Page 79 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 79
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 970 & SIMBATÂ 23 MARTIE 1974 •'"•ST 3
Brigăzile artistice de agitaţie ale Semnal
Să facem din Iotul şcoli
I.C.S. Hunedoara şi eficienţa lor la FRUNTŞII DE PE ALEE ® o
secţia mină Deva,
alee presărată cu piatră mă
cea mai framoaşă grădină a sătuli! de cea mai mare importanţă lor, pe lîngă aspectul plăcut, situaţia generală a fondului de runtă, străjuită de pini ti
începutul anului 1974 — an
timp în întreprindere s-a îm
neri şi de multă verdeaţă,
puternic
un
estetic,
caracter
pentru realizarea planului cin educativ, mobilizator. Conţi bunătăţit. Atitudini pozitive atrage în mod special aten
cinal înainte de termen — a nutul acestor programe a ur s-au observat la Depozitele ţia. De o parte şi de alta,
13 martie 1974. O zi fru toare pentru stupi, se vor neglijent al lotului de la Schimbul de experienţă găsit brigăzile de agitaţie ale mărit să facă pe spectator să centrale, la A.C.R., iar la Ex din panouri mari, zîmbesc
moasă de primăvară, cu pregăti aracii la fasole şi Ilia, necesitatea amenajării de la Ilia a dat posibilitatea I.C.S.H. în plină activitate. Din ia cunoştinţă de cele mai im ploatare utilaje lipsuri de a- chipuri robuste, sănătoase,
soare puternic, cu cerul se roşii. De pe lotul agricol estetice a lotului şcolar confruntării tuturor acestor cele nouă brigăzi existente în portante probleme ale produc cest fel au fost lichidate în ur de mineri. Sînt cîţiva dintre
nin, dar şfichiuită de un s-a obţinut în 1972 un ve pentru a-i forma elevului realităţi şi proiecte, oferind 1973, un număr de şapte bri ţiei, să lupte pentru transpu ma unor măsuri luate de fruntaşii între fruntaşi ai
vînt cam tăios. Grădina gos nit de 13 537 lei, iar din un sistem de muncă ordo premise ale îmbunătăţirii găzi şi-au schimbat programe nerea în viaţă a politicii parti maistrul Gheorghe Toma. minei pe anul 1973. Sint
podăriei agricole didactice sectorul zootehnic 17 758 lei, nat. Acelaşi profesor remar activităţii pe loturile şcola le actualizîndu-le şi prezen- dului, pentru extinderea expe Normele de protecţia mun numai cîţiva dintre mulţii
a Liceului din Ilia e cu iar în 1973, datorită condi ca, de asemenea, utilitatea re. tîndu-le frecvent în faţa mun rienţei pozitive, dar mai ales cii, aspect important în pro fruntaşi din abataje, care
prinsă de freamătul muncii. ţiilor vitrege, inundării lo pe care ar fi avut-o prezen Propunerea tovarăşului citorilor. Vrednice de amintit pentru depistarea şi lichidarea cesul de producţie, n-au fost aduc cu tenacitate şi hăr
Elevii, îndrumaţi de profe tului şcolar — un venit de ţa reprezentanţilor C.A.P., Aurel Bîrseti, inspector prin sînt cele de la Baze şi Depo lipsurilor. neglijate de focul satirei. Şi nicie „la ziuă" minereul din
soara Cîndea Rodica şi de 15 000 lei. Ceea ce e mai S.M.A. din localitate, cu cipal în Ministerul Educa zite („In obiectiv" — text Ni De cele mai multe ori, după aici se poate observa o îmbu bezna subpăminteană. No
directorul liceului, Traian important este însă faptul care liceul se spune că ar ţiei şi învăţământului, de a colae Nemeş, instructor Ana criticile aduse de brigadă, s-au nătăţire. tăm numele fruntaşilor de
Crişan, urmăriţi de nume că prin gospodăria şcolii se colabora strîns. munci într-un asemenea Damian), Exploatare * utilaje observat schimbări în activita La secţia Producţie indus pe alee : Iulian Doţa, loan
roşi profesori de biologie şi asigură aprovizionarea rit Din experienţa şcolii din mod şi pe loturile şcolare („In colţii cupei" — text Nico tea oamenilor faţă de muncă. trială, efectele pozitive ale ac David, Martin Knuff, Petruţ
agricultură din zonele Bra mică şi cu alimente de ca Rişculiţa, demnă de notat •mici încît, prin rezultatele lae Tehei, instructor Dumitru Astfel la A.C.R., a doua zi după tivităţii brigăzii de agitaţie au Roman, Cornel Pîrva — bri
dului şi Il'iei, continuă lu litate a cantinei şcolii, la este preocuparea pentru di obţinute, să determine con Plitea), Şantierul IV construc prezentarea programului, con fost simţite de întregul colec gadieri, Petru Ştefan, Gorfi
crările începute deja pe lo care servesc masa zilnic versificarea producţiei agri ducerea comunei la supli ţii („Clocotul muncii ne e că ducerea secţiei a luat măsuri tiv prin îmbunătăţirea condi Grigore - artificieri, Zoltan
tul şcolar. Se amenajează 100-120 elevi. cole, vizîndu-se şi o renta mentarea suprafeţei agrico lăuză") — text Aurel Vodi- pentru o mai bună gospodărire ţiilor în sala de mese a salari Boldijar - maistru. Laudă
răsadniţe, se umplu goluri Interesant se dovedeşte şi bilitate sporită ca şi valoa le a şcolii, a avut ecou în ceanu, instructor Aurel Con- a materialelor şi pieselor, s-a aţilor şi prin organizarea re muncii lor eroice din a-
dîncuri.
