Page 80 - Drumul_socialismului_1974_03

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 970 • SIMBATA 23 MARŢII \Vtk
4

I T E R V I U L BREVIAR INTERNAŢIONAL
telegrame • note • Morgi»

acordat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu

ziarului austriac „Die Presse 44 Lucrările Comisiei pentru cooperare

99'
economică a Conferinţei generale europene
In principiu, noî am fost
{Urmare din pag. 1) neral-europene, care să adop­ Noi sîntem partizanii cre­ ocupă de a-şi asigura inde­ ţiunilor Unite a probleme­ întotdeauna pentru întîlniri,
te documentele. corespunză­ ării unui organism perma­ pendenţa. lor materiilor prime, energi­ pentru reuniuni internaţio­ GENEVA 22 (Agerpres) — mic şi social. Prezentînd pro­
y zei păcii şi securităţii în toare şi să marcheze înce­ nent de contacte şi colabora­ întrebare : ei, a altor probleme econo­ nale — bilaterale şi multi­ In Comisia pentru cooperare punerea, delegatul român a
importan­
mice
va
avea
o
Europa. putul unei noi ere în viaţa re între ţările europene, ţă deosebită. Noi socotim că laterale. Pornim de Ia economică a Conferinţei pen­ subliniat, între altele, că în'
întrebare: continentului nostru. care să permită şi în vii­ Se spune despre dumnea­ trebuie să se pornească de necesitatea de a ajunge la tru securitate şi cooperare pe Europa există ţări în cur»
tor organizarea diferitelor re­ voastră, domnule preşedinte, continentul european, dele­ de dezvoltare, care depun
Aveţi în vedere o organi­ întrebare: uniuni şi abordarea în co­ că sînteţi un pedagog puri­ la necesitatea aşezării rapor­ asemenea înţelegeri şi forme constant eforturi deosebit A*
zaţie care să cuprindă numai Consideraţi ci înţelegerile mun a problemelor ce se tan, pentru ca poporul dum­ turilor economice internaţio­ de colaborare care să ser­ gaţiile au trecut la elabora­
această regiune sau întreaga dintre Washington, Moscova ivesc. neavoastră să nu ajungă la, nale pe baze noi, echitabi­ vească dezvoltării fiecărei rea preambulului care ar ur­ mari pentru a reduce -trep­
■ Europă ? şi Pekin influenţează asu­ Nu dorim în nici un fel ca 0 delăsare în ce priveşte o- le. Aceste raporturi noi tre­ ţări, fiecărui partid, să nu ma să conţină liniile direc­ tat decalajul economic ce
toare, să exprime voinţa po­
Răspuns: pra relaţiilor internaţionale un asemenea organism să biectivele sale de ridicare şi buie să permită şi un pro­ afecteze în nici un fel au­ litică a statelor, să asigure le separă de In ţările puternic
industrializate.
scop,
acest
independenţa
Nu mă gindesc neapărat şi , intereselor ţârilor mici capete puteri de a hotărî a- independenţă. gres mai rapid al ţărilor în tonomia şi comuniste, sâ o sinteză cuprinzătoare a apare necesar ca sistemul
partidelor
la crearea unei organizaţii, şi mijlocii din Europa ? supra diferitelor probleme Răspuns: curs de dezvoltare. prilejuiascâ un schimb liber tuturor propunerilor şl su­
ci la o cooperare eît mai bi­ Răspuns: din Europa. In ce priveşte România, fă­ de păreri care sâ ajute la o gestiilor menite să contri­ relaţiilor economice să re­ :
ne conturată şi sub forme Am apreciat pozitiv con­ întrebare : Sînt un revoluţionar. Am ră nici o îndoială că şi ea mai bună înţelegere a trans­ buie din plin la intensifica­ flecte această realitate, 6ă
care să permită o bună co­ tactele şi înţelegerile reali­ încredere în poporul meu şi este preocupată de aceste formărilor care au loc în lu­ rea cooperării economice, la ţină seama de nevoile, inte­
laborare în diferite dome­ zate, între. S.U.A. şi R.P. Chi­ Domnule preşedinte, la noi în alte popoare şi sînt con­ probleme, deoarece participă me şi să nu ducă în nici un' resele şi preocupările acestor
nii - între aceste state. şi în Europa occidentală, în vins că popoarele vor şti foarte activ la întreaga acti­ edificarea păcii şl securităţii ţări.
neză, între S.U.A. şi U.R.S.S., fel la punerea în discuţie a în Europa.
