Page 82 - Drumul_socialismului_1974_03

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 971 ® DUMINICA 24 MARTIE 1974

«naB$25325532325SSS

De la Brad la Baia de atttea prilejuri de dezbatere ~ )
Criş, şi de acolo mai în a unor probleme de interes
munte, spre Bulzeştii de specific feminin, adunările \ Po©Î3“ taranca
Sus, drumul coteşte prin văi şi cooperatorilor, învăţămîntul
văgăuni, străjuite de păduri de partid prilejuiesc, de a- 3
semenea, intîlniri ale săte­
şi perdele de cringuri pre­
u n e gătite de primăvară. Aici nilor cu intelectualii, dezba­ | MARIA OPREA
problemcare-i
terea
unor
şi-au făcut adăposturi sta­
interesează direct, ca Legea
rişculiţenii,
tornice
au
aici
deprins şi duc cu grijă mai
muncii
şi
in
producţiei
departe — bărbaţi şi femei, nr. 4 privind a organizarea ^ In urmă cu un an şi ceva,
\ o feţrieie intre două vîrşte,
bătrini şi copii — o înde­ agricultură, obligaţiile C.A.P. i îmbrăcată in frumoase stra-
letnicire străveche, de mi­ şi ale cetăţenilor de a par­ J ie moţeşti, a păşit sfioasă
gală şi mare virtuozitate — ticipa la lucrările de îmbu­ ţ pragul Centrului "de îndru-
nătăţiri funciare, de întreţi­
spătăritul. Cîndva, cu mulţi
Munca educativă - obiectiv de bază în ani în urmă, cînd petrolul nere a pajiştilor, prezentate l mare a creaţiei populare şi a
/ mişcării artistice de masă, cu
duminică, de către prof. Vic­
era scump, ei se strîngeau
cu rîndul la cîte o gazdă, tor Bulz, ori aspecte din do­ 1 un petec de hirtie in mină,
i pe care şi-a caligrafiat citeţ
„la lumini" unde lucrau pi­ cumentele Conferinţei pe i gîndurile şi sentimentele, in-
activitatea comitefySui comunal de partid uă tîrziu, în noapte, depă- ţară cu cadrele de condu­ \ cămaşa albă ca laptele. Era
’ tocmai ca şi motivele de pe
cere din agricultură.
poveşti
şi
învăţăminte
nînd
străvechi. Obiceiul strînsului Dacă în ceea ce priveşte ( Maria Oprea, născută la 28
„la lumini" a rămas viu pi­ prezenţa activă a intelectua­ ? februarie 1936 în satul
In expunerea tovarăşului rale ale organizaţiilor de prelucrată scrisoarea Secre­ rea realizărilor obţinute în uă acum. lilor satului în mijlocul con­ ) Zdrapţi, comuna Crişcior.
Nicolae Ceauşescu la consfă­ partid, cu ocazia instructa­ tariatului C.C. al P.C.R. adre­ anii socialismului, a direcţii­ Poposesc printre ei, ades, cetăţenilor lor aceasta se I Versurile ei, scrise în metri-
tuirea de lucru a activului jului activului cultural, au sată tuturor lucrătorilor din lor şi perspectivelor de dez­ culegînd meşteşugul şi vor­ realizează constant, sub for­ i că populară, aduceau ceva
de partid din domeniul ideo­ fost analizate diferite aspec­ agricultură, care s-a bucu­ voltare a României, explica­ bele cu tîlc şi împărţind din me diverse, căminul cultu­ 1 din foşnetul pădurilor, din te, înnoirilor din Ţara Moţi­
logiei şi al activităţii politi­ te ale muncii de educaţie, rat de adeziunea unanimă a rea importanţei îndeplinirii ştiinţa lor, dascălii satului, ral nu reuşeşte însă să răs­ l susurul izvoarelor, din poe- lor, „ţara de piatră".