le din livadă prin planta sistemul de organizare a rea introducerii pentru pri rîndul profesorilor prezenţi. stantinescu), A.C.R. („Anun trecut imediat la conservarea centă a unei reuşite seri de o-
rea a patru pomi, se fer activităţii gospodăriei, la ma dată în sat a răsadni La fel, şi ideea asigurării ţuri şi reclame" — text Nico echipamentelor de utilaje şi dihnă pentru fruntaşi. AŞTEPTĂRI O In blocul 2,
tilizează şi se sapă în ju conducerea căreia a fost ţelor, cu rezultate nemaiîn- continuităţii tuturor lucrări lae Roşu, instructor Cornel s-au dat sarcini concrete pe strada Bălcescu, cartierul
rul pomilor, se fac tăieri antrenată şi o catedră ob tîlnite pînă atunci în cultu lor agricole şi pe perioada Vulpe), secţia Producţie indus maiştri în ce priveşte 'aspectul Acestea sînt numai cîteva Dacia, al Devei, aparta
de coroană, se plantează ştească, formată din specia rile respective. de vară. trială („Nu te supăra amice" gospodăresc din zona de acti din rezultatele pozitive semna mentele 68, 69 şi 70, pro
arpagic în straturile deja lişti din comună şi care a- Referindu-se la organiza — textier şi instructor Con vitate a fiecăruia — ne spune late în urma activităţii brigă prietate personală, locuiesc
pregătite pentru semănat. sigură îndrumarea compe La Păuâiş, profesorul Teo rea, în unele şcoli, a elevi stantin Giosu). Nicolae Delin, preşedintele co zilor de agitaţie la I.C.S.H. Nu oameni de peste 2 ani. Au
Mirosul reavăn al brazdei tentă a tuturor lucrărilor, dor Samson, aflat de abia lor pe echipe, la munca La capitolul activitate in mitetului sindical pe secţie. trebuie uitat nici aspectul re achitat avansul, rateîe per
abia întoarse, gata de ger pregătind elevii şi pentru în al doilea an la această după plan de producţie, tensă, amintim între primele confortant al popularizării cepute, conform legi?. Dar
minaţie, aduce cu el irezis munca de conducere. Planul şcoală,' este în faza experi Prof. Emerit Cornel Stoica, brigada de la Exploatarea uti Tot în privinţa eficienţei. fruntaşilor şi experienţelor cei care au semnat contrac
tibila şi dintotdeauna ştiuta de producţie se ţine la zi, mentării simultane a cinci inspector general al Inspec Nicolae Moraru, normator şef bune în producţie. tele de vînzare alături de
chemare a pămîntului, bucu după modelul şi în formu soiuri de porumb pentru a toratului judeţean şcolar, re laje, care a prezentat în ulti la şantierul IV construcţii, ne Pentru că desigur nu mică ei nu-şi respectă cuvîntul
ria revenirii primăverii. larele planului de produc putea stabili pe cele cu marca marea valoare edu mul timp trei programe în u- spune că în urma prezentării este mîndria acelora care-şi dat. in aceste aparta/mente,
Pe parcurs, profesorii- ţie al C.A.P. productivitate mai mare, a- cativă a iniţierii elevilor, a nitate, două la clubul „Con brigăzii în faţa salariaţilor, a aud numele rostit în faţa sute aflate la ultimul etaj,
oaspeţi sînt) informaţi cu decvate terenului, condiţii familiarizării lor cu noţiuni structorul", unul la Călan pen putut observa o vie agitaţie lor de salariaţi ca exemple po curge apă ori de cîte ori
problemele curente ale gos Pe 1974, spre exemplu, lor pedoclimatice. de economie agrară, cu pro tru Şantierul III construcţii între cei prezenţi, discuţii a- zitive, demne de urmat. plouă. Oamenii au sesizat
podăriei. se prevede realizarea unor Un bilanţ succint, dar bleme de organizare a mun (care nu are şi nu a avut bri prinse, controverse, luări de a- Preocuparea principală a şi răssesizat. A fost în zadar.
