Page 75 - Drumul_socialismului_1974_03

DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 969 © VINERI 22 MARTIE 1974

I) LA ODIHNA BINEMERITA-
i TA ©i Sfirşitul săptămînii
1 trecute a coincis cu două
^ evenimente deosebite în via-
l ţa minerului Petru Moraru.
.' Intr-un cadru festiv, pentru
ţ cei 26 de ani de muncă,
ÎSHB'fJ'fH l din care 24 lucraţi în mină,
/ comitetul de partid şi cel al
(Urmare din pag. 1) ) sindicatului, întreg colectivul
4 de muncă al E.M. Deva l-au
o adevărată campanie de i felicitat pe harnicul miner
Freamătul zilei — încă din stîlpii de orientare rutieră de ratori la curăţitul unor fi­ lucru îndreptată spre îm­ i urîndu-i, cu prilejul pensio-
primele ore ale dimineţii — pe marginea şoselei. Intre ei, neţe. La popasul „Zimbru", bunătăţirea randamentelor ^ nării şi împlinirii vîrstei de
se deosebea de cel al altor inginerul Mircea Mureşan salariaţi ai cooperativei de de ardere, refacerea izola­ i 50 de ani, mulţi ani de să-
duminici. Sute de oameni ce coordona activitatea, ca şi consum săpau rondurile, ţiilor termice la cazane, J nătate şi odihnă cît mai
purtau greble, sape, hîrleţe, Constantin Antonescu, şef plantau flori şi trandafiri. cuptoare tehnologice şi in­ Ţ plăcută.
lopeţi se îndreptau spre în­ contabil la abator, unde mai Zece zugravi de la S.G.C.L. stalaţii de transport şi dis­ ( „IMPOLITEJE". © Sub ti- )
treprinderi vestind că-n ziua bine de 30 de salariaţi — în se întreceau în vopsirea băn­ tribuţie a energiei termice, Importanţa deosebită pe extras şi prelucrat, iar în lectrogene de la Brusturi, r tlul „Politeţe", în numărul
aceea de odihnă primăvara majoritate femei şi tineri — cilor ce zilele acestea vor fi înlocuirea agregatelor cu care o au valorile energeti­ celelalte sectoare s-au econo­ prin racordarea consumatori­ ’ din 6 martie, la rubrica
îmbrăcase haină de lucru. săpau şi amenajau ronduri­ scoase în parcurile oraşu­ randament scăzut, elimina­ ce pentru activitatea unităţii, misit importante cantităţi de lor din această zonă la sis­ ţ „Semnal" a fost criticat fap- 1
E-
naţional.
La fabrica de conserve si­ le pentru flori; greblau zona lui, iar în curtea şcolii ge­ rea mersului în gol al agre­ precum şi dispersarea con­ combustibil şi carburanţi. temul enel-getic dar lucrarea tul că în cabina unui ca- ţ
xistă
proiect,
rena n-a mai sunat obişnui­ verde din faţa unităţii ; vop­ nerale 20 de plopi aduşi de gatelor, raţionalizarea ilu­ sumului acestora pe 10 sec­ — Ca preşedinte al comi­ 1 mion de marfă mergeau doi i
este întîrziată din cauza con­
tul intrat în schimb, dar în seau grilajele, împrăştiau pă- la ocolul silvic erau plan­ minatului exterior şi inte­ toare miniere sau de . altă siei energetice — ne-a rela­ structorului. Pentru a-1 aju­ ţ incărcători bărbaţi, în timp ’
jur de ora 8 mai bine de mîntul adus cu autobascu­ taţi în gropile lor. rior, îmbunătăţirea sche­ natură, au determinat la în­ tat tovarăşul ing. Nicolae ta, recent, unitatea noastră ( ce două femei încărcătoare ^
300 muncitori au păşit pe lantele în rondurile ce stră­ melor de alimentare cu e- treprinderea minieră Barza ■ Lungu, director adjunct teh­ a preluat echiparea cu for­ .' se aflau în caroserie. ,,Aşa-i i
poartă. „Statul major" al juiesc aleia fruntaşilor. ☆ nergie electrică a consuma­ luarea unor măsuri aparte nic al unităţii — aş putea te proprii a staţiilor de ) — ne scrie şoferul de pe ’
coordonării activităţii volun- In apropierea pieţei de a- torilor, dotarea cu aparate pentru economisirea resurse­ concretiza că măsurile din transformare de la Luncşoa- l camionul respectiv, Victor \
tar-patriotice era complet : limente, un grup de munci­ Duminică, primăvara ha- de măsură şi control, în­ lor energetice. Imediat după programul energetic adoptat ra şi Brusturi. Eficienţa, în 1 Vinţan - dar nu-i complet. I
ing. Ioan Birău — directorul tori din industria locală, cu ţegană îmbrăcase haină de tocmirea bilanţurilor ener­ apariţia Decretului 620/1973, se grupează în două marica- final, va fi o economie de 1 Trebuie spus că nu pentru ?