întrebare: considerînd aceste înţelegeri general, se face simţită o să-şj asigure o dezvoltare li­ vitate economică internaţio­ politicii altui partid. In acest scop, au fost pre­ Delegaţiile Iugoslaviei, Tur­
beră şi să-şi creeze o viaţă
dezorientare. România ne pre­
Această colaborare nu ar ca paşi pozitivi în normali­ zintă însă exemplul unei po­ aşa cum o doresc. nală. Dacă se va ajunge la ne­ zentate mai multe documente ciei, Greciei, Maltei au spri­
1
fi îndreptată, desigur, împo- zarea relaţiilor dintre, state litici şi unei ideologii lega­ Este adevărat, avem relaţii cesitatea de a se adopta un cu caracter complementar de jinit, în intervenţiile . lor, o-
. triva nimănui ? cu. orînduiri.. sociale diferite le foarte strîns de anumite întrebare : largi cu ţările în curs de document comun, el trebuie către delegaţiile României, biectivele incluse în propu­
Răspuns: şi în afirmarea unor relaţii obiective ale poporului ro­ Nu vedeţi în' aceasta o tră­ dezvoltare de pe toate con­ pregătit cu acordul tuturor. ILD.G., Ungariei, Iugoslaviei, nerea României.
■ Evident, colaborarea ţări­ noi între state. mâni. şi, în acelaşi timp, de sătură specifică, numai ro­ tinentele şi acestea ne-eu In nici un caz însă el nu şi Olandei. Propunerea de­ Comisia a reţinut pînS
lor dunărene sau sud-est eu­ Desigur, aceste înţelegeri obiectivele europene. Există mânească ? întărit convingerea că este poate deveni obligatoriu pen­ legaţiei române se referă la acum o formulare cu carac­
ropene nu poate fi îndrep­ au b importanţă ,în dezvol­ dacă nu mă înşel un dicton necesar ca relaţiile între sta­ tru nimeni! necesitatea ca în politica şi ter general în care se ex­
tată împotriva cuiva. Dimpo­ tarea relaţiilor internaţiona­ românesc „Capul ce se plea­ Răspuns: tele dezvoltate şi cele în întrebare: relaţiile economice ale ţări­ primă convingerea statelor
trivă, ca trebuie să se înca­ le şi, în măsura în care merg că, sabia rrn-1 taie".' Cum ar A avea o preocupare' pen­ curs de dezvoltare să fie a- lor participante să se ţină participante că eforturile lor
dreze în colaborarea gene­ în direcţia soluţionării pro­ putea fi interpretat el în tru asigurarea unei vieţi şezate pe o bază nouă. In Dacă consideraţi, domnule seama, în toate cazurile, de pentru dezvoltarea cooperării
rală din Europa, în înfăptui­ blemelor mondiale cu 'parti­ contextul actual al proble­ demne, independente a unui acest spirit acţionăm în re­ preşedinte, că democraţiile interesele şi nevoile specifice economice în toate sectoare­
rea unor relaţii noi de ega­ ciparea şi,.'în interesul tutu­ melor europene ? popor, nu poate fi numai ce­ laţiile noastre cu toate cele­ occidentale se află într-o ale statelor în curs de dez­ le sînt de natură să con­
litate, de respect şi încrede­ ror statelor, ele nu pot fi va specific românesc; este o lalte ţâri. criză şi dacă putem conta
re între toate naţiunile. decît salutate. Dar, trebuie să Răspuns: preocupare a tuturor acelo­ j întrebare : pe o dezvoltare în sensul voltare din Europa, indife­ tribuie la întărirea păcii şi
securităţii în Europa.
rent de sistemul lor econo­
întrebare : avem în' vedere că proble- Sigur că schimbările care ra care doresc într-adevăr să 1 gaullist ?
