Page 90 - Drumul_socialismului_1974_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 973 0 MIERCURI 27 MARTIE 1974
aaeBaawuwa MfflBM—nawnainBHBB

*
noaşte cu zi ce trece o tot Campania agricolă de primăvară
pe
ogoare
Activitatea
cu­
L mai mare intensitate. Ţăra­
nii cooperatori şi mecaniza­
torii dau zor cu pregătirea
terenului şi însămînţarea
culturilor de trifoliene şi Timpul este prielnic. Să-S folosim lin plin
plante tehnice. Peste tot se
acţionează cu răspundere
pentru folosirea din plin a
timpului prielnic executării la pregătirea terenului şi însămînţări
acestor lucrări.
C.A.P. BERIU. In coopera­
tiva noastră — relata Ion cele 100 ha trifoi- prevăzute marrdea, Alexandru David, C.A.P. MARTINEŞTI. Aici
Cu vin tul tovarăşului Emil Bodnaraş Manolescu, inginerul şef al în planul' cooperativei agri­ Nicolae Chirilă şi Alexandru s-a terminat .de semănat ma­
unităţii — se lucrează acum
în ritm susţinut la pregăti­ cole — spunea Ion Nicules- Baba. zărea, ovăzul şi măzărichea,
precum şi o suprafaţă de 50
C.A.P. DlNCU MIC. în
Stimaţi tovarăşi, naţionale ale Republicii Socia­ nilor diplomatice ; acreditează impun adoptarea unor măsuri rea terenului şi însămînţa­ cu, mecanicul secţiei de me­ cooperativa noastră — spu­
Pentru a asigura continua e- liste România ; şi recheamă reprezentanţii di­ neîntîrziate, iar Marea Aduna­ rea trifolienelor şi a plan­ canizare — s-a terminat nea Ioan Gaşpar, şeful sec­ ha cu trifoi. Totodată, s-a
xercitare a puterii de stat de — Preşedintele Republicii So­ plomatici ai Republicii Socialis­ re Naţională nu este întrunită telor tehnice. în cîmp, la semănatul, folosindu-se o se­ ţiei de mecanizare — am în­ discuit toată suprafaţa des­
către organul suprem, Consti­ cialiste România este coman­ te România ; primeşte scrisorile în plenul său, Consiliul de însămînţarea trifoiului în mănătoare S.U. 29. De aseme­ sămînţat 54 ha cu trifoi — tinată culturii porumbului.
tuţia a instituit Consiliul de dantul suprem al forţelor ar­ de acreditare şi de rechemare Stat să poată lua aceste mă­ cultură ascunsă, l-am întîl- nea, s-au mai semănat 10 ha cu toată suprafaţa planificată. Ion Rusu, Silvestru Grindan,
Stat, organ ales de către Marea mate şi preşedintele Consiliului ale reprezentanţilor diplomatici suri, urmînd ca normele cu nit pe mecanizatorul Ni­ muştar şi 30 ha cu ovăz. Dumitru Gagea, Laurean Ti-
Adunare Naţională dintre mem­ Apărării al Republicii Socialiste ai altor state ; încheie tratate putere de lege astfel adoptate colae Damian. în numai 3 s-au făcut arături pe 30 ha De asemenea, s-au transpor­ rănescu şi Nicolae Bugnaru
brii ei şi subordonat Marii A- România ; internaţionale în numele Repu­ să fie supuse forului suprem zile, spunea dînsul, am în- şi fertilizări pentru cultura tat în cîmp 300 tone gunoi
dunări Naţionale. Consiliul de — Preşedintele Republicii So­ blicii Socialiste România ; poa­ legiuitor la reluarea lucrărilor sămînţat 36 ha. porumbului pe 40 ha. La a- şi s-au fertilizat 70 ha se­ sînt mecanizatorii care au
Stat exercită, potrivit Constitu­ cialiste România îndeplineşte şi te da împuterniciri în acest sale în plen. De asemenea, mecanizatorul ceste realizări şi-au adus mănături de toamnă cu în­ executat toate lucrările la
ţiei, în mod permanent, o serie atribuţia de preşedinte al Con­ scop preşedintelui şi unor mem­ In concordanţă cu modifi­ Miron Tomuţa. a însămînţat grăşăminte chimice. A fost un nivel calitativ corespun­
de atribuţii, proprii. In acelaşi siliului de Stat ; bri ai Consiliului de Miniştri carea Constituţiei în sensul 5 ha cu muştar Tot el a contribuţia mecanizatorii Re- pregătit terenul şi s-au în­ zător tehnologiilor prevăzu­
timp, el este învestit, în inter­ — Preşedintele Republicii So­ sau unor reprezentanţi diplo­ propunerilor de mai sus, ur­ însămînţat 3 ha cu muştar mus Şerban, Ştefan Ludovic, sămînţat 4 ha cu sfeclă fu­
valul dintre sesiunile Marii A- cialiste România urmează să matici. Regimul obişnuit pre­ mează implidit să se facă' mo­ şi la C.A.P. Orăştioara de Iosif Vinţe, Gheorghe Ciu- rajeră. te pentru culturile respective.