unităţii, Traian Părău — se­ inginerul Vasile Cristi în lucru. Armele cu care s-a getice şi multe altele. 220 tone c.c. pe anul 1974. ţ toţi încărcătorii ce merg \
cretarul organizaţiei de frunte, dirijau camioanele ce dat lupta — lopeţi, greble, Urmărirea pe teren a Acelaşi fel de lucrare se va i pe maşini iarna I.C.R.A. are l
partid, Gheorghe Miheţ — transportau pămînt şi ba­ hîrleţe, sape, pensule — au materializării acestor mă­ executa şi la Caraci, econo­ i şube. Mai mult decît atît,
inginerul şef, Alexe Bazo — last, nivelau terenul c-o su­ fost puse jos pe la ora prin­ suri demonstrează că ..pa­ mia fiind de 250 tone c.c. \ materialele de curăţenie ca- V
şeful contabil. La orele 12, prafaţă de 1 600 m.p. Aici sului. întreprinderile, oraşul şii" care trebuiau făcuţi Intr-o perspectivă ceva mai / re trebuie să li se dea oa-
cînd „armele" luptei pentru va fi viitoarea bază a aso­ întreg aveau un aspect săr­ de la adoptarea planurilor a unei comisii energetice îndepărtată vor fi reduse ' menilor nu se dau cu lu-
frumos şi gospodăresc au ciaţiei sportive de pe lîngă bătoresc. Pe „cîmpul de lup­ pînă la înfăptuirea lor s-au pierderile de energie elec­ nile". Păi asta, ca să păs-
fost depuse, fabrica avea un F.I.L. şi ea va dispune de tă" rămăseseră plantate flo­ făcut cu repeziciune — fapt trică în subteran prin tre­ ) trăm limbajul, e o impoli-
aspect cu adevărat sărbăto­ terenuri pentru handbal, bas­ rile. trandafirii, coacăzii. confirmat prin realizarea printr-un ordin al conducerii pitole: unele ce pot fi aplica­ cerea liniilor respective de l teţe faţă de actele norma-
resc : peste tot curat şi a- chet, volei, pistă de popice, zmeurarii. plopii ; spaţiile integrală a măsurilor sca- întreprinderii au fost înfiin­ te imediat, fără a necesita fon­ la .tensiunea de 3 kV la 6 i tive, mă rog frumos. Şi ci-
ranjat, zonele verzi din inte­ pe timp de iarnă patinoar, verzi fuseseră extinse şi ron­ dente_ pînă la această dată ţate o comisie energetică pe duri, iar altele pentru a fi kV. Economiile calculate du­ ) ne-i nepoliticosul ?