venituri de 18 100 lei în
Cele trei hectare de teren sectorul vegetal şi 16 440 lei foarte consistent a adus cii. în aceeaşi direcţie sub gadă), iar la concursul brigă titudini. Majoritatea celor vi brigăzilor în prezent este de A venit o dată un „specia
sînt împărţite în livadă (50 în sectorul animal şi chel profesoara Elena Moise de linia necesitatea dezbaterii zilor pe municipiul Hunedoa zaţi în program şi-au exprimat a-şi orienta programele în list” cu un carton asfaltat
ari, 140 pomi fructiferi de la Şcoala generală Dobra, a cu elevii a documentelor ra a ocupat locul III. Amin părerile autocritic, şi-au sprijinul tuturor iniţiativelor şi o vadră de smoală. Dar
toate speciile), lot cerealier, tuieli materiale în valoare cărei microfermă are deja Conferinţei pe ţară a ca tim de asemenea brigăzile de la schimbat în mod pozitiv ati luate în cinstea celui de al XI- n-a rezolvat nimic. Noroc
de 6 000 lei. Pentru a-i o-
legumicol, floricol. Fiecare tradiţia recunoscută în co drelor de conducere din a- Baze şi Depozite care în urma tudinea faţă de muncă, faţă de lea Congres al P.C.R. şi a ce că nu plouă de mult. Dar
oamenii, locatarii ap. 68, 69
jparte de teren e valorifica bişnui pe elevi cu munca mună pentru spiritul gospo gricultură, a raportării pla unei activităţi intense şi per sarcini şi obligaţii. lei de a XXX-a aniversări a şi 70 mai aşteaptă. Poate,
organizată,
întocmesc
se
şi
tă, s-au plantat pe lingă devize de lucrări, la fieca dăresc accentuat cu care se nurilor gospodăriilor didac manente au ocupat locul II pe Aproape toate brigăzile s-au Eliberării patriei. poate...
gard căpşuni, viţă de vie. execută la timp şi de cali tice la cifrele prevăzute municipiu la acelaşi concurs.' solidarizat pentru a face front ( t
In plus, gospodăria mai are re cultură, pe categorii de tate toate lucrările, pentru aici, ca şi necesitatea ţine Un program plăcut sub as comun împotriva celor ce în- ŞTEFAN RADUŢ COMERŢUL © ...cu carne
activităţi.
o fermă zootehnică cu por rezultatele deosebite obţinu rii pasului muncilor agrico pectul exprimării lui artistice tîrzie sau lipsesc nemotivat de directorul Clubului nu ţine în continuare seamă
cine şi cabaline (necesare Demonstraţiile practice, te an de an, pentru faptul le din şcoli cu acţiunile este şi cel al Şantierului IV la serviciu. In urma acestor de cerinţele consumatorilor.