ce şi cultural-educative din de ridicare a conştiinţei şi masei de cooperatori, de hotă- planului cincinal înainte de Nicolae şi Malvina Faur, pundă, prin ambianţa sa, i zia însăşi a sătenilor Âpu- Am vizitat-o acasă, în că­
iulie 1971 se arată că orga­ respectării principiului eticii rîrea lor neabătută de a a- termen. Simion Mărcuş, Lucreţia şi nici ideii de cămin, nici de ’ senilor. tunul Putini, „un adevărat
nele şi organizaţiile de partid şi echităţii socialiste, stabi- pţica în viaţă prevederile a- Această activitate desfăşu­ ) Am revăzut-o, apoi, cu pri- labirint ascuns in mijlocul co­
vor trebui să dezbată perio­ lindu-se totodată măsuri ca­ cesteia. Expunerile prezenta­ rată în domeniul educaţiei se 1 lejul concursului de creaţie drilor", unde „primăvara şi
dic problemele: politico-ideo- re au condus la îmbunătăţi­ te, expoziţiile folosite pe reflectă în rezultatele econo­ ’i „Din toată inima", destinat vara te îmbată mirosul flo­
logice şi cultural-educative rea acestei munci. marginea rezultatelor vizitei mice obţinute. Aşa de exem­ 1 poeţilor-ţărani, care a avut rilor de pomi şi salcîmi", as­
de masă, să analizeze siste­ Deosebit de fructuoase au tovarăşului Nicolae Ceauşescu plu în lunile ianuarie şi fe­ Luminile î loc în cadrul Festivalului cuns iarna sub haina înţur-
matic activitatea pe nre o fost analizele şi dezbateri- în cele 6 ţări latino-america- bruarie s-a observat o preo­ i cui tura l-a rtistiş „Sarmis '73". ţurată a pădurilor. Am vorbit
desfăşoară organizaţiile şi cupare sporită la toţi facto­ > A recitat, cu emoţie şi sin- despre una, despre alta, dar
instituţiile cu caracter pro­ rii din comună pentru înde­ ţ ceritate, o poezie cu ecouri ne-am întors tot la poezie,
pagandistic şi cultural-edu- plinirea sarcinilor de plan Victor Bulz, Maria Moise, cultural. Plasat în vechea i din cintecele lancului. In sa- nobila pasiune a acestei fe­
cativ. ti spiritul Plenarei pe anul 1974. Elena şi Teodor Micluţa şi clădire a şcolii, el are as­ I |ă se aflau poeţii ţărani Ion mei exemplare, soţie devo­
Pe baza acestei cerinţe, Aâlil 1974 este anul mari­ alţii. La lumini, intelectua­ pectul unei case dărăpăna­ ţ Frumosu, Ghorghe Nistor Un- tată şi mamă iubitoare.
comitetul comunal de partid lor eVenimente, anul celei de lii satului aduc în mijlocul te. Explicaţia paraginei în { gureanu, Ana Bulzan şi Ana Fie-ne îngăduit ca şi de r
Bretea Română a analizat din 3-5 noiembrie 1971 a XXX-a aniversări a Elibe­ sătenilor principalele eve­ care a fost lăsat ar fi in­ / Munteanu... Juriul a răsplătit-o aici să ne aplecăm tîmpla în
munca desfăşurată de orga­ rării patriei de sub jugul nimente politice, semnifica­ tenţia construirii unui nou 1 cu un meritat premiu II, încu- faţa ei, să-i dorim sănătate
nele şi organizaţiile de partid fascist şi anul în care va ţii ale politicii interne şi ex­ cămin cultural în sat. Pînă l nunare a muncii pasionate şi spor în tot ceea ce face.
şi factorii educaţionali din le ce au avut loc în lunile ne,' în septembrie, în S.U.A. avea loc Congresul al Xl-lea terne a partidului şi statu­ atunci, însă, cu o asemenea 1 şi îndelungate asupra cuvîn- Iar dumneavoastră, stimaţi
comună pentru aplicarea în octombrie, noiembrie şi de­ la începutul lunii decembrie al P.C.R. In atenţia comite­ lui nostru. Spătarii din carte de vizită, căminul sa­ i tului. cititori primiţi gîndurile sale
viaţă a planului de măsuri cembrie — la doi ani de la 1973, în ţările arabe, Libia, tului comunal de partid a Rişculiţa sînt oameni mindri tului nu va putea constitui, \ Am întîlnit-o recent la că- curate, ca'albul imaculat al
cu privire la educarea co­ adoptarea programului edu­ Liban, Siria şi Irak, recent stat — pe planul activităţi­ şi ambiţioşi. Pentru ei, şti­ cituşi de puţin, un punct i minul cultural din Zdrapţi re- straielor izvodite din mina sa
munistă, formarea şi dezvol­ caţional —, cu care prilej s-a vizitate, au produs un ecou lor educative — pregătirea şi inţa de carte îşi găseşte de atracţie pentru săteni. I citind în faţa consătenilor săi harnică, în care acul se în­
tarea conştiinţei socialiste a accentuat îndeosebi asupra deosebit şi o satisfacţie de completarea din vreme a tu­ loc de cinste în existenţa Chiar dacă pe scenă susţin 1 versuri înaripate închinate gemănează cu condeiul.