rior se extinseseră, în parcu­ tribune şi vestiar. Părţile durile săpate ; fîneţele erau de către toate secţiile şi unitate şi cîte o subcomisie de materializate în perspectivă, pă executarea acestei lucrări | COMERŢUL © în maga-
rile din faţă se plantaseră metalice sînt deja confecţio­ acum lipsite de crengi şi sectoarele de activitate ale aceiaşi. fel pentru fiecare în principal, măsurile din sînt de circa 40 tone c.c. pe l zinul de mobilă din oraşul
panseluţe, tot nou plantaţi nate. Tot la o bază sportivă muşuroaie ; rigolele şi malu­ combinatului.. Eficienţa e- sector în parte. Sarcinile prima categorie au vizat ra­ an. I; Călan au mare căutare
erau şi 90 de coacăzi şi — popicăria şi ştrandul — rile Galbenei erau curate ; conomică se reflectă în re­ principale ale organismelor ţionalizarea iluminatului ex­ — Ce economii au fost ob­ ,1 cuierele tip pom. Cei care \
trandafiri, tone întregi de şi curăţitul parcului lucrau culorile alb-roşu pe margi­ zultatele obţinute în pri­ respective s-au cristalizat In­ terior şi interior, încărcarea ţinute de la înfiinţarea or­ ^ caută aşa ceva se intere-
fier vechi adunat şi depozi­ duminică 30 de cooperatori nea şoselei prinseseră nuan­ mele două luni ale anului, tr-un program de lucru com­ optimă a utilajelor şi evita­ ganismelor energetice men­ / sează zilnic de ele, iar a- \
tat aştepta doar să plece în­ ţa noului. cînd s-au realizat economii plex, axat pe studierea şi rea mersului în gol al mo­ ţionate şi pînă în prezent ? r tunci cînd sosesc — puţine V
spre I.C.M., peste 8 000 de meşteşugari de la „Reteza­ de 5 000 tone c.c. şi 1 500 000 adoptarea celor mai bune toarelor, eliminarea risipei ^ cîte sosesc — de pildă In
tul", iar 120 de elevi ai li­ La cîteva locuri de muncă, — Faţă de energia electri­ s\
lăzi metalice (ambalaje) e- adevărate „şantiere gospodă­ kWh. Economii importante măsuri pentru stoparea risi­ de carburanţi la transportu­ că contractată, pe primele l luna februarie doar 25 -
rau stivuite, canalul de apă ceului — la stadionul sportiv reşti", l-am întîlnit pe pri­ de combustibil s-au reali­ pei de orice fel, economisi­ rile auto. două luni ale anului avem I e ocazie de îngrămădeală V
— amenajau cu zgură pistele. rea într-un mai mare grad Despre alte măsuri adop­
curăţit, împrejmuirea din In curtea Secţiei T.A. 20 de marul oraşului, tovarăşul Ni- zat în special la produce­ a valorilor energetice. Ce tate de comisia energetică 0 economie de 1 200 000 kWh ţ şi pierdere de timp pentru i
a
rea
şi
oţelului
Martin
prefabricate vopsită etc. autobasculante aduseseră pă­ colae Zamora. Vorbea cu fontei brute, iar de energie influenţă specială a avut în­ ne-a vorbit un alt membru — ne-a răspuns tehnicianul t a intra în posesia unuia.
Duminică dimineaţa sirena oamenii, dădea indicaţii, ur­ fiinţarea comisiei şi subco­ al acesteia, tovarăşul ing. Ioan Pavel, membru în sub­ > înseamnă că, din acest s
a-
producerea
fabricii n-a mai sunat, dar mînt pentru zonele verzi şi mărea un plan dinainte în­ electrică la feros, oţelului misiilor energetice, în ce va­ Ioan Deoancă, şeful secţiei comisia secţiei electromeca­ ) punct de vedere, simţul V
glomeratului
^ practic al cuiva de la I.C.S.
parcuri, şi un grup de mun­
peste 300 de muncitori şi-au tocmit, îi felicita. Am reţi­ electric şi laminatelor. lori economisite s-a concre­ electromecanice : nice. însă mult mai vizibilă ţ mărfuri industriale Hunedoa-
este economia de energie e-
făcut datoria faţă de ei în- citori împreună cu Gh. Va­ nut din cele spuse că în­ In cinstea marilor eve­ tizat activitatea acestora ? — Vor fi economisite cir­ lectrică la consumul realizat i ra e... în pom. i
lea — şeful secţiei, şi ing.