transportului) şi o stupină însoţite de vizitarea atelie- că grădina şcolii poate as mari lansate în agricultură construcţii, care s-a bucurat critici insistente şi concrete, ^Constructorul" Hunedoara Şi iată concret cum : luni,
care a dat, în primul an, la relor-şcoală, de urmărirea pira pe drept la titlul de pe plan naţional. de succes atît în cadrul şan marţi, miercuri, cind carnea
cei trei stupi, 90 kg miere. unei lecţii despre tractor, grădină model a satului. Sînt toate acţiuni menite tierului cît şi pe scena clubu este solicitată mai puţin, a-
provizionarea
unităţilor
se
Se află în proiect o pepi de prezentarea activităţii Aproape fiecare şcoală să contribuie la educaţia lui. face la fix. Carnea nu se
nieră, care să asigure ma gospodăriei agricole didac are o preocupare specială patriotică a elevilor, la edu Dar pe lîngă intensitatea cere, stă prin dulapurile fri
terialul săditor necesar şi tice din Ilia a prilejuit un în activitatea agricolă, adu carea lor prin muncă şi prezentărilor scenice, adevă
un parc dendrologic. Intre schimb de experienţă util ce ceva nou: la Vaţa de pentru muncă, la asigura ratul scop al brigăzilor este e- gorifice, oricum, se învecheş
te. Joi, maşinile cu carne
activităţile agricole şi cele pentru profesorii de agricul Jos, e ideea unei ciupercării rea unor cadre pregătite a- ficienţa. In acest scop, brigăzi încep să întîrzie. Puţin. Vi
din atelierul şcolar e o le tură prezenţi la aceste acti (nu prea pusă la punct), la gricuilturii satelor hunedore- le au căutat să îmbine cît mai neri mai mult, sîmbătă —
gătură continuă. Aici s-au vităţi. Prof. Nicolae Faur, Roşcanl e pepiniera de nuci, ne. armonios metodele muncii po cind sînt cele mal mari ce
pregătit uneltele, s-au reali de la Rişculiţa, sesiza por la Baia de Criş — sera (în litice de masă cu mijloace ATLETISM rinţe — şi mai mult. Un fe
zat suporturi şi alimenta nind de la aspectul cam că prea puţin încălzită) ş.a. ILEANA MUREŞANU proprii ale muncii artisticei
nomen care se repetă de
Aceasta a imprimat programe- multă vreme. Este chiar aşa
Cupa „Memorialul Beorge de greu să se studieze -
şi să se cunoască — cerin
ţele de consum, iar apro
ft&m/esiecMcd, \>VV/ vizionarea să se facă In
funcţie de acestea ? Ar fi
\ H A N U L J U B I L I A R ĂÂV Oamenii sînt preocupaţi de bunul Băleanu“ la a l-a ediţie un dublu cîştig — al între
prinderii de industrializare a
Focul a fost stins către cadrele didactice şi Clubul sportiv „Corviinul" din judeţul nostru, pe care cărnii şi al consumatorilor I
colegii lor. Celor sărbăto mers ai producţiei Hunedoara organizează în ii invităm din nou cu a- LOCUINŢA o De 8 luni
la timp riţi le-au fost oferite ca data de 24 martie a.c. edi ceastă ocazie. locuiesc în apartamentul nr.'
hArAU. Sub îndemnul douri constînd din cărţi şi ţia a Il-a a competiţiei de Traseul excelent ales pen 65, al blocului 37, din str.
chemării „In fiecare zi din rechizite, în cinstea lor cros, dotată cu cupa „Me tru competiţii de asemenea Pinilor, Hunedoara. Deasu
viaţa de pionier, cît mai pionierii prezentînd un (Urmare din pag. I) blema materialului, fiindcă ei La linia „Cappelli", oame morialul George Băleanu". nivel va da posibilitatea pra mea locuieşte Dumitru
multe fapte demne de un program artistic. Activita sînt conştiincioşi şi se urnesc nii, aşa cum am spus şl la Pentru a cinsti memoria concurenţilor să arunce în Tudoran. Dînsul m-a inun
viitor comunist", pionierii tea s-a încheiat cu o reu slqbâ este echipa Iui Ale singuri din loc. început, lucrează cu rivnă. O fostului tehnician al C.S. luptă toate cunoştinţele şi dat pînă aci*m de 4 ori,
— Care sînt cei. mai buni
discuţie scurtă cu Szemciuk.
şi şcolarii Şcolii generale niune pionierească. xandru Szemciuk. Borza este din echipă ? —Se spune că nu prea Corvinul, organizatorii au energia acumulată în peri Am anunţat asociaţia de lo
din i-iărău au reuşit, prin- @ Unitatea de pionieri cel mai bun tăietor pe care-l — Florea şl Kander, dintre reuşiţi să-i organizaţi pe mun invitat la startul actualei oada pregătitoare din iarnă. catari. Nu s-a luat nici o
tr-o acţiune energică, ală se angajează ca în cinstea am, îl cunosc de la vîrsta de ediţii un număr de 31 clu Tinerii atleţi de la C.S. măsură. Ba soţia lui D.T.
1
turi de cei vîrstnici, să lo aniversării Organizaţiei să 17 ani, adică de 21 ani. E tăietori, Dobrinaş dintrd şle citori. buri şi asociaţii sportive Corvinul sînt pregătiţi să m-a şi întrebat o dată s
fuitori.