maselor, probleme ce alcătu­ rolului muncii în viaţa so­ mîndrie în rîndul cooperato­ turor formaţiilor artistice de cotidiană, îndrumindu-şi co­ programe căluşarii, formaţii­ partidului şi patriei socialis- C. STRAJAN
iesc programul educaţional cială, a trăsăturilor moral- rilor, al celorlalţi cetăţeni ai pe raza comunei, selecţiona­ piii spre sîrguinţă şi conşti­ le artistice ale şcolii şi
elaborat de Plenara C.C. al politice ale comunistului, a comunei faţă de proeminen­ rea unor instructori compe­ inciozitate. Dacă sălile de grădiniţei, chiar dacă rulea­ \
P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971 antrenării întregii populaţii a ta personalitate a conducă­ tenţi care să-i poată îndruma clasă ale şcolii din Rişculi­ ză un film bun ori se anun­
şi aprobat la Conferinţa Na­ comunei la realizarea sarci­ torului partidului şi statului spre o prezenţă meritorie în ţa arată ca nişte încăperi ţă o expunere interesantă, ţ Din munţi ies izvoarele
ţională din 19-22 iulie Î972. nilor economice şi obşteşti. nostru. cadrul Concursului republican pregătite de sărbătoare, la o vizionare la televizor a-
Problemele muncii educa­ In cunoaşterea temeinică a In munca politică de masă, al formaţiilor artistice de aceasta contribuie şi vene­ fluenţa nu va fi cea scon­ ţ Din munţi ies izvoarele
tive au constituit obiective realităţilor locale, a orientă­ pornind de la cerinţele spo­ amatori — manifestare de raţia cu care este privită tată tocmai datorită aspec­ / Şi-şi revarsă-., apele
de bază în planificarea rii muncii, educative, un rol rite pe această linie, orga­ prestigiu unde, prin cîntec în sat lumina cunoaşterii. tului neprimitor cu care te i Şi-şi învoalbă undele
muncii comitetului comunal eficient l-a avut comisia de nele de partid din comună şi joc, prin vers şi melodie, Nenumărate ştergare alese întîmpină căminul. ^ Sub toate cascadele.
de partid, a organelor de propagandă prin acţiunile şi au antrenat comuniştii, co­ slăvim marile realizări ale în culori sobre şi frumoase, E mică distanţa de la -' Şi se varsă-n drumul lor
partid, U.T.C., a factorilor e- studiile întreprinse în teren lectivele de agitatori, cămi­ socialismului pe pămînt ro­ căni şi blide de pămint şcoală la cămin, dar deose­ \ C-un vuiet fermecător.
ducaţionali din comună. Ac­ privind informarea şi con­ nele culturale să folosească mânesc. frumos smălţuite, zeci de birile sînt mari, deşi am­ L P3ntre brazii din coline
tivul comitetului comunal de sultarea cu masele de ”"ce- din plin în interesul muncii Organele şi organizaţiile ghivece de flori conferă cla­ bele sînt chemate să aducă T Un val trece, altul vine...