şişi. treaga acţiune edilitar-gos- Iată două din întrebările cu ca 18 tone combustibil con­ pentru extracţia şi prelucra­
Petrişor Văleanu plantau nimente ale anului, între­ care a debutat investigaţia venţional pe an, prin raţio­ , STRADA © Mare ne-ar i
Dar n-au fost singurii. La podârească de duminică (ca­ gul nostru colectiv de mun­ rea minereului. Pe întreg a- ) fi fqst bucuria să aflăm mă- »
porţile oraşului un grup de 150 butaşi de zmeură, iar re a cuprins sute de oameni că doreşte să raporteze noastră recentă la I.M. Bar­ nalizarea punctelor termice nul 1973 s-au economisit l car un coş cfe gunoi pe \
pe dealul Haţegului 60 de e- za. ale întreprinderii, adică re­
mecanizatori de la S.M.A. şi zeci de maşini), s-a desfă­ realizarea cu consecvenţă a 1 790 699 kWh la minereu ex­ i strada N. Bălcesicu, din Pe- 4
levi ai şcolii generale (cu — In luna februarie a fost facerea izolaţiei termice, e- tras şi 2 165 813 kWh la mi­
vopseau gardul ce împrej- şurat sub egida Frontului angajamentelor asumate în analizată întreaga activitate liminarea neetanşeităţilor, do­ ) troşani, de la ramificaţia din /
profesorii diriginţi şi ingi­ Unităţii Socialiste. economisirea resurselor e- nereu prelucrat, o mare par­ ^ strada Republicii şl pînă la ţ
muieşte sediul unităţii, ali­ nerii C.A.P.-ului) ajutau cî- nergetice. desfăşurată de la apariţia tarea cu aparate de măsură te din acest volum fiind rea­ i piaţă, la staţia de autobuz l
niau ?i vopseau în alb-roşu torva zeci de ţărani coope­ PETRE FARCAŞIU Decretului 620/1973, pentru şi control etc. De asemenea, lizat după apariţia Decretu­ jf ° l'T.A. Dar nu. există (în- /
economisirea combustibililor refacerea izolaţiei conducte­ lui 620/1973. Pe ianuarie şi
şi energiei electrice în uni­ lor de aducţiune de la centra­ februarie a.c. s-au economi­ \ câ) aşa ceva. Nu e deci 1
tatea noastră — ne-a decla­ la termoelectrică din Gura- sit, faţă de normele de con­ l( de mirare că strada e me- i
rat tovarăşul ing. Ioan Popa, barza pînă la punctele ter­ sum prevăzute, 1 306 517 kWh |/ reu pestriţă, îar către pia- }
directorul întreprinderii. Con­ mice ale unităţii, cu o lungi­ energie electrică. Pe aceeaşi j) ţă şi staţia de autobuz este *
cluzia la care s-a ajuns es­ me totală de 4 km, vor fi perioadă, în activitatea de ,1 curn nu se poate de mur- l
te bună, întrucît s-a dovedit economisite anual 85 tone transporturi au fost econo­ I, dară. Alături, piaţa prezin- l
că prin măsurile adoptate a c.c. Aceste lucrări s-au exe­ misite 4,5 tone de benzină. [) tă acelaşi aspect cenuşiu, V
scăzut consumul de energie cutat. In curs de pregătire ^ colorat neplăcut. La aceas- \
La finele lunii ianuarie electrică pe tona de minereu este înlocuirea grupurilor e- MARIN NEGOITA i tă rubrică am mai lansat (
a.c„ comitetul sindicatului 1 asemenea semnale. Gospo- ?
de la secţia investiţii a (Urmare din pag. I) glindesc, în fapt, munca bi­ ocupată de calificarea cadre­ \ darii Petroşaniului cînd iau \
I.M. Barza a luat măsura bliotecii pentru atragerea ci­ lor, de promovarea elemen­ i măsuri ? 1
afişării în incinta unităţii, titorilor la acest gen de car­ telor cu reale aptitudini şi , CARTIERUL © Orice am i
la loc vizibil, a tuturor lor şi librăriilor pentru faci­ te, muncă ce se desfăşoară cunoştinţe politice şi cultu­ * zice, primăvara nu ne mai '
rezultatelor obţinute de e- litarea ajungerii operative a prin forme cunoscute, consa­ rale. Exigenţa aceasta de­ (j înşeală. A venit. A dat col- \
chipele şi brigăzile din producţiilor editoriale soci- crate — prezentări, recenzii, curge din necesitatea ca i ţul ierbii, copacii înmugu- 1
cadrul secţiei respective. al-politice la cititori. For­ lecturi de grup, standuri în munca librarilor să fie cali­ 1 resc. Pentru plăcerea noas- 4