. mele. care confruntă' astăzi 0- servească interesele poporu­ Vă gîndiţi, cumva domnu­ Răspuns:
Cum apreciaţi, domnule au loc în Europa şi în lu­ le preşedinte, la posibilitatea
preşedinte, stadiul şi per­ menirea nu pot "fd soluţiona­ me pun multe probleme şi lui ţi interesele progresului creării unui nou organism ? Mi-ar fi greu să fac acum
spectivele discuţiilor de Ia te numai de cîteva state, ori- cer soluţii noi. umanităţii. o caracterizare a situaţiei încheirea Conferinţei Naţionale
Geneva şi Viena pe temele cît ar fi ele' de mari. Pentru Trăim o epocă în care au 1 întrebare: ! Răspuns: din ţările occidentale. Aceas­
securităţii europene şi ale a se ajunge la • rezolvarea loc schimbări fundamentale ’ Există deja o serie de or­ ta presupune o mai bună cu­
reducerii trupelor, ţinînd problemelor care preocupă în relaţiile sociale, naţiona­ Aţi vizitat Orientul Apro­ ganisme internaţionale. noaştere a acestor probleme. a P.C. Bulgar
seama, pe de o parte, de omenirea, în interesul tutu­ le şi în relaţiile internaţio­ piat, aţi fost într-o serie de Sigur, e greu acum de spus Cred că forţele politice
faptul că unii consideră rit­ ror naţiunilor, al păcii şi nale. Este normal ca, în a- ţări din America Latină, cu­ cum vor evolua lucrurile. din fiecare ţară, cunosc
mul acestor discuţii prea colaborării-, apare ca o nece­ . semenea împrejurări, să se noaşteţi, problemele „lumii a cel mai bine stările de lu­ SOFIA 22 — Coresponden­ luat cuvîntul Todor Jivkov,
lent şi rezultatele prea mă­ sitate participarea _ activă la ridice probleme deosebite în treia", are loc un val de in­ 1 Noi considerăm însă că în­ cruri şi fenomenele şi ştiu tul Agerpres, C. Amariţei, prim-secretar al C.C. al
runte şi, pe de altă parte, de viaţa internaţională ■ a tutu­ ■viaţa fiecărei naţiuni, a fie­ flaţie. Ce influenţă credeţi treaga activitate de soluţio­ transmite: Vineri, au luat P.C.B. Apreciind activitatea
proiectatele contacte între ror statelor, indiferent de cărui stat, cu privire la fe­ că vor avea toate acestea a- nare a acestor probleme cd ■ mai bine ce au de fă­ sfîrşit la Sofia lucrările Con­ conferinţei ca fiind de o în­
marile 'puteri ? mărimea lor. • lul în care se vor aşeza rela­ supra intereselor şi proble­ complexe trebuie să se des­ cut în soluţionarea diferite­ ferinţei Naţionale a Partidu­ semnătate excepţională pen­
melor în România ?
în acest sens, noi 'conside­ ţiile viitoare. făşoare în cadrul sau sub e- lor probleme. Cred însă că lui Comunist Bulgar. tru viaţa partidului şi a po­
Răspuns: există anumite cercuri re­
răm că ţările mici /şi mij­ . Eu n-aş putea vorbi de o Răspuns: gida Organizaţiei Naţiunilor Consacrată problemei creş­ porului bulgar, vorbitorul s-a
Este încă greu de făcut o locii pot şi trebuie să aibă ‘dezorientare: aş putea mai' Unite şi cu participarea tu­ acţionare — eu nu le nu­ terii în continuare a produc­ referit la alte cîteva proble­
apreciere cu privire la des­ un rol tot mai important în*=- curînd vorbi despre noi cău­ Dezvoltarea economică mon­ turor statelor. mesc gaulliste, ci reacţiona­ tivităţii sociale a muncii, me ale situaţiei interne din
făşurarea convorbirilor de la viaţa internaţională, să par­ tări pentru a asigura dezvol­ dială a fost, desigur, • într-o re ■— care încearcă în unele Conferinţa a evidenţiat ma­ ţară, insistînd asupra .ne­
Vdena, ţinînd seama că ele ticipe tot mai activ la, solu­ tarea viitoare. Pornind de la anumită măsură, afeetatăde întrebare: ţări occidentale sâ orienteze rile rezerve de care dispune cesităţii de a se introduce
se desfăşoară în anumite ţionarea tuturor problemelor. concepţii' diferite despre lu­ criza energiei, s-au ridicat o Domnule preşedinte, se evoluţia acestora p* o altă economia bulgară în acest larg în activitatea partidului'
condiţii care fac greu acce­ Dealtfel, aş putea spune me, şi., perspectivele sînt pri­ serie de probleme noi lega­ aude mereu de planul unei cale, să se opună dezvoltării domeniu ' şi care pot fi va­ şi în întregul sistem, de con­
sibilă cunoaşterea, de către că evenimentele din ultime­ vite’ cîtebdată în mod dife­ te de asigurarea materiilor conferinţe mondiale a parti­ democratice. Dacă analizăm lorificate prin perfecţionarea ducere a ţării munca co­
opinia publică, a negocieri­ le 5-6 luni au demonstrat şi rit. prime şi, în general, de ra­ delor comuniste. Au avut Ioc însă unele preocupări ale sistemului de planificare, fo-' lectivă, de a folosi mai efi­
lor şi tendinţelor din cadrul demonstrează, cu,.putere .for­ Dar, după părerea mea, porturile între ţările dezvol­ discuţii preliminare, chiar forţelor democratice din a- losirea mai raţională a for­ cient timpul de producţie.