partid, U.T.C., comisiile pe tăţeni asupra principalelor educative mijloacele puse la de partid, U.T.C., sindicat, selor un aspect atrăgător, lumină satului. Şi dacă ţ Munţilor, cărunţi şi-na Iţi
probleme, îndeosebi comisia probleme ale politicii parti­ dispoziţia lor, ca diferite ma­ consiliile săteşti ale Frontu­ de prospeţime şi distincţie, ne-am oprit mai mult la Izvor de lumină daţi
de propagandă au fost instru­ dului şi statului, modul cum teriale propagandistice, bro­ lui Unităţii Socialiste, co­ cultivînd la copii sentimen­ ambianţa pe care cele două porniţi uzinele
ite periodic, iar lunar pătrunde presa în rîndul şuri, expoziţii, carnetul „In misiile de femei, cămine­ tul frumosului, făcîndu-i să instituţii de cultură ale sa­ \ fr nvîrtind turbinele
maselor. ajutorul agitatorului", grafi­ le culturale şi şcolile genera­
a fost instruit activul îndrăgească şcoala. tului o oferă, am făcut-o Şi porniţi furnalele
adunări
In
cultural, adică Intelectualitatea organizaţiilor de generale ale ce, planşe etc. Prin diferite le din comuna Bretea Româ­ In Popeşti, centru, Valea din convingerea că la edu­ Şi topiţi metalele,
partid,U.T.C.,
nă vor desfăşura în acest an
comunei, cu sarcinile în adunări ale cooperatori­ forme, munca politică de ma­ o muncă rodnică, nu vor Snilului, Măsău, şi Valea carea complexă a cetăţeni­ Şă nască tractoarele,
să a fost orientată în direc­
ce revin muncii politice şi lor, la căminul cultural cu ţia antrenării cooperatorilor precupeţi nici un efort pen­ Ruştiului, deşi puţini ca nu­ lor, la' formarea lor o pia­ Să are cîmpiile
cultural-educative, pe baza masa de cetăţeni, la locuri­ ia lucrările agricole din ca­ tru a cinsti măreţele eveni­ măr, intelectualii îşi fac tră de temelie o constituie Şi să crească holdele... Mîfidră floare-l
unor programe aprobate de le de muncă, în cadrul u- drul C.A.P., achitarea obli­ mente cu rezultate bune în simţită prezenţa, risipind vă­ şi dezvoltarea gustului pen­ Din munţi ies izvoarele,
biroul comunal de partid. lurile neştiinţei, aducînd tru frumos, a sentimentului Din cîmpii recoltele, lăcrimioara
nor microgrupuri. cu coope­ gaţiilor către stat, executa­ toate domeniile de activita­
In şedinţe ale biroului co­ ratori şi mecanizatori, au rea unor lucrări de îmbună­ te. răspuns întrebărilor fireşti estetic, prezent, dealtfel, cu Din Partid ies faptele,
mitetului comunal, comi­ fost popularizate principalele tăţiri funciare, a unor acţi­ PARTENIE TAUTU care se ivesc în viaţa de zi atîta măsură în arta popu­ Din popor puterile Mîndră floare-i lăcrimioara,
tetelor de partid din cele documente de partid apăru­ uni de gospodărire şi înfru­ locţiitor al secretarului cu zi. Cercurile de citit or­ lară locală. Strălucind ca stelele. Dar mai mîndră-i Hunedoara,
cinci cooperative agricole de te. în cursul lunilor ianua­ museţare a satelor, apărarea Comitetului comunal de partid ganizate cu femeile sînt tot ILEANA MUREŞANU Lăcrimioara se ofileşte,
producţie, în adunări gene­ rie şi februarie a.c. a fost avutului obştesc, cunoaşte- Bretea Românâ Hunedoara-ntinereşte.
De-o priveşti din deal in vale
O vezi strălucind in soare,
Din neguri ivind lumină,
In ultimii ani, acţiunea în cadrul matineelor du­ Viaţă nouă şi senină.
cultural-educativă pentru a- Folosirea mijloacelor modern® in minicale pentru copii, Printre munţi, printre coline
dulţi s-a adîncit şi s-a di­ medalioanelor muzicale, în înfloresc mereu uzine,
versificat continuu, a căpă­ i . . . . . . . - . • <ţ realizarea unor montaje li-
tat un ţel şi o semnificaţie terar-muzicale, pentru în­ Mai la vale către rîu
nouă, devenind o compo­ soţirea unor proiecţii de Lanuri aurii de grîu,
nenţă esenţială a vieţii spi­ acţiunii® de difuzar®a diafilme, diapozitive etc. Lanuri şi livezi bogate
rituale a omului societăţii în vederea modernizării De la Decebai lăsate.