dunări Naţionale, cu înfăptui­ îndeplinească, în conformitate văzut de Constituţie pentru ra­ dificarea corespunzătoare a Jos. Aurel Arghitan a pre­
rea unora dintre atribuţiile a- cu Constituţia şi cu legile, ur­ tificarea tratatelor încheiate în regulamentului de funcţionare gătit 12 ha teren pentru
eesteia. mătoarele atribuţii principale : astfel de condiţiuni răroîne cel a Marii Adunări Naţionale. sfecla furajeră şi butaşi de
Practica dezvoltării vieţii de Pe plan intern : prezidează stabilit. Aceste modificări se referă sămînţă, Ioan Polgar — tere­
stat, atît pe planul relaţiilor Consiliul de Stât ; prezidează, In îndeplinirea atribuţiunilor în special la procedura de ale­ nul destinat celor 40 ha ce
interne, cît şi pe planul rela­ atunci cînd apare necesar, şe­ cc-i revin, preşedintele Republi­ gere a preşedintelui Republicii se cultivă cu cartofi, iar Vio-
ţiilor internaţionale, a demon­ dinţele Consiliului de Miniştri. cii Socialiste România emite Socialiste România, după cum rel Paraschiv — 10 ha pen­
strat necesitatea ca o parte din In timpul în care Marea Adu­ decrete prezidenţiale şi hotărîri. urmează : tru cultura porumbului.
atribuţiile ce revin Consiliului nare Naţională nu este întru­ Preşedintele Republicii Socialis­ Toate maşinile de semă­
privind
alegerea
Propunerea
de Stat, în mod permanent, să nită în plen, numeşte şi revocă te România, avînd şi calitatea preşedintelui Republicii Socia­ nat porumb şi cele de plan­
fie exercitate de preşedintele membrii Consiliului de Miniştri de preşedinte al Consiliului de liste România se face de că­ tat cartofi — preciza ingi­
său. In condiţiunile noastre, la propunerea preşedintelui a- Stat, urmează ca, în conformi­ tre Comitetul Central al Parti­ nerul şef — sînt echipate cu
preşedintele Consiliului de Stat cestuia ; numeşte şi revocă pe tate cu actualele prevederi ale dului Comunist Român şi Con­ dispozitive pentru adminis­
este secretarul general al parti­ preşedintele şi membrii Tribu­ Constituţiei, să semneze legile trarea îngrăşămintelor chi­
dului.. nalului Suprem ; numeşte şi re­ adoptate de Marea Adunare siliul Naţional al Frontului mice pe rînd, concomitent
vocă pe procurorul general ; Unităţii Socialiste. Alegerea de
Pentru a satisface această ce­ Naţională în vederea publicării către Marea Adunare Naţio­ cu semănatul şi plantatul,
rinţă de îmbunătăţire a activi­ numeşte şi revocă pe conducă­ lor în Buletinul Oficial, precum nală a preşedintelui Republicii în acest fel se face econo­
tăţii Consiliului de.; Stat şi ţi- torii organelor centrale ale ad­ şi decretele şi hotărîrile Consi­ mie de utilaje, de muncă, se
