Page 77 - Drumul_socialismului_1974_03

Prolefarl din toate farlle, unlil-vă! TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU

A PRIMIT DELEGAŢIA CAMEREI

POPULARE A R. D. GERMANE

Vineri, 22 martie, tovarăşul In' timpul convorbirii, s-a ştiinţifică şi în alte domenii,
Nicolae Ceauşescu, secretar subliniat că vizita delegaţiei dintre România şi R.D. Ger­
general al Partidului Comu­ Camerei Populare este o ex­ mană, a fost exprimată ho-
nist Român, preşedintele presie a relaţiilor prieteneşti tărîrea comună de a se ac­
Consiliului de Stat al Repu­ existente între Partidul Co­ ţiona pentru extinderea şi’
blicii Socialiste România, a munist Român şi Partidul diversificarea acestei cola­
primit delegaţia Camerei Socialist Unit din Germania, borări pe toate planurile, înj
Populare a Republicii Demo­ între popoarele celor două interesul ambelor popoare,
crate Germane, condusă de ţări, ea contribuind la în­ al cauzei generale a socialis­
Gerald Gotting, preşedintele tărirea acestor relaţii, la o mului şi păcii.
Camerei, care, la invitaţia mai burjă cunoaştere a vieţii Trecîndu-se în revistă' a
Marii Adunară Naţionale, şi realizărilor poporului ro­ serie de probleme actuale
face o vizită în ţara noastră. mân. Apreciindu-se bunele ale vieţii internaţionale, au
La întrevedere au participat raporturi dintre parlamen­ fost subliniate, în cursul în­
Anul XXVI Nr. 5 970 SÎMBATA 23 MARTIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI tovarăşii Emil Bodnaraş, Ilie tele României şi R.D. Ger­ trevederii, tendinţele pozi­
Verdeţ, Ştefan Voitec, Gheor­ mane, a fost exprimată do­ tive ce se manifestă spre
ghe Cioară, Emil Drăgănescu, rinţa de a se intensifica tot destindere şi securitate. Por­
Cornel Burtică, Maria Gro- mai mult contactele între nind de la faptul că lupta
za, vicepreşedinte al Marii Marea Adunare Naţională şi unită a popoarelor constituie
Adunării Naţionale, Constan­ Camera Populară. un factor determinant în
tin Stătescu, secretarul Con­ S-a relevat, cu deplină realizarea şi accentuarea
PUPA DOM DECADE M lUi MARTIE 1974 siliului de Stat. delegaţiei au fost satisfacţie, că multilaterală do noului curs spre destinde're,
raporturile
tob
fost
a
evidenţiat
rolul
colaborare
şi
Membrii
iocaw însoţiţi de dr. Hans Germane solidaritate şi frăţească dintre mai mare pe care îl au parla­
Voss,
mentele
din
socialiste,
ţările
România şi R.D. Germană se
ambasadorul
R.D.
din toate ţările, ca exponente
tot
se
întăresc
amplifică
Realizări de prestigiu la Bucureşti. Camerei Popu­ mai mult, în spiritul con­ alo maselor populare, în
Preşedintele
securităţi
unei
de calitate ireproşabilă, puse la termen în funcţiune lare a Ceauşescu tovarăşului vorbirilor Nicolae Ceauşescu edificarea pe continentul nostru
fructuoase
dintre
transmis
trainice
salut
Nicolae
un
tovarăşii
lume,
în economia judeţului - cordial Honecker, prim-secre- şi Erich Honecker, avute în şi în înţelegerii în şi promovarea
din
partea
tovarăşilor
cooperă­
păcii,
Erich
mai 1972 la Bucureşti, care
rii între naţiuni.