Evidenţierea acestor rea­ me diverse, eficiente, uşoare întreprinderi şi instituţii, dar t ficată drept activitate cultu­ ^ tră, pentru aerul nostru cu- t
lizări se face intr-un gra­ şi simple de propagandă şi şi prin modalităţi noi, prin rală şi nu pur comercială. i rat, avem datoria de gospo- '
fic obişnuit pe hîrtie mi­ prezentare a cărţii social-po- permanente căutări, prin ac­ Este demnă de luat în ' dări să ne amenajăm spa- \
limetrică, lunar şi cumu­ litice au dus la creşterea tivizarea bibliotecilor sindi­ seamă şl observaţia că, o al­ s ţiile verzi din jurul blocuri- l'
lat de la începutul peri­ simţitoare a numărului de cale din unităţile economi­ tă serie de probleme în ac­ / lor. Deocamdată, mişcarea A
oadei, şi cuprinde o „co­ cititori, mai cu seamă î,n ul­ ce, atragerea unui activ ob­ tivitatea librăriilor încă ne­ 1 este extrem de lentă. Toţi \
tă minimă" (75 la sută) timii ani şi, ce este mai im­ ştesc de intelectuali cu di­ rezolvate — spaţiile de des­ ţ se lasă în nădejdea altora, li
şi o „cotă maximă" (145 ferite specialităţi, care să facere, de pildă, sînt încă In „Gojdu", fostele zone /
la sută). portant, faptul se semnalea­ devină colaboratori la pro­ restrînse faţă de necesităţile verzi sînt sterpe, tăvălugite ţ
ză pregnant în rîndul tine­ pagarea cărţii social-politice, de prezentare în ansamblu a
Eficienţa acestei simple retului. Un sondaj-test efec­ de joaca copiilor, de par­
iniţiative n-a întîrziat să tuat de Biblioteca judeţeană acţiuni cu elevii, cu profeso­ producţiei editoriale — nu carea unor maşini, unii co­
se arate. Echipa condusă rii pentru cultivarea gustu­ facilitează o eficientă şi ope­ paci au fost tunşi, iar cren­
de Aurel Iîărăguş, care Deva (fosta bibliotecă muni­ lui de citit al viitorilor cetă­ rativă difuzare. Dar acesta gile aşteaptă la rădăcina
realizase numai 79 la sută cipală) pe un număr de 500 ţeni. este un factor ce-şi poate gă­ lor, altora nu le-a venit în­
din sarcinile lunii ianua­ de tineri de la mină, şantie­ In munca librăriilor, ac­ si rezolvarea prin compensa­ că rîndul. Şi e tîrziu. Consi­
(
re cu o bună organizare şi
rul de construcţii nr. 1 al
rie, s-a prezentat pe fe­ tivitatea de difuzare a căr­ cu sporirea calităţii şi cali­ liul popular municipal şi
bruarie cu o depăşire de T.C.H., atelierul mecanic al ţii social-politice vizează în ficării prestaţiilor librarilor I.J.G.C.L. Deva nu vor reuşi
28 Ia sută a planului. Cu F.I.L., I.E.C. şi I.P.B., a dat principal persoana şi perso­ faţă de cititori. Exemple sînt să rea menajeze toate zonele
aceiaşi oameni şi în ace­ un procent de 18,2 cititori nalitatea librarului. Rămîne în Deva, Petroşani şi în al­ verzi. Să ieşim deci cu toţii
leaşi condiţii, formaţia de carte social-politică şi 56,4 de actualitate, cu toate că la muncă în perimetrul în
de carte tehnico-ştiinţifică. s-au înregistrat progrese de te localităţi. care locuim. Să ne creăm
respectivă a reuşit un salt Dealtfel, o creştere edifica­
la lucrările de înaintare — însemnătate, dezideratul ca In continuare trebuie să acele oaze de verdeaţă ca­
de la 16,5 ml în ianuarie, toare a numărului de cărţi librarul să nu fie un simplu se manifeste şi mai multă re dau atita farmec şi pros­
social-politice citite la bi­ manipulant al cărţii din raft preocupare a bibliotecarilor peţime locurilor.
la 29,5 ml în februarie. blioteca din Deva apare din la cititor, ci un energic a- şi librarilor pentru popu­ REFLECTOR © La lotul
comparaţia anilor 1970 şi gitator, propagandist al căr­ larizarea şi răspîndirea lar­ Ghelar al şantierului T.C.M.M.
:
sit
poate
electrică
de
comiustlbllu.1
Un
economi
AL JURCA 1973, respectiv 4,9 la sută şi ţii. Conducerea centrului de gă a cărţii social-politice la moflcare loc de muncă In care obţinute aici pînă In II prezent dovedesc Centrala acest deziderat t«r- Valea Jiului, o macara turn,
ae
că
Rezultatele
Gurabarza.