acestor convorbiri. ţa şi posibilităţile _ pe ^ care putem-, să privim cu încre­ tate economic şi cele în curs controverse. Ce părere aveţi ? ceste ţări, vedem că ele ţei de muncă şi a resurselor Conferinţa Naţională a
România a acceptat să par­ le au ţările mici şi mijlocii dere Viitorul atît din punc­ de dezvoltare. merg pe calea de a-şi uni e- materiale, precum şi a ma­ P.C.B. a adoptat o hotărîre
ticipe la negocierile de lă în afirmarea punctelor lor tul de vedere al relaţiilor Dacă adăugăm Ia toate a- Răspuns: forturile tocmai pentru a a- teriilor prime secundare şi prin care împuterniceşte Co­
Vdena, pornind de la necesi­ de vedere, în participarea la sociale, naţionale, cît şi al cestea criza monetară mon­ Este un lucru firesc ca sigura dezvoltarea democra­ deşeurilor, adîncirea speciali­ mitetul Central să mobilizeze
tatea ea la acestea sâ poată soluţionarea diferitelor pro­ relaţiilor internaţionale, cu dială, se poate spune că pe partidele comuniste să dis­ tică a ţărilor lor. zării în domeniile în care toate forţele partidului şi
lua parte, într-o perioadă bleme internaţionale. condiţia, desigur, de a nu plan internaţional au apărut cute despre problema unei In acest sens, cred că pu­ Bulgaria şi-a cîştigat o tra­ ale întregului popor bulgar
sau alta, toate ţările eu­ 1 sta pasivi, cd, dimpotrivă, de cîteva probleme de impor­ noi conferinţe internaţionale. tem privi cu încredere dez­ diţie, reducerea nomenclato­ la îndeplinirea sarcinilor tra­
ropene. întrebare: a acţiona cu toată hotârîrea tanţă hotărâtoare pentru dez­ Trăim într-o epocă în care voltarea în perspectivă a a- rului de produse, întărirea sate de cel de-al X-lea Con­
Avem, pe de o parte, Or­ pentru a asigura această voltarea viitoare a omenirii. cestor ţări, în condiţiile creş­
Considerăm că trebuie fo­ au loc în fiecare an disoliplinei şi îmbunătăţirea gres al P.C.B., pentru con­
losite toate căile posibile ganizaţia Naţiunilor- Unite, dezvoltare' nouă în viaţa După părerea noastră, es­ zeci de conferinţe interna­ terii forţelor progresiste şi calităţii produselor. strucţia societăţii socialiste
1
pentru a se ajunge la înţe­ .pe de altă parte avem pla­ contemporană. te necesar ca toate aceste ţionale. Partidele îşi expun realizării unităţii lor de ac­ In încheierea lucrărilor a dezvoltate în Bulgaria.
legeri cu privire la măstiri nul înfăptuirii uned securi­ In această privinţă, dicto- probleme să fie studiate cu părerile asupra acestei pro­ ţiune.
de dezarmare reală, de re­ tăţi europene. Consideraţi că j- nul românesc este ceva mai multă seriozitate, cu partici­ ♦
ducere a trupelor, de retra­ într-un consiliu de securita­ complet- El spune: „Capul parea tuturor statelor. Nu bleme, se manifestă diferite In încheiere, aş 'dori. să
gere , a..^pupelor străine de te european —. să-i spunem ce se pleacă, paloşul nu-1 ta­ mai este posibil ca doar un opinii şi aceasta este, cred, folosesc acest prilej, pentru 0 declaraţie a secretarului general al O.N.U.
