Page 73 - Drumul_socialismului_1974_03

Proletari din foafe ţările, uniţi-vă I CONSILIUL DE STAT
AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

D E C R E T

Pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
In temeiul articolului 64, punctul 1 din
Constituţie,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste
România d e c r ' t e a z ă :
Articol unic. — Se convoacă Marea Adu­
nare Naţională în a douăsprezecea sesiune a
celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 28 mar­
tie 1974, ora 10 dimineaţa.
* Preşedintele
Consiliului de Stat :

NICOLAE CEAUŞESCU
Anul XXVI Nr. 5 969 VINERI 22 MARTIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI

erpres relateaza
3
. : - -
ANGAJARE FERMĂ IN REDUCEREA tri • rora se pot alcătui garni­
întreprinderile de
turi cu diverse utilizări. In
mobilă din ţară această unităţile sînt profi­
direcţie
late
producătoare
CONSUMURILOR ENERGETICE ■: realizează în prezent de la Codlea, Rădăuţi şi
2500 modele de
Iaşi. Pentru garniturile rus­
mobilier tic, utilizînd elemente deco­
rative de inspiraţie folclo­
Fără a mal insista asu­ pierderilor şi eliminarea ri­ tivă s-a elaborat un plan jeior şi A.M.C-urilor penftru rică, a fost specializată fa­
pra importanţei maxime pe sipei agenţilor energetici. de acţiune care să soluţio­ executarea lucrărilor de întreprinderile de mobilă brica „Libertatea" din
care o are, în această eta­ Conducerile secţiilor au tre­ neze unele probleme de an­ •introducere a bigazului la din ţară realizează în pre­ Cluj.
pă, economisirea resurselor cut la „inventarierea" tu- vergură ale combinatului cuptoarele bluming 1300 zent peste 2 500 modele de
energetice, aş menţiona pentru economisirea gazu­ mobilier. Numărul mare de 33 000 000 kWh
doar că în cadrul Combi­ lui metan şi utilizarea la sortimente, însoţit de soli­
natului siderurgic Hunedoa­ .• A maximum a combustibililor citările mereu crescînde din energie electrică
ra — care este un mare Sâ gospodărim cu maximă ? locali, rezolvarea finanţării partea beneficiarilor, a im­ livrată peste plan
consumator de asemenea şi introducerii în planul de pus ca o necesitate speci­
valori — s-a produs o a- ■ răspundOră^ppmbusţibBii, : investiţii pe anii 1974—1975 alizarea producţiei pe anu­ Termocentrala de la Bor-
devârată cotitură în această RISIPEI! energia, carburanţii A a lucrărilor instalaţiilor de mite tipuri sau grupe de zeşti — care produce mai
direcţie. încă din noiembrie cazane-electrofilbre pentru mobilier. Combinatele de multă energie electrică de-
a
1973, în lumina hotărîrilor cuptoarele Martin de 400 prelucrare Tirgu lemnului din cît furnizau toate întreprin­
şi
de
Arad
Mureş,
&e partid şi de stat adop­ tone nr. 1 şi 2, terminîndu- derile de electricitate din
tate, în cadrul combinatu­ turor problemelor privind cu privire la raţionalizarea se, în acest fel, acţiunea de pildă, sint profilate pe mo­ România anului 1938 — a
Complexele
bilă
stil.
de
lui nostru s-au luat mă­ gospodărirea acestor valori, consumurilor energetice, recuperare a căldurii ga­ prelucrare a lemnului din livrat, peste prevederile de
suri. ferme pentru raţiona­ întocmind planuri concrete cum sînt: punerea în func­ zelor arse la oţelăria nr. 2 Suceava. Rădăuţi. Drobeta- plan aie primului trimes­
lizarea consumurilor ener­ de acţiune, cu responsabi­ ţiune a instalaţiilor de ca- şi rezolvîndu-se în mare Turou Scverin. Constanţa. tru. aproape 33 000 000 kWh.
