Page 78 - Drumul_socialismului_1974_03

BmmauaMaamammB
udS.'îiaJSAi-aiîA--^
HHBHSHMBBB
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 970 © SIMBÂTA 23 MARTIE 1974

^KgaeiaiEegigaaagifflWBBg

înfăptuirea rolului partidu­ conducerea politică peste tot, punderi în calitate de mem­ Este însă, totodată, cazul să în întreaga muncă. In acest Greutăţile şantierului pot fi învinse numai prin
spirit, în acest an am asigu­
amintesc că nu tot potenţia­
lui de forţă politică condu­ la nivelul sarcinilor pe care bri ai organului municipal lul de care dispunem este rat o mai bună repartizare a
de partid. Şi, cum am mai
cătoare a societăţii se aso­ le avem de înfăptuit. Iată arătat, marea lor majoritate valorificat pe deplin. Am în membrilor comitetului muni­
ciază, organic, cu activitatea de ce acţionăm pentru creş­ vedere că din păcate mai a- cipal pe organizaţii de partid,
de pregătire a cadrelor, dar terea răspunderii cadrelor din răspund încrederii investite. vam încă tovarăşi — la pe unităţi economice şi obi­ mobilizarea masivă a constructorilor
mai ales cu atragerea lor la fiecare unitate în parte. Iată de oe nu avem nici o I.R.E.D., în comerţ, învăţă- ective de investiţii. Ne pro­
realizarea sarcinilor ce revin Este deosebit de important, reţinere să afirmăm că to­ mînt, sănătate, în instituţiile punem să exercităm un con­
fiecărei organizaţii de partid, pe de altă parte, faptul că varăşi cum sînt Nicolae De- cu profil judeţean — a că­ trol mai atent asupra activi­ drept, ne descurcăm. Sîntem dată de la celelalte loturi. In
fiecărei unităţi industriale, din componenţa comitetului vian de la I.M.C. Bîrcea, Ioan ror activitate în calitate de tăţii desfăşurate de fiecare (Urmare din pag. 1) mai numeroşi şi poate cu curînd va mai primi, pentru
instituţie şi cooperativă agri­ şi biroului municipal de Stoian şi Marcu Nicolae de membri ai comitetului mu­ tovarăş. Pentru aceasta avem vechime mai mare pe şanti­ că la şantier îşi anunţă so­
colă de producţie. Relcvînd partid fac parte un număr la şantierul I şi, respectiv, nicipal sau ai activului nu în vedere ca membrii birou­ sirea noi muncitori.
această cerinţă, tovarăşul important de cadre care îşi şantierul II, Ieronim Rusan lui, ai secretariatului, în de­ — Merge încet şl cu apro­ er. Dar greutăţi avem pen­
— Conducerea S.U.T. s-a
Nicolae Ceauşescu sublinia plasările pe care le fac pe vizionarea betonului — inter­ tru că în tot şantierul nu aflat ,.pe teren" la balastiera
este un atelier de întreţine­
şeful
lotului,
inginerul
vine
că „pînă la urmă, de felul teren, în unităţi, să menţină Ioan Banda. A fost dată o re. Mă refer la faptul că din Hărău pentru organizarea
nizaţie de partid, fiecare co­ Cerinţe ale perfecţionării munci organizatorice de partid o legătură mai strlnsă cu decizie pentru a primi cîţiva dulgherii sînt nevoiţi uneori unei noi incinte a parcului
cum munceşte fiecare orga­
mitet de partid..., de activi­ membrii comitetului munici­ muncitori calificaţi, dar ter­ să repare chiar şi ...pompa auto.
de la instalaţiile de glisare.
pal, cu celelalte cadre din
tatea fiecărui membru de menul ei de îndeplinire n-a ...Apoi s-au stabilit noi mă­
partid, a fiecărui activist de nomenclatură şi din rezerva fost respectat. Aş mai adăuga Nu-i un secret nici faptul că suri, pentru ca recordul de
de cadre, în scopul de a-i
partid, indiferent de funcţia stru valorificarea mai bună a ceva: lotul nostru şi-a depă­ şi în prezent executăm găuri la staţia de betoane să fie
şi locul pe care il are în Milităm pi informa permanent cu pro­ şit productivitatea muncii în cofrag cu... sfredelul ma­ repetat, iar agitaţia vizuală
cadrul diviziunii muncii so­ blemele ce le au de re­ planificată cu 4 700 lei pe nual, că zilnic sîntem pe la a şantierului să intre în drep­
ciale din ţara noastră — de­ zolvat, pe de o parte, iar pe muncitor. Se munceşte deci. T.C. Deva, pe la Mintia, pe turi depline.