noastre. / mijloacelor şi acţiunilor în­
Experienţa bogată a in­ numite reprezentări, unele tea cunoaşterii de către cei tr-un program de educaţie stituim o arhivă de foto­ treprinse, procedăm la în­
stituţiilor culturale de ma­ fenomene din natură şi so­ ce susţin acţiunea (confe­ permanentă — el este inte­ grafii, vechi şi noi. noirea şi îmbunătăţirea Busuioc, mîndru,
să a demonstrat necesita­ cietate pot fi mai bine ex­ renţiari, lectori) a metodi­ grat în ansamblul tuturor Discul, banda de magne­ continuă a acestui fond de t
tea de a perfecţiona conti­ plicate şi clarificate. cilor utilizării materialelor activităţilor cultural-educa­ tofon. Valoarea didactică a materialo, precum şi in­ roşcat
nuu şi mijloacele prin Dar modernizarea acţiu­ audio-vizuale. Aceasta pre­ tive pe care le întreprin­ discului în mod deosebit struirea manevrării acesto­ \ »
care se realizează acţiunea nilor nu începe de la aces­ supune o pregătire .mai te­ dem. El nu poate lipsi din este realizată de acţiunea ra de către cadrele didac­
Busuioc, mindru, roşcat
culturală. te mijloace de practică cul­ meinică, o cunoaştere a ma­ activitatea de informare po­ activistului cultural. Discul tice în special, avînd în } Folcică de secară Eu sint moaţă de la sat
Mijloacele modeme de turală, ea începe de la con­ terialului pe care-1 vor fo­ litică în acţiunile ce se în­ înseamnă, în primul rînd, vedere că majoritatea lec­ Şi trăiesc viaţă 'senină
transmitere a cunoştinţelor cepţia pe care o avem asu­ losi, încadrarea, plasarea treprind pentru educaţia prezenţa unei voci în sală torilor, conferenţiarilor sînt \ Foicica de secară Ca o floare-ntr-o grădină
deţin în practica noastră pra acţiunii, a modalităţi­ lui în timp optim şi aco­ patriotică, cetăţenească, pen­ — îşi aduce contribuţia în f cadre didactice. ţ Moţul nu mai pleacă-n ţară Şi-aş trăi mai bine-n lume
culturală din ce în ce mai lor ca forme de activitate lo unde se pretează, astfel tru popularizarea legilor domeniul literaturii şi mu­ Utilizarea acestor mijloa­ De-aş putea cînta pe strune
mult o pondere crescîndă. şi a organizării sistemului îneît să fie organic legat de statului nostru, în propa­ zicii. Pentru literatura con­ ce moderne în activitatea ţ Cu doniţi şi cu ciubară, Viaţa nouă-a satului
Radioul, televizorul, discul, de cunoştinţe. conţinutul acţiunii. ganda pedagogică etc. De temporană, discul are posi­ cultural-educativă, înca- 1 Nu-I mai vezi trudind, sărac, Din Ţara Zarandului,
banda de magnetofon, re­ în cadrul Casei de cul­ Cunoaşterea documentu­ asemenea, trebuie folosit bilitatea de a reproduce drîndu-se în mod firesc în i Pe la Vidra şi Albac. Să cint viaţa moţilor
producerile diferitelor ope­ tură din Hunedoara aceas­ lui este o condiţie a inte­ în orice acţiune dusă pen­ voci autentice şi are avan­ regulile pedagogice genera­ Şi iar verde de pe grui
re de artă, cartea, fotogra­ ta se realizează în mod grării lui armonioase în ac­ tru o educaţie ştiinţifică. tajul de a rezerva un rol le, reprezintă o serie de Sus, pe creasta munţilor,
fia îndeplinesc multiple deosebit în cadrul univer­ ţiunea culturală. Documen­ Fotografia. Caracterul ei, mai mare imaginaţiei, dez­ particularităţi care cer o i Azi în Ţara Moţului De sub poala bradului
funcţii — care ne ajută la sităţii populare, lectorate­ tul este folosit ca simplă . deşi este static, se impune voltă o cantitate mai mare metodică proprie, o con­ 1 Pe la case vezi lumină, Să-i cînt doina badiului.
