Page 91 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 91
an
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 973 © MIERCURI 27 MARTIE 1974 l 3
0
325SESS!mSKS5SE?ÎSr332SI
< , *
(Urmare din pag. I)
Dragostea faţă de profesie - la sectorul IV. Dar tot mi Importantă este participarea
Solomon, şef de brigadă de
nerii spun că zestrea tehnică
a minei trebuie să fie mai bi 35 DE ANI DE AGRO
ne folosită. Mai
sînt încă a-
condiţie esenţială i rausisi gregate care stau fără să pro întregului selectiv NOMIE © începutul acestei
primăveri a însemnat pen
ducă, iar altele nu lucrează la
maximă.
De
capacitatea
e-
xemplu, maşinile de încărcat tru inginerul agronom Tro
împlinirea
ian
Cîmpeanu
medicului şi farmacistului s-au utilizat mai bine în fe funcţionau în februarie nu buie să se asigure maşinile de tiv, izvorîtă tocmai’ din ne ! vîrstei de 60 de ani, din
bruarie (indice de utilizare 53
care 35 reprezintă activita
la sută), decît în ianuarie (a-
celaşi indice doar 21,6 la su mai 7, patru erau în repara presare. Reuşim, totodată, să cesitatea îmbunătăţirii j între tea sa în domeniul agricul
turii. In ultimii ani a lucrat
tă). Vitezele de înaintare la ţii, iar una nu a fost încă reducem şi consumul de ma gii activităţi de producţie. |t la Direcţia agricolă jude- ^ t
Socotind omul ca supremă concretului patologic, medicul structura socială a României pregătiri, unde sînt în func montată. Plugurile putem terial lemnos". în altă ordine Organizaţiile de partid, co
valoare socială, Partidul Co cel mai erudit se va vedea în socialiste, în drumul ei spre ţie cele 18 maşini de încăr spune că în luna februarie nu de idei este apreciată măsu muniştii au înţeles că rezol ') ţeană, unde a Jost apreci- /
munist Român a ridicat pro imposibilitatea să acţioneze e- un progres luminos, au fost a- au lucrat, de unde şi gradul ra de a se înfiinţa unele de varea tuturor aspectelor sem at pentru competenţa in
blema ocrotirii sănătăţii publi ficient. Un asemenea slujitor şa de numeroase şi profunde — cat sînt diminuate lunar cu de utilizare la aceste două pozite tampon în subteran. nalate în abataje, nu poate rezolvarea problemelor, co^-
ce la rangul de politică de stat, al sănătăţii va reuşi să ţină o medicului îi revin sarcini deo circa 20 la sută, din cauza grupe de utilaje de numai Dar cei care răspund de acti veni de la sine. Numai prin- ştiinciozitate şi operaţi'
r
situînd-o printre obiectivele de lecţie de metodologie clinică, sebite, de o sporită responsa proastei organizări a locuri 0,45 la sută. vitatea acestora nu cunosc tr-o angajare pe toate fron ;v- te în muncă. Cu ^| j | |
e u
bază ale noii orînduiri. dar nu să şi pună un diagnos bilitate, el trebuind să-şi asu lor de muncă. Lipsesc o seric Aprovizionarea, în special stocurile consumurilor de turile a colectivului de mi A pensionării., colegii de mun- 1
am
Exigenţele societăţii faţă de tic exact şi să instituie un tra me îndatoriri de adevărat ac de materiale în apropierea cu piese de schimb şi lemn materiale pentru a asigura o neri, se pbate ajunge la so îl că i-au braţ mtjrţi - de )
medicină cresc progresiv, iar tament corespunzător. tivist sanitar, şi această, acti frontului, se pierde timp cu de mină, este o problemă ca aprovizionare ritmică cu ce luţionarea tuturor probleme fericire şi o binemeritată ş
concepţiile, mijloacele şi teh Iată, deci, marea responsa vitate socială trebuie să-i dea transportul lor şi din acest re lasă mult de dorit la E.M. le necesare. lor. Dealtfel minerii, prin odihnă, ^
nicile pe care le-am învăţat cu bilitate ce-i revine medicului medicului nu numai conştiinţa motiv graficele ciclice nu sînt Lupeni. Şeful de brigadă Ion Discuţiile purtate recent la angajamentele mobilizatoare j) BARIERA S-a întîmplat ^
ani în urmă în şcoli sau la în de a se pregăti intens, zi de drepturilor sale, ci şi conştiin respectate. Mondoca sesiza : „Ar fi foarte Lupeni cu factorii răspunză care le iau în continuare, au jj în ziua de S9 martie a.c.,
Exploatarea are în dotare