pinde modul în care partidul de altă parte să-i atragă la Dar adevărul e că nu faci la prieteni după unele scule Prin firul „Operativei" a-
îşi îndeplineşte misiunea sa înfăptuirea obiectivelor ce ni cu 50 de oameni cît ai face şi piese. nalizăm şi viaţa spirituală a
l
istorică în societate". le propunem. Intr-un cuvînt, cu o sută. şantierului. Cum s-a stabilit,
Biroul şi secretariatul co­ potenţialiiui de cadre din fiec are unitate sîntem conştienţi că trebuie Lotul nr. 1 are în jur de ...şi se stabilesc de două ori pe săptămînă,
de
muncitori,
deşi
mitetului municipal de partid să insistăm cu perseverenţă o sută acestuia este numai primele măsuri seara, în sala de mese a
planul
Deva se străduiesc să atragă pentru a face ca fiecare ca­ constructorilor rulează film.
tot mai intens activul de dru cu muncă de răspundere cu puţin mai mare decît al In continuarea „Operativei" Ansamblul „Haţegana" a pre­
partid la rezolvarea proble­ s» face simţită în unităţii® din unităţile municipiului să lotului nr. 2. Ar trebui ca zentat un frumos program
melor tot mai complexe ce desfăşoară activitatea direct şi Gheorghe Dumitrache de şi sectoarele în care muncesc, aibă o prezenţă activă în la acest lot totul să meargă consemnăm şi aprecierile că în faţa constructorilor, iar în
stau în faţa colectivelor de în unităţile economice, pe la I.E.C. Mintia, Nicolae aduc un slab aport la mate­ rîndul comuniştilor, al oame­ foarte bine, dar... Inginerul lotul nr. 2 a avut oameni, curînd pe şantier vor fi pre­
dar i-a pierdut, că aici disci­
Ioan Rusu, şeful lotului nr.
muncă, pe care le ridică şantierele de construcţii, în Bogdan şi Bele Gheorghe de rializarea, la transpunerea în nilor muncii, să-şi onoreze plina nu-i tocmai la ea aca­ zenţi membrii cenaclului din
viaţa economică, politică şi transporturi, comerţ sau în la Exploatarea minieră Deva, viaţă a sarcinilor încredinţa­ cu bune rezultate mandatul 1, explică: Deva. Se lucrează la panoul
socială a municipiului. Ne-am unităţile socialiste din agri­ precum şi mulţi alţii acţio­ te. Este adevărat însă că încredinţat de cei care i-au — Am stat şi noi cîteva zi­ să. Asta în timp ce lotul nr. „Oameni cu care ne mîn-
1 trece printr-un proces in­
dat seama că această pro­ cultură. Prezenţa activă a a- nează cu răspundere, se a- nici noi, biroul comitetului ales în organele de conduce­ le în loc cu producţia din drim", unde, pe lîngă frun­
blemă este cit se poate de cestor cadre, în calitate de chită cu cinste de calitatea municipal, secretarii comite­ re. cauza mutării unei macarale. tens de consolidare. Ca la taşii şantierului, vor fi popu­
vitală pentru activitatea membri ai comitetului muni­ pe care o au de membri ai tului municipal nu am făcut Sîntem convinşi că prin La glisare asta înseamnă orice operativă, se stabilesc larizate şi rezultatele între­
noastră. Este de ajuns să a- cipal sau ca făcînd parte din organului municipal de par­ totul pentru activizarea lor, aceasta vom îndeplini în pri­ foarte mult. Luna asta nici măsuri pe loc. Iată-le: cerii socialiste. Se introduc®
răt că dispunem în prezent activul obştesc, în mijlocul tid. Cînd afirm aceasta am nu i-am antrenat sistematic mul rînd una din cerinţele nu sper în realizări deosebi­ © Pînă în dimineaţa ur­ mobilier în complexul co­
de peste 1 500 cadre, membri comuniştilor, a celorlalţi sa­ în vedere preocuparea lor la rezolvarea sarcinilor orga­ statutare fundamentale, iar te. Adică planul îl vom înde­ mătoare, lotul nr. 2 va pre­ mercial ridicat de construc­
ai comitetului municipal, ai lariaţi constituie un plus de pentru înfăptuirea sarcinilor nului de partid, renunţînd cu pe de altă parte vom asigura plini, dar vreau să spun că zenta lista cu forţa de mun­ tori.