nînd seama de experienţa do- ministraţiei de stat care nu fac liului de Stat. Socialiste România urmează să micşorează consumul de în­
bîndită pînă în prezent în ac­ parte din Consiliul de Miniştri. In ce priveşte alegerea pre­ se facă cu două treimi din grăşăminte chimice, se re­
tivitatea organelor supreme ale In legătură cu această atribu-, şedintelui Republicii Socialiste numărul total al voturilor de­ duce costul lucrării, creşte
puterii de stat. Comitetul Exe­ ţiune amintesc că funcţiunile România : putaţilor Marii Adunări Na­ productivitatea muncii şi e-
cutiv propune instituirea func­ la care ea se referă fac parte Preşedintele Republicii So­ ţionale. ficienţa. Mecanizatorul Petru Păvăluc, de la C.A.P. Simerla, execută tăvălugitul griului pe o tarla
ţiei de preşedinte al Republicii din nomenclatura Comitetului cialiste România urmează să In acelaşi timp, se propune C.A.P. JELEDINŢI. Pe de 18 ha.
Socialiste România, cu menţi­ Central şi intră în ocupaţiunea fie ales de către Marea Adu­ ca aceleaşi foruri, şi anume
nerea Consiliului de Stat în li­ permanentă a Secretariatului nare Naţională pe durata unei Comitetul Central al Partidu­
mitele atribuţiilor constituţio­ Comitetului Central care le re­ legislaturi, urmînd a funcţio­ lui Comunist Român şi Con­
nale şi cu modificările pe care zolvă colectiv, decb nu mai' e na pînă la alegerea preşedin­ siliul Naţional al Frontului U-
le supun Comitetului Central. nevoie să facem o repetare a telui în legislatura următoare. nităţii Socialiste, să fie înves­
Preşedintele Republicii Socia­ acestei operaţiuni în Consiliul Preşedintele Republicii So­ tite cu capacitatea de a face Pe marginea simpozionului „Ştiinţa şi arta conducerii
liste România,, care păstrează şi de Stat, ci se oficializează prin cialiste România este răspun­ propuneri şi pentru alegerea
'calitatea de preşedinte al Con­ semnătura preşedintelui Repu­ zător faţă de Marea Adunare Consiliului de Stat, cît şi a
siliului de Stat, urmează să e- blicii Socialiste România în Naţională pentru întreaga sa preşedintelui Consiliului de Mi­ JJ
xercite atribuţii pentru care nu funcţiunea de stat pe care tr activitate. El prezintă perio­ niştri şi a Consiliului de Mi- în societatea socialistă multilateral dezvoltată
este necesară întrunirea în plen deţine. De asemenea, preşedin­ dic Marii Adunări Naţionale miştri, la începutul unei noi
a Consiliului de Stat. Prin a- tele Republicii Socialiste Româ­ dări de seamă asupra exerci­ legislaturi.
ccasta se realizează, pe lîngă o nia acordă gradele de general, tării atribuţiilor sale, cît şi a-
în
vedere
avînd
Totodată,
supra dezvoltării statului.