pj ţejrit^iile altor state. aşa — ţările mici şi mijlocii ie, ' dar cu umilinţă lanţu-1 grilP de state să poată a- ceva normal. *In -momentul a transmite cititorilor ziaru­
,
CHiâr dacă aceste măsuri ar avea un cuvînt mai greu încbhvbâ'âeT ............ ' dopta hotârîri care, după a- în care se va ajunge la o lui dumneavoastră, întregu­ NEW’ ’%>RK 22 (Agerpres) drul deceniului de luptă îrr
vor fi parţiale, ca orice în­ de spus astăzi decît în ca­ După aceea poetul mai ceea, să fie impuse celorlal­ anumită concluzie generală, lui popor austriac, cele mai — Luînd cuvîntul la o adu­ potriva rasismului, proci;
ceput, ele sînt utile dacă se drul Adunării Generale , a spune : ,;Ce e, oare, traiul, te ţări. caldeurări de prosperitate şi nare. prilejuită de Ziua in­ mat, anul trecut, de Adun;
încadrează în perspectivele O.N.U. ? dacă e robit?. Sârbătoare-n în acest sens, noi conside­ se va putea vedea cum să fericire, de succes în lupte ternaţională pentru elimina­ rea Generală, subliniind c
şi în eforturile generale pen­ Răspuns : care nimeni n-a zîmbit ?!" răm că dezbaterea apropia­ se treacă la pregătirea unei pentru cauza progresului şi rea discriminării rasiale, se­ eliminarea discriminării r;
tru o dezarmare reală. ' înfăptuirea 1 securităţii eu­ Şi afirmă, apoi, cu tărie: tă în cadrul Organizaţiei Na­ asemenea conferinţe. păcii. cretarul general al O.N.U.,
In ce priveşte conferinţa ropene — după cum am mai „Viaţa şi robia nu pot sta- Kurt Waldheim, a declarat siale continuă să rămînă
de la Geneva, noi apreciem menţionat — ar avea o im­ împreună", căci „Nu e tot­ că apartheidul reprezintă „o sarcină de prim ordin per
că lucrările ei se desfăşoară portanţă deosebită pentru odată pace şi furtună". manifestare deosebit de bru­ tru organizaţia intemaţion;
cu rezultate pozitive. Sperăm dezvoltarea colaborării din­ Aceasta vrea să însemne tală a discriminării rasiale", lă.
că se va ajunge, într-o pe­ tre toate statele acestui con­ că nu trebuie să pleci capul, Ocrotirea pădurii împotriva focului—obligaţie a fiecărui cetăţean un real obstacol în calea pro­ Adunarea O.N.U. a coinc.
rioadă relatiy scurtă, la în­ tinent. Nu este vorba de a dacă vrei să fii liber ! '* gresului social şi economic, cu cea de-a 14-a aniversai
cheierea lucrărilor şi la a- crea un Consiliu al securi­ întrebare: cooperării, înţelegerii între a incidentului de la Sha:
doptarea unor documente tăţii europene. Noi , pornim penville (Republica Sud fi
care să afirme cu putere noi­ de la necesitatea, întăririi La nod în vest sînt mulţi popoare şi menţinerii păcii fricană) cînd poliţia a uc:
le principii de relaţii dintre Organizaţiei Naţiunilor Uni­ care nu mai ştiu că inde­ ... Şi totuşi neglijentele şi în lume". 69 de africani în cursul un<
statele europene şi sâ favo­ te şi a rolului său în_ via­ pendenţa naţională merită El a reamintit eforturile demonstraţii împotriva di:
rizeze colaborarea multilate­ ţa internaţipnală. Securitatea orice sacrificiu. întreprinse de O.N.U. în ca­ criminării rasiale.
rală între ele ; apreciem că europeană o privim în con­ Răspuns:
sînt condiţii ca, în cursul a- textul întăririi şi creşterii
cestui an, să aibă loc şi fa­ rolului O.N.U. şi al organis­ Sînt unii. Cred că popoa­ dezinteresul continuă
za a treia a Conferinţei ge- melor , sale. rele înţeleg bine şi se pre- întreprinderea judeţeană
Cunoscîndu-se că primăva­ Sebeşan a făcut foo deschis nu aprindeţi asemenea de gospodărie comunală
de ştiri; 10,05 Curier eco­ poraneitate în prelucrarea ra izbucnesc numeroase in­ pentru arderea gunoaielor, focuri; (