comitetelor şi birourilor or­ garanţie, nu lipsită de im­ primite din partea comitetu­ prea multă uşurinţă la a- o mai bună desfăşurare a nu cu depăşiri prea mari. că necesară. Spre seară are loc plenara
ganizaţiilor de bază, comu­ portanţă, în ce priveşte cu­ lui municipal, strădania pen­ portul acestor tovarăşi. propriei noastre activităţi. Cu amănunte vine şeful bri­ comitetului U.T.C. S-a uitat
nişti cu funcţii de conducere noaşterea hotărîrilor adopta­ tru acordarea unui sprijin Indicaţiile date de tovară­ Numai astfel, folosind mai găzii de zidari, Gheorghe Bo- ® Şeful de şantier şi se­ „ordinea de zi" de ieri. S®
în întreprinderi, pe şantiere, te de comitetul sau biroul calificat organizaţiilor de par­ şul Nicolae Ceauşescu, secre­ mult cadrele care activează dac : cretarul comitetului de partid discută despre strîngerea co­
în instituţii, în conducerea municipal de partid, precum tid, organizaţiilor de masă şi tarul general al partidului, în unităţi, vom face faţă sar­ — Cred totuşi că lotul nos­ vor veghea Ia buna desfăşu­ tizaţiilor, despre fişe şi ta­
organizaţiilor de masă şi şi în organizarea corespunză­ pentru exercitarea controlu­ la consfătuirea din noiem­ cinilor complexe pe care le tru este bine organizat şi rare a activităţii la staţia bele de evidenţă. Concluzia
obşteşti. Aceste cadre repre­ toare a acţiunilor de înfăp­ lui In îndeplinirea hotărîri­ brie anul trecut cu primii- avem. Nu vreau să explic pe închegat. Dar ca şi celelalte de betoane, astfel ca în ur­ uteciştilor este că totul mer­
zintă o mare forţă, de gîndl- tuire a hotărîrilor organelor lor. secretari şi secretarii cu pro­ larg de ce aceste sarcini sînt loturi întiinpinăm greutăţi în mătoarele două zile aici să ge bine la Chişcădaga. Nor­
re şi intervenţie, un extrem superioare şi a celor proprii. Am putea evidenţia încă blemele organizatorice jude­ astăzi mai complexe — toa­ aprovizionarea ritmică şi la se înregistreze primele recor­ mal să 11 se pară aşa de
de valoros potenţial de ex­ Folosim orice prilej pentru mulţi alţi tovarăşi care îşi ţene de partid ne sînt un tă lumea cunoaşte că mersul timp cu betoane. duri de producţie din 1974. vreme ce în comitet, 80 la
perienţă, acumulat de-a lun­ a creşte răspunderea comu­ onorează cu ' cinste calitatea îndreptar deosebit de preţios nostru înainte capătă dimen­ sută sînt contabile, tehnicie-
gul anilor de muncă şi pre­ niştilor cu funcţii de răspun­ de comunişti, oameni de ac­ şi cuprinzător pentru perfec­ siuni tot mai ample. — Secretul e unul singur : ® Se va urmări cu insis­ ne, casieriţe şi nici un mun­
gătire. Or, noi, membrii bi­ dere, în sensul de a acţiona ţiune care s-au dovedit a fi ţionarea propriei noastre fiecare om să ştie precis ce tenţă prezenţa la lucru a citor.
roului, aparatul de partid, nu ca simpli salariaţi, nu ca sprijin de nădejde în acţiu­ munci cu activul de partid, GHEORGHE MATEI are de făcut şi să folosească muncitorilor din lotul nr. 2.
oricîtă strădanie am depune, simpli administratori ai pro­ nile întreprinse de comitetul în sensul folosirii şi antre­ secretar al Comitetului timpul de lucru judicios —
nu este posibil să asigurăm ducţiei, ci ca oameni poli­ municipal, de propriile or­ nării mai intense a acestuia municipal Deva al P.C.R. relevă şeful echipei de dul­ © Se va analiza cu comi­ In Ioc de concluzii
cuprinderea, îndrumarea şi tici investiţi cu anumite răs- ganizaţii din care fac parte. gheri, Matyuş Balaş. Noi, ce-i tetul U.T.C. al şantierului
posibilitatea antrenării mai Timp de două zile, redac­
active a tinerilor în dezide­ ţia ziarului a organizat ope­
ratele şantierului rative pe acest şantier. S-au
Plenara Comitetului judeţean al U. T. C. nai sA-s‘ organizeze mai bine constatat necazuri, factorii în
fi
*5
îndem­
va
f.L.I
au
măsuri.