getice, producerea, trans­ lităţi şi termene de aplica­ zane-elcctrofiltre la cup­ parte problema poluării Focşani. Blaj şi din alte Potrivit bilanţului întocmit,
portul şi utilizarea cît re, planuri care s-au cen­ toarele Martin de 400 tone oraşului Hunedoara. O alta părţi ale ţării — pe mobilă energeticienii din Borzeşti
mai eficientă a diverselor tralizat la nivelul combi­ nr. 5, 6, 7 şi 8, care să re­ a r fi terminarea lucrărilor modernă, care deţine mai livrează, zilnic, peste sarci­
forme de energie, încadra­ natului, rezultînd 741 de cupereze căldura gazelor de investiţii privind recu­ mult de jumătate din în­ nile tic plan. circa 500 000
rea în consumurile speci­ măsuri scadente în perioa­ arse şi să elimine poluarea perarea condensului de a- treaga producţie a ramu­ kWh energie electrică, în
uzina
la
bur
cocsochimică.
reducerii
condiţiile
consu­
rii. Un loc aparte îl deţine
fice planificate, reducerea da 1973—1974. In perspec- mediului, procurarea utila- al cărei efect se apreciază Atelierul de rertuctorl rte^ la F.I.L.. Orăştie. Intre cei mai mobila „viitorului apropi­ mului de combustibili şi a
că va duce la economii de destoinici muncitori se numără şi rectificatorul Petru Imune an» at". alcătuită din piese de- celui de energie necesară
circa 1000 tone combusti­ prezent în Imagine. El realizează numai lucrări de bună calitate. montabile, cu ajutorul că­ pentru utilitate proprie.
Foto : VIRGIL ONOIU
Gri]ă sporită pentru bil convenţional pe an. 741 de
Realizarea
celor
economisirea energiei electrice măsuri în cadrul combina­ CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMAVARA
tului, în anul 1974, se a-
preciază că va duce la ob­
DILJA. Paralel cu activitatea de ex­ evitării opririlor accidentale a agregate­
tracţie, la mina Dîlja există preocupări lor şi instalaţiilor, raţionalizării ilumina­ ţinerea unor economii de
multiple şi pentru reducerea consumului de tului. A fost adoptat un plan de măsuri, 20 000 tone c.c. şi 4 000 000 Ne arde pe degete să extindem
energie electrică şl combustibili. La sec­ a cărui realizare, comitetul de partid şi kWh energie electrică. A-
torul VIII transport s-a pus de curînd conducerea sectorului o urmăresc cu
în discuţia comuniştilor acest important consecvenţă şi răspundere. Lucrătorii ceasta va fi pe deplin po­ ii
capitol din activitatea exploatării. Cu Dumitru Voiasciuc, Iuliu Pop, Deneş Ca- sibil deoarece s-a trecut la irigaţiile, dar... găsim „justificări
acest prilej, s-a accentuat asupra folo­ rol şi alţii s-au angajat ca, împreună cu
sirii raţionale a locomotivelor la truns- ortacii lor, să depună eforturi susţinute VICHENTE OLARIU
inginer tehnolog la
portul pe orizontală — în scopul elimi­ pentru realizarea unor bune rezultate Atelierul proiectări sisteme In programul judeţean de trebat-o pe contabila şefă a ce amenajări pe terenul a- tor general adjunct al Direc­
nării funcţionării acestora în gol —, uti­ şi în privinţa economisirii combustibilului îmbunătăţiri funciare se pre- „ unităţii. tovarăşa Eugenia flat între Deva şi Sîntuhalm. ţiei generale agricole jude­
lizării judicioase a utilajelor şi instala­ şi energiei electrice. regimuri energetice din vede ca în acest an la coo­ Buda. unde s-ar putea iriga circa ţene. proiectul de irigaţii în­
ţiilor care deservesc extracţia pe verti­ PETRU GĂINA C.S. Hunedoara perativa agricolă din Deva — Să ştiţi că pe noi ne 100 hectare. Este vorba de tocmit trebuie materializat,