ceputul activităţii noastre nu zi, de a se înarma cu noi cu ţa îndatoririlor ce-i revin. 12 combine de abataj şi 3 util dacă am avea suficiente tori de soarta producţiei au dovedit că pot munci mai bi orele 10-11 şi jumătate. In- J
mai rezistă încercărilor la care noştinţe şi a lupta cu toată ab Alături de medic şi în cola armături metalice, sînt posi ■,s
feeruperea «circulaţiei pe şo- ţ
sînt supuse astăzi. De aci şi negaţia împotriva suferinţei. borare cu el, farmacistul este pluguri. O zestre frumoasă. bilităţi şi de recuperare din scos în evidenţă capacitatea ne, pot să-şi perfecţioneze şeaua Pobroşani — Petrila
\
necesitatea de a ne verifica In acest sens, dragostea faţă obligat să aplice întocmai me Dar din numărul combinelor lucrările mai vechi, dar tre de gîndire a întregului colec continuu munca. s la ramprt de la tunel a
mereu concepţiile, tehnicile de de profesie este condiţia esen todele şi tehnicile de prepara fost, îr> două reprize, de
lucru, sistemul de organizare ţială, deoarece prin sensurile re a medicamentelor — res- \ numai,',. 55 de minute. La
a activităţii, cît şi criteriile sale — umane şi umaniste — pectînd dozele admise, să con s
i a de.ua întrerupere, de a-
după care apreciem randa profesiunea medicală este uni troleze calitatea şi să ia mă { praope o jumătate de oră,
mentul activităţii noastre. că şi nu poate fi asemănată surile necesare de securitate şi : Membrii cooperatori din \ se adunaseră, dinspre Pe-
Această nevoie de continuă cu alta, aşa după cum aprecia conservare a medicamentelor. : satul Cinciş-Ccrua, aparţină Lrila, 7 autobuze şi citeva
cercetare, pe toate planurile şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu Totodată, are sarcina să infor tor de comuna Teliucu Infe \ zeci de alte autovehicule
la toate nivelurile, de la simplul într-una din expunerile sale: meze populaţia asupra conse rior, lucrează cu multă dăru- Vde utilitate publică. Aceas-
dispensar rural pînă la institu „Medicina este într-adevăr o cinţelor folosirii neraţionale a ca în ultimele trei zile să :i irc pentru înfăptuirea progrn- / ţ tă rampă „mănîncă" viteza
tele de cercetări, este astăzi un profesie, dar nu este o profe medicamentelor, aplicînd cu Eliminarea perturbaţilor în exploatare se realizeze la nivel de ex i mului de dezvoltare a agri-
imperativ înţeles la proporţie sie ca toate celelalte. Ea cere stricteţe normele privind eli ploatare , cîteva zeci de tone .: culturii, de a obţine produc- ş de circulaţie a şoferilor,
de masă. Nu-i mai puţin ade nu numai multă pricepere ci şi berarea şi circulaţia substan de cărbune peste plan. j ţii sporite şi în acest an. i benzină şi... nervi. Se zice
vărat că în zilele noastre me multă dragoste pentru om, ţelor toxice şi stupefiantelor. (Urmare din pag. I) loc de 450 tone cît era pla Din informaţiile primite din că s-a întocmit o documen
taţie pentru rezolvarea pro
dicul şi farmacistul dispun de multă omenie, pasiune de a te Dintre problemele de primă im nificat. Restul brigăzilor merg partea ing. Alexandru Cerni
mai multe posibilităţi tehnice, dedica sănătăţii oamenilor". portanţă care se ridică la ora zona sterila va fi diminuată. de trei zile bine, reuşind ta, secretarul comitetului de blemei. Pînă atunci trebuie,
aceasta anagajîndu-1 şi mai Cînd este vorba de medicul actuală în faţa sistemului o- Abatajul despre care ne să-şi realizeze sarcinile de partid pe exploatare, cadrele Cu lucrările însă, găsite soluţii ca ram
pa de la tunel să rămînă 1
mult. din societatea socialistă, pro- , crotirii sănătăţii se remarcă vorbea inginerul şef produce plan şi chiar să le depă tehnice au întocmit un pro , închisă numai timpul abso- '
şească. Acest lucru a permis
azi doar 150 tone zilnic în
Răspunderea medicală nu blema datoriei, a eticii profe necesitatea creşterii eficienţei gram de lucru adecvat pen i lut util pentru securitatea ţ
este o noţiune recentă, fără de sionale, a comportamentului muncii, în toate verigile aces tru trecerea prin zona sterilă | agridfi in grafic f i circulaţiei trenurilor, pentru l
conţinut, dimpotrivă, discipolii d&ontologic capătă noi valenţe. tui sistem, a tuturor organelor s e respectivă. Realizarea lui de I a nu sufoca circulaţia ru- ?