calizeze şi să stingă înain culeagă 276 kg plante me bun meseriaş, are grijă să lu — Nu am ce le face, unii din întreaga ţară, printre se întreacă de la egal cu „Ce ai cîştigat că ne-ai re
te de a se extinde focul dicinale şi 381 kg fructe creze toţi tăietorii din echipa li ascultăm pe muncitorul stau cîte-o oră la masă, alţii care Dinamo, Steaua, Rapid invitaţii lor şi să nu pre clamat ? O să continuăm
ce cuprinsese, în ziua de de pădure, să adune şi să sa. Iosif Kander : „Eu aici am se plimbă cite-o oră prin din Bucureşti, precum şi cupeţească nici o picătură să vă inundăm. Să văd ce-o
8 martie, bucătăria de va valorifice 1 820 kg fier vechi — Ştie să-şi organizeze bi învăţat meserie şi-mi place să curte. Nici nu-i văd cind pă C.S.M. Cluj (ciştigătoarea de energie în lupta sporti să ne faci ?". Oare este de
ră a consăteanului lor. şi 525 kg maculatură, să ne munca — Intervine ing. lucrez. Condiţia succesului ? răsesc maşina... Am şi oa ediţiei I), C.S.M. Baia Ma vă. Prin rezultatele lor, datoria mea să mă duc să
Toader Ion Bembea. După .planteze 180 de pomi fruc Nicolae Midan, şeful schim Cea mai principală este să meni foarte buni, cum este re, C.S.M. Reşiţa, Steagul doresc să cinstească cum le închid robinetele la ora
cum ne informează pionie tiferi şi să efectueze 1850 nu părăseşti maşina şi să te şlefuitorul Iosif Boieru. roşu Braşov, asociaţii sin se cuvine memoria celui ce 2-3 noaptea ? (Gheorghe
— Constituiţi un bun exem
ra Viorica Markocsan — ore de muncă patriotică. bului. Szemciuk ar fi şi el bun, preocupe întotdeauna să da plu pentru ei ? dicale cu mare tradiţie în a fost pentru ei şi noi toţi Dumitraşcu, ap. 65, blocul
calitate bună !". Despre Kan
comandanta unităţii — în © La Şcoala generală dar nu urmăreşte bine pro der se spune/ că, deşi e ti atletism. „nea Bigică", dascăl, co 37, microraionul 7, Hune
această acţiune s-au evi cesul de producţie, mersul Nu primim răspuns. La toate acestea se vor leg, prieten şi, uneori, pă doara).
denţiat pionierii Mihai Teliuc, în cadrul acţiuni maşinilor care debitează ma năr, a atins nivelul de pre Cert este că în fiecare for alătura desigur reprezen rinte.
Cosma, Alexandru Balogh, lor de muncă patriotică în terial. gătire al unui şef de echipă maţie de lucru, în interiorul tanţii asociaţiilor şi clubu ŞTEFAN BEREGSZASZY, BĂTĂUŞII @ In restauran
treprinsă
în
aniver
cinstea
Ştefan Giurcă, Maria Olar, sării Organizaţiei de pioni Majoritatea oamenilor din Lîngă maşina lui Vasile Fio fiecărui schimb, în fizionomia rilor cu secţii de atletism antrenor la C.S. Corvinul tul gării din Simeria, loan
Adrian Olar, Dan Mărenuţ, eri, pionierii şi şcolarii au acest schimb sînt tineri. Mai rea, aflăm de la acesta multe întregii unităţi, există valori Gavrilă a avut cîteva discu
Ruben Rotaru, Dorin Nicu- efectuat, pînă în prezent, precis, 70 la sută dintre ei. lucruri interesante : „Munca indiscutabile care se impun ţii cu Daniel Sas, un tînăr
la, Mihai Bozeşan şi ute- Emil Borza ne relatează : nu e grea, dar ar putea fi şi se ierarhizează de la sine. Mîine pe terenurile de sport de 17 ani. Era de faţă şi
ciştii Miron Malea, Dorel 1 500 ore muncă patriotică — Am 24 de ani de muncă uşurată şi mai mult. Cum ? Un Aceasta oferă un cîmp larg Dumitru Crăciun, şeful lo
calului, cumnat cu loan Ga
Mureşan, Daniel Armeanca la curăţirea păşunilor din în unitate şi 10 ani do cind exemplu : dacă s-ar face o de acţiune pentru factorul vrilă. Şeful localului l-a in
localitate, iar cei de la Li
şi Iosif Vass — toţi elevi ceul din Simeria peste 300 sînt şef de echipă. simplă legare de masa ma conducător, care trebuie să Fotbal • Divizia C : Vic lificare juniori : Şc. sporti vitat pe Daniel Sas în bi
ai şcolii. ore de muncă patriotică la — Cum reuşiţi să-i mobili şinii a planului înclinat pe dirijeze prin mijloace cunos toria Călan — Minerul Ro- vă Deva — Constructorul roul său de şef. Aici, loan
care coborîm materialul. Aşa
Muncă patriotică amenajarea curţii şi a te zaţi mal bine la lucru pe cum e acum se pot produce cute valorile unităţii, sporirea vinari (teren „Victoria", Hunedoara (teren — liceul Gavrilă l-a ţinut, iar Dumi
experienţei
generalizarea
lor,
şi alte acţiuni renurilor de sport. oameni ? şi accidente". bogate ! ora 11); Dacia Orăştie — pedagogic, ora 10) ; Ponorul tru Crăciun l-a lovit cu bru
— Eu le rezolv numai pro
BAIA DE CRIŞ. De la Minerul Moldova Nouă (te Vaţa — Şc. sportivă Hune talitate pe tînărul Daniel
pionierul Marian Talpaş, ;,Şi ei au fost pionieri* ren „Dacia", ora 11); Mi doara (teren — Şc. generală Sas. în cap, în abdomen,
comandant de unitate la nerul Ghelar — A.S. Boc Vaţa, ora 10); Şc. pro peste faţă. Mai mult, i-a
Şcoala generală Baia de ORAŞTIE. Astfel s-a in şa (teren „Minerul", ora fesională Călan — Ştiinţa smuls părul de pe cap pe
Crişj aflăm cîteva dintre titulat întîlnirea a peste LA DEVA 11); C.F.R. Simeria — Hunedoara (teren — Şc. mai mulţi centimetri pătraţi.