articulare mai judicioasă a func­ amiral şi mareşal : conferă de­ Adunări Naţionale urmează să ifonlare realişti a preMemei a ssipetenţei
ţiilor organelor supreme ale pu­ coraţiile şi, titlurile de onoare ; Atribuţiile actuale ale Marii prevederile proiectului de sta­
terii, şi o mai eficientă exer­ autoriză purtarea decoraţiilor o- tut al Frontului Unităţii Socia­
mentul de funcţionare al Ma­ femeii în conducerea activităţii
citare a acestor funcţii, atît în ferite de alte state ; acordă fie completate cu atribuţia pri­ liste, se propune menţionarea
relaţiile interne, cît şi îndeosebi graţierea ; acordă cetăţenia ; a- vind alegerea preşedintelui Re­ Consiliului Naţional al Frontu­
în relaţiile internaţionale. probă renunţarea la cetăţenia publicii Socialiste România. lui Unităţii Socialiste în rîndul
In legătură cu determinarea română; retrage cetăţenia ro­ Consiliul de Stat urmează să organelor prevăzute în regula­
poziţiei preşedintelui Republicii mână ; aprobă stabilirea domi­ exercite acele atribuţii prevă­
Socialiste România în sistemul ciliului în România . pentru ce­ zute de Constituţie pentru ca­ rii Adunări Naţionale cu drep­
organelor supreme ale puterii tăţenii altor state ; acordă re este necesară adoptarea unor tul de iniţiativă legislativă. economico—sociale
de stat, se propun următoarele : dreptul de azil ; proclamă în hotărîri în plenul său. Totoda­ Aceste propuneri — dacă
— Preşedintele Republicii. So­ caz de urgenţă starea de ne­ tă, se propune ca în cazul în vor fi aprobate — urmează să
cialiste România este şeful sta­ cesitate. care, în timpul sesiunii deschi­ fie transformate în proiect de
tului şi reprezintă puterea de Pe planul relaţiilor internaţio­ se a Marii Adunării Naţionale, lege, jrare să fie supus Marii
stat în relaţiile interne şi inter­ nale : stabileşte rangurile misiu­ necesităţi economice şi sociale Adunări Naţionale. — Plecăm de la acest sim­ supra întregii societăţi". Aces­ —, organigrama şi regula­ trebuie să fie un bun psiho­
pozion nu numai cu un plus tui adevăr, subliniat de se­ mentul de organizare şi func­ log şi, de ce n-am afirma-o,
de cunoştinţe, ci şi cu mai cretarul general al partidu­ ţionare (cu demonstraţie prac­ femeia are aceste calităţi pe
multă încredere în forţele lui, i-au fost subordonate lu­ tică a organigramei întreprin­ care le-a cîştigat prin rolul
h o t â r î r e a noastre. Şi aceasta înseamnă crările. simpozionului, comu­ derii „Vîscoza"), aspecte ale său social, în familie — de
mult. Mulţumim tovarăşelor nicările susţinute fiind valo­ perfecţionării organizatorici
mamă — şi pe care şi-l poate
' * • ■ - Hrr- ■* r '- » .* - .v wf « care au pregătit şi susţinut roase lecţii despre ştiinţa şi ale întreprinderilor din ţara dezvolta. în domeniul muncii
comunicările ştiinţifice atît arta conducerii. noastră, acordînd un spaţiu cu oamenii nu se pot da re­
Comitetului Centrai a! P.C.R. privind unele de bogate în conţinut, mul­ în comunicarea sa, tovară- larg problemelor conducerii ţete, dar se pot stabili prin­
1
ţumim organizatorilor care şa Maria Creţu, după ce a re­ întreprinderii — îndeosebi cipii şi nici o muncă nu ce­
ne-au oferit prilejul de a par­ ţinut atenţia prin cîteva con­ sistemului informaţional ca re mai multă creativitate, fle­
modificări ale Statutului Partidului Comunist Român ticipa la un simpozion de o sideraţii cu privire la conţi­ mijloc de conducere, organi­ xibilitate, prezenţă de spirit şi
asemenea ţinută. nutul şi componentele proce­ zare şi planificare a activită­ stăpînire ae sine, ca aceasta.