corespondent 7,4 la sută. Aceste cifre o- librării este permanent pre­ toate categoriile de cititori. şl materializează. Foto : VIRGIL ONOIU „în plină putere de mun­
că", stă imobilizată de 8
luni de zile. Ce are ? Pană
de neglijenţă din partea
mai marilor constructorilor
La redacţie a venit o fe­ — Feciorul vă ajută cu ce­ — A, aţi venit pentru ma­ mă“. Cînd i-aţi spus ultima '„bani daţi înapoi". Are nevo­ găsi. Nu neapărat să se re­ de aici. Ea are „post în
meie în vîrstă, necăjită. Prin­ va ? ma, desigur. dată vorbele astea ? ie de ceva ce-a rupt din su­ curgă la izgonirea mamei din schemă", e încadrată cu
tre oftaturi şi lacrimi ne-a — Eu vă spun drept, cin­ — De ce pentru mama — Şi azi de dimineaţă. Vă fletul ei pentru a vă creşte, casă. macaragiu, cu salariul se
—
povestit situaţia ei; stit. N-am minţit de oînd îs dumneavoastră ? Am venit să rog să mă credeţi. a ajunge om. Acum 35 de necazuri Eu nu vreau să-i fac descurcă, dar stă degeaba
meu
băiatului
—
— Am 80 de ani. Mă chea­ pe lume. Oricît de rău am vă citim cîteva scrisori. Cu — Atunci încheiaţi scriso­ ani aţi fost printre puţinii spune bătrînica (Nici azi, la şi cit e ziulica de mare pri­
veşte în înaltul cerului. Că
mă Agniş Mihai. De aproape dus-o, nu mi-a plăcut min­ permisiunea dumneavoastră, rile cu „te sărută cu mult elevi din Orăştie care aţi 80 de ani ai ei, la 58 ai fe­ doar e „turn" nu e orice
doi ani am fost dată afară ciuna. Mi-a plătit chiria în bineînţeles. dor, Romulus". Cînd aţi să­ intrat la facultate şi aţi de­ ciorului, nu vrea să-i facă macara... Nimeni însă nu se
din casa feciorului meu, in­ ultimele luni — 47 de lei n.n. — Da. N-am nimic con­ rutat-o ultima dată ? venit apoi inginer. Inginer, necazuri !). Să 'trăiască feri­ milostiveşte de ea. Ba mai
ginerul Romulus Vlad. (O pa­ —, a mai venit pe la mine tra. — Duminică. M-am dus la deşi eraţi copilul unei femei
(Urmare din pag. I) sărace, fără tată. cit cu soţia. Dar noaptea îmi mult: o mai pindeşte şi un
ranteză clarificatoare: Agniş cînd eram bolnavă, mi-a a- ■ Citim ţ „Dragă mamă, te ea. Am vorbit... vine rău. Aş avea nevoie de duşman nemilos-rugina. Şi
Mihai nu era căsătorită cînd dus medicamente. Alt ajutor rog fă cum poţi şi ajută-mă, — Aveţi apartament pro- — Dar mama a băut. Este un ceai, poate de o supra­ acum să trecem la conju­
repara. Nu ştiu ce-avea la a adus pe lume pe Romulus. veghere. garea răspunderilor: ea
ea, nu mergea bine!"—ne De aceea, el poartă numele — Eu o primesc acasă — (macaraua) reflectă ; el
relatează maistrul de schimb ei de fată. Abia mai tîrziu spune inginerul Vlad. Dar să (macaragiul) reflectă ; ei
Sorin Sava. femeia s-a căsătorit, soţul nsă la nep nunmi jignească soţia, să nu (constructorii) reflectă ?
— I-ara schimbat axul decedîndu-i cu ani în urmă. facă gălăgie...
CONTRAVENŢII © Pentru
principal de la disc — ne După soţ i-a rămas o pensie — Ştiţi că legea — cea neîntreţinerea în condiţii co­
explică ceva mai tîrziu de urmaş de 379 lei). scrisă, nu a omeniei — vă respunzătoare a spaţiului de
maistrul mecanic Simion Copilul meu bun, singurul pentru unicul ei obligă să vă ajutaţi mama pî­ folosinţă comună din bloc.
