rînduri i s-au paraziţii societăţii, pe acei şens. Combina PK-7, ' deşi defecţiunilor mecanice sur­ urgentare a lucrărilor me
Mircea Radu, din Deva, oferit locuri de muncă. Dar care vor să trăiască cît mai pusă pu întârziere în func­ venite la diverse utilaje, uite să asigure punerea. îi
strada Liliacului nr. 7, este cum era să-şi pupă palmele bine, fără a ppne up ştrop de ţiune la una din cele trei lu- mai ales la cele de trans­ funcţiune înainte de ter
port. Datorită acestora, pro-
—Cum, să mal şl munceas că bietul băiat ?
un asemenea tînăr. A termi­ la efort? Mai bine parazit Dacă al şti cit se chlnule cu cartea... sudoare Îp temelia ei? prări, nu reuşeşte să aib,ă dupţia înregistrează oscila­
nat şcoala generală, apoi li­ într-o societate decît un Desen : M. CARANFIL q. IGNAT fi inie decît un grad de u- ţii cu o frecventă neadmisâ. men & unor capacităţi şi<
producţie.
T