Plenara Comitetului Central 22. „Comitetul Central ale­ preşedintele Republicii şi pre­ ponenţa Biroului Permanent şi Aprecierile profesoarei Ra- sului conducerii, a stăruit a- ţii întreprinderii, precum şi Cine nu se poate conduce pe
al Partidului Comunist Român ge Comitetul Ekccutiv şi Se­ şedinte al Consiliului de Stat, cu alte funcţii. fila Iacob, preşedinta Comi­ supra trăsăturilor pe care tre­ al conducerii colective. line, nu poate conduce nici
4
hotărăşte modificarea articolu­ cretariatul. Comitetul Execu­ vicepreşedintele Consiliului de Biroul Permanent asigură co­ tetului municipal al fenrieilor buie să le întrunească un ca­ Problemele majore ale pro­ pe alţii, iar exemplul perso­
lui 22 al Statutului P.C.R., după tiv asigură (conducerea activită­ Stat, care asigură activitatea ordonarea operativă a activită­ din Hunedoara, exprimau, dru de conducere. „în primul cesului de conducere, ale ar­ nal este, pînă la urmă, cel
cum urmează : permanentă la Consiliul de ţii de partid şi de stat şi adop­ credem, gîndurile tuturor rînd trebuie să aibă o temei­ tei acesteia au fost înfăţişa­ mai sigur mijloc de condu­
ţii partidului între plenare, iar Stat, preşedintele Consiliului de tă hotărîri în limita competen­ participantelor la simpozio­ nică pregătire profesională, să cere : să faci tu însuţi ceea
1. Prevederea referitoare la Secretariatul organizează şi nul „Ştiinţa şi arta conduce­ fie un bun specialist, dublat te dc tovarăşa Eleonora Şte­ ce pretinzi de la alţii, să nu
alegerea Prezidiului Permanent controlează îndeplinirea hotărî- Miniştri, primul vicepreşedinte ţelor stabilite de Comitetul rii în societatea socialistă mul­ de un bun conducător poli­ fanovici cu exemple din ac­ faci nimic din ceea ce in­
şi 'atribuţiile acestuia se elimi­ rilor partidului şi selecţionarea şi 1-2 vicepreşedinţi ai Consi­ Executiv al C.C. al P.C.R. tilateral dezvoltată", * orga­ tic. Trebuie să reţinem că de­ tivitatea practică, nesecat iz­ terzici altora să facă.
Biroul Permanent raportează
nă. cadrelor. liului .-de Miniştri, preşedintele asupra activităţii sale Comite­ nizat la Deva, . de Comitetul cizia de numire îl instalează vor de aspecte noi, inedite, Pe lîngă problemele legate®
2. La articolul 22 al Statu­ Comitetul Executiv şi Secre­ Consiliului Central de Control tului Executiv al C.C. al judeţean al femeilor, în co­ în funcţie, dar nu-i acordă şi ce se impun rezolvate prin de specialitate, un conducător
tului P.C.R. se introduce pre­ tariatul raportează Comitetului Muncitoresc al Activităţii Eco­ P.C.R.". laborare cu cabinetul de or­ încrederea colectivului. A- înţelegere profundă şi inter­ e obligat să cunoască legile
nomice şi Sociale, preşedintele
vederea referitoare la alegerea Central despre activitatea de­ Comitetului de Stat al Planifi­ ganizare ştiinţifică a produc­ ceasta se dobîndeşte treptat, pretare. Exemplul ales pentru care stau la baza întregii ac­
Biroului Permanent al Comite­ pusă. cării, preşedintele Consiliului Modificările aduse articolului ţiei şi a muncii, în cadrul ci­ în procesul muncii, după cum demonstraţie — considerente­ tivităţi a statului nostru. Fap­
tului Executiv al C.C. al P.C.R. Comitetul Executiv alege Bi­ Central al Uniunii Generale a 22 din statut urmează a fi su­ clului de manifestări „Oma­ tot în procesul muncii colec­ le ce au determinat mutarea tul, relevat la simpozion de
Ca urmare, articolul 22 al roul Permanent alcătuit din : Sindicatelor din România. puse ratificării Congresului al giu femeii", închinate istori­ tivul poate să-i retragă credi­ întreprinderii comerţului cu tovarăşa Doina Petică, a re­
Statutului P.C.R. va avea ur­ secretarul general al Partidu­ Comitetul Executiv al C.C. Xl-lea al Partidului Comunist celor evenimente ale anului tul acordat. Competenţa pro­ ridicata pentru produse meta- liefat nu numai repercusiuni­
1974 — a XXX-a aniversa­
mătorul cuprins : lui şi secretarii C.C. al P.C.R., al P.C.R. poate completa com­ Român. fesională a unui conducător e lo-chimice de la Petroşani la le pozitive pe care cunoaşte­
re a Eliberării patriei şi cel esenţială, dar nu suficientă. Deva, necesitatea formării
de-al Xl-lea Congres al parti­ Importanţă deosebită au spi­ noului colectiv, omogenizarea rea acestora le are asupra bu­
nului mers al unei colectivi­
Cuvintul tovarăşului Manea Mănescu dului. Un simpozion în ca­ ritul partinic, nivelul politi- lui, metodele folosite în tăţi., ci şi asupra întregii eco­
munca cu oamenii — a sus­
re ştiinţa conducerii a fost
co-ideologic, capacitatea de a
naţionale.