stabilit
drept
ar i, k .utira. Tovarăşul Ioan Grama, se­
cretarul comitetului de partid
41
zaţiile U.T.C. au avut insu­ care a societăţii socialiste „Tinerii muncitori, ţărani, „Operativa de a al şantierului, ne-a asigurat
{Urmare din pag. 1)
ficient în atenţie crearea u- multilateral dezvoltate. In elevi, studenţi şi intelec­ că toate constatările vor
nei opinii de masă în rîn­ acest context, în centrul a- tuali — români, maghiari, doua zi constitui motiv de ana­
Organizaţia Judeţeană a dul tineretului pentru întă­ tenţiei trebuie să stea edu­ germani şi de alte na­ liză. Noi reţinem cu sa­
carea tineretului prin mun­
U.tD.C. â obţinut — aşa după rirea disciplinei în produc­ ţionalităţi — din judeţul La început se face bilan­ tisfacţie că în cele două
cum s-au Subliniat în infor­ ţie, a tendinţelor de a trăi că şi pentru muncă, cultiva­ Hunedoara îşi exprimă ţul zilei anterioare : zile staţia de betoane a lu­
rea responsabilităţii ce deri­
mare şi în dezbateri — suc­ fără muncă, studierea cauze­ vă din faptul că el este be­ şi cu acest prilej ade­ — In ziua de 19 martie a.c. crat din plin, că s-au recu­
ziunea şi profundul lor ata­
cese importante în mobili­ lor fluctuaţiei mari din une­ neficiarul civilizaţiei pe ca­ şament la politica internă şi s-a realizat un adevărat re­ perat importante restanţe,
zarea tineretului în produc­ le întreprinderi şi de pe şan­ re o făurim, că el trebuie să externă a partidului şi sta­ cord la producţia de betoa­
ţie, pe şantierele de muncă tiere, intensificarea muncii preia şi să ducă mai depar­ tului nostru, politică ce ne : 610 mc. In acest ritm, fapt ce va duce la depăşirea
voluntar-patrîotlcă, în activi­ politico-educative la sate pen­ te sarcinile edificării viito­ răspunde pe deplin aspiraţi­ planului lunii martie şi al
tatea cultu ral-artistică. Acţi- tru atragerea tinerilor la rului comunist. De asemenea, ilor noastre, ale tuturor oa­ pînă la sfîrşitul lunii, sar­ trimestrului întîi. Mai con­
otnîmd în spiritul programu­ muncă în agricultură. Nici cina trimestrială a şantieru­ semnăm lipsa de la serviciu
plenarei
s-a
lui educaţional al partidului, rezultatele la învăţătură, din din lucrările deosebită tărie menilor muncii, cauzei socia­ lui poate fi depăşită cu a- a unor maiştri şi impiegaţi-
desprins
cu
lismului, colaborării şi păcii
al măsurilor stabilite în acest primul trimestru al acestui necesitatea întăririi spiritu­ între popoare, a întăririi uni­ proape un milion lei. Oame­ de mişcare de la staţia de
sens de Comitetul judeţean an şcolar şi. universitar, nu lui revoluţionar în întreaga tăţii forţelor democratice, nii sînt mulţumiţi, au şi de
de partid, organele şi orga­ sînt la nivelul condiţiilor activitate a organizaţiilor de progresiste, antiimperialiste ce, sînt siguri de izbîndă. utilaj transport. Cu dînşii şi
nizaţiile de tineret s-au pre­ create tineretului pentru a tineret. din întreaga lume. — Lotului nr. 2 i s-au re­ cu beneficiarii investiţiei de
ocupat de intensificarea edu­ se instrui cît mai temeinic la Chişcădaga ne vom întilni
caţiei prlp muncă şi pentru pentru muncă, pentru viaţă. Organizaţia judeţeană a Vă asigurăm pe Dumnea­ partizat „ajutoare", deocam­ într-o „Operativă" viitoare.