„Operativă pe şantierele de construcţii" tar Partidului Socialist Central au marcat adîncirea şi dez­ a Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
de
o
contribuţie
al
Comitetului
garanţii pentru finalizarea din Germania, şi Willi Stoph, voltarea, intr-un ritm şi mai Republica Democrată Ger­
Unit
al
seamă
la
transmis
poporului
din
preşedintele Consiliului de susţinut, a relaţiilor dintre mană urarea de a obţine, sub
optimă a primului Stat al R.D. Germane tovarăşul cele două ţări socialiste prie­ conducerea Partidului So­
din
Germania,
cialist
Unit
tene,
principiilor
baza
pe
Mulţumind,
Penultimul an al cincinalului, anul celor neajunsuri în activitatea de construcţii-mon- Nicolae Ceauşescu a adresat, marxismului şi internaţiona­ succese tot mai mari în fău­
două mari evenimente — aniversarea a 30 taj şi intervenţia la organele răspunzătoa­ la rîndul său, un călduros lismului socialist. Consta- rirea societăţii socialiste.
trimestru de ani de la Eliberarea patriei şl Congresul- re, pentru rezolvarea urgentă a acestora. salut şi cele mai bune urări tîndu-se că există posibilităţi întrevederea s-a desfăşurat
partidului —
pune
al
Xl-lea
al
în
—
punerea faţă în faţă a factorilor com­
faţa
constructorilor, beneficiarilor de investiţii, petenţi cu realitatea şantierului, pentru a tovarăşilor Erich Honecker pentru a lărgi colaborarea într-o atmosferă tovărăşească,
Din anul jubiliar 1974 i-au tcurs opt decade. Opt decade proiectanţilor şl furnizorilor de materiale de lua măsuri precise privind înlăturarea as­ şi Willi Stoph. politică, economică, tehnico- dc caldă prietenie.
de muncâ însufleţită, fructuoasă, pe traiectoria dinamică a construcţii sarcini deosebit de mobilizatoa­ pectelor negative.
economiei hunedorene, timp in care colectivele de oameni re. — ţinerea unei evidenţe clare a realiză­
ai muncii şi-au probat plenar hărnicia, entuziasmul, angaja­ Pentru bunul mers al activităţii de con- rilor, popularizarea lor, mobilizarea colec­
rea unanimă la realizarea sarcinilor de plan şi a angaja­ tivelor de constructori pentru recuperarea
strucţii-montaj, pentru impulsionarea rit­
mentelor asumate. Pinâ la scadenţa primului trimestru au mai restanţelor şi devansarea termenelor de pu­ I N T E R V I U L
murilor de execuţie în vederea finalizării
rămas doar opt zile. Pulsul întrecerii socialiste pentru înde­ nere în funcţiune;.
în termen a noilor capacităţi productive, a
plinirea cincinalului înainte de termen, pentru cinstirea cu re­ „Operativa" ziarului se desfăşoară din
obiectivelor social-culturale, redacţia noas­
zultate de prestigiu a celor două mari evenimente — a XXX-a mers, lucrativ, pe şantiere, la faţa locului
tră deschide începînd de astăzi rubrica
aniversare a Eliberării patriei şi Congresul al Xl-lea al parti­ drept pentru care solicită sprijin conduce­ acordat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
dului- se menţine ridicat, rezultatele obţinute sint pe zi ce „OPERATIVA PE ŞANTIERELE DE rilor şantierelor şi întreprinderilor de con-
trece mai bune. CONSTRUCŢII". strucţii-montaj, a unităţilor beneficiare şi
Bilanţul după două decade din luna martie reflectă tocmai
Propunîndu-şi să depăşească stadiul sim­ proiectanţilor.
acest puls ridicat al întrecerii, hotârirea colectivităţilor de mun­ ziarului austriac „Dîe Presse"
că de a încheia cu succese deosebite primul trimestru al a- plei constatări, „Operativa" ziarului va ur­ Prima noastră „Operativă" s-a ţinut pe
nului, de a apropia cit mai mult finalizarea cincinalului. A- mări: şantierul Fabricii de ciment şi var de Ia
vindu-i mereu în frunte pe comunişti, oamenii muncii hune- După cum s-a mai anun­ firmării în lume a noilor Noi apreciem că acesta es­
— descoperirea unor stări de fapt, a unor Chişcădaga. Şi iată cum s-a desfăşurat.
doreni şi-au mobilizat deplin eforturile, energiile creatoare, ţat, la 20 martie a.c., tova­ principii de relaţii dintre te un proces firesc, dar el
reuşind să adauge noi fapte de vrednicie, noi realizări, pe răşul Nicolae Ceauşescu, se­ state. se va realiza treptat, pe mă­
graficul marii întreceri socialiste. Producţia suplimentară ra­ cretar ‘general al Partidului După cum este cunoscut, în sura consolidării cursului
portată după opt decade din acest an de economia hunedo- Comunist Român, preşedinte­ ultimii ani s-au produs mari destinderii, a afirmării noi­
reanâ încorporează un mare volum de produse fizice date le Consiliului de Stat al Re­ schimbări în viaţa interna­ lor relaţii dintre state, a
pesfta plan: cărbune, fontă, oţel, laminate, energie electrică, Greutăţile şantierului pot fi învinse numai publicii Socialiste România, ţională. S-a început imprima­ dezvoltării încrederii între
materiale de construcţii, bunuri de larg consum etc. a primit pe ziaristul austriac rea unui nou curs spre des­ ele şi a colaborării multila­
Cu realizări meritorii se prezintă siderurgiştii hunedoreni, dr. Otto Schulmeister, re- tindere şi colaborare. în a- terale.
ce) care, la începutul acestui an, au chemat la întrecere toate dactor-şef al ziarului „Die cest sens. şi în Europa s-au întrebare:
întreprinderile din industria metalurgiei feroase din ţară. Si- Presse" din Viena, căruia _ i-a obţinut unele rezultate pozi­ în ce măsură consideraţi ,
1
darurgiştii au la activ, pe cele opt decade, aproape 8 500 prin mobilizarea masivă a constructorilor acordat următorul interviu : tive în normalizarea relaţii­ domnule preşedinte, că exis­
ton* de fontă, din care, hunedorenii — 7 100 tone, 16 700 to­ întrebare : lor dintre state, mă refer în­ tă perspective de lărgire a
na oţel — 6 900 tone numai de la 1 martie a.c. — , 11 500 tone Vin din Austria, ţară pe deosebi la relaţiile dintre o colaborării ţărilor dunărene
d* laminate, 2 400 tone de cocs metalurgic înscris numai în care dumneavoastră aţi vizi- serie de ţări socialiste şi R.F. — sud-est europene — care
contul C.S. Hunedoara. Este atestarea elocventă a voinţei co­ Fabrica de ciment şi var şefi de loturi, maiştri, şefi de le în urmă şi chiar să cîşti- tat-o nu de mult. Aş dori să Germania. să antreneze şi participarea
lectivului de siderurgişti hunedoreni de a întîmpina cele două de la Chişcădaga a prins echipă, muncitori. găm timp. vă întreb cum apreciaţi po­ Toate aceste schimbări au Austriei ?
mari sărbători ale patriei şi partidului, ca şi cele două ani­ contururi vizibile. In bătălia Dăm cuvântul maistrului sibilităţile şi şansele colabo­ creat condiţii pentru începe­
versări proprii, cu realizări de seamă. Celălalt mare şi pu­ cu timpul pentru punerea o- Se confruntă Gheorghe Luncan, de la lo­ rării regionale, ţinînd seama rea Conferinţei general-ett- Răspuns:
ternic detaşament muncitoresc al judeţului nostru - al mine­ biectivului în funcţiune, două loturi... tul nr. 2 : de modificările care au loc ropene. care îşi desfăşoară România se pronunţă pen­
rilor — se situează, de asemenea, pe primele locuri ole hăr­ constructorii de aici săvirşesc — Că avem rămîneri în ur­ în politica internaţională şj acum lucrările fazei a doua tru colaborarea regională,
niciei. Din abatajele Văii Jiului s-au extras suplimentar in adevărate fapte de eroism. mă este 'adevărat. Dar vreau ce obstacole consideraţi că la Geneva. pentru colaborare în diferi­
acest an mai mult de 36 000 tone de cărbune net, iar minerii Printr-o colaborare şi mobi­ Şeful' şantierului nr. 7, in­ să arăt că acestea provin din se ridică în calea acestei co­ te zone ale Europei, aşa cum
dt la feb«a au realizat numai de la 1 martie o producţie lizare fructuoasă, constructo­ ginerul Vasile Şandor, îşi fa­ lipsa forţei de muncă. Mun­ laborări ? •în contextul acestor schim­ este, de exemplu, zona din'
supfimeniarâ de 545 tone de cărbune. In agenda hărniciei rii, beneficiarul, proiectantul, ce calculele. Cînd e să pună cim cu un efectiv redus la bări. noi apreciem că sint po­ Balcani. Desigur, am privii
furnizorii de utilaje şi de în balanţă aportul lotului nr. Cum apreciaţi perspective­ sibile şi trebuie realizate şi
se înscriu Ja loc de frunte şi I.E.C. Mintia, cu 47 780 000 IcWh jumătate şi sîntem nevoiţi cu multă satisfacţie o lărgire
energie electrică peste planul aferent perioadei scurse de la materiale de construcţii au 2, devine agitat, îşi loveşte să lucrăm dispersaţi. le lichidării blocurilor în relaţiile de colaborare regio­ a colaborării între ţările du­
începutul anului, I.F.E.T. Deva, cu produse fizice suplimentare reuşit şi reuşesc în continua­ uşor degetele cu pixul. Europa ? nală. nărene sau între ţările sud-
realizate pe cele două decade din martie de : 140 mc che­ re să impună un ritm cores­ — Lotul nr. 2 merge greu Dulgherul Aurel Mihai din Răspuns: Desigur, existenţa blocuri­ est europene. în care Austria
restea, 35 mc cherestea fag, 185 mc lemn de celuloză, I.M.C. punzător de execuţie, care — ne spune dînsul — şi tim­ acelaşi lot adaugă : îmi amintesc şi acum cu lor militare devine tot mai să ocupe un loc corespunză­
Deva^ cu plusuri de la 1 martie de 120 000 bucăţi de cărămizi dă garanţii sigure în ce pri­ pul de montaj al utilajelor — Ne-ar mai trebui circa multă plăcere de vizita în mult un anacronism intr-o
veşte punerea în funcţiune a 20 de dulgheri şi 20 de fie- tor împreună cu toate ţările
dialitt 700 mc de alte produse. la platforma de coacere şi Austria, de convorbirile a- Europă care se îndreaptă — din această zonă.
Aceste succese de prestigiu, înscrise în cele două decade întregii capacităţi la terme­ la pile, cuptor rotativ, este rari-betonişti. Avem front de vute cu preşedintele şi can­ aş putea spune — spre o no­
clin luna martie, care amplifică substanţial realizările pe pri­ nul stabilit. -• foarte apropiat. luoru pentru aceste meserii, celarul Austriei, cu alţi oa­ uă epocă, de colaborare pe Oricum. între aceste ţări
mele două luni ale anului, sint o garanţie că planul primu­ In acest larg perimetru — Dar lotul nr. 1 ? dar nu putem executa mai meni politici şi apreciez mult baze noi, de egalitate, de există de pe acum relaţii de
lui trimestru va li realizat şi depăşit, atestă hotârirea plenară ne-am fixat „Operativa" şi — Acesta are realizări bu­ nimic. dezvoltarea relaţiilor între respect reciproc, de coope­ bună colaborare; folosirea în'
a oamenilor muncii hunedoreni de a întîmpina cele două mari ne. La morile şi silozurile România şi Austria. comun a Dunării devine tot
am invitat la confruntare cu rare în toate domeniile de
sărbători cu rezultate deosebite în activitate economică şi de făină, la silozurile de cal­ ILIE COJOCARII In ce priveşte perspective­ activitate.
realitatea cadre de conduce­ mai importantă şi merită să
socială a judeţului, de a îndeplini cincinalul înainte de termen. car şi de argilă sint posibi­ le şi posibilităţile colaboră­
Fără
re de la nivelul şantierului, lităţi să recuperăm rămîneri- (Continuare in pag. a ll-a) rii regionale, consider că a- securităţii îndoială. înfăptuirea ne gîndim cu toţii la o for­
europene,
afirma­
a
a-
cestea trebuie privite în rea pe plan internaţional a mă cit mai organizată interesul
cestci
colaborări,
în
contextul mai larg al dezvol­ principiilor noi şi accentua­
tării colaborării europene, al rea cursului destinderii tre­ popoarelor respective, al cau-
11
Trimisul nostru la „Marmura Simeria relatează : înfăptuirii securităţii pe buie să ducă la lichidarea
Şl FAPTE Pe unde a trecut continent şi în general al a- blocurilor militare. (Continuare in pag. a IV-a)
L m Oamenii sint preocupaţi „Metronomul
producţiei"
Un sentiment aparte mi fa­ 3 Plenara Comitetului
ce tă scriu despre omul de bunul mers Situaţia după două deca­
Care duet de 8 ani ştafeta
da din luna martie se pre­
brigăzilor fruntaşe, despre zintă astfel :
brigadierul niciodată mul­ judeţean al J. C.