cală şl orizontală din rampele puţurilor, corespondent să fie amenajată pentru iri­ arde pe degete problema ex­ o investiţie mare şi ne gîn- el făcînd parte din progra­
(Continuare in pag. a lll-a) gaţii o suprafaţă de 170 hec­ tinderii irigaţiilor. Dacă am dim s-o facem numai dacă mul judeţean de îmbunătă­
iTrrrtmirimm nu
tare, pe lingă cele. 200 hec­ avea măcar 50 de hectare avem certitudinea recuperă­ ţiri funciare. Se mai Sntîm-
tare pe care trebuia ca sis­ de lucernă irigată am putea rii sumei cheltuite Dacă dc plă însă ca numai după* in­
temele sâ intre în! funcţiu­ spune că am. scăpat de bă­ la O.I.F. s-a insistat să ex­ sistenţe şi intervenţii unii
ne ui anii 1972'şi Î973. Cum" taia de cap "pe "care' 'ne-o tindem irigaţiile, ei să exe­ se hotărăsc sâ treacă la trea­
se materializează âcest dezi­ dă asigurarea bazei furajere. cute lucrarea pe răspunde­ bă. La C.A.P. Deva sînt con­
Un Imperativ major pe derat de importaisţă hotărî- — Cine vă împiedică să rea lor. t diţii şi nu mai trebuie nici
toare pentru sporirea pro­ puneţi această dorinţă acută Situaţia expusă este dc un moment de aşteptare pen­
ducţiei agricole ? în aplicare ? neînţeles.- paradoxală chiar. tru a trece la amenajarea
j agenda difuzorilor de carte sistemelor de irigaţii prevă­
Pînă acum. cooperativa a — Cauzele ar fi mai mul­ Unitatea simte acut necesi­
amenajat 50 de hectare pe te. De la început vreau sâ tatea dc a extinde sistemul zute. mai ales că situaţia ac­
tuală impune sâ fie folosite
Trimisul nostru la „Marmura" Slmeria relatează : i Cartea social- care se pot face irigaţii la ţ precizez că sursa de apă es­ de irigaţii. însă se invocă toate posibilităţile de a iriga
fel de fel de motive, care
Şi
de
legume.
aici
grădina
te asigurată, deoarece sîntem
însă — ne spunea şeful fer­ aproape de rîul Mureş. Sînt sînt ridicate la rangul de suprafeţe cît mai mari de
A mei legumicole — mai tre­ şi proiecte întocmite. La in­ aşa-zise cauze obiectîVe. pen­ teren. cooperativei a-
Conducerea
Intre tentaţii şi realitate | politică să fie larg buie curăţate canalele şi a- sistenţele Oficiului de îmbu­ i tru a „justifica" lipsa dc de aceeaşi părere ? Aşteptăm
gricole în cauză nu este oare
am
îndeplini-
nătăţiri
funciare
preocupare
pentru
prins
duse unele piese penţru mo­
in planul de producţie 350 000 rea unei sarcini din planul
stabil.
torul
in­
Realizarea
lită la toate tegrală a planului de iriga­ lei investiţii pentru irigaţii, ţ de stat. — Fireşte, aprecia tovară­ un răspuns concret. prin
,
fapte, la întrebare
dar nu am primit avizul or­
Dacă „Metronomul" nos­ tie, inclusiv, am realizat în — Ieri am tăiat vreo 18 ţii stă sub un mare semn de ganelor locale pentru a fa­ şul ing. Emil Chirilă, direc­ N. TlRCOB
întrebare. De ce ? — am în­
tru n-ar avea proprietatea plus faţă de prevederi 1 000 fîşii de placaj din blocul
sa caracteristică, pur func­ mp de placaj finit. Aceasta acesta — ne explică Doinei
ţională, de „pendulare" ra­ înseamnă că mai sînt de Ocoş, tăietor — şi azi, dacă
pidă între sarcinile de plan recuperat 2 796 mp. Pe ce­ n-aş fi primit plăci mozai­
şi rezultatele obţinute, am le 10 zile lucrătoare cîte mai cate, l-aş fi terminat de tă­ de cititori PAGINA A II-A IN PAGINA A III-A
fi de-a dreptul tentaţi ca sînt pînă la sfirşitul lui iat şi aş mai fi lucrat la
la „Marmura" Simeria să martie va trebui, deci, să unul.