muncă, de mai buna inte­ Elanul de măsuri adoptat, U.T.C. se angajează să acţio­ voastră, cel mai iubit fiu al
grare în producţie a noii ge­ recomandările transmise or­ neze cu fermitate pentru poporului nostru, că întregul
neraţii, de problemele cali­ ganizaţiei judeţene a U.T.C., transpunerea în viaţă a tu­ tineret din judeţul nostru
ficării şi perfecţionării pre­ prin cuvîntul tovarăşului turor sarcinilor ce îi revin. va acţiona cu hotărîre şi pa­ Şi-au reînnoit angajamentul
gătirii profesionale, ale ridi­ loachim Moga, precum şi Dînd glas acestui angaja­ siune pentru traducerea în
cării nivelului general de al tovarăşului Dionisie Ba- ment, într-o atmosferă de viaţă a indicaţiilor conduce­
cunoaştere. lint, în spiritul indicaţiilor puternică însufleţire, de ex­ rii partidului, ale Dumnea­ Pentru a întîmpina cele două mari evenimente ale
preţioase date de secretarul primare vibrantă a dragostei voastră personal, mult sti­
Apreciind rezultatele obţi­ neţărmurite faţă de partid şi mate tovarăşe N i c o l a e anului cu realizări din cele mai alese, muncitorii, tehni­
nute prin prisma contribu­ general al partidului, tova­ conducerea sa. participanţii Ceauşescu, pentru a în- cienii şi inginerii din cadrul oţelărici electrice de la C.S.
ţiei ce se aşteaptă din par­ răşul Nicolae Ceauşescu, con­ la plenară au adresat <j te­ timpina cu noi succese de Hunedoara şi-au reînnoit angajamentul luat în marea
tea tineretului hunedorean, stituie jaloane de îmbunătă­ legramă Comitetului Central prestigiu cea de-a XXX-a ani­ întrecere socialistă, prin care se prevedea iniţial obţine­
a organizaţiei sale revoluţio­ ţire a activităţii politico-edu­ al Partidului Comunist Ro­ versare a Eliberării patriei rea unei cantităţi suplimentare de 2 000 tone oţel.
nare la transpunerea în via­ cative desfăşurate de organiza­ mân, tovarăşului NICOLAE şi Congresul al Xl-lea al Noul angajament — rod al maturităţii, destoiniciei şi
ţă a sarcinilor actualei eta­ ţiile U.T.C. şi asociaţiile stu­ CEAUŞESCU, secretar gene­ Partidului Comunist Român, abnegaţiei oţelarilor de Ia oţelăria electrică — prevede
pe din domeniile economiei, denţilor comunişti în ve­ ral al partidului, preşedinte­ evenimente deosebit de im­ elaborarea peste prevederi pînă la linele anului a unei i
culturii, învăţămîntului, for­ derea creşterii contribuţiei le Consiliului de Stat al Re­ portante, cu profunde semni­ cantităţi de 6 000 tone oţel. De menţionat că din această j
mării omului nou, dezbaterile tineretului hunedorean la publicii Socialiste România, ficaţii pentru întregul nostru cantitate mai mult de 5 000 tone vor fi produse pînă în j
au pus în evidenţă o seamă înfăptuirea marilor , sarcini în care se spune între alte­ popor, pentru noi, tinerii de preajma aniversării a 30 de ani de la Eliberarea patriei. |
de neajunsuri şi de rămîneri pe meleagurile hunedorene".
