Page 85 - Drumul_socialismului_1974_03

Prolefari din foafe tarile, unifl-văi
LA C. M. DEVA

Aprovizionarea tehnico-materială

osie susceptibilă de perfecţionări

Una din problemele ma­ tiva, asupra cărora dezba­ şi în cereri noi sau în
jore ale înfăptuirii planu­ terile s-au oprit pe larg. renunţări de contracte.
lui pe acest an o reprezintă Incercînd o sistematizare Alături de acest aspect
buna aprovizionare teh­ a acestora în raport cu e- mai intervine şi un altul
nico-materială, corelarea voluţia însăşi a sistemului asupra căruia au insistat
permanentă şi riguroasă a de aprovizionare, putem a- mai mulţi vorbitori. De
producţiei cu baza ■ mate­ precia drept unul din fe­ exemplu, planul necesaru­
rială. In cele ce urmează nomenele perturbării apro­ lui de materiale este cerut
consemnăm principalele pro­ vizionării necorelarea ri­ de B.A.D.P.S. în două mo­
bleme care s-au ridicat în guroasă a planului da a- duri. Serviciul plan-apro-
cadrul unei mese rotunde provizionare - cu planul de vizionare din bază îl cere
organizate de comitetul de producţie al secţiilor de pe total exploatare, Iar
partid al E.M. Deva la se­ producţie, insuficienta fun­ baza îl vrea defalcat. Pe
PLENARA COMITETULUI Cu planul diul centralei minereurilor. damentare a planului de mai mulţi vorbitori — prin­
se
drept
ouvînt
întrebau
Au participat cadre de con­
aprovizionare.
IN PA6MA A U ducere din centrală, de la — Ceea ce ne împiedică tre care şi tovarăşul Simion
unităţi
ale
pre­
centralei,
Moraru, de la secţia Mun-
trimestrial cum şi factorii de răspun­ mai mult să fundamentăm cel — cine să facă aceste
riguros şi în întregime pla­
CENTRAL AL PARTIDULUI ! îndeplinit | dere care se ocupă de a- nul de aprovizionare este există un nucleu de apro­
nu
exploatare
Pe
operaţii?
tehnico-ma­
provizionarea
faptul că, fiind întocmit în
să
terială atît din baza do a-
© Sport — fotbal,
provizionare şi desfacere şl lunile februarie—martie ale vizionare care probleme răspundă
de
aceste
hotă-
anului curent — arăta to­
prestaţii
de
| Urmărind materializarea i clasamente şi de la unităţi. servicii, cît varăşul Sabin Banciu — rîtoare pentru soarta pro­
ducţiei.
COMUNIST ROMÂN j ; stabilite de Conferinţa pe j © Simpozionul „Or­ mal, planul de aprovizio­ pentru anul următor, el nu Se mai întîmplă şi ufl
exemplară
a
j
sarcinilor
După cum ar fi fost nor­
are la bază întreaga pro­
de-,
ţ ţară a cadrelor de con- ;
ducţie nominalizată, ci con­
pentru
semnaţi
j ducere din unităţile agrl- j ganizaţia de pio­ nare la unele materiale de ţine mai mult cifre orisn- alt fenomen. Delegaţii ridica
a
j cole de stat şi cooperatis- j bază, o dată definitivat, tative, date statistice. Mai materiale din bază sînt ne­
Luni, 25 martie 1974, au înce­ 5. — Informare cu privire la | te, colectivul de muncă de j nieri — veritabilă contractele încheiate, tre­ mult, planul de producţie voiţi în majoritatea cazu­
! la întreprinderea de stat j buiau să asigure desfăşura­ se definitivează în luna rilor să apeleze direct la
put lucrările Plenarei Comitetului activitatea organelor de partid şi şcoală de educaţie rea ritmică a sarcinilor de
| „Avicola" Mintia a înre- j plan. decembrie. Astfel, contrac­ furnizori. Şi acest lucru din
Central al Partidului Comunist de stat privind înfăptuirea politicii I gistrat un succes merito- \ comunistă a tine­ Dar nu în toata cazurile tele se încheie pe baza
Român. de cadre a partidului ; riu. Este vorba dc înde- j lucrările s-au petrecut aşa planului de aprovizionare, C. DUMITRU
rei generaţii"