nomic; 10,10 Medalion Va- lemnului la Caransebeş; cendii la pădure, ca urma­ dar l-a lăsat fără suprave­ — Nu faceţi foc în apro­
sile Veselovski; 10,30 Mu­ 18,00 Actualitatea radio; re a neglijenţelor de care ghere şl a aprins pădurea. pierea furajelor şi a con­ şi locativă Deva
zică populară interpretată 18,10 Muzică populară ro­ dau dovadă unii cetăţeni, In­ In sectorul Orăştie, din strucţiilor; i
de . Maria Butaciu, Ana To­ mânească şi a naţionalită­ spectoratul silvic, cu spriji­ imprudenţa unui fumător, a — Nu aruncaţi resturi de
DEVA: Aurul negru din mna, Gheorghe Bouleanu şi ţilor conlocuitoare; 18,30 nul comisiei judeţene de' izbucnit un incendiu. Tot ţigări, chibrituri prin pă­ ANGAJEAZA PRIN CONCURS i
Oklahoma („Patria"); Po­ Florea Burnea; 11,00 Bule­ „Semnificaţii"; 18,35 „Ar­ p.c.i. şi al grupului judeţean din imprudenţa fumătorilor duri, fineţe etc;
liţistul („Arta"); SIMERIA: tin. de ştiri; 11,05 Ansam­ cadele muzicii": pianistul de pompieri, a luat o serie (în prezent vinovaţii sînt în — Educaţi şi supravegheaţi - şef birou contabilitate
Bună seara, d-nă Camp­ bluri artistice şcolare; 11,20 Sviatoslav Richter; 19,00 de măsuri avînd drept scop curs de cercetare) în ziua de copiii pentru a nu se juca cu Condiţii de studii şi vechime:
bell („Mureşul"); HUNE­ Solişti de muzică uşoară:- „Sonetiil — un colos în­ combaterea din timp a cau­ 20 martie a.c. a izbucnit un focul;
DOARA: Intîmplâri ■ cu Doina Badea, . Emil Dimni- tr-o miniatură" — specta­ zelor care de nenumărate incendiu care a cuprins cca 100 — Nu lăsaţi nesuprave­ - studii superioare economice;
Cosa . nostra („Siderurgis- trov şi Iva Zanicchi; 12,00 col' de poezie radiodifuzat. ori au dus la distrugerea a hectare de pădure în sec­ gheate,, în cabane, sobele, a- - 8 ani vechime în funcţii economice,
tul"); Bariera şi. Legenda Buletţri de ştiri; 12,05 In- zeci de hectare de pădure. torul Rîu Bărbat, produ- ragazurile, lămpile de gă­ Salarizarea conform H.C.M. 914/1968 cu modifi-
negrului Charley („Con­ tîlnire cu melodia populară In acest fel, s-a desfăşurat cîndu-se mari pierderi ma­ tit) şi de iluminat şi nu le cările ulterioare.
structorul"); CALAN: A- şi interpretul preferat; 12,30 o vastă acţiune de populari­ teriale. folosiţi în stare defectă.
ventura lui Poseidon („11 Ştiinţa la zi; 12,35 Lucrări Televiziune zare a regulilor ce trebuie In satul Roşcani, recent i Concursul va avea loc în ziua de 25 martie 1974,
Iunie"); TELIUC: Tecum- de Radu Paladi inspirate respectate, fiind prelucrate au ars 5 ha pădure ca urmare Reţineţi orele 8,00, la sediul unităţii din str. Lenin nr. 6.
seh („Minerul"); PETRO­ din. frumuseţile patriei; materiale la căminele cultu­ a focurilor făcute. (IM)
ŞANI: Misiunea secretă a 13,00, Radiojurnal, ■ Buletin 9,00 O viaţi pentru o Idee : rale. In toate localităţile, la Faţă de această situaţie — Nesupravegherea focu­
maiorului Cook („7 Noiem­ meţeo-rutier. Sport;. 13,15 ştefan Procopiu ; cabane, pe potecile din pă­ care este foarte mult favo­ rilor în aer liber sau face­
9,30 Film serial „Eneida" ;
brie"); 100 de lei („Repu­ Recital de operă Liliane 10.30 Melodii ?1 dansuri praho­ dure etc., au fost afişate in­ rizată de temperaturile ri­ rea focurilor pe timp de
blica"); LUPENI: Capcana Berlon; 13,30 Radiqdiverţiş- vene în interpretarea An­ scripţii cu interdicţii, diferi­ dicate din această primăva­ vînt, prezentînd pericol de
cultu­
de
(„Cultural"); LONEA: Pă­ meht muzical; 14,00 Bule­ samblului Casei din Ctmpl- te anunţuri etc. Cu toate că ră, şi a lipsei de umiditate incendiu, se sancţionează cu