acţiunile cu care pionierii 200 de pionieri, membri ai Constructorul Arad (teren profesională, ora 9). Dacă n-ar fi intervenit per
întîmpină jubileul cravate activelor pioniereşti din O- „C.F.R.", ora 11) ; Aurul Baschet • Campionatul sonalul de serviciu din res
lor roşii cu tricolor : răştie, cu tovarăşii Marce Brad — Metalul Aiud (te de calificare pentru juniori taurant — subalternii lui Du
sala
ora
© Pionierii detaşamentu la Moraru, ingineră la în Magazin de prezentare a ren „Aurul", ora 11) ; • şi şcolari, şcolar 9-12, mate mitru Crăciun ! - nu ştim
Divizia naţională a juniori
de
Grupului
lui clasei a Vl-a B au în treprinderea chimică, şi lor şi şcolarilor : Şc sporti riale de construcţii Deva : ce s-ar fi întimplat. Daniel
treprins, în cadrul comunei, Laurean Lucoi, tehnician vă Petroşani — Ştiinţa Pe Liceul ind. minier Gurabar- Sas se află în concediu
o amplă acţiune de înfru la fabrica de industrie lo troşani (teren „Minerul" za — Şc. sportivă Deva II ; medical, conform certifica
museţare a spaţiilor verzi. cală, care au făcut parte Liipeni, ora 13) ; Corvinul Şc. sportivă Deva I — Li tului nr. 69, eliberat de me
Au fost curăţaţi pomi, ar din primele detaşamente produselor industriei locale Hunedoara — Unirea Alba ceul ind. minier Petroşani ; dicul legist. Bătăuşilor li s-au
buşti, s-au greblat şi săpat de pionieri create în Orăş- lulia (teren „Corvinul", o- Liceul nr. 2 Hunedoara — întocmit acte de trimitere
rondurile din parcurile co tie în anul 1949. In cadrul înfăptuind deziderate mai şi obiecte electrice — lus ra 13); Liceul nr. 2 Deva Liceul „A. Vlaicu" Orăştie. în judecată.