ţumit de munca sa, mereu @ In ziua de 21 martie atenţie, nu se mişcă de Rn : Sevastiţa Păunescuf cfin ca­ © E.M. Petrila : -f12 tone
în căutarea noului în teh­ s-au produs în plus 185 mp gă «le şi rezultatul acestei drul serviciului producţie. Pî- de cărbune.
nica mineritului. Am auzit placaj finit contopiri se vede în stivele nă în 20 martie, inclusiv, a- • I.V. Câlan: + 755 tone Ieri, a avut loc, la Deva, Tovarăşul Ionel Lazăr, de la C.S. Hunedoara, Nicolae
vorbindu-se de el încă din de placaj finit - cantităţi atît cest schimb a produs 120 de cocs metalurgic. plenara Comitetului judeţean prim-secretar al Comitetului Hancş, prim-secretar al Co­
primele zile cînd am venit ® Minusul s-a redus la de necesare pentru realiza­ m.p. placaj finit, peste pre­ © I.M.C. Deva : sortimen­ Hunedoara al Uniunii Tine­ judeţean al U.T.C., a prezen­ mitetului municipal al U.T.C.
2491 mp. rea sarcinilor de plan ale u- vederi; valoric - 12 000 lei. tul de panouri mari este
nităţii. Cantitativ, stă bine şi schim­ realizat in procent de 100 retului Comunist. tat — în cadrul ordinei de Petroşani, Gheorghe Ciulica,
Aceleaşi elemente de pei­ Plecînd de la aceste schim- bul condus de maistrul Gheor- la sută. La lucrările plenarei au zi — o informare cu privire maistru, secretarul comitetu­
necesare
măsurile
la
pentru
U.T.C.
II
lui
şantierului
al
Brigadierul saj industrial - oameni, ma­ © Mina Deva: - 1 ^to­ fost prezenţi membrii Comi­ şi îmbunătăţirea activităţii or­ construcţii Deva. Ilie Rotun-
ai
supleanţi
membrii
şini... Şi, totuşi, deosebiri fra­
pante între imaginile a nu­ ne de minereu. tetului judeţean al U.T.C. şi ganizaţiei judeţene a U.T.C., jeanu, preşedintele consiliu­
în lumina concluziilor şi in­
lui A.S.C. de la Institutul de
membrii comisiei de cenzori.
se destăinuie mai două zile consecutive de RONOMUL PRODUCŢIEI! ne 9 Mina Muncel : -400 to­ Au participat, de asemenea, dicaţiilor date de tovarăşul mine Petroşani, Aurora Ini-
activitate.
de minereu.
activişti de partid, cadre de Nicolae Ceauşescu, se­ băruş, elevă, locţiitor al se­
20 martie. La lini» „Cap- •fr conducere ale organizaţiilor cretar general al Partidului cretarului comitetului U.T.C.
pelli", cîteva maşini stăteau bări în vigoarea acţiunilor, cu ghe Bujor, care a realizat, „Metronomul producţiei" de masă şi obşteşti, din Comunist Român, la întîlni- de la Grupul şcolar siderur­
la Exploatarea minieră De­ in... flux. Cauzele, aşa cum un rezultat indiscutabil de pe aceeaşi perioadă, 297 m.p., aduce la cunoştinţa comite­ aparatul de stat, directori rea cu Biroul C.C. al U.T.C.. gic Hunedoara, Nicolae Stoi­
va, l-am găsit la panoul ni s-au spus : la una trebuia înviorare pentru activitatea în­ valoric fiind însă sub preve­ telor de partid, comitetelor de întreprinderi şi insti­ şi Biroul Comitetului Execu­ ca, secretarul comitetului
evidenţiaţilor, pe aleea să fie adus material de la treprinderii, ne-am propus in derile planului. oamenilor muncii, organiza­ tuţii, de şcoli, secretari tiv al Consiliului U.A.S.C.R.