în urmă. Organele şi organi­ ale actualei etape, de edifi­ le :
CHEMAREA (MUTEI PE ŢARĂ - VAST PROGRAM DE EOCRI) PEM AUTORII H1ED0RE1 SiNT NECESARE EFORTURI
le pe întreaga suprafaţă- Nici o palmă SUSŢINUTE PENTRU OUBLAREA
site 30 tone cartofî ia hectar să nu rămînă PROOUCTIEI PAJIŞTILOR NATURALE I
In cuvîntarea la Conferinţa pe ţară a
„Avem de realizat u>n am­ ganice la hectar. De aseme­ ,cadrelor de conducere din unităţile agri­ cum şi obiectivele ce se vor realiza în
acest an. Am reţinut că volumul lucrări­
plu program de dezvoltare nea, avem procurate şi rezer­ cole de stat şl cooperatiste, referindu-se lor de ameliorare este mult mai mare
a culturii plantelor tehnice vate cîte 200 kg azotat şi In cuvîntarea secretarului pectiv decolmatarea a peste 2 — In primul rînd pentru că la Importanţa vitală pe care o prezintă decît în anii precedenţi. In total vor
cu eficienţă economică ridi­ 400 kg superfosfat pentru general al partidului, tovară­ km şanţuri şi canale pentru e- în unitate nu mai avem decît dezvoltarea sectorului zootehnic pentru fertiliza 23 000 ha păşuni, din care a-
cată" — se arată in chema­ fiecare hectar pe care se vor şul Nicolae Ceauşescu, la Con­ liminarea excesului temporar 4 atelaje. Apoi, lipsa gunoiu­ continua îmbunătăţire a aprovizionării proape jumătate se realizează în primă­
rea Conferinţei pe ţară a ca­ planta cartofi. O impor­ ferinţa pe ţară a cadrelor de de' umiditate de pe circa 80 de lui de grajd pentru fertilizarea populaţiei cu produse agroalimentare, vară. Pină la începutul decadei a treia
drelor de conducere din agri­ tanţă deosebită vom a- conducere din agricultură s-a hectare, terenuri cultivate sau terenurilor de deal (unitatea secretarul general al partidului, tovarăşul a lunii martie a.c. s-au administrat în­
cultură. Ih contextul acestor corda densităţii de plante la subliniat necesitatea ca pă- care urmează să se însămînţe- nu are în profil decît creşterea Nicolae Ceauşescu, a subliniat necesita­ grăşăminte pe mai mult de 4 000 hectare.
preocupări s-a reliefat nece­ hectar, care va fi de. circa mîntul, indiferent cui aparţi­ ze în această primăvară. Lu­ oilor — n.n.) ne-a determinat, tea acordării unei deosebite atenţii spo­ S-a prevăzut ca pe 3 000 hectare sfi fia
sitatea îmbunătăţirii tehnolo­ 50 000 cuiburi. Aceasta înseam­ ne, să fie gospodărit cu efici­ crările s-au efectuat de toţi datorită producţiilor scăzute ce ririi producţiei de furaje, îndeosebi pe făcute amenajări în complex şi tarlali-
giilor de producţie la o se­ nă că recolta stabilită se va enţă maximă, să fie valorifica­ locuitorii satului, fiind organi­ le obţineam, să abandonăm pajiştile naturale, arătînd că: „Avem în zări, afectind 23, de trupuri de păşune:
rie de culturi. între care şi realiza dacă de la fiecare te toate posibilităţile de extin­ zate cu sprijinul Consiliului cultivarea terenurilor în pantă. fiecare judeţ experienţe bune, concreti­ Dintre acestea amintim cîteva (făcînd
la cartofi, astfel îneît de po cuib se vor recolta cîte 0.6 dere şi cultivare a suprafeţe­ comunal al Frontului Unităţii De asemenea, o altă cauză ar zate în creşterea productivităţii păşunilor precizarea că în toate s-au atacat lucră­
suprafeţele stabilite să se kg tuberculi. Ca soiuri cul­ lor arabile. Socialiste. Tot pentru creşte­ fi şi dispersarea în prea multe de 3-4 ori... Organele judeţene, toţi de­ rile — n.n.): Romos, Jeledinţi, Dîncu
obţină, în medie, cîte 30 tone tivăm Ora, Colina, Mercur Ce acţiuni se întreprind în rea producţiei la hectar, am ad­ parcele a terenului. ţinătorii de păşuni şi fineţe trebuie să Mare, Sălaşu de Sus, Rîu Alb, Sarmize-
tuberculi la hectar. Prin ge­ şi Deşire. Terenul s-a repar­ acest scop la cooperativa agri­ ministrat azotat pe toată su­ întrebarea: „Totuşi cum ve­ acţioneze hotărît pentru generalizarea, în getusa, Brănişca, Streisîngeorgiu etc. In
neralizarea experienţei do- tizat din vreme pe membrii colă din Zam? întrebarea am prafaţa ocupată cu păioase de deţi readucerea în circuitul cel mai scurt timp, a acestor rezultate, afară de cele arătate, pe mai mult de