plinirea, în ziua de 25 j şi aceasta datorită unor ceea ce determină ulterior
Lucrările Plenarei au fost des­ 6. — Desemnarea delegaţilor cauze obiective sau subiec­ dereglări în aprovizionare (Continuare in pag. a 'lll-a)
; martie a.c., a pianului la ;
chise de t o v a r ă ş u l Nicolae Partidului Comunist Român pen­ | producţia de ouă — 25 j
Ceauşescu, secretar general al tru Congresul Frontului Unităţii ; milioane bucăţi. Concomi- \
Intr-una din zilele acestui putul anului 1973, cînd co­
Partidului Comunist Român. Socialiste ; i tent cu aceasta — ne-a in- j început de primăvară, mai lectivul nostru de muncă a
I format directorul unităţii, j precis în 19 martie, telefo­ lansat iniţiativa: „Toate tre­
Plenara a adoptat, în unanimita­ 7. — Unele probleme organiza­ j ing. Gheorghe Diaconescu : nul din biroul primarului nurile din programul une(
te, următoarea ordine de zi : torice. i — s-au livrat suplimentar j din Simeria zbîrnia de zor. ^Imî/rtaAm zile pe lună să fie remorc
Tovarăşul loan Farcaş a ri­ ' cate cu combustibil economk
i 32 tone carne de pasăre, j
1. — Proiectul legii remuneră­ La lucrările plenarei participă dicat receptorul. RISIPEI! sit".' Datorită aplicării acestei
producţia marfă s-a de- I — Da, vă ascult. iniţiative am ajuns să în­
rii după cantitatea şi calitatea ca invitaţi primii secretari ai comi­ ; păşit cu 1 180 000 lei, iar ; — Tovarăşe Farcaş, aici registrăm la finele anului
muncii ; tetelor judeţene de partid, membrii j beneficiul cu 860 000 Iei. j este inginerul Oprinca. V-aş 73 o economie totală de
guvernului, conducători ai unor Pînă Ia sfîrşitul lunii se ; ruga să notaţi' că în şedinţa Cum pot fi „hrănite U 1 619 tone c.c. Evident, anul
2. — Proiectul legii privind sis­ vor obţine în plus circa \ comitetului de partid pe no­ acesta normele de consum
instituţii centrale de stat şi obşteşti, dul C.F.R., care a avut loc sînt mai reduse, pe măsura
tematizarea teritoriului şi a locali­ j 1 500 000 bucăţi ouă. ieri, comuniştii au hotărît locomotivele cu mai realizărilor.
adjuncţi ai şefilor de secţii ale Co­ I Un aport hotărîtor la ; majorarea angajamentului a- — O clipă,' tovarăşe ingi­
tăţilor urbane şi rurale ; sumat pentru economisirea ner. Să rămînem puţin îij
mitetului Central, cadre de condu­ I înregistrarea acestor re- j combustibilului. Acum, an­ puţin combustibil ? perimetrul iniţiativei. Cît<
3. — Proiectul tezelor Comite­ j zultate l-a avut introdu- [
cere din presă, — care nu sînt I cerea furajării centraliza- I gajamentul nostru în cinstea trenuri sînt remorcate în<
tului Central pentru cea de-a celor două mari evenimente Lr-o zi?
membri ai C.C. al P.C:R. I te Ia 6 blocuri, ceea ce j ale anului este de 1200 tone @ Pe primele două luni ale anului — o economie de —• 95 de trenuri, cu o lun­
XXX-a aniversare a eliberării pa­ ; face posibil ca efortul fizic ; combustibil convenţional. 808 tone combustibil convenţional gime medie de remorcare de
Plenara C.C. al P.C.R. a stabilit, — Iniţial a fost de 500 © Angajamentul asumat iniţial a fost mărit de a- 60 km. Dacă facem o mică
triei de sub jugul fascist şi planul să fie redus cu 90 Ia su- ; tone combustibil convenţio­ proape trei ori socoteală, 95 înmulţit cu 60
dat fiind caracterul deosebit de im­ tă. In continuare, se de- j nal. Asta înseamnă că a- © Condiţia esenţială a realizării de economii: ac­
de măsuri pentru întîmpinarea a- ; pun eforturi susţinute pen- j proape l-aţi triplat. ţiunea consecventă în aceas tă direcţie a fiecărui om rezultă 5 700 km, .adică o
portant al problemelor înscrise la distanţă apreciabilă.