orăşeneşti
ră
durea pierdută şi Infaili­ tin de ştiri; 15,00 .Buletin na ; cetăţenii cunosc aceste re­ este imperios necesar ca co­ amendă de Ia 100 la 300 lei;
bilul Raffles („Minerul"); de ştiri;, 16,00 Radiojurnal. 10.50 Telecinemateca (reluare). guli elementare, ele se în­ mitetele executive ale con­ — Aprinderea focurilor la Şantierul Chişcădaga-Deva
ANINOASA: Grăbiţi apu­ Buletin meteorologic; 17,00 Un mare cineast: Ser- calcă, în mod conştient, a- siliilor populare, Î.F.E.Ţ., o distanţă mai mică de 100
sul soarelui — seriile I-II Buletin - de- ştiri; 17i05 ; Ra- ghei Eisensteln. Ivan cel vînd apoi urmări grave a- O.J.Ţ., organizaţiile econo­ m de liziera pădurii, fără de pe lîngă stafia de utilaje
Groaznic ;
(„Muncitoresc"); VULCAN: diopublicitate; 17,15 Ştiinţă, 17 30 Telex * supra fondului forestier al mice care acţionează în pă­ aprobarea organului silvic,
cultural-artis-
Veronica se întoarce („Mun­ tehnică, .' fantezie; 17,40 17,33' tic. Caleidoscop de informa­ judeţului nostru. cursul . lunii duri să ia toate măsurile sau în afara locurilor spe­
în
Numai
acestui
destinate
Emisiune
citoresc").; URI CÂNI: In Piese concertante. pentru ţie şl actualitate literară, martie a.c. au izbucnit nu­ care să înlăture această sta­ cial părăsirea focurilor scop, Timişoara
ori
fără
munţi creşte un brad vioară şi orchestră; 18,00 teatrală, cinematografică meroase incendii la pădure, re de lucruri. a Ie stinge, se sancţionează
şl plastică ;
verde („7 Noiembrie"); O- Orele serii'; 20,00 La hanul 17.50 „Chltral" — producţie a ca urmare a focurilor pen­ Este necesar. ca toţi cetă­ cu amendă de la 500 îa t 000 A N G A J E A Z A
RĂŞTIE: Mafia . albă („Pa­ melodiilor , cu . Eugenia . televiziunii pakistaneze ; tru arderea gunoaielor strînse ţenii, muncitorii din cadrul lei;
tria"); Aventurile lui Ba- Frunză, George Hazgan, 18,10 Familia... la Iaşi, Din cu­ de pe păşuni etc. — a- exploatărilor forestiere, să
Aruncarea chibriturilor,
—
buşcă („Flacăra”); GEOA- Luigi Ionescu, Maria Pău- prins : • Anul mondial cestea fiind lăsate fără respecte şi' să supravegheze ţigărilor sau a altor obiecte imediat următoarele cadre:
G1U-BĂ1: Şapte zile; HA­ nescu, Titiana Mihali şi al populaţiei;• O în­ supraveghere. Neglijenţa permanent pentru a se înlă­ aprinse în păduri, mirişti 1 şef de coloană auto principal
trebare, mai multe răs-
ŢEG: O floare şi doi gră­ Aureliari Bănică; 20,30 Iti­ i punsuri; • Sfatul medi­ fumătorilor a dus de ase­ tura orice neglijenţă. sau alte locuri cu pericol de 2 revizori tehnici auto
dinari („Popular"); BRAD: nerar laharta. ţării; 20,40 cului ; • Noi preparate menea la izbucnirea nume­ Formaţiile civile de pom­ incendiu se sancţionează cu
1
Joe Kidd („Steaua roşie"); Muzică pe adresa dumnea- la „Gospodina" şi o nouă roaselor incendii. pieri din localităţi să acti­ amendă de la 500 îa 1000 1 gestionar carburanţi
reţetă culinară ;
ILIA: Infailibilul Raffles voastră; 21,00 Buletin de 18,40 Mari ansambluri. Cînte- Astfel, cetăţeanul Gheor­ veze mai mult pe această, li­ lei; 1 impiegat mişcare auto principal
(„Lumina"). ştiri; 21,30 Consemnări, de ce şi jocuri populare In­ ghe Vulpe, din Deva, dînd nie, executînd mai multe 1 gospodar cu sarcini administrative
Violeta Zamfireseu; 22,00 terpretate al de municipiului foc la gunoiul adunat şi lă- ronduri, ţinînd o maî mare — Reluarea' măsurilor 'de
Ansamblul
..Doina"
Radiojurnal. Buletin me­ Bucureşti. Solişti : Maria sîndu-1 fără supraveghere, a- legătură cu ocoalele silvice, prevenire şi stingere' a in­ 10 mecanici reparaţii auto şi utilaje