bîndite, se va ajunge într-o cooperatori şi fiecare cu-, adresat-o preşedintelui unită­ toamnă, iar pentru cartofi s-a productiv a acestor terenuri?" dublînd astfel producţia păşunilor şi fî- 2 200 hectare se fac defrişări de arborete,
perioadă scurtă de timp la noaşte. în baza angajamen­ fertilizat cu îngrăşăminte or­ — a rămas fără un răspuns e- neţelor ; aceasta va avea o influenţă iar pe 450 hectare păşuni slab produc­
o producţie anuală, pe ţară, telor încheiate pentru aplica- t ţii, Olga Mădăluţ, şi ingineru­ ganice peste 70 la sută din su­ dificator, deşi importanţa şi puternică în asigurarea bazei furajere tive- se realizează pajişti semănate, din
de 5-6 milioane tone cartofi. rea acordului global, ce pro­ lui şef. Adela Iacobescu. prafaţa planificată. necesitatea cultivării fiecărei pentru animale". care pe 220 ha acţiunea se ya finaliza
— Cum răspunde acestui ducţie trebuie să realizeze şî — Preocuparea de a folosi — Faţă de anul trecut, aţi palme de pămint nu poate fi Cu îndeplinirea unui asemenea obiec­ pînă la sfîrşitul acestei luni. Defrişările
imperativ cooperativa agri­ găsit noi suprafeţe arabile pe pusă la îndoială. Un calcul tiv sînt confruntaţi şl crescătorii de ani­ sînt efectuate pe circa 600 hectare, avînd
colă din Gurasada ? — l-am , care să le cultivaţi? simplu denotă că, la nivelul male, toţi lucrătorii din agricultura jude­ puncte de lucru la Nădăştia de Jos, Brâ-
întrebat pe inginerul şef Ioan Cum gîndesc şi acţionează cadre — Da. In urma măsurători­ actualelor sarcini de plan, prin ţului nostru. S-a dovedit că pe pajiştile nişca, Mărtineşti, Sălaşu de Sus, Sînpe-
Oargă. lor efectuate de O.C.O.T. De­ luarea în cultură a întregii naturale este posibil ca printr-un com­ tru, Sarmizegetusa şi altele. i
— Unitatea noastră are va, s-a stabilit să suplimentăm suprafeţe arabile posibil a fi plex de lucrări de ameliorare, în cadrul
planificat să cultive în acest de conducere din agricultură suprafeţe însămînţate cu 9 hec­ însămînţată s-ar putea obţine cărora fertilizarea are un rol decisiv, să Sporurile ce se obţin la producţia de
an 40 de hectare cu cartofi, tare. o producţie de cereale mai ma­ crească de 3-4 sau chiar mai multe ori furaje prin finalizarea lucrărilor amin­
aplicînd o tehnologie specia­ — Reprezintă aceasta toate re cu cel puţin 15 la sută. producţia de masă verde. Astfel, pe pă­ tite sînt departe însă de a reflecta o
lă pe toată suprafaţa pentru ce retribuţie i se cuvine. mai bine pămîntul este evi­ rezervele existente în unitate? Punerea deplină în valoare şunile Cracu, Bouria, Coposu şi altele s-a preocupare consistentă în fiecare comună
a obţine, în medie, la hectar Un factor cu influenţă de­ dentă pe mai multe planuri — — Cred că nu — ne-a răs­ a acestei însemnate rezerve ajuns să se obţină în medie cîte 21 000— şi sat pentru a fructifica deplin poten­
cîte 30 tone tuberculi. Mate­ cisivă asupra recoltei este şi ne-au precizat interlocutoarele. puns preşedinta unităţii. La de sporire a producţiei globa­ 29 000 kg iarbă la hectar. Iată ce imen­ ţialul productiv al pajiştilor. Deşi se pot
rializarea obiectivului respec­ crearea condiţiilor pentru ca Realizarea producţiilor planifi­ data cooperativizării suprafaţa le a veniturilor băneşti este un să bogăţie, insuficient valorificată, pînă anual fertiliza suprafeţe de ordinul mii­
tiv a constituit şi constituie pe întreaga suprafaţă să pu­ cate şi angajamentului asumat arabilă era mult mai mare. deziderat ce trebuie să-şi gă­ acum, reprezintă păşunile. Un calcul lor de hectare cu must de grajd şi cu
îngrăşăminte organice, prin tîrlire, aces­
o preocupare de căpetenie a tem face irigarea culturii în întrecere ne obligă să avem — Cîte hectare însuma a- sească materializare neîntîrzi- simplu denotă că dublarea producţiei
te metode eficiente de creştere a produc­
conducerii unităţii şl a coo­ cartofilor. De asemenea, un în vedere, pe de o parte, ridi­ tunci şi cîţ reprezintă acum ată în toate unităţile agricole, pajiştilor naturale din judeţul nostru ar ţiei de iarbă şi fin sînt ignorate. De
peratorilor. cuvint hotărltor îl au de spus carea potenţialului de produc­ arabilul? economia naţională avînd re­ însemna obţinerea unui spor suplimen­ asemenea, nu se urmăreşte ca toţi cres­
— N-am putea spune exact
— Ce măsuri s-au aplicat mecanizatorii, ţinînd seama ţie al fiecărei tarlale, iar pe de cît era arabil în 1962, dar în a- almente nevoie de produse a- tar de furaje care ar reprezenta echiva­ cătorii de animale, fiecare locuitor al
pînă acum şl ce se va face că trebuie să facem mecani­ alta, să respectăm întocmai cest an avem luate în cultură gricole nu de „argumente" ca­ lentul unei cantităţi de peste 2 milioane satelor, să participe la acţiunile ce se
în perioada următoare ? zarea completă a lucrărilor. prevederile planului pe feluri 196 hectare. Dealtfel acum ni re să justifice de ce unele su­ hl lapte sau a mai mult de 50 000 tone organizează pentru ameliorarea pajiştilor,
— Sîntem hotărîţi să de­ La acest capitol aş avea o de culturi. In acelaşi timp ne­ s-a cerut şi de Ia Direcţia a- prafeţe arabile au fost dimi­ carne. Printr-o preocupare permanentă iar în execuţia lucrărilor nu se asigură
monstrăm că este pe deplin observaţie în legătură cu a- am propus să readucem în cir­ gricolă o asemenea situaţie şi nuate faţă de anul încheierii şi asiduă a tuturor factorilor răspunză­ continuitate. Aspecte negative în acest
posibil ca şi în condiţiile u- paratura pentru combaterea cuitul productiv unele tere­ vom face. în aceste zile, iden­ cooperativizării. Pentru înfăp­ tori de materializarea sarcinilor desprin­ sens se întîlnesc îndeosebi în comunele
nuri ce pot fi însămînţate cu
nităţii noastre să se realizeze bolilor şi a dăunătorilor. Ma­ cereale sau plante furajere. tificările necesare. Oricum, tuirea acestor interese majore se din programul judeţean de dezvoltare Turdaş, Pul, Bretea Română, Gurasada
o producţie record de car­ şinile din dotarea secţiei de — Am vrea să concretizaţi ştim că avem unele suprafeţe trebuie să depună eforturi a zootehniei, în fiecare localitate este şi altele.
tofi. In acest scop, s-a făcut mecanizare nu asigură stro­ ce s-a realizat pînă acum şi ce de deal care au fost trecute la posibil ca producţia de iarbă şi fin să Recuperarea restanţelor şi executarea
o amplasare judicioasă a cul­ pirea culturii cu jet de jos v-aţi propus să mai faceţi în categorii inferioare de folosin­ sporite şi cooperatorii din Zam, fie cel puţin dublată. unui volum cît fnai mare de lucrări pe
turii, iar terenul s-a ogorît în sus, deşi cu prilejul unor continuare. ţă, îndeosebi pe valea Cerbiei. cărora le revine sarcina să re­ O contribuţie însemnată la înfăptuirea pajiştile naturale în fiecare sat şi comu­
din toamna trecută. Acum, schimburi de experienţă în — De ce nu s-au mai lucrat aducă în circuitul productiv dezideratului amintit revine întreprin­ nă reprezintă una din sarcinile de acută
în primăvară, printr-o parti­ alte judeţe am văzut aseme­ — In privinţa ridicării ca­ terenurile respective (de la Di­ cele peste 20 de hectare teren derii de îmbunătăţire şi exploatare a actualitate cu care se confruntă organi­
cipare în masă a cooperato­ nea instalaţii. Ar fi bine da­ pacităţii productive a pămîn- recţia judeţeană de statistică arabil situat în pantă. pajiştilor Deva. Directorul unităţii, ing. zaţiile de partid de la sate, consiliile
rilor, s-a asigurat fertilizarea că şi SALA. din judeţul tului — preciza inginerul şef am aflat că acestea reprezintă Eugen Cernelea, ne-a făcut cunoscute populare comunale şi conducerile unită­
întregii suprafeţe cu cîte nostru ar face asemenea a- — sînt de evidenţiat acţiunile peste 20 de hectare — n.n.)? N. TlRCOB cîteva din acţiunile întreprinse pînă a- ţilor agricole; o
40-60 tone îngrăşăminte or­ daptări. de îmbunătăţiri funciare, res­
- '-■ 0â a
1