cestei aniversări ; tru a întîmpina cea de-a j — Da, tovarăşe secretar. şi localităţile hunedorene pe abordată de noi cumulează — Şi în acest an?
ordinea de zi, ca în cursul zilei de XXX-a aniversare a EH- \ Şi sîntem hotărâţi să-l în­ linia economisirii combusti­ multe preocupări şi eforturi — Pe primele două luni
4. — Informare cu privire la e- berării patriei şi Con- j deplinim şi chiar să-l depă­ ale colectivului respectiv. au fost economisite 808 tone
luni să se studieze documentele, şim. bililor şi energiei electrice. c.c. Acest rezultat înglobează
fectivul, compoziţia şi structura or­ ! greşul al Xl-lea al parti- : Un dialog obişnuit, coti­ Inginerul Vladimir Oprinca, — Cu ce să încep? — am
urmînd ca dezbaterile să înceapă şeful depoului C.F.R. Sime­
j dulul cu noi succese de j dian, care are loc în mod fost întrebaţi. MARIN NEGOiTA
ganizaţiilor interne ale partidului asemănător — doar cu schim­ ria, şi-a început relatarea cu CONSTANTIN AOANEI
în dimineaţa zilei de marţi, 26 prestigiu. — Cu „rădăcinile", tova­
barea personajelor — în o doză bună de entuziasm răşe inginer — am răspuns.
la 31 decembrie 1973 ; martie. toate colectivele de muncă datorită şi faptului că tema — Atunci, s-o iau cu înce­ (Continuare în pag. a lll-a)
.......... „ , . . . ... v - ~ ' . ' s • . v-.‘ Ii • ' • - - - <1 - - - •
1
/— ------------------------------------- \ agricolă de primăvară
Integrat in manifestările
culturai-ortisti.ce tradiţionale Modernul magazin din Deva,
în judeţul nostru, Festiva-
lul-cancurs de muzică u-
şoară şl poezie cu tematică Duminică pe ogoare
minerească „Cîntecul adîn- Urgentarea semănatului şi măsuri a intrat parţial in funcţiune
cului", organizat de Consi­
liul sindicatelor din munici­
S-a lucrat cu spor !a pregătirea energie® pentru reţinerea apei
piul Petroşani şl Comitetul
S-a încheiat a treia terenului si ia insămintări
» j In soS-acţiiî! prioritare pe
ediţie a Festivalului- In aceste zile, cînd facto­ treţinere corespunzătoare !"
rul decisiv pentru soarta — duminică pe ogoarele ju­
producţiei nu mai este tem­ deţului nostru s-a lucrat agenda lucrătorilor ogoarelor
concurs de muzică peratura realizată în sol, cu forţe sporite la pregăti­
ci preocuparea pentru a păs­ rea terenului, la semănat şi
tra prin toate mijloacele ti­ la plantatul cartofilor. In condiţiile specifice a- lite prin tehnologiile culturi­
existentă,
uşoară şl poezie miditatea imperioasă este lu­ o Cîteva aspecte sînt semni­ cestei primăveri, cînd se fa­ lor respective. O grijă apar­
ca
necesitate
legătură
in­
în
crările agricole sa se desfă­ ficative manifestat de cu meca­ ce acut simţită lipsa de ti­ te să existe faţă de culturile
teresul
şoare cu maximă operativi­ nizatori, cooperatori şi de miditate, se impune ca în speciale de cartofi, unde se
să
agricolă
„Cin tecul tate. Răspunzînd Chemării cadrele tehnice din unităţi fiecare unitate acţiuni ener­ cere ca fertilizarea să fie fă­
fie
întreprinse
Conferinţei pe ţară a cadre­ pentru a asigura baze temei­ cută atît cu îngrăşăminte or­
încheierea
lor de conducere din unită­ nice viitoarei recolte. Da gice pentru însămînţărilor grab­ ganice, cît şi ou chimice.