lui Hipocrat sînt conştienţi de Partidul nostru a determinat şi instituţiilor de ocrotire a să Cotea laptelui pinde în bună măsură de fe tieră. ţ
faptul că-'în medicină răspun modificări profunde în orien nătăţii publice, îmbunătăţirea 5$ lul cum cadrele tehnice, mi
derea este mai mare decît în tarea practicii şi cercetării me conducerii, folosirea raţională (Urmare din pag. I) rămas datoare cu 1 441 hi nerii, 'vor căuta să soluţione i Astfel, cele 48 de hectare AŞTEPTĂRI © Din octom- |
alte domenii ale ştiinţei, aici dicale, există o strădanie con a cunoştinţelor specialiştilor în de la începutul anului. ze cît mai urgent posibil pro : care vor fi însămînţate cu brie 1973, aşteaptă Vaier ţ
fiind vorba de însăşi viaţa oa tinuă pentru prevenirea îm interesul perfecţionării conti directorul unităţii, ing. Corne- — Şi la produse proaspete? blemele ridicate la abatajul \ porumb au fost ogorîtc din ; Revitea, din Pui, să vadă U
menilor. A fost o vreme în ca bolnăvirilor şi se fac eforturi nue a asistenţei medicale. liu Stîrcescu. — Ponderea în minusurile respectiv. 1 toamnă şi pe ele s-au admi- ce are de gînd conduce- ’•
re medicina era considerată ca curative de mare amploare. Este de datoria fiecărui ca - Desigur, există multe acumulate aici o ate înghe Am stat de vorbă şi cu \ nistrat pînă în prezent 10 rea şantierului Haţeg al
o artă, dar pe măsură ce stu Prin repartizarea populaţiei dru sanitar de a depune mult cauze care ne aparţin - răs ţata, care n-a putut fi pro cîţiva mineri din brigada lui ; tone de azotat şi mai mult T.C.H., cu şanţul pe care
diul metodic al sanogenezei şi de pe un anumit teritoriu pe efort şi elan pentru îndeplini punde directorul. Cum ar fi, dusă conform planului din Titus Tiacenco, care lucrează ■ de 150 tone de gunoi de l-a săpat pe la mijlocul
patogenezei a permis cunoaş circumscripţii sanitare, policli rea sarcinilor trasate de partid, de pildă, la laptele de con cauza întîrzierii remedierilor în abatajul 6224. Dorinţa tu | grajd. Acţiunea de fertilizare grădinii sale şi care stă
terea organismului uman, a nici şi spitale, a crescut evi pentru o continuă îmbunătăţi sum, neaprovizionarea cu de către „Frigotehnica" Bucu turor este de a depăşi a- i este în plină desfăşurare pe. deschis şl acum. Pînă una
reactivităţii sale, pe măsură ce dent accesibilitatea asistenţei re a stării de sănătate a popu materie primă, defecţiuni ale reşti la instalaţia fabricii ceastă stare de fapