Page 74 - Drumul_socialismului_1974_03

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 969 © VINERI 22 MARTIE 1974
tf-w.j&'^LHP'giMa^'gg. ^AgyjaiiBggaPcy^
g^g^gsKy»gis^:L'gff^

Obţinerea unor rezultate cit mai bune în Asigurarea bazei

Î n g r i j i t o r i f r u n t a ş i
creşterea efectivelor şi a producţiei

In sectorul zootehnic al cooperativei de la Eliberarea patriei şi a Congresu­ furajere - problemă
lui al Xl-lea al partidului.
agricole de producţie din Geoagiu lu­
- animaliere-preocupare centrală crează oameni harnici şi pricepuţi. An In întrecerea pentru realizarea efec­
de an, el şi-au îmbogăţit, in cadrul !n-
văţămîntului agrozootehnic, cunoştinţele tivelor şl a producţiei animaliere, ca cheie
răspuns la Chemarea conferinţei pe ţară
a cooperatorilor din Geoagiu tehnico-profesionale şl experinţa în do­ a cadrelor de conducere din agricultu­ — peste 60 la sută — în structura furajelor cultivate
© Culturile de trifoliene deţin ponderea cea mai mare
meniul creşterii animalelor.
ră, întregul colectiv al fermei se evi­
Toţi ţăranii cooperatori care muncesc denţiază prin hărnicie, strădanie, res­ © Să fie urgentate lucrările de îmbunătăţire a pajiş­
în cadrul fermei zootehnice, în frunte ponsabilitate şi rezultatele pe care Ie tilor naturale !
Ferma zootehnică a C.A.P. din realizării indicatorilor de na­ realizăm o selecţie a anima­
Geoagiu şi-a sporit an de an talitate şi a producţiilor pla­ lelor prin ■ înlocuirea celor cu membrii de partid, manifestă Interes obţine în muncă. Conferinţa pe ţară a .cadrelor 'de conducere din uni­
efectivele, reuşind să realizeze nificate. Iată cum s-au reali­ neproductive cu cele mai şi preocupare pentru înfăptuirea sarci­ Dintre cooperatorii care lucrează la tăţile agricole de stat şi cooperatiste a reliefat necesi­
producţii şi venituri tot mai zat efectivele şi producţiile bune exemplare obţinute din nilor de producţie, pentru onorarea cu ferma zootehnică a C.A.P. din Geoagiu, tatea de a se întreprinde măsuri energice în toate coo­
bune. La sfîrşitul acestui an pe primele două luni ale a- nucleul nostru de viţele de prezentăm cîţlva în fotoreportajul de perativele în scopul valorificării depline a potenţialului
efectivul de bovine va ajunge nului. In ianuarie efectivul reproducţie. cinste a angajamentelor luate în între­ productiv al pajiştilor naturale şi gospodăririi cu maximă
la 740 capete, din care cel al total a fost depăşit cu 48 ca­ O altă preocupare impor­ cere în cinstea aniversării a trei decenii faţă i chibzuinţă a suprafeţelor afectate producerii nutreţurilor,
vacilor şi junincilor la 450, iar pete, iar la matcă cu 10. In tantă — sublinia preşedinte­ astfel îneît să se 'creeze o rezeşvă de furaje în fermele
al ovinelor la 1000. Se va obţi­ februarie la total bovine s-a le — o constituie asigurarea zootehnice. In Chemarea confe rinţei se arată că : „Asi­
ne o producţie totală de 4800 înregistrat o depăşire de 21 unei baze furajere cît mai gurarea furajelor în cantităţi îndestulătoare şi în sor­
timente variate este o condiţie de bază pentru creşterea
hl lapte, din care 3700 hl lapte capetă, iar la matcă de 10 bogate atît în ce priveşte numerică şi calitativă a efectivelor, pentru sporirea pro­
marfă şi peste 40 tone car­ capete. La carne, din planul conţinutul cît şi cantitatea
ne. Colectivul acestei fer­ de 15 tone planificat pe pri­ şi calitatea nutreţului. Se ur­ ducţiei animaliere. Să luăm măsuri energice şi operative
me s-a angajat, în răs­ mul trimestru, s-au realizat măreşte obţinerea unor pro­ pentru cultivarea plantelor de nutreţ bogate în proteine,
punsul la chemarea coope­ 12,7 tone. In ce priveşte pro­ ducţii mari de furaje şi ief­ producerea întregului necesar de suculente şi fînuri,
ratorilor din Scorniceşti-Olt. ducţia totală şi marfă de tine. Pentru sporirea pro­ creşterea producţiei de masă verde pe pajiştile naturale.
1
să Tntîmpine Congresul 'al lapte, prevederile de plan ducţiei pajiştilor naturale Să strîngem întreaga producţie secundată, orice masă
Xl-lea al partidului cu planul s-au realizat integral în luna s-au făcut lucrări de între­ vegetală care poate fi transformată în furaje, să gospo­
la efective şi la producţia de ianuarie, iar în februarie s-a ţinere. Mai avem îngrăşă­ dărim cu chibzuinţă nutreţurile, sporind capacitatea de
lapte realizat integral pe 1974, înregistrat o nerealizare de minte pentru încă 60 ha fi­ hrănire prin prelucrări adecvate şi întocmirea de raţii
să depăşească producţia de 4 hl la producţia totală şi de neţe naturale. Zeci de co­ echilibrate". Cum se îndeplinesc aceste deziderate în ca­
lapte planificată pe cap de 23 hl la marfă. Situaţia este operatori sînt prezenţi la drul cooperativei agricole din Geoagiu ? La întrebare
vacă furajată cu 100 litri şi să în curs de redresare. Pro­ muncă şi execută lucrări pre­ ne-a răspuns inginerul şef al unităţii, tovarăşa Alexan­
livreze suplimentar la fondul ducţia de lapte marfă nu s-a văzute pentru întreţinerea drina Ciornei.
de stat 1800 litri lapte şi 1600 realizat din cauză că timp — Avem afectate pentru producerea furajelor peste
—
hectare
kg carne. ■de 10 zile, dip lipsă de „Inla- păşunilor. Pînă acum s-au 700 le reprezintă afirma interlocutoarea. Din acestea, 207
nutreţuri
terenurile
cu
455
ha
cultivate,
Eforturile crescătorilor de a- vit", am hrănit viţeii cu lapte curăţat mai bine de 100 ha. hectare — păşunile şi 55 de hectare — fînaţurile natu­
mimale de aici, avînd în faţă integral. Valorificăm, prin însilozare, rale. In structura suprafeţelor cultivate, ponderea o de­
sarcinile mari şi de răspunde­ In prezent, în urma măsu­ resturile vegetale de la gră­ ţin trifolienele, care dau producţii ridicate şi permit ob­
re ce le revin din programul rilor luate pentru lotizarea dină, coletele de sfeclă şi ţinerea unor cantităţi sporite de proteine la unitatea de
judeţean de dezvoltare a zoo­ şi mai buna furajare a vaci-^ ierburi, obţinînd în acest fel suprafaţă. De asemenea, nu este neglijată nici produce­
tehniei, se concretizează în cî- lor, precum şi datorită creş­ un nutreţ valoros şi ieftin. rea suculentelor. Peste 130 hectare sînt ocupate cu lu-
teva direcţii principale şi a- terii numărului de vaci afla­ • ” Gafiţa Cărăban Elena Popa Maria Homorodeanu cernă şl trifoi în cultură veche, iar pe 20 de hectare se
nume: creşterea mai rapidă a te în lactaţie, s-a ajuns să Tot în acest scop, avem a- însămînţează sfeclă furajeră şi porumb siloz. In afară
efectivelor şi a producţiei a- se livreze zilnic peste 500 menajată o bucătărie fura­ de aceasta, mai realizăm 100 hectare cu trifoi în cultură
nimaliere, reducerea cheltuie­ litri lapte marfă, astfel că jeră pentru prepararea nu­ mmwM ascunsă şi 100 hectare cu culturi succesive formate din
lilor materiale, sporirea pro­ în cursul lunii martie se va treţurilor grosiere. porumb şi amestec de secară cu ovăz.
ductivităţii muncii şi rentabi­ recupera restanţa din februa­ — Ce s-a întreprins şi se întreprinde în continuare
lizarea producţiei, realizarea rie şi vom fi chiar în măsu­ Interlocutorii noştri şi-au pentru sporirea producţiei de nutreţuri la hectar ?
indicatorilor planului de pro­ ră, să livrăm şi însemnate exprimat convingerea că sar­ — In ceea ce priveşte furajele cultivate, urmărim şi
ducţie şi angajamentelor asu­ cantităţi de lapte peste plan. cinile puse în faţa lor de respectăm tehnologiile stabilite la însămînţare şi între­
mate în întrecere. Avînd în­ In această lună ne vor mai Conferinţa pe ţară a cadre­ ţinere, iar pe pajişti să efectuăm lucrări de îmbunătăţire,
scrise pe agenda lor de lucru făta 50 de vaci, iar în apri­ Păşunile sînt repartizate, cu sprijinul consiliului popular
asemenea obiective prioritare, lie 70. Aşa vă vom ieşi la lor din agricultură vor fi în­ — „ H?; comunal, pe membrii cooperatori, iar fînaţurile sînt date
ne-am adresat preşedintelui păşunat cu un efectiv de cir­ deplinite exemplar. lillli |g5 ■I acestora în primire pe o perioadă de 5 ani. In această
cooperativei, tovarăşul Aurel ca 240 vaci. Acest fapt creea­ fŞl§ primăvară s-au efectuat lucrări de defrişare şi curăţare
Pera, şi medicului veterinar ză posibilitatea realizării şi - pe mai mult de 100 hectare pajişti din aproape 200 pla­
Aurelian Boancă, şeful fermei depăşirii producţiei planifica­ v ■ H -y < nificate. Cu posibilităţi locale, pe 30 de hectare s-a fă­
zootehnice, pentru a afla cum te la un preţ de cost mai cut fertilizarea cu urină. La capitolul respectiv întîmpi-
se acţionează pentru materia­ redus. Livrările la fondul ksr ' năm însă unele necazuri deoarece nu ni s-au asigurat în-
lizarea lor. grăşămintele chimice necesare. Continuăm lucrările de
In zootehnie — spunea to­ de-stat-calea
— Aşa cum prevăd indi­ varăşul Aurel Pera, preşe­ iill' . \ îmbunătăţire pe păşuni şi fînaţuri şi vom aplica îngrăşă-
catorii de plan, anul acesta dintele cooperativei — avem principală de , ~ 1 JS# tis-, -Vi vl mintele chimice imediat ce le vom primă.
realizăm o producţie globală toate condiţiile să realizăm « .i mL' — Cum se prezintă balanţa furajeră a unităţii?
de 1 400 000 lei şi un venit integral toţi indicatorii de — La fînuri avem necesare 790 tone, cantitate care se
ăe 1 250 000 lei. Producţia plan în condiţii de eficienţă. realizare a asigură integral din producţie proprie. De asemenea, pro­
totală de lapte este de 4 800 Creşterile la efectivele de ducem la nivelul necesarului suculentele — 2 440 tone, iar
hl, din care 3 800 ftl lapte bovine şi ovine le vom rea­ veniturilor băneşti 5 Leontina Urşica Anuţa Marian Ioan Şofronle la grosiere se asigură suplimentar peste 200 tone. Avem
marfă. In acest scop, acor­ liza numai din prăsilă pro­ însă un deficit de 1 500 tone la masă verde şi peste 100
dăm cea mai mare atenţie prie fără a mai apela la îm­ Ferma zootehnică deţine j tone concentrate. Ne străduim să acoperim şi aceste mi­
îngrijirii şi furajării în mod prumuturi bancare, care im­ o pondere însemnată în = nusuri prin culturi succesive şi procurări de nutreţuri
structura veniturilor şi a i
combinate.
corespunzător a animalelor, plică dobînzi. Urmărim să
producţiei realizate de coo- \ — Ce probleme consideraţi că mal trebuie rezolvate
perativă. Preţul de cost ~ barometru sensibil în privinţa gospodăririi judicioase a producţiei de furaje ?
Contribuţia unităţii la j — Acesta este unul din obiectivele care dă mult de
Turma de ovine — aducătoare constituirea fondului den- j lucru consiliului de conducere. In perioada actuală sîn-
tralizat al statului se va j Comparativ cu volumul Deoarece ponderea în mai mici. Factorul chele tem preocupaţi să înlăturăm risipa, care încă se mai face,
_ de mari venituri concretiza în acest an în [ cheltuielilor, ferma are structura veniturilor pla­ în reducerea preţului de deoarece echipa de deservire nu lucrează cu răspunderea
livrarea a peste 40 tone j prevăzut să realizeze un nificate — aproape 50 Ia cuvenită. Prepararea nutreţurilor mai ridică semne de
Turma de ovine a coope­ brînză cu 1 950 kg, la lină carne, precum şi 3900 hl j venit în plus de peste cost pe fiecare litru de
rativei agricole de produc­ cu 203 kg, şi am obţinut cu lapte de vacă şi oaie. De : 100 000 Iei. împlinirea unui sută — o deţine producţia lapte obţinut este asigu­ întrebare, precum şi calitatea furajelor. S-a reuşit să se
mecanizeze
bună
cultivate,
măsură
recoltatul
în
fînurilor
ţie din Geoagiu şi-a sporit 35 miei mai mult decît era reţinut că 505 miei şi 143 : asemenea deziderat trebuie de lapte, este firesc ca rarea din producţie pro­ dar transportul producţiei din cîmp nu se face încă cu
mereu efectivele. In fiecare planificat. viţei vor fi predaţi la [ să constituie un obiectiv atenţia să fie concentrată operativitatea dorită. înlăturarea carenţelor amintite stă
an aceasta a adus, datorită Pentru acest an s-a pre­ complexele de îngrăşare. de căpetenie în preocupa­ spre realizarea produsului prie a furajelor necesare în atenţia noastră mai mult decît în alţi ani, convinşi
interesului şi preocupării văzut să se realizeze o pro­ şi înlăturarea oricărei ri­ fiind că prin efort propriu putem asigura un sortiment
manifestate de ciobanii Du­ ducţie de 5 000 kg brînză, rea conducerii fermei. respectiv cu cheltuieli cît sipe. variat de furaje şi în cantităţi îndestulătoare.
mitru Şerb şi Gheorghe 2 310 kg lină şi 736 miei. nmmmmînnmi
Dobrotă, venituri însemna­ Ciobanii — ca şi ceilalţi
te, dovedindu-se a fi o ac­ lucrători din zootehnie —
tivitate de producţie renta­ sînt angajaţi cu toată răs­
bilă. punderea pentru îndeplini­ N O T E siderent pentru care me­ fructifica întreg potenţialul
— Sînt de 10 ani cioban rea planului de producţie. rită ca în atenţia condu­ fermei zootehnice. Minusul de 1SB2 hl lapte
Ia G.A.P. Geoagiu şi întot­ — Am obţinut pînă acum cerilor cooperativei şi fer­
deauna m-am străduit ca peste 500 de miei — spu­ Cîştigarea a 3 mei să stea permanent va­ Deficienţele
să ieşim' bine, să ne facem nea ciobanul D. Şerb, depă­ se cunosc. Cine sâ
planul ce ni s-a dat — spu­ şind astfel efectivul plani­ procente ar însemna lorificarea tuturor posibili­
nea Dumitru Şerb. In anul ficat. Anul 1974 va fi un an tăţilor de ridicare a efi­ ie înlăture ?
trecut am depăşit planul la şi mai rodnic pentru noi. aproape cienţei sectorului zootehnic. r e c u p e r a t /
Pentru
oricine
30 000 lei în plus ! Oscilaţii ferma zootehnică vizitează t r e b u i e g r a b n i c
ne
—
referim îndeosebi la graj­
de
înainte
îndeplinirea
Din producţia totală de care îndeamnă durile de vaci — nu este termen a prevederilor ac­ oagiu se constată o situa­ de rentabilitate al fermei
în
pri­
ţie
lapte
vacă
de
Evoluţia efectivelor la ferma a se realiza, 77 la sută o la reflecţii greu să se convingă că tualului cincinal constituie vinţa îmbucurătoare efectivelor, zootehnice pentru a eforturi
prevăzută
necesită
creşterii
realiza
susţinute
reprezintă producţia marfă. In .perioada actuală, pro­ aici la capitolul spirit obiectivul care polarizează dar lasă de dorit modul ca producţie marfă cel pu­
gospodăresc
mai
unitatea
îşi
zootehnică
zootehnică a C.A.P. Geoagiu Procentul amintit nu poate ducţia” zilnică de lapte este încă tributară. Vizăm toate eforturile din colectivelor cum ferma obligaţiile con­ ţin 1 400-1 500 1 lapte pe
fi
fiecare
muncitoreşti
satisfăcă­
ca
considerat
cap de vacă, aşa cum se
onorează
tor, ţinînd seama că sînt marfă se ridică în medie cu prioritate situaţia în- ramură de producţie a e- tractuale, îndeosebi la pro­ obţine la fermele coopera­
unităţi unde ponderea pro­ la 500 1. Păstrînd un ase­ tîlnită în privinţa folosirii conomiei noastre naţionale. ducţia de lapte. Spre edi­ tivelor agricole din Orăştie,
ducţiei marfă a ajuns la menea nivel, anual ar tre­ furajelor, care nu se ad­ Fireşte, împlinirii dezidera­ ficare, se poate arăta că la Simeria şi altele, care nu
Anul Bovine total Vaci şi juninci 80—85 la sută sau chiar bui să fie de peste 600 ministrează totdeauna în tului respectiv se , impune sfîrşitul acestui an coope­ dispun de condiţii mai fa­
(capete) (capete) mai mult în cadrul pro­ zile pentru ca ferma să-şi stare preparată la toate să-i fie subordonate şi ac­ rativa agricolă va deţine în vorabil? decît C.A.P. Geoa­
ducţiei totale. ţiunile întreprinse în fer­ giu.
îndeplinească obligaţiile grupele de animale. Dealt­ proprietate obştească cu 500
Un calcul simplu demon­ contractuale. In lunile de fel şi conducerea C.A.P. mele zootehnice ale coope­ oi mai mult decît este pre­ Factorii de creştere a
1971 639 355 producţiei sînt bine cunos­
strează că, în cazul C.A.P. vară însă, producţia mar­ a recunoscut că admini­ rativelor agricole, acordînd văzut să ajungă în 1975, iar cuţi. Pe lîpgă asigurarea
Geoagiu, dacă producţia fă creşte aproape de 3 ori. strarea furajelor reprezin­ maximă atenţie realizării la bovine efectivul va fi unei bune furajări pe în­
1972 656 360 Ideal ar fi ca ea să se tă un punct nevralgic. în­ efectivelor de animale pla­ aproape de cel care este
marfă de lapte ar spori treg parcursul anului, efor­
numai cu 3 procente, uni­ menţină la nivel maxim. ■ trebarea ce se pune este: nificate, producţiilor totale stabilit să fie 'realizat la turi susţinute se impun în
înca­
şi
marfă
prevăzute,
1973 680 430 tatea ar realiza un venit Oricum, oscilaţia de care cine altcineva dacă nu sfîrşitul cincinalului. Sînt privinţa organizării judi­
am amintit îndeamnă la conducerea cooperativei drării în baremurile de desigur, lăudabile aceste cioase a reproducţiei şi
suplimentar de aproape serioase reflecţii şi la are datoria să asigure era­ cheltuieli stabilite pe uni­ rezultate. Restanţele acu­ selecţiei, urmărind înlocui­
1974 740 450 30 000 lei. Iată un con­ măsuri chibzuite pentru a dicarea acestor neajunsuri? tatea de produs, ridicării mulate la producţia de lap­ rea din efectiv, pe seama
eficienţei şi rentabilităţii te marfă ridică însă serioa­ prăsilei proprii, a exempla­
producţiei obţinute. se semne de întrebare. Re­ relor slab productive. în
Urmărind modul cum a- dăm în graficul de mai jos acelaşi timp, se cere să nu
ignorată
fie
preocuparea
Cooperativa agricolă de Femeile—cadre Cooperatoarea Maria Ho­ ceste sarcini îşi găsesc ma­ situaţia- pe ani privind rea­ pentru întărirea disciplinei
coo­
terializare
în
cadrul
producţie din Geoagiu a morodeanu preia laptele lizarea fondului de stat la în cadrul fermei şi ridica­
înregistrat şi înregistrează de la îngrijitoarele mulgă­ perativei agricole din Ge­ produsul respectiv : rea calificării îngrijitorilor
în sectorul de creştere a toare de animale. Şi ştie de animale.
animalelor rezultate tot mai de nădejde ale fermei de fiecare cît e de pricepu­ Deoarece eficienţa activi­
bune. Evident, realizările tă şi de harnică. „Toate în­ ANUL tăţii comitetului comunal
dobîndite nu au venit şi grijitoarele noastre respec­ Planificat (hl) Realizat (hl) de partid, a consiliului
nu vin de la sine. îngriji­ tă programul de grajd — popular comunal şi a
torii de animale au depus a întrerupt niciodată mun­ nie. Iubesc animalele" — este şi Gafiţa Cărăban. La ne relata dînsa. Mă bucur 1971 2 300 1242 .conducerii C.A.P. se a-
strădanii pentru ca vitele ca. Cînd a fost nevoită spunea dînsa. Faptul că iu­ fermă îşi îndeplineşte con­ de fiecare dată cînd preciază după modul cum
cooperativei să fie furajate să-şi rezolve unele proble­ beşte animalele se poate ştiincios sarcinile. Anima­ ele îmi spun „ia vezi, se îndeplinesc sarcinile e-
şi îngrijite în mod cores­ me personale — şi-a ridi­ observa după rezultatele lele din lotul ei sînt îngri­ Mărie, cît am dat azi?". 1972 2 500 2566 conomice, deci şi obiectivele
punzător. Munca aceasta în cat nu demult casă nouă muncii. In lunile ianuarie şi jite după „reţetar" şi dau Şi noi spunem cît ce revin fermei zootehnice
cooperativa agricolă din — ea şi-a găsit o vecină februarie a dat peste plan producţii mulţumitoare. în lapte a muls fiecare îngri­
care să o înlocuiască în 150 1 lapte de la lotul său ianuarie şi februarie a 1F jitoare". Intre cooperatoa­ / din programul judeţean de
Geoagiu o fac în cea mai de vaci. Un rezultat mul­ vrat 120 1 lapte peste sar­ rele noastre din sectorul 1973 4 000 3000
mare măsură femeile. Multe timpul cît a făcut mîncare cinile de plan. zootehnic există o perma­ dezvoltare a zootehniei şi
ce
sînt îngrijitoare tinere, dar pentru meşterii locuinţei. lucrau ţumitor, care scoate în e- Cu rezultate frumoase, nentă întrecere. Ele se în­ de creştere a producţiei a-
la
înălţatul
„Şi
care lucrează de mulţi ani videnţă faptul că nu ano­ trec stimîndu-se reciproc şi nimaliere, este o cerinţă de
atunci, între cele două me­ demne de consemnat, se Din datele prezentate re­ de la 1 000 1, cît s-a obţi­
în fermă şi şi-au cîştigat timpul este cel ce influen­ prezintă şi îngrijitoarele nici una nu se supără pe iese că pînă în acest an nut în 1971, la 1 163 1 în prim ordin ca factorii a-
prin muncă un prestigiu se ale zidarilor, mi-am gă­ ţează producţia de lapte, ci Elena Popa — 120 1 lapte cealaltă dacă află că a dat s-a înregistrat un minus de 1972 şi 1 296 1 în 1973 — mintiţi să depună eforturi
sit timp să mă reped la
binemeritat. grajduri şi să văd cum se omul. în lunile ianuarie şi fe­ mai mult lapte". 1 992 hl lapte, cantitate ca- dar, raportate la sarcinile stăruitoare pentru recupe­
Leontina Urşica, de pil­ ocupă înlocuitoarea mea O altă îngrijitoare care bruarie peste prevederi ; E © întrecere permanen­ re trebuie să fie recupera­ cu care este confruntată u- rarea restanţelor la produc­
dă, a trecut cu ceva peste tă, din care cîştigă fiecare tă în acest an şi în anul nitatea, sporurile nu se ri­
30 de ani. De 10 ani lu­ de vite. N-aş putea să stau se înscrie cu realizările Victoria Ruiu — 112 1; A- în parte şi laolaltă întrea­ viitor. Este adevărat că de dică la nivelul posibilităţi­ ţia de lapte marfă şi înde­
crează în zootehnie şi nu şi să nu lucrez In zooteh­ alături de Leontina Urşica nuţa Marian — 120 1 lapte. ga obşte ! la un an la altul se con­ lor şi al potenţialului exis­ plinirea exemplară a indi­
stată creşteri ale producţiei tent. Totodată trebuie ară­ catorilor de plan în secto­
medii pe cap de vacă — tat că ridicarea gradului rul zootehnic.
\
\