a
nică
din
adincului“ ţile agricole de stat şi coo­ C.A.P. Rapoltu Mare, acţiu­ prima epocă şi efectuarea se In constată că însămînţarea
cooperativele
agricole
peratiste — care subliniază :
un
să
împie­
prima
„Condiţiile
vmmmammmamemimtaaam climatice din a- nile s-au desfăşurat pe şef lucrărilor menite apei acumu­ culturilor din anevoios, epocă
Pe
inginerul
larg.
front
dice
pierderea
desfăşoară
se
pînă
cest an cer să aplicăm me­ al unităţii, Constantin Co- late în sol. Ce trebuie fă­
municipal pentru cultură tode agrotehnice diferenţiate riciuc, l-am găsit la tarlaua cut pentru materializarea de­ la începutul decadei a tre­
ia a lunii martie a.c. reali-
şi educaţie socialistă, îşi do- care conservă provizia de a- numită de localnici „Şediu". zideratelor amintite? zîndu-se mai puţin de 35 la
bîndeşte, cu fiecare nouă pă a solului, să scurtăm la sută din prevederile planu­
ediţie, o distinctă persona­ minimum perioada de efec­ Duminică dimineaţa aici s-a Este un fapt îmbucurător lui. Concomitent cu urgenta­
litate şi un meritat presti­ tuare a însămîn ţărilor, să început semănatul sfeclei de că arăturile sînt terminate pe rea semănatului sfeclei fura­
suprafeţele
toate
destinate
giu. supraveghem în permanen­ însămînţărilor de primăvară. jere, care s-a făcut pe mai
Sîmbătă şi duminică, ia ţă culturile intervenind ne- puţin de 60 la sută din su­
Casa de cultură din Petro­ întîrziat cu lucrări de în­ (Continuare in pag. a lll-a) Există însă mari suprafeţe prafaţa stabilită, este nece­
şani s-a desfăşurat a treia pe care" trebuie să se îm­ sar să fie grăbit semănatul
ediţie a acestei stimulative prăştie în timpul cel mai trifolienelor în ogor propriu
acţiuni dedicate, in acest sctîr.t posibil îngrăşăminte- şi în cultură ascunsă. De a-
le naturale şi imediat să fie
an, celei de-a XXX-a ani­ încorporate în sol sub ară­ semenea, este momentul po­
versări a Eliberării şi Con­ tură superficială sau ou dis­ trivit să se treacă masiv la i
gresului al Xl-lea al P.C.R.. cul, numai astfel putîndu-se semănatul sfeclei de zahăr Complexul comercial „Ulpia" întregului magazin universal, comercializează întreaga ga­
Pentru Valea Jiului, festi­ evita pierderea rezervei de şi la plantatul cartofilor, ac­ din Deva a intrat, parţial, în unic, în felul său, în judeţ. ;
valul reprezintă un prilej e- apă. Pe terenurile ogorîte din ţiune care s-a declanşat la funcţiune. Ieri s-a dat în folo­ mă sortimentală de mărfuri şi
ficient de a face cunoscu­ toamnă şi nelucrate pînă a- C.A.P. Unirea, .Haţeg şi în sinţă unitatea alimentară cu Amplasat în centrul munici­ produse din sectoarele textile,
tă intr-un context mai larg cum, se impune cu acuitate alte unităţi. Ea plantarea autoservire, amplasată la sub­ piului Deva, magazinul are o încălţăminte metalo-chimice,
generoasa activitate a artiş­ să se facă grăpări sau dis- cartofilor trebuie respectată solul complexului. Dotată cu suprafaţă de peste 6 800 metri alimentar; Pe terasă va func­
tilor amatori de pe lingă cuiri, acestea -având scopul de cu stricteţe densitatea şi a- mobilier şi utilaje moderne, pătraţi, activitatea desfăşurîn-
cluburile şi casele de cul­ a menţine umiditatea şi de a dîncimea de încorporare a tu­ du-se ia 5 niveluri : subsol, ţiona un snak-bar, la subsol
tură de aici. In acest an distruge buruienile care în­ berculilor, ţinând seama de bine aprovizionată cu o gamă parter, etajele îşi II, terasă. cafe-bar, iar ia etajul I un
au răspuns invitaţiilor de cep să apară. lipsa de umiditate din sol. variată de produse, expuse Construcţia magazinului se baby-bar.