fruntaşilor, peste tot nume­ gatere, alta s-a stricat di­ aceste rinduri să sondăm u- ţiilor de sindicat şi ale U.T.C. de la T.M. Barza, Si-
le minerului CONSTANTIN mineaţa, una stătea din cau­ nele resorturi mai intime aie Un popas între oamenii U.T.C. de la minele Teliuc, ai corni tetelor comunale ale Aria largă a problemati­ gismund Pădurean, tehnici­
MILITARU era prezent. za celei anterioare (fiind le­ oamenilor care-i îmboldesc schimbului condus de Avram : Deva, Muncel, Paroşeni şi U.T.C. şi din marile între­ a- cii cuprinse de informare, cu an, secretarul comitetului
prinderi,
toate
la
referiri
categoriile
ai
reprezentanţi
L-am căutat la frontul gate prin operaţii), alta s-a către muncă şi afirmarea tot — In cadrul schimbului Lonea, de la întreprinderea sociaţiilor studenţilor comu­ de tineri — muncitori, ţă­ U.T.C. dc la autobaza Ha­
de lucru. Privirea mea stricat spre dimineaţă din mai pregnantă prin rezultate. dumneavoastră, care echipă de utilaj minier Petroşani, nişti. rani, intelectuali, elevi, stu­ ţeg. Ioan Blescun, profesor,
căuta o figură deosebită, lipsă de comenzi etc. Deci, — Cine-i în fruntea între­ este mai bună ? întreprinderea de industriali­ denţi —, analiza critică, exi­
care să se detaşeze dintre numărînd, 5 maşini stagnau ! cerii socialiste, cine va învin­ — Pe primul loc se află zare a laptelui şi I.M.M.R. Au luat parte la lucrările secretarul comitetului comu­
celelalte. Am căutat în za­ Tot la „Cappelli", dar în ge ? — am adresat noi în­ echipa de tăietori condusă Simeria, de la I.J.LL. Deva, acestui forum tovarăşii gentă a .activităţii organiza­ nal al U.T.C. Va{a, Mi­
dar, lumina se oprea pe 21 martie. Maşinile au fost trebarea. de Emil Borza, iar ceva mai că în zilele următoare va Ioachlm Moga, membru al ţiei au suscitat un viu inte­ hai Buduşcl, secretarul co­
figuri obişnuite, aşa că, ne­ reparate, toate funcţionează întreprinde investigaţii la fa­ C.C. al P.C.R., prim-secretar res. creînd un climat dc lu­ mitetului U.T.C. de la I.C.S.
— Cel mai bun schimb es­
dumerit, m-am îndreptat în plin. Discurile diamantat te chiar cel de • azi, condus MARIN NEGOIŢA ţa locului, pe tema înde­ al Comitetului judeţean de cru şi responsabilitate pen­
spre un miner şi l-am în­ „rod" cu rîvnă din marmură, plinirii ritmice a planului de partid, David Lazăr, secre­ tru dezbaterile care au ur­ Hunedoara. Marius Chira,
trebat unde aş putea să-l oamenii le manevrează cu de maistrul Dumitru Avram - producţie. tar al Comitetului judeţean mat. In cadrul lor- au luat inginer, S.M.A. Dobra.
găsesc pe şeful de brigadă ne răspunde tovarăşa ing. (Continuare in pag. a lll-a) de partid, Dionlsie Balint,
Constantin Militam. cuvîntul: Constantin Borăscu,
Omul şi-a îndreptat mi­ secretar al G.C. al U.T.G. secretarul comitetului U.T.C. (Continuare in pag. a ll-a)
na spre frontul de lucru
unde un miner stăpînea cu r
siguranţă perforatorul. Fi­ meritorii Ia exportul de najarea parcului şi zone­
Au
prof.
de
veri­
gura nu i se desluşea prea INMINAREA carne. In primele zile lor verzi de lingă stadio­ NOI PUNCTE PENTRU ticipat Ana Pop. tineri par­ nizaţia şcoală pionieri, educaţie
şi
numeroşi
tabilă
de
BULETINELOR
bine. Strigă în acelaşi IN PAGINA A ll-A ale acestei decade, de la nul din municipiul Deva. PRELUAREA LAPTELUI tinere din oraş şi de ia comunistă a tinerei ge­
timp: „Nea Costică, te DE IDENTITATE complexul de creştere şi I.M.M.R. Simeria. Cîştigă- neraţii” şi vor fi dedicate
îngrăşare a mieilor Si­ SEARĂ DEDICATA Cu sprijinul Consiliului torilor, Cezarlan Vasile, împlinirii unui sfert de
caută cineva". meria s-au livrat 6,3 to­ popular al comunei Vaţa lăcătuş la secţia a Il-a
La casa de cultură din ne carne. Tot în aceas­ FRUNTAŞILOR veac de la înfiinţarea
So-
Constantin
Glasul perforatorului a O Cerinţe ale perfec­ Hunedoara s-au luminat, tă decadă, de la comple­ de Jos, întreprinderea de vagoane, lăcătuş la secţia primelor detaşamente de
fronea,
a
tăcut, ceaţa s-a destrămat în cadru festiv, la un nu­ xul de creştere şi îngră­ ÎN MUNCA industrializare înfiinţat laptelui I, şi Dănilă Rusii, elev Ia pionieri.