Aplicînd
apre
munei, evidenţiindu-se prin întîlnirii au fost evocate ciate de concepţii privind vechi • privitoare la comer tre, aplice, veioze — toate ■— Mureşul Deva (teren I.upte • Campionatul STRADA © „Mare fi-
cetăţeni,
z
pasiunea şi hărnicia cu ca cele mai semnificative mo proiectarea spaţiilor comer ţul de prezentare, industria vădind fantezie, completează „Cetate", ora 13) ; • Cam R.S.R., etapa judeţeană, se l° °fie să treci o stra
re au muncit pionierii Lu- mente din activitatea aces ciale în anumite zone, arhi locală a judeţului desfăşoa gama produselor destinate pionatul judeţean — etapă niori (sala Constructorul dă" sint tentaţi să
cica Paul, Volcu Bociu şi tora ca pionieri, li s-a vor tecţii deveni au proiectat la ră aici activitatea cea mai bo locuinţelor noastre. Vînătorii completă, juniori — orele Hunedoara, ora 9). spună unii. Dacă ar fi însă
Mariana Lăzăruţ. bit pionierilor despre acti parterul blocurilor de pe gată şi cea mai reprezenta şi pescarii n-au fost nici ei 9,30, seniori — orele 11. Atletism 9 Crosul me să trecem în revistă „vic
© In cadrul acţiunii tra vitatea primelor detaşa strada Lenin o adevărată ga tivă. In magazinul său de uitaţi. Creatorii de bunuri Handbal • Returul cam morial „George Băleanu", timele străzii", concluziile ar
diţionale existentă la uni mente. lerie de magazine. Construc curînd deschis, etalează bo de consum din judeţ au rea pionatului judeţean de ca Hunedoara, ora 10. fi îngrijorătoare. Două exem
tăţile de la şcoala genera In încheiere, tov. Emili- torii le-au materializat în găţie şi diversitate de pro lizat pentru uşurarea aştep ple, in atenţia şcolii, părin
lă şi casa de copii privind an Boldor, instructor al duse de larg consum, gama tărilor lor scăunelul pliant ţilor : Liliana Macoş, din
sărbătorirea împreună a Consiliului judeţean al Or edificii trainice şi de bun acestora depăşind promisiu tip „Vînător" şi tip „Pescar". Şoimuş, avea 6 ani, era e-
zilei de naştere a copiilor ganizaţiei pionierilor, a vor gust şi astfel, de cîteva zile, nile făcute cu diverse ocazii înfiinţarea acestui maga !evă in clasa I, ieşise de
născuţi într-un trimestru, bit despre istoricul mişcă în zona blocurilor noi de pe de industria locală. zin este un merit deosebit Io şcoală şi mergea spre
recent un număr de 55 pio rii pioniereşti din judeţul această stradă se desfăşoară al industriei noastre locale casă, jucindu-se pe stradă.
nier! au fost felicitaţi do Hunedoara. o activitate comercială di îşi etalează aici calităţile şi sperăm că oferind prin el NOTA A fost accidentată mortal.
o mare varietate de produ Tot o „victimă a străzii" a
versificată. se destinata mobilării sau spre vînzare unele articole fost şi Emil Popa, din
decorării locuinţelor noas se vă pune capăt controver Luncoi, de asemenea elev
tre, utilării lor cu cele ce selor din trecut dintre in Cum călătorim ? in clasa I. Fugind să nu fie
nu trebuie să lipsească din- dustria locală şi comerţ pe prins de un tovarăş de joa
ideea : are sau nu trecere
Brigadierul se tr-o gospodărie. Camere mo la cumpărător cutare sau Este mai mult decît evident efortul depus pentru con că, a fost accidentat mor
bilate,
biblioteci,
măsuţe
de
tal. Mare, mare atenţie la
televizor, garnituri de mobi cutare produs. tinua creştere a parcului de transport în comun, pentru trecerea străzii ! - spun e-
lă pentru bucătării, mese La parterul blocurilor noî asigurarea unor condiţii cît mai bune de călătorie. xemplele de faţă.
tund aveam 26 de ani, lu ani a fost grea. Mă îndră
(Urmare din pag. I) rotunde pentru sufragerie, de pe strada Lenin, însă nu Sînt însă necazuri cind autobuzele, la numai cîteva
cram de 10 ani, dar eram gostisem însă de minerit şi mese extensibile „Şcolar", desfăşoară activitate comer luni de la darea lor în folo sinţă, te întîmpină cu interi INSTITUŢIA © Aşa con
m-a întrebat. Aveam pe u- mereu nemulţumit de mine ştiţi... cind e vorba de dra leagăne .pentru copil, pătu- cială numai industria loca oare neaspectuoase, cu scaune a căror tapiţerie a fost centrare de servicii mai rar !