Călugăru. De la ora 11 ope­ meu copil, pe care l-am iubit nă la moarte 7, Lucia Ciocîrlan, din Vulcan,
raţia a fost încheiată. S-ar şi-l iubesc ca lumina ochilor, — Ştiu, şi o ajut. II dau a fost amendată cu 300 lei.
fi putut pune în funcţiune, m-a scos din casă. L-am bani, vin pe la ea. O aduc © Alexandru Băngean din
dar se pare că fulează dis­ crescut cu palmele mele, slu­ Anchetă * socială acasă, cum am spus. Dar să acelaşi oraş, strada Gării,
cul. gărind pe unde am putut. II nu mai facă scandal... nr. 21, a fost amendat cu
duceam cu troaca, pe cap, la
— Soluţia ? ❖ 1 000 lei, pentru faptul de
lucru cu mine, în cîmp. Cînd A sosit acasă şi soţia in­ a fi adus modificări la fa­
— Alt disc! Insă nu se alţii se odihneau, eu îl alăp­ ginerului Vlad, farmacistă — ţada imobilului în care lo­
dă pentru că cel existent nu tam, îl schimbam, îl îmbă- priu, frumos, confortabil. Ma­ o beţivă. diriginte la farmacia din O- cuieşte, fără să aibă pentru
şi-a făcut „norma" ! iam. A fost tare deştept. A n-am aşteptat de la el. Că căci pe urmă te voi ajuta şi ma dumneavoastră n-ar fi — Daţi-mi voie să vă con­ răştie. O solicităm, prin so­ aceasta autorizaţie din
eu. Te sărut cu mare dor,
are şi el greutăţi. Rată la a-
— Discul existent va mer­ învăţat la şcoală cum nu era partament, maşină. Mi-am Romulus". „Ştii, mamă dragă, putut găsi un colţişor aici 7 trazic. Cu argumentele dum­ ţul dînsei, să schimbăm d- partea organelor care urmă­
ge ! — spune maistrul Sa- altul ca el. Eu am muncit cîştigat existenţa lucrînd cu ce dor mi-e de D-tale. Te să­ — Ba da. A şi stat o vre­ neavoastră. O slujnică beţivă teva vorbe. Soţul o anunţă, resc respectarea disciplinei
va. să-l fac om. Să nu simtă că acul. Fac macrameuri de pus rută mult, Romulus". „Trimi­ me la mine. Dar şi ea era nu şi-ar fi putut ţine fecio­ dar se întoarce cu răspun­ de construcţii şi urbanistice.
Da, zicem noi. dar de ce n-are tată. Am 80 de ani, dar pe mobilă, pe mese. Dar a- te bani telegrafic la Brad, a- rea de gură. îmi jignea soţia, rul la studii, nu i-ar fi tri­ sul : ULTIMA ORĂ © Ieri di­
nu se... învîrteşte ? Placajul şi azi plîng de dragul lui. cum nu mai văd. Am plîns dresa... Romulus". „Dragă se certa cu ea. Eu eram în­ mis peste 30 000 lei, în facul­ — Mi-a spus oă nu are mineaţă, cititorii din Deva
finit trebuie produs la în­ Copil ca al meu n-a avut ni­ prea mult. Mi s-au îmbolnă­ mamă, ştiu cît munceşti ca tate, cîştigaţi cu palmele, ci nervi pentru o asemenea dis­ şi Hunedoara ai ziarului
treaga cantitate trimestrială meni ! întrebaţi în toată O- vit ochii... să mă poţi ajuta cu bani, tre nevastă-mea şi ea ca în­ i-ar fi băut. Azi, din pensia cuţie. nostru n-au putut citi zia­
tre ciocan şi nicovală. Căre­
planificată. Nu putem insis­ răştia cine-i inginerul Romu­ — Feciorul se purta urît să-mi tei'min şi eu învăţătu­ ia să-i dau dreptate ? Ţineam de 300, mama dumneavoastră ♦ rul la timp, la primele ore
ta prea mult asupra neca­ lus Vlad. Nu bea, nu fumea­ cu dumneavoastră cînd locu- ra, să ajung inginer. Dragă cu mama, dar şl soţia să nu are depuşi la C.E.C. peste Intr-o cămăruţă, în Orăş­ ale dimineţii, aşa cum erau
zurilor existente pe liniile ză, aşa om mai rar. Să vă mamă, şi eu te voi ajuta. 17 000 lei. O beţivă, cum o tie, trăieşte o bătrînică. A obişnuiţi. Cauza ? : şoferul
„Gregori", „Cappelli" şi al­ spun drept, nu el m-a scos iaţi la el ? Te sărut cu mult dor, Romu­ fie jignită. Ce era să fac ? numiţi dumneavoastră, fecio­ muncit o viaţă ca să-şi va­ David Lazăr, de la autoba­