culegem în carneţel numai realizăm în fiecare zi cîte Traian Lazăr, tot tăietor, Civilizaţia noastră socia­ Ferma zootehnică — model • Să gospodărim cu maximă răspundere
imagini despre iscusinţa şi 860 mp de placaj finit, pen­ îl ajută pe Ocoş. listă, în dezvoltarea sa
forţa cu care oamenii ştiu multilaterală, solicită omu­ combustibilii, energia, carburanţii
să ivească frumuseţi în pia­ — De ce nu lucraţi pe lui nou, constructor în de organizare, producţie
tră. maşina dumneavoastră ? sensul larg, complex, al • Oraşul în haina de lucru a primăverii
Fondul nu s-ar îndepărta ii In 20 martie s-au pro­ — S-a stricat de două zi­ vieţii modeme, o înaltă şi
prea mult de realitate, în- dus in plus 121 mp placaj le. Pe 8 ore executam cu solidă conştiinţă politică, şi eficienţă • Semnal
şi
instruire
ideologică
o
/ trucît la unitatea respectivă finit. maşina respectivă circa 15 morală de cea mai temei­
se obţin rezultate bune la SS Minusul s-a redus Ia mp de placaj. nică factură. Răspunzînd
toţi indicatorii de plan, iar 2 676 mp. I.a cîţiva metri de cei acestei necesităţi, societa­
fizic, la aproape toate sor­ doi, mai stagnează o maşină. tea a creat şi creează di­
timentele există depăşiri. — Este pentru recondiţio­ verse forme şi modalităţi
Cu excepţia placajului fi­ nat plăci mozaicate — ne de informare şi documen­
nit, la care s-au acumulat, tru a raporta realizarea in­ spune maistrul Alexandru tare, de însuşire a politi­ Cu formaţiile artistice din Geoagiu, in Capitală
pe primele două luni ale tegrală a sortimentului. A- Varga, şeful atelierului. cii şi ideologiei partidu­
anului, serioase rămîneri în cest lucru va fi posibil, Stagnează fiindcă nu are lui, a concepţiei materia-
urmă. De aceea, păstrînd întrucît în ultimele zile cine lucra pe ea în acest list-ştiinţifice despre lume Duminică dimineaţa, printre bucureştenii mati­ de la Conservatorul „Ciprian Porumbescu", binecu­
tradiţia bătăii „Metrono­ realizăm în mod constant schimb, muncitorul este ple­ şî viaţă. nali ca de obicei se discuta aprins vestea că la noscută autoritate în materie.
mului" şi „filtrînd" poezia producţii zilnice peste can­ cat în concediu. In munca politică şi cul- ceasurile 11, la Muzeul satului, într-un cadru de — „Un spectacol tonifiant, plin de vigoare", în­
prin adevăr, trebuie să sub­ titatea menţionată. De pil­ tural-educativă de masă, rară ambianţă, vor dansa căluşarii din Geoagiu, vor tăreau aceste aprecieri comentariile prof. univ.
liniem că întregul colectiv dă, In 18 şi 19 martie am Ne gindim dacă n-ar fi activitatea cu cartea poli­ cînta neaoşe melodii de prin partea locului soliştii Ilary Brauner de la aceeaşi prestigioasă instituţie
al unităţii, în frunte cu co­ produs 915 mp şi, respectiv, fost mult mai util ca La­ tică. propagarea ei eficien­ şi taraful căminului cultural şi vor sfredeli aerul de specialitate.
muniştii, mai are încă de 902 mp de placaj. zăr — care are maşina stri­ tă, cu rezultate concrete pe limpede de pe malul lacului Herăstrău perechile In după-masa zilei, artiştii amatori din Geoagiu,
făcut eforturi serioase pen­ O imagine demnă de re­ cată — să lucreze pe maşi­ planul acumulărilor re­ de „învîrtită" şi „haţegană" ale aceluiaşi cămin. au făcut un tur prin centrul oraşului, aducînd în
tru a recupera minusurile ţinut este aceea că la în­ na de recondiţionat plăci prezintă o latură esenţială, Dar, în mod deosebit specialiştii în arta cîntului şi atmosfera frumoasei noastre Capitale zvon de stri­
la placaj. Este posibilă în­ treprinderea simeriană exis­ mozaicate, de unde lipseşte primordială. Asigurarea di­ dansului — scriitori, publicişti, etnografi — au o- gături de pe Valea Geoagiului. La rugămintea ce­
făptuirea acestui deziderat tă de cîtva timp încoace, omul. Iar Ocoş să-şi conti­ fuzării în rîndul maselor norat cu prezenţa lor pe cei aproape 80 de artişti tăţenilor, adunaţi în număr mare, s-a încins o în­
pînă la finele trimestrului ? mai multă „mişcare". B'ac- nue munca de despicare a a documentelor de partid, amatori ai căminului cultural din Geoagiu, la adre­ vîrtită şi o haţegană în piaţa din faţa Casei Cen­
— Conform preliminărilor torii răspunzători de soar­ fîşiilor de placaj pe „Gre- a producţiilor editoriale sa cărora s-au făcut calde aprecieri. A fost apre­ trale a Armatei, iar apoi un căluşar. Apariţia pri­
făcute recent — ne-a rela­ ta producţiei se află tot mai gori"-ul său. E numai un politice şi ideologice, isto- j ciată virtuozitatea jocurilor, vivacitatea cu care cele mei şi celei de a doua generaţii a produs excla­
tat tovarăşul Adam Todor, mult timp în mijlocul oa­ gînd. rice şi sociale este princi- i patru generaţii de căluşari şi-au etalat meşteşugul maţii de plăcere şi aplauze, dar apariţia „greilor"
secretarul comitetului de menilor, al celor care pro­ Ora 14, la linia „Cappelli". pala preocupare a organe- j ponturilor. Cuvinte de stimă şi respect ap exprimat (oameni între 46’şi 53 de ani) a produs o adevă­
partid — pînă la sfirşitul duc direct placajul finit. O maşină de despicat (nu * lor culturale, în primul | atît spectatorii, însoţite de aplauze repetate, cît şi rată explozie de „bravo".
lunii martie ne vom realiza Cu toate acestea, posibilităţi singura) stagnează. ,,‘I-au rînd a editurilor şi, apoi, j specialiştii, care s-au întreţinut la sfirşitul spec­ Seara, taraful, soliştii, cele 4 generaţii de călu­
sută la sută prevederile de „nerecuperate" mai există, luat cei de la atelierul me­ a difuzorilor — bibliote- j tacolului cu artiştii amatori şi cu organizatorii. şari şi cele două forma ţii de dansuri de pe Mureş,
plan la placaj. loc pentru o mai bună or­ canic o piesă pentru a o cile şi librăriile. j au prezentat un spectacol ia Ateneul tineretului.
— Am făcut şi un calcul ganizare — de asemenea. In judeţul nostru i-iu ; — „Sînteţi oameni de suflet şi pricepuţi ca puţini O zi grea, încărcată cu trei spectacole şi repeti­
— a ţinut să menţioneze ...O maşină de despicat MARIN NEGOIŢA înregistrat importante suc- \ alţii în folclorul nostru" — a spus reputatul scriitor ţiile de aclimatizare, dar şi cu satisfacţia de a fi
tovarăşul ing. Gheorghe „Gregori", în loc de placaj, cese în munca biblioteci- I şi publicist Paul Anghel. arătat cetăţenilor din Capitala patriei cît de fru­
Boşorogan, directorul între­ finisa cu discul diamantat... N. STANCIU i — „Un spectacol frumos, care ne-a plăcut mult" mos se cîntă şi se joacă pe la noi.
prinderii. Pînă în 19 mar­ plăci mozaicate. (Continuare In pag. a lll-a) — a ţinut sâ sublinieze prof. univ. Emiilia Comişel
(Continuare In pag. a lll-a) j Prof. PETRE TlRĂU
Hărnicie în parchetele forestiere INSTALAJiE toate cartierele şt ale locali­ o- doara, I, s-a olasat organizate torii' de la fermele de patru coo­ prezenţi au aplaudat bunele se vor îmbunătăţi In
pe
lo­
cn
cul
pe
ţară,
tăţile
componente
în
ca­
celor
ale
vaci
căldură
multă
condiţiile
simţitor
de
mod
DE SPALAT
raşului de pe Jiul de est.
drul
întrecerii
date
agricole
răspunsuri
Ana
pro­
şi
muncă
SI USCAT Fa ea participă, prin de M.C.I. Numărul abo­ perative din cadrul de comu­ Asner, Ladislau de Pitulice, mecanizatorilor de viaţă ale
ducţie
nefami-
AUTOTURISME muncă voluntar-patrioti- naţilor ei a trecut de nei. Schimbul de experi­ Ioan Biro şl Ana Rulcan, liştl.
DOBRA. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la sec­ că, mii de tineri şi vtrst- 2 000, iar numărul total al enţă s-a desfăşurat la care «-au olasat pe prime­
torul de exploatare a lemnului Dobra, în frunte cu co­ In cadrul atelierului nlci, precum şl unităţile meselor servite în 1973 se C.A.P. Jeledlnţi. Aici, du­ le locuri, obţinînd pre­
muniştii, depun eforturi susţinute pentru realizarea sar­ „Autoservice" din muni­ economice locale. Este de ridică ia impresionanta pă vizitarea fermei zoo­ miile I, II şi III, respec­ VREMEA
atenţia
a-
cifră de 1 195 954, de do­
se
care
reţinut
purtat
dis­
s-au
tehnice,
tiv menţiune.
Deva,
aparţinător
cipiul
cinilor de plan şi angajamentelor asumate în marea în­ de cooperativa meşteşugă­ cordă, In cadrul acţiunii, uă ori mai multe decit cuţii privind metodele de
te­
dotării
trecere socialistă, pentru întîmpinarea cu rezultate deo­ rească din localitate, a so­ amenajării de şi joacă pen­ în 1972, din care 525 037 îngrijire şi furajare a Pentru 24 ore
renurilor
căile
u-
sebite a celei de a XXX-a aniversări a Eliberării patriei sit o instalaţie automată tru copii, a zonelor din mese servite la abonaţi, vacilor, producţii obţinerii de IN CONSTRUCHE - Vreme frumoasă. cu
60 789 mese pe bonuri flo­
nor
sporite
şi
şi Congresului al Xl-lea al partidului. Pe perioada scur­ de spălat Peste uscat auto­ incintele întreprinderilor, tante, 95 889 mese la me­ lapte. O CASA DE CIMP Şl cerul variabil. Vînlul va
cîteva
zile
turisme.
inten­
cu
să din acest an, planul producţiei marfă a fost depăşit agregatul va fi pus In din preajma unităţilor niuri speciale, 57 960 me­ UN ATELIER MECANIC sufla moderat, şi tempo­
locale
sificări
cu peste 650 000 mii, realizîndu-se suplimentar 1 100 mc funcţiune. culturale şl de deservire, se prin virament şi 456 270 CONCURS EDUCATIV rare din sud-vest. Tem­
servite
mese
bufete­
prin
buşteni de fag, 500 mc buşteni de stejar, 700 mc lemn a bazelor şl mlcrobazeloi le de incintă. peratura va fi cuprinsă
clubul
pentru celuloză, 1 200 mc lobde industriale, 780 traverse MII DE TINERI sportive (stadioane, popi- al I.a I.C.S.H. a Constructorul tie I.a din secţia S.M.A. Orăş­ între 21 şi 26 grade ziua,
Jeledinţi
satul
s-a
Ioc
avut
înguste, 250 tone lemn de foc. Şl VIRSTNICI DAU O cărli, terenuri de volei SCHIMB DE miercuri, cu ocazia Inml- început construcţia miel iar noaptea între 4 şi 9
La aceste succese, o bună contribuţie şi-au adus-o par­ NOUA FATA ORAŞULUI etc.). EXPERIENŢA nării carnetelor noilor case de cînip pentru me­ grade.
organizaţiei
chetele Prislop, condus de maistrul Ioan Negru, Valea CANTINA-RESTAURANT membri un ai concurs edu­ canizatori, care va cu avea
două
dormitoare
10
U.T.C.,
cu Brazi, condus de Partenie Ancuţa, Stînceşti-Ohaba, Consiliul orăşenesc Pe- Comitetul comunal de cativ pentru tinerel cu locuri, cantină, sală de Pentru următoarele
trila al Frontului Unităţii PE LOCUL I partid şi Consiliul popular mese, bucătărie şi căma­
condus dc Petru Boian. Socialiste a declanşat o comunal IHărtineşti au tema „Eroi au fost, croi ră, precum şi a unui a- două zile
EMIL NICULA amplă acţiune de înfru­ Cantlna-restaurant „St- organizat ieri un schimb sînt. eroi vor rămîne". telicr mecanic sub ace­
frumoasă
Vreme
secretarul comitetului de partid museţare şi gospodărire în dcrurgistul", din Hune­ de experienţă cu îngriji­ Cei peste 100 de uteciştl laşi acoperiş. In acest fel. duroasă cu cerul noros. şi căl­
al S.E.L. Dobra