participare 36 de solişti şi In I.A.S. eforturile să fie într-un stil modern, această u- înscrie fericit în linia arhitec­ împărţit pe niveluri, maga-
29 de poeţi amatori din Maximă atenţie să fie a- concentrate la terminarea în- nltate s-a bucurat de multă tonică modernă a Devei, iar
15 judeţe, ceea ce este su­ cordiată de conducerile uni­ sămînţării. inului, sfeclei fu­ apreciere din partea publicu­ tehnologia de lucru pernTtle ziiiul are următoarele funcţio­
gestiv pentru prestigiul pe tăţilor agricole fertilizării tu­ rajere şi plantatul cartofi­ lui, care a vizitat-o într-un nu­ practicarea unui comerţ mo­ nalităţi : la subsol — se des­
care l-a dobindit deja fes­ turor suprafeţelor care se lor. măr impresionant de mare. dern, a unor forme rapide şi fac mărfuri alimentare, arti­
tivalul. In această ordine de vor însămînţa, Intensificând Atît proiectantul, cît şi con­ economicoase de servire, rea­ cole de menaj şi uz ‘ casnic ;
idei, compozitorul George administrarea superfosfatu- Ing. MIRCEA SILVESTRU structorul şi beneficiarul au
lui şi azotatului şi asigurînd lizarea unui proces de desfa­ la parter _ mărfuri de cere-
TiBERIU SPATARU îngrăşarea întregii suprafeţe director general adjunct al făcut risipă de fantezie în re­ cere de mare productivitate.
ce se cultivă cu legume, car­ Direcţiei agricole judeţene alizarea şi utilarea unităţii, a In cadrul magazinului se
tofi, sfeclă de zahăr şi tu­ (Continuare în pag. a lll-a)
{Continuare în pag. a ll-a)
tun, respectând dozele stabi­ (Continuare in pag. a lll-a)
-— -------------------------- -——-------------------------;—~-------------------{ —
Ordine şi medalii acordate unor j BOGATA ACTIVITATI poporului nostru In cei lax sosirea la Deva — la care se serveşte mîncare multă apreciere bucurat par­ din satele comunei Cer-
de
Acţiunea
s-a
ora IAU. Cursa rapidă nu
30 d» ani de la Elibera­
caldă.
Bufetul
dispune
de
din
CULTURALA re”, după care elevii circulă în zilele de marţi. o sală de mese cu peste tea locuitorilor acestui teju de Ia Sus. au lucrat
u-
modernizarea
Intens
pre­
şcolii
specialişti din agricultură Duminici, formaţiile de zentat generale au artis­ 100 de locuri, un spălător sat de munte îndepărtat. nor drumuri.
program
un
modern,
pen­
încăpere
dansuri, soliştii şl taraful tic. EXCURSIE tru păstrarea preparate­ S-a lucrat cu spor ia
căminului cultural din DOCUMENTARA lor calde, precum şl de UN NOU POD DAT repararea drumului Nojag
acţiune
la
—
Sînjirei,
fost
Ieri, a avut loc Ia Sta­ Stclian Caţavela, ing. Ion j Geoagiu au din oaspeţii CURSA RAPIDA un mlcro-bufet cu mln- ÎN FOLOSINŢA care a participat un ma­
Petrila,
minorilor
Istorie
de
Cercul
„N.