a
Simeria
noi
3
tinerelului
bovin
şi „nea Costică" s-a îndrep­ ţionării muncii organi­ măr de 104 de tineri elevi, şare a se vor livra pes­ Peste 200 dc fruntaşi în puncto de colectare In lo­ şcoala profesională, li
buletinele
identitate.
Orăştle
acordat
in
tat spre noi. Cînd a ajuns zatorice de partid — Despre importanţa eveni­ te 50 tone carne, care se muncă, tineri şi vîrstnici, calităţile Căzăncştl, Vaţa s-au aflăm de premii biblio­ VREMEA
la
cărţi,
de Jos şi Birtin, pe care
aproape a dus mina la cas­ Milităm pentru valorifi­ mentului, ce despre răspun­ adaugă la cele 124 tone de la I.C.S.H., au petre­ le-a dotat cu toe.te ce­ tecara clubului, Argenti­ Pentru 24 ore
fiecărui
derile
revin
cut o frumoasă seară dis-
că, a stins lampa şi mi-a carea mai bună a po­ cetăţean privind modul predate anterior. tractiv-educativă, la clu­ le necesare. Din aceste na Borza. Vreme frumoasă şi căl­
întins palma bărbăteşte: de păstrare a actului de bul „Constructorul", din localităţi se vor contracta duroasă, cu cerul variat
în acest an 60 000 litri
vorbit
seară
au
procu­
„Bun noroc, tovarăşe !". l-am tenţialului de cadre din identitate Gheorghe Igna ţi Hunedoara, Comitetul organi­ lapte de vacă. SIMPOZION RURAL bil. Vîntul va sufla slab,
rorul
sindi­
de
zată
la
potrivit
strîns mina umedă şi rece fiecare unitate căpitanul de miliţie Ioan ACJIUNE catului şi comitetul U.T.C. Mîine, la orele 9. că­ pină Temperaturile din sud-
est.
vor
fi
şi l-am privit cercetător Demian. DE MUNCA din întreprindere. Frunta­ CINE CITEŞTE, minul cultural din Vaţa cuprinse, ziua, între 24 şi
„Aveţi treabă cu mine sau • Chemarea confe­ PATRIOTICA şii au fost felicitaţi cu de Jos va găzdui prinţul 29 grade, iar noaptea în­
căldură dc ing. Ioan Pă- CUNOAŞTE simpozion rural intcrşco- tre 4 şi 9 grade.
reparaţi ceva pe aici ?“ — rinţei pe ţară — vast LIVRĂRI LA EXPORT trunjan. Au avut loc iar. Referatele şi comu­
Ieri după-amiază. peste partide de dans. con­ La clubul sindicatelor nicările susţinute de pio­
NICOLAE RAD program de lucru pen­ Cele două complexe in- 50 de utecişti de Ia Ter­ cursuri „Cine ştie, cîşti- din Simeria a avut loc nieri, utecişti, cadre di­ Pentru următoarele
tercooperatistc de creşte­ gă“ cu teme ca: „Cu­ un concurs gen „ Cine dactice, părinţi, alţi fac­
lăcătuş, mina Deva re şl Îngrăşare a anima­ mocentrala Mintia au par­ noaşteţi mecanică „Cu­ te- tori educativi din comu­ două zile
tru agricultorii hunedo­ lelor din judeţul nostru ticipat la o acţiune de noaşteţi strungul alte citeşte, cunoaşte" pe pămînt al nă, invitaţi, vor fi axa­
mă „Acestui
reni se prezintă cu realizări muncă patriotică la ame­ momente de atracţie. tării mele" , condus de te în jurul temei „Orga­ Vreme călduroasă, cu
(Continuare In pag. a lll-a) cerul variabil.