raza
lor
de
în
cendiilor,
Badio teorologic. Sport; 22,30 Ciobanu, Ion Dolănescu, cesta s-a extins spre pădure. brigadierii şi pădurarii .din activitate, de către întreprin­ 2 electricieni auto
Poftiţi ia dans! .23,00—6,00. George Hazgan, Dumitru La Hunedoara, ca urmare a localităţi, solicitînd spriji­ 1 tinichigiu auto
Estrada nocturnă. (Buletine Fărcaş (taragot), Petre jocului copiilor cu focul, au nul organelor de miliţie, la derile, instituţiile de stat, 20 şoferi
Săbădeanu :
de ştiri la erele'2.4,00; 2,00; 19,20 1001 de seri: Poveştile aprins iarba uscată, focul nevoie. organizaţiile obşteşti şi per­ 5 excavatorişti
soanele
fizice
care
îndepli­
junglei;
Bucureşti 4,00; 5,00). 10.30 Telejurnal; extizîndu-se la pădure. In atenţia tuturor \ nesc o activitate în pădure 3 buldozeriştî
l»,50 Teleencldopedla ; La Vulcan, ca urmare a cetăţenilor se sancţionează cu amendă 5 macaragii şi automacaragii
Film
PROGRAMUL I: 5,00 Timişoara 20,15 Episodul serial „Columbo". neglijenţei unui fumător, Facem cunoscut pe această de la 500 îa Î000 lei;
pentru
„Recviem
care a aruncat restul de ţi­
Buletin de ştiri; 5,05 Dru­ ■ . ir;: / " / ■ / - ••• ‘ o stea" ; gară la întîmplare, prin iar­ cale tuturor cetăţenilor că — Neînstruirea cu privire Angajarea se face la sediul secţiei din Chişcă
meţie folclorică muzicală; 17,30 „Monografii în anul 21,25 Fotbal : Franţa — Romî- ba uscată, a creat pericolul pentru a preveni incendiile Ia prevenirea şi stingerea daga.
incendiilor, de către unită­
5.40 Jurnal agrar; 6,00 Ra- XXX": tradiţie şi contem­ nla. Transmisiune directă izbucnirii unui incendiu. de pădure în această perioadă ţile organizaţiilor socialiste, Salarizarea se face în acord cu plata sporulu
de la Paris.
dioprogramul dimineţii; 8,00 La Sîntămăria de sub Pia­ să respecte cu stricteţe ur­
Sumarul presei; 8,08 La tră se iau măsuri de către mătoarele reguli; a muncitorilor, înainte de de şantier pentru cei care îndeplinesc condiţiile le­
microfon, melodia prefe­ conducerea C.A.P. să se ardă a-î introduce în pădure, sau gale.
—
rată; 9,00 Buletin de ştiri; L O T O uscăturile, dar nu şi măsuri vegetale Nu daţi foc resturilor neorganizarea lor în echipe Se asigură transportul gratuit de la Deva-Vaţa-
păşune
şi
de
pe
d« prevenire şi stingere a
9,05 Avanpremieră Radio- pentru a nu lăsa focul făcut, fîneţe din apropierea pădu­ Brad cu C.F.R. şi respectiv autobuz I.T.A. şi cu plate
TV; 9,20 Orchestra de mu­ Rezultatele tragerii din 22 martie 1974 nesupravegheat. rilor şi nu le lăsaţi fără Incendiilor, înainte de înce­ abonamentului de pe alte direcţii.
zică populară ..Doina Ba­ Extragerea I: 69, 26, 52, 73, 28, 89, 72, 7, 78. •In satele Boholt şi Vă­ supraveghere; perea lucrului, se sancţio­
natului" din Caransebeş; Fond de premii: 497 440 lei. leni, s-a dat foc la gunoaie — Nu daţi foc la acestea nează cu amendă de la 200 Se asigură cantina contra cost 3 mese pe zi.
la 400 lei.
9.40 Clasici ai operetei — Extragerea II-a: 62, 31, 39, 30. 15, 36, 60, 80, 12. şi ierburi uscate, dar acesta la o distanţă mai mică de Se asigură cazare în organizare de şantier.
Karl Zeller; 10,00 Buletin Fond de premii: 646 330 Iei, s-a extins la pădure. •200 m faţă de pădure; (Material, publicat la
tn satul Lăpuşnic, Iosif — Pe timp secetos şi vînt cererea Inspectoratului silvic (96)
judeţean)
Redacţia şi administraţia riarnlnl: Deva. sta. Dr. Petru Groza. nr. 35. Telefoane: 11 588 (secretariat). 72 138 (economic). 12317 (viata satuIuL cSTltură. sport). 12 138 (social, audienţe, scrisori). U 585 (corectură-telex). - Tiparul : Tipografia Deva.