Referirile
nomii
citat un interes deosebit.
dezbătută cu competenţă şi
seriozitate de femei cu func­ lucra cu oamenii şi a fi pen­ — Sub aspectele ei umane, făcute la legile nr. 11/1971,
tru ci un model de compor­
(Urmare din pag. I) ductivităţii muncii, reducerea de Miniştri. Ţin să declar în ţiunilor şi răspunderilor ce ţii de răspundere în viaţa po­ tament. Starea de spirit a u- care sînt esenţiale, conduce­ 12/1971, 1/1970,, 14/1971, 71/ r
1969 —^ca legi de bază ce
costurilor şi îmbunătăţirea ca­ faţa Plenarei Comitetului Cen­ revin guvernului o constituie litică, economică şi socială a nui conducător este „conta­ rea este un raport între oa­
sarcinilor de plan. Trebuie să lităţii producţiei, pentru spo­ tral că voi depune toate efor­ judeţului nostru : prof. Maria gioasă" — într-un fel — pen­ trebuie să stea în atenţia ori­
întărim şi mai mult, pe toate rirea pe toate căile a eficienţei turile, întreaga mea capacitate conducerea de către partid, în Creţu, secretar al Comitetu­ tru colectiv. Oamenii vor să meni — arăta tovarăşa Eu­ cărui conducător de unitate
genia Jujescu. Omul consti­
treptele organizatorice, exi­ economice. şi putere de muncă pentru ca, frunte cu secretarul său gene­ lui municipal Deva al P.C.R., vadă nu un conducător mo­ tuie punctul focal, nu numai sau cele privind securitatea
genţa, disciplina de plan şi împreună cu tovarăşii vicepre­ ral, a întregii vieţii economice vicepreşedinte al Comitetului rocănos, copleşit dc impor­ pentru că dc el depinde în muncii, modul în care aces­
financiară, disciplina economi­ Doresc să-mi exprim con­ şi sociale a ţării, aplicarea cu executiv al Consiliului popu­ tanţa sarcinilor şi obosit, în­ cea mai mare. măsură canti­ tea au fost supuse atenţiei au­
că. Se impune să acordăm o vingerea că, sub conducerea şedinţi ai Consiliului de Miţ- consecvenţă în întreaga noas­ lar municipal Deva (comuni­ cruntat, irascibil, ci stăpîn tatea şi calitatea produselor ditoriului a potenţat compe­
deosebită atenţie îndeplinirii organelor şi organizaţiilor de niştri, cu toţi membrii guver­ tră activitate a indicaţiilor şi carea — „Locul şi rolul şti­ pe sine, preocupat întotdeau­ create, ci pentru că în socia­ tenţa şi seriozitatea cu care a
sarcinilor de producţie stabili­ partid, vom îndeplini în tot nului, să asigurăm rezolyarea orientărilor conducerii partidu­ inţei în dinamica societăţii na pentru oameni, corect, lism el este beneficiarul în­ fost pregătită comunicarea.