informarea operativă a oa­ lor, ciclurilor de conferin-' ilustrare, ca prilej de fixa­ tocmai prin „obiectivitate", de emoţii şi realizează e- cepţie nouă, un efort ne­ \ Că moţu-i fruntaş in mină, Zii, moaţă, cu tulnicul s
menilor muncii, ne ajută la ţe pe diferite teme de re sau ca o „piesă de re­ avînd forţa de a prezenta ducarea sensibilităţii ascul­ cesar din partea tuturor || La Roşia, Brad şi Almaş Să răsune Zarandul,
instruirea, educarea şi de­ popularizare a ştiinţei, pre­ zistenţă" a acţiunii. Locul un obiect absent. Pentru tătorilor. factorilor care sînt chemaţi Să răsune-ntreg Ardealul,
lectarea oamenilor. Prin a- cum şi în deplasările brigă­ documentului trebuie stabi­ utilizarea acestui mijloc, In aceste condiţii, audi­ să realizeze educaţia cetă­ ^ E fruntaş în abataj, Că s-a dus de mult amarul
ceste mijloace, aşezăminte- zilor ştiinţifice. lit cu grijă dinainte de că­ a calităţilor^ documentului ţiile, fie ele pe disc sau ţeanului. i Şi iar verde de mohor Şi la poala munţilor s
3e culturale reuşesc din ce Printre condiţiile menite să tre conferenţiar, în funcţie bandă de magnetofon, de­ , Asta-i doină din popor Creşte rodul holdelor,
în ce mai mult să trans­ contribuie la realizarea a- de rolul şi de importanţa avem o preocupare modes­ clanşează o proiecţie ima­ FLORIN IZDRAILA ’ Despre viaţa moţilor \
mită mai pe înţeles, pentru cestui deziderat, consider că pe care el i-o atribuie. tă deocamdată. Urmărim ginativă a ascultătorilor. directorul Casei de cultură Iar pe prispa caselor
a fi mai bine însuşite, a- pe primul loc stă necesita­ Filmul face parte din- ca în scurt timp să ne con­ Acest mijloc îl folosim din Hunedoara 1 Din inima munţilor. Simţi mireasma florilor. F
G32G3S3
simplul motiv că povestea palpitantă a călăre­
ţului decapitat face parte din universul enig­
matic al mitologiei Far West-ului, fiind o le­
gendă ascultată, zice-se şi azi, de copiii texani,
relatată de bunici cu disponibilităţi romantice
prii privind perspectivele dezvoltării învăţă- şi cu tăinuite nostalgii pentru o tinereţe care
Editoriale mîn tului pînă în 1980 sub aspectul numărului Spectacole a zburat irevocabil.
de elevi, studenţi, cadre didactice.
Deşi povestea rătăcitorului covvboy, dincolo
@ Azi, la Hunedoara, formaţia de operă de moartea sa, nu diferă esenţialmente de
Dan Grlndea: „învăţălBÎIît— i°n Trăistaru: „Reproducţia profesionistă din Bucureşti, formată din soliştii — citind titlul acestui film — se gîndesc la altele,^ narînd obişnuite adversităţi stîrnite de
Nu se-nşală acei spectatori de cinema care
Bădescu,
artist
Nicolae
Dinu
Rafael,
emerit,
o fată frumoasă ori de o bucată de pămînt
virgin, „Călăreţul fără cap“ are, totuşi, o tră-
producţie. Introducere In socială in condiţiile revo­ artist emerit, Victor Ivănescu, prim-tenor, Iulia un roman captivant de mare succes, apărut la cărţii şi, fireşte, şi a filmului constă în pre­ a
noi cu aproximativ un deceniu în urmă. Este
Virginia
Buciuceanu,
Metianu,
mezosoprană,
Nota
distinctivă.
de
particularitate
sătură
versiunea
de
vorba,
cinematogra­
într-adevăr,
artistă de operetă, Vaslle Dinca, bariton, Leti-
analiza eficienţei economice luţiei tehnico-ştinţifice“ ţia Flavia, la pian, prezintă, în cadrul concer- fică a cărţii scriitorului american Mayne Reid. zenţa unui element fantastic. Acest element ___________
„Călăreţul fără cap" a apărut în 1868, avînd,
mult
literatura
care
aminteşte
de
un
telor-lecţii
elevi
spectacol.
pentru
Acelaşi
practicată
aşadar, o vîrstă respectabilă de un secol şi
a invătămîntuluî“ spectacol va fi susţinut mîlne la Simeria şi în şase ani. de Edgar Allan Poe — nu are însă rolul
26 martie la Orăştie.
exclusiv de a stîrni fiori în cei slabi de înger.