tele. Mai sînt maşini de din casă. Nevastă-sa. S-a că­ — Romulus al meu nu se lus". — Şi ce aţi făcut ? rul ei... dă feciorul — singurul ! — za Deva, a întirziat la ser­
prelucrare a placajului ca­ sătorit tîrziu, la 55 de ani. purta urît. Ea, nevastă-sa, — Am intervenit în fel şi Omul din faţa noastră, in­ fericit. A muncit cu palmele, viciu 20 de minute. In ioc
re stau — din multiple mo­ Cu o farmacistă. Mai tînără punea semne în cămară, nu Citind, urmărim fără să chip ca mama să primească ginerul Vlad, la 58 de ani cît doi oameni. Ca să înlo­ să se prezinte cu maşina la
tive : în reparaţii planifica­ ca el cu peste 20 de ani. aveam loc la mincare, îşi bă- fim observaţi starea omului cămăruţa aceia pe care aţi ai săi, un om de treabă, sti­ cuiască lipsa tatălui copilu­ orele 5,00, pentru a începe
te, accidentale, „lipsă mo­ Şi-au cumpărat apartament tea joc de mine. A vrut să din faţa noastră, inginerul văzut-o. A fost internată în mat în Orăştie. Nimeni nu lui. Noaptea, uneori, îi este distribuirea, s-a prezentat
mentan" de materie primă cu două camere, maşină. Ea mă lovească. Noroc că a o- Vlad. Este şi dînsul azi un spital şi n-a mai vrut să vi­ spune o vorbă urîtă despre rău. Străinii îi sar în ajutor. la 5,20. A plecat cu ziare
etc. — însă mulţi dintre are un copil din altă căsăto­ prit-o Romulus... om cărunt, la 58 de ani. nă la noi. Trec pe la ea zil­ el. Nu bea, nu fumează. Dar, La cîteva sute de metri tră­ la Hunedoara întîrziat ! O-
muncitorii care le mînuiesc rie. Copilul e la tatăl lui, în ❖ — Recunoaşteţi scrisorile nic. căsătorit la 55 de ani, cu o ieşte, în apartamentul pro­ raşul Deva a rămas fără 1
'şi alţii de la atelierul me­ Bucureşti. Ea pe mine nu In apartamentul nr. 10, e- acestea ? — Aţi socotit cîţi bani v-a femeie mult mai tînără, n-a priu, feciorul ei drag, Romu­ „Drumul socialismului" la i
canic au garantat intrarea mă poate suferi. Şi a trebuit legant şi confortabil, din Omul oftează adînc, priveş­ dat mama pînă v-aţi termi­ putut găsi cel mai bun drum lus. Cu soţia. „Un om tare prima oră la chioşcuri. Aş­
în funcţiune a respectivelor să fiu scoasă din casa, copi­ blocul PI, casa inginerului te în jos. nat studiile, pînă aţi devenit de împăcare între mamă şi bun şi de treabă", spune teptăm cuvîntul conducerii ^
utilaje în termene scurte, a lului meu drag. Romulus Vlad, stăm de vor­ — Da. Eu le-am scris ma­ om, cum spune dumneaei, şi soţie. Mama n-a vrut să-l toată lumea, dar care n-a autobazei din Deva. j
căror respectare o vom ur­ — Unde locuiţi ? — între­ bă. Noi, inginerul Vlad, fiul mei, acum 30-40 de ani. Cînd nu greşeşte. vadă căsătorit cu actuala so­ găsit însă calea cea mai bu­ REPORTER ,
mări în zilele următoare. băm. bătrînicăi, şi tovarăşul Avram eram student. Apoi în arma­ — Da. Vreo 28-30 de mii ţie. Din mai multe conside­ nă de a-şi iubi soţia şi a-şi
Sînt, desigur, şi alte aspec­ — Intr-o cameră, în blocul Stănilă, de la Consiliul popu­ tă. Ştiu că mama le păstrea­ de lei. Dacă vrea, îi dau ba­ rente : este mult mai tînără, ocroti şi respecta mama, în
te ale muncii care merită fetelor, pe strada Pricazului, lar al oraşului Orăştie. ză cu drag. nii înapoi... avea un copil etc. Dar o în­ acelaşi timp.
— Sîntern de la ziar — ne
atenţie. Deoarece se reflec­ — Atunci era „dragă ma- — Dînsa n-are nevoie de ţelegere reciprocă se putea GH. I. NEGREA
tă direct în sortimentul fi­ vizavi de miliţie. prezentăm.
nalizat.