te prin plan, intrării la termen mai bune condiţii prevederile operativă a problemelor eco­ lui, ale tovarăşului Nicolae socialiste . multilateral dezvol­ principial. Aceste atribute dau tregii politici economice, so'- Dealtfel, toate lucrările
1
în funcţiune a npilor obiecti­ planului, asigurînd astfel o nomice, îndeplinirea cu fermi­ Ceauşescu; tate"), ing. Rodica Tatulici, contur autorităţii, calitate in­ ciale şi culturale. Dacă la ni­ prezentate în cadrul simpo­
ve, fundamentării temeinice a trainică temelie progreşul.ui tate a sarcinilor ce revin or­ încă o dată vă rog să-mi directorul întreprinderii dc dispensabilă unui cadru de vel de execuţie un conducă­ zionului, chiar şi cea cu pri­
c
deciziilor economice în vede­ economic şi social al României ganelor administraţiei de stat. îngăduiţi, stimaţi tovarăşi, să fire artificiale „Vîscoza" Lu- conducere". vire la influenţa factorilor de
rea stabilirii celor mai bune socialiste. In acest cadru, sar­ Garanţia exercitării în cele vă mulţumesc pentru încre­ peni („Conducerea activităţii Tovarăşa Rodica Tatulici, tor trebuie să cunoască ca- mediu asupra organismului
soluţii, pentru creşterea pro­ cini sporite revin Consiliului mai bune condiţiuni a atribu- derea pe care mi-o acordaţi. economice în ^întreprinderile după o schiţare a structurii racteristioilc resurselor ma­ femeii — care se considera
teriale, la nivel de conduce­
industriale"), economist Eleo- organizatorice a întreprinde­ re el trebuie să cunoască ca­ ca nefăcînd parte din tema­
nora Ştefanovici, directorul rii industriale, a adîncit, prin racteristicile resurselor umane tica pusă în dezbatere —
întreprinderii comerţului cu comunicarea sa, conţinutul pe care le are. Psihologia con­ şi-au statuat bine locul în
ridicata pentru produse me- social-economic şi funcţiile în­ ducerii îşi are aportul impor­ dezbaterile la care au parti­
talo-chimice („Procesul de treprinderii ^socialiste, elemcn-
£6 conducere. Aribuţiile şi acti­ tant prin accentul pe care-1 cipat şi tovarăşele Rafila Ia­
„OMUL TRĂIEŞTE CU ADEVĂRAT PRIN MURGĂ ! vitatea conducătorului"), me­ ganizatorice cu cele 3 tipuri pune pe relaţia ce trebuie să cob, Letiţia Ciorogaru, Con­
tele_ de bază ale structurii or­
existe între decizie (deci con­
dic Eugenia Jujescu, director — ierarhică liniară, funcţio­ ducere) şi execuţie (deci re­ stantina Costina, Ileana Joca.
adjunct la Spitalul unificat nală şi icrarhică-func|ională, surse umane). Un conducător LUCIA LICIU
... Una după alta, maşini care cuvintele dăruire, hăr­ Zgomotul puternic al unul Lîngă linia ferată, braţele Hunedoara („Omul — punc­
ncărcate poposesc pentru nicie şi seriozitate au deve­ ferăstrău mecanic atrăgea puternice ale unui „Ifrcn", tul focal al procesului de Uit
îteva minute în depozit, nit componente ale compor­ insistent atenţia. M-am a- încleştate în buşteni uriaşi, conducere"), jurist Doina Pe­
tică, arbitru principal la Ar­
poi, după ce sînt descăr- tării. Ei dau dovadă de propiat de un bărbat vîn- se ridică la intervale regu­ bitrajul interjudeţean • Deva
ate, se îndreaptă din nou multă responsabilitate în jos, înalt, aidoma falnicilor late deasupra unui vagon', („Cunoaşterea şi aplicarea le­
îndeplinirea sarcinilor ce le stejari ce-şi leagănă nestin- unde îşi lasă încet încărcătu­
pre inima pădurii, să aducă revin. gheriţi corcana sub bolta al­ ra. Este mînuit de Alexan­ gilor — condiţie necesară
;n alt transport din comoa- bastră a cerului. Am aflat pentru o bună conducere a
Am petrecut o după-amia- dru Aslău, un om potrivit de
a de mare preţ — lemnul. ză în mijlocul acestor mun­ că-1 cheamă Iosif Paşca şi statură, cu o privire blinda organizaţiilor socialiste"), me­
Aurul verde, podoaba pă­ citori şi le-am admirat forţa că munceşte în calitate de şi atentă la manevrările si­ dic de igiena muncii Maria
Centrul
Bereş,
sanitaro-anti-
durilor de pe Valea Găinii, gure, ce i-au devenit deprin­ cpidemic Deva („Influenţa
ie la Izvorul Crişului,, Bir- deri. Despre el, secretarul factorilor de mediu asupra
in, Stănija sau Ponor, ex- OAMENI $1 FAPTE DIN ANUL XXX organizaţiei de bază a avut organismului femeji").