ţiunea experimentală din Ciobanu, . dr. ing. Gheor­ prezentând la clubul sin­ Iorga“, de la Liceul nr. l căţuri reci şi dulciuri. că lucrările Sîmbătă şi duminică s-a re număr dc săteni. Ieri,
De
remarcat
oameni,
Geoagiu înmînarea * unor ghe Lefter, ing. Nicolae dicatelor, In cadrul Zilei DEVA - CLUJ din Hunedoara, condus de amenajare a acestui lucrat intens pentru fina­ 80 de au lucrat bărbaţi dru­ şi
la
femei,
In
faţa
distincţii pentru contri­ Meza, dr. ing. Dumitru brigadierului, arhipline, li­ Autobaza de transpor­ de prof. C. Iorgovan, a util bufet au fost efec­ lizarea lucrărilor la noul mul Nojag — Vărmaga,
săli
un
nei
Ine­
patrio­
muncă
placă
cu
buţia adusă la înfăptui­ Frică, dr. ing.' Nicolae foarte apreciat spectacol turi auto Deva a pus In întreprins recent de o docu­ tuate prin către salariaţii pod s-a construit de beton, pe o distanţă de 2 km.
dită
excursie
de
tică
ce
între
sa­
rea politicii partidului de Simţea şi Cornel Igna, folelorlc. Tot de la Geoa- circulaţie, experimental, mentare la Blaj şl Alba secţiei a H-a aglomerare. tele Boz şi Furcşoara. A- VREMEA
începtnd de la 25 martie,
o
brigadă
glu,
dezvoltare şi moderniza­ şef de fermă — cu Meda­ ştiinţifici duminici, deplasat în o cursă rapidă pe dis­ lulta. După excursie s-au cum pe acest traseu se
s-a
poate
condiţii
circula
re a agriculturii. Au fost lia „Meritul agricol". satul Aurel Vlalcu, lămu­ tanţa Deva — Cluj şi re­ prezentat referate despre CARAVANA SANITARA de siguranţă. în Deputatul Pentru 24 ore
eve­
mal
lmportanto
cel»
va
circula
decoraţi prin Decret al Distincţiile ou fost în­ rind probleme utile in tur. Aceasta cursa obişnui­ nimente Istorice petrecu­ O caravană sanitară Partenie .Turca şi Aurel Vreme relativ călduroa­
paralel
cu
animalelor,
Iar
Consiliului de Stat: dr. muiate, de către tovară­ creşterea brigadă ştiinţifică tă Deva — Cluj. avînd te pe locurile vizitate. formată din 0 medici de Ursa s-au evidenţiat la să. cu cerul variabil. Viu­
altă
o
cu
moderat,
va
de
lui
la
ing. Mihai Guţă, cu Or­ şul ing. Aurel Nistor, vi­ formată din specialişti în plecarea din Deva la a- diferite specialităţi Hunedoara, realizarea acestui obiectiv. intensificări sufla locale' din
Spitalul
din
dinul Muncii clasa a cepreşedinte al Comitetu­ pomicultură, s-a deplasat ceeaşl oră — 5,00 — dar BUFET CU MINCARE condusă de dr. Petru Alic, sud. Cu totul izolat, vor
IlI-a ; dr. ing. Emanoil lui executiv al Consiliu­ In satele Ţării Haţegului. cu opriri doar în locali­ CALDĂ s-a deplasat duminică. în MODERNIZĂRI DE cădea precipitaţii sub
de
Manughevici, cu Ordinul La sediu, profesoarele tăţile Orăştle, Alba Iulîa, satul Alun, din comuna DRUMURI formă va fi ploaie. Tempe­
ratura
în­
cuprinsă
„Meritul agricol" clasa a lui popular judeţean, di­ EUsabeta Drăgan şl Ma- Turda, ajungînd la Cluj Pentru salariaţii secţiei Bunila, unde au fost e- tre 7 şi 12 gratie — noap­
Duminică
şi
III-a: Laszlo Ecsedi, cu rector general al Direc­ rla Alaman au prezentat la ora 8,42. Plecarea din a n-a aglomerare, s-a fectuatc cu această oca­ număr mare de cetăţeni luni. un tea. iar ziua între 19 şi
simpozionul „Realizări ale
zie 106 consultaţii.
deschis un nou bufet la
Cluj se face la oră 15,30,
24 grade.
„Medalia Muncii"; dr. ing. ţiei agricole judeţene. /
V.