In decursul acestui veac, romanul lui Reid
Menirea
sa
@ Teatrul de stat „Valea Jiului” din Petro­
este, mai curînd, una simbolică,
In lucrare sînt examinate principalele schim­ şani prezintă azi, la sediu, piesa „Siciliana" a parcurs calea unui succes deloc neglijabil, trimiţînd la viaţa externă, la invincibilitatea
bări care s-au petrecut în conţinutul forţelor de Aurel Baranga. fiind tradus în multe limbi, editat — spre adevărului.
Este prima lucrare de sinteză, mai amplă, de producţie şi al producţiei sociale ca urma­ @ Ansamblul artistic „Meseşul* din Zalău bucuria nedisimulată a iubitorilor geniţlui — Cuplul de scenarişti Vladimir Vladimirov —
din literatura noastră de specialitate, pe pro­ re a acţiunii în economie a revoluţiei tehnico- prezintă azi, la Deva şi Certej, mîine la Pe- pe toate meridianele lumii. Pavl Finn a sesizat cu inteligenţă această
bleme ale eficienţei învăţămîntului. Autorul ştiinţifice. Autorul se ocupă în mod deosebit trila şi Petroşani, şl marţi la Haţeg şi Densuş Faptul că romanul poate fi considerat drept deschidere a subiectului şi a prelucrat ro­
a pornit de la ideea că, în condiţiile revoluţiei de modificarea conţinutului reproducţiei so­ spectacolul „Mindre-s horile-n Sălaj". un clasic al literaturii de aventură este, pe manul lui Reid prin această prismă. Talentatul
ştiinţifieo-tehnice, sporirea eficienţei în dome­ ciale care, după părerea sa, cuprinde noi ele­ ® Marţi, Teatrul de păpuşi Alba Iulia pre­ semne, motivul principal pentru care studiou­ regizor Vladimir Vainstok a beneficiat, prin
niul instruirii şi educaţiei devine o premisă a mente (cercetarea tehnico-ştiinţifică, învăţă- zintă la Călan şi Haţeg piesa „O rază d« soare". rile „Lenfilm" l-au transpus pe peliculă. urmare, de o bază literară interesantă. In mare
accelerării creşterii economice, ea reprezentînd, mîntul şl educaţia, prospectarea bogăţiilor na­ Dealtfel, realizatorii filmului au mizat con­ măsură acestui scenariu se datoreşti? fluidita­
în etapa pe oare o parcurge ţara noastră, o turale, dirijarea conştientă a dezvoltării eco­ uuunuumuuH siderabil pe succesul cărţii, intuind, corect, că tea naraţiunii cinematografice, obţinerea acelei
parte integrantă a programului general de fău­ nomice) integrate în două momente ale repro­ din ipostaza cinematografică a unui best-seller nu atmosfere tensionate care este capabilă să re­
rire a societăţii socialiste multilateral dezvol­ ducţiei : a) formarea şi stocarea resurselor şi Pentru melomani poate rezulta un fiasco. Vizionînd filmul lui ţină atenţia spectatorului.