iloatat cu raţiune, este des- numai cuvinte de laudă. Se Lucrările simpozionului au
;ărcat zilnic în depozitul şi priceperea cu care minu- mecanic forestier de mai numără printre cel mai har­ fost conduse de Ileana Băr-
inal din Baia de Criş, unde, iau utilajele mecanice. Co­ bine de 10 ani. Că în toţi nici şi conştiincioşi munci­ ţan, preşedinta Comitetului
lupă ce i' se ... aranjează munistul Gheorghe Bociu, aceşti ani n-a „cunoscut" tori ai depozitului. judeţean al femeilor. Simpo­
inuta, este încărcat în va- şeful echipei de sortare, sec­ greutatea muncii. Vorbea Pe feţele şi mîinile aspre zionul a abordat realist, cu
'oane şi expediat benefi- ţionare şi încărcare a mate­ despre muncă, despre hăr­ ale acestor muncitori, intem­ profunzime şi înaltă compe­
naturii
periile
nicie, ca- despre o plăcere
încrustat
au
narilor interni şi externi. rialului lemnes, ne-a vorbit firească a existenţei umane. urme adînci. Muncind une­ tenţă, problemele majore pe
care le ridică ştiinţa condu­
Tunca aceasta, care nu este cu modestie de preocuparea A muncit de mic copil şi ori în condiţii atmosferice cerii în societatea noastră so­
leloc uşoară, cere pricepere şi interesul manifestat de nu poate concepe viaţa decît deosebite, pe ploaie, vînt sau cialistă, relevînd rolul şi lo­
1 efort fizic. fiecare membru din brigada în iureşul trepidant al ei. zăpadă, echipa muncitorilor cul femeii în această respon­
— Aici muncesc oameni cu pe care o conduce, în ve­ — Eu de cînd mă ştiu am forestieri, din care am pre­ sabilă activitate. „Soluţiona­
nult simţ al datoriei — îmi derea ridicării continue a tot lucrat, n-am lipsit o zi zentat pe cei mai destoinici, rea marilor probleme ale con­
mărturisea Gheorghe Bulz. calităţii muncii, despre de­ nemotivat şi n-am fost bol­ n-a şovăit nici o clipă în strucţiei socialiste cerc o înal­
>ecretarul organizaţiei de păşirile lună de lună ale nav, dar cred că m-aţ îm­ faţa greutăţilor, îndeplinin- tă pregătire şi competenţă...
oază, şeful depozitului. E- sarcinilor de plan şi de­ bolnăvi dacă aş fi oprit să du-şi exemplar sarcinile. Activitatea de conducere este
o ştiinţă, poate mai impor­
:hipa condusă de Gheorghe spre economia de forţă uma­ muncesc. Omul simte că tantă decît alte domenii ale
Bociu este fermată din co­ nă realizată prin introduce­ trăieşte cu adevărat numai L1V1U LUCACIU ştiinţei, deoarece, pînă la ur­
munişti destoinici pentru rea tehnicii avansate. prin muncă ! Baia de Criş mă, are repercusiuni largi a-