măr trusa de scule pentru şi asta m-a adus in rîndul goste nu contează greută ţuri, scaune cu măsuţe, ba lă. Comerţul cu produse a- tăiată, distrusă. Nu demult, Autobaza din Brad a pus Trei circumscripţii (cabinete)
o reparaţie la orizontul minerilor. ţile. După un an am fost lansoare de interior, tot pen limentare a deschis aici un de pediatrie şcolară sub un
—190 m. I-am spus că tre — Cum a fost la început ? numit şef de brigadă. Răs tru ei, cuiere de hol — ca magazin cu autoservire, ale la dispoziţia muncitorilor care călătoresc cu cursele îh singur acoperiş (1, 2 şi 3
ceam pe acolo în căutarea — Am început să lucrez pundeam de 30 de oameni să vorbim de mobilier — a- cărui funcţionalităţi oferă convenţie, 3 noi maşini A 8 cu motor Diesel. In aceste din Petroşani). Fiecare cu
maistrului de schimb. ca vagonetar la o galerie. în faţa conducerii secţiei, mintesc de faptul că lucră cumpărătorului largi .posibi autobuze, de pildă, ţi-e pur şi simplu milă să te uiţi la firma ei, cu orarul ei, cu
Mai tirziu am ajuns să-l Era greu, încărcăm cu tro răspundeam ca cei 30 de torii din industria locală au lităţi de a se aproviziona cîteva scaune care au tapiţeria tăiată sau străpunsă cu pacienţii ei. Toate bune, i-
cunosc cu adevărat. In şe cul şi sapa minereul, de oameni să ducă acasă plată un dezvoltat simţ al fru dintr-un singur loc cu foar cîrligul lămpii de mină. Acest lucru a fost posibil pentru deale, dacă amplasarea nu
dinţele de sindicat, de par multe ori am vrut să re bună. Aşa a fost de sîntem mosului, practicului şi uti te multe din alimentele ce că mai există cetăţeni certaţi cu normele grijii faţă de ar fi atît de... deplasată
tid, de producţie, brigadie nunţ. Faptul că am rămas tot timpul în plutonul bri lului, toate acestea fiind compun hrana zilnică. In avutul obştesc, care îşi permit să-şi bată joc de munca spre nordul oraşului. Or,
rul Constantin Militaru era mai departe in rîndul mine găzilor fruntaşe. creaţii ale unor fabrici de afară de acest magazin vor altora, care îşi găsesc o modalitate de distracţie în a grosul populaţiei şcolare în
mereu prezent, spunîndu-şi rilor se datoreşte şefului — Ce satisfacţii aveţi? industrie locală din judeţ. fi puse în curînd la dispo distruge bunurile comune. vaţă şi locuieşte cu 1-2 km
punctul de vedere combativ, meu de brigadă de atunci, — In anul 1964 am fost Articolele de menaj, tot crea ziţia cumpărătorilor un ma Cei care degradează interiorul autobuzelor, reuşesc mai spre sud. Am zice : cir
principial. Intr-o zi am pu Morar Petru, acum pensio- primit in rîndul membrilor ţia unor fabrici de indus gazin pentru pîine şi lacta de multe ori să-şi păstreze anonimatul. Nu-s văzuţi oare cumscripţia sanitară, j că de
tut sta de vorbă mai mult nar, şi celorlalţi ortaci mai de partid. Mi s-au dat sar trie locală din judeţ sau te şi un altul pentru carne. de cei din jurul lor? Ei trebuie scoşi din anonimat şi aceea ii zice circumscripţie
cu el. în vîrstă. Ei m-au învăţat cini pe această linie şi în din alte judeţe, sint bogat Actul inaugural al deschi puşi să suporte consecinţele atitudinii lor, pentru că numai teritorială, nu poate fi mu
tată în alt teritoriu, ci tre
— Noi sîntem obişnuiţi cu alfabetul mineritului şi m-au crederea acordată m-a bucu reprezentate. Dopul reglabil derii celor două principale astfel vor înţelege să respecte bunul public. buie să fie cit mai aproa
munca noastră. Cu. _ ortacii încurajat atunci cind, lovin- rat, mi-a stimulat munca. în diametru, măsurători cas magazine de pe strada Lenin Nu este admis ca asemenea pagube să fie acoperite pe de pacientul potenţial.
mă înţeleg din priviri, din du-mă de greutăţi, eram Anul trecut am primit „Me nice din plastic, solniţe şi precede o nouă premieră din buzunarul statului. Reprezentantul autobazei, prezent
semne, aşa că mi-e greu să gata să renunţ. dalia Muncii". In familie pahare din plastic, trusa şu comercială în Deva : deschi la adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor REPORTER
sînt fericit alături de soţia
rubelniţă
sînt
— Cum aţi ajuns totuşi
vorbesc despre mine. miner şef de brigadă ? mea, de cei doi copii — un în comerţul cu cîteva noutăţi derea magazinului universal
„Ulpia"
—
prezen
viitoare
articole
de
— Cind aţi venit la mina — Socotind anii, relativ băiat şi o fetiţă — pe care menaj. Confecţiile şi ţesătu ţă de prestanţă în reţeaua j muncii de la I. M. Barza, a propus ca aceste două uni
Deva ? uşor. In 1965 eram miner. îi ador. rile artizanale — covoare, comercială a judeţului, tăţi să-şi intensifice controalele pentru depistarea celor
car® s® abat de la normele comportamentului civilizat.
j- I» anul 19611 pe a-. Munca depusă însă în aceşti A tăcut, răsuflind uşurat... rochiţe „Manipol", umbre
luţe „Solas?, aparatură «ON CIOCLEl