tate. b) alocarea resurselor, alături de celelalte pa­ 9 Un disc cu „Melodii" de Camelia Dăseă- Vladimir Vainstok, ne convingem că miza nu Fireşte, subiectul oferă nenumărate prilejuri
tru momente (producţia, repartiţia, schimbul şi
a fost deloc hazardată şi spectatorii — evident
-Deşi este un domeniu de cercetare abordat consumul). lescu cuprinde, în interpretarea formaţiei Can­ aceiaşi cu cei ce-au lecturat romanul — se-ntîl- de spectaculozitate, bine puse în evidenţă de
relativ recent şl pe plan mondial, prof. univ. tabile, melodiile „Să-mi spui de ce", şi „E atît nesc cu multă plăcere cu vînătorul de cai săl­ posibilităţile procedeului cinemascopic. Sosirea
dr.’ Dan Grindea reuşeşte să prezinte nume­ Autorul propune un nou model al repro­ de frumos". batici Maurice Gerald, cu Luiza Pointdexter şi grupurilor de colonizatori din nord spre „pă-
făgăduinţei"
din
(printre
Texas
mîntul
alte
roase aspecte inedite, evidenţiind pe parcurs, ducţiei sociale care să cuprindă patru sectoare ; © îndrăgitul actor Toma Caragiu va putea cu celelalte personaje ale cărţii. Aceasta din . familii soseşte şi cea protagonistă, Pointdexter,
cu pregnanţă, strategia şi tactica Partidului producţia mijloacelor de producţie ; producţia fi oricînd la dispoziţia dv., prin discul cu „Mo­ din Louisiana) ; crima misterioasă şi barbară
Comunist Român în domeniul educaţiei şi în- bunurilor şi serviciilor de consum ; reproduc­ mente vesele" apărut recent în librării. Printre
yăţămîntului. ţia forţei de muncă ; serviciile neproductive. poantele mult îndrăgite de public apare „Toma IfVk comisă de căpitanul Callhown ; umbra de
Cartea are 3 secţiuni. In prima secţiune Cu ajutorul acestui model sînt evidenţiate o şi baletul", „O, brad frumos", „Cum să înţe­ suspiciune care planează — ou rezultate aproa­
autorul aduce o contribuţie originală în analiza serie de noi aspecte ale reproducţiei cum sînB: legem muzica", „Călătorie muzicală", „Toma pe fatale — asupra tînărului simpatic, Mau­
rice ; descoperirea adevărului şi trecerea victi­
funcţiei productive a învăţămîntului, sublini­ corelaţia dintre producţia mijloacelor de pro­ cu cimpoiul", „Un alpinist convins", „Omul cu
ind necesitatea reexaminării unor concepte ale ducţie şi producţia bunurilor de consum, rolul şopîrla", „N-ai pe cineva", „Aşa e în tenis' . mei absurdei rivalităţi în legendă constituie
1
economiei politice ca : timpul de muncă social­ comerţului exterior în reproducţia socială, im­ © In seria discurilor folclorice, naistul Si­ toate momente de real interes. Imaginea lui
Konstantin Rîjov este foarte frumoasă, surprin-
mente necesar, dimensiunea valorii sociale, portanţa structurii economice pentru realizarea mion Stanciu, împreună cu orchestra Tudor zînd aproape patetic farmecul sălbatic al pre­
investiţiile etc. Secţiunea a 2-a cuprinde cal­ produsului material total, corelaţia dintre' înzes­ Pană, oferă un buchet de melodii îndrăgite: riei.
cule proprii asupra aportului economiei la trarea tehnică a muncii şi eficienţa economică şi „Primăvara-i mama noastră", „Brîul bănăţean",
dezvoltarea învăţămîntului în R.S. România. altele. Cu ajutorul aceluiaşi model autorul de­ „De doi“, „Ferice codre de tine", „Tot am zis JPe această scenă originală, învăluită în praful
De asemenea, spre deosebire de majoritatea termină în mod unitar, pentru prima dată în mă duc, mă duc”, „Hora Teişenilor", „Geam- gălbui ridicat de copitele nesăbuite ale cailor
studiilor oamenilor de ştiinţă străini, autorul literatura noastră economică, reproducţia for­ paralele de la Dăieni", „Vine cucul de trei nomazi, evoluează Ludmila Savelieve, Oleg
studiază şi influenţa învăţămîntului asupra ţei de muncă în strînsă legătură cu reproduc­ zile", „Sîrba ploieştenilor", „Hora rudărenilor", Vidov şi actorii cubanezi Eslinda Nunez
economiei. In secţiunea a 3-a sînt înfăţişate, ţia mijloacelor de producţie şi analizează „Sîrba oltenească", „Sîrba dinspre ziuă", „Brea­ Enrique Santesteban şi alţii. Aplauze, deci,
mai pe larg, strategia dezvoltării învăţămîntu- schimbul de activităţi în cadrul reproduoţiei za de la Cernavodă”; pentru acest „Călăreţ fără cap", făcut cu... cap.
1
Jui în 'România socialistă, unele cercetări, pro­ forţei de muncă şi al serviciilor neproductive. ..........M.nu.M.tuiPiujimxWiiu^uxui.uuoiiutwwpWOTHiqWaiWIiW"**»» ftwaâ Aţa tm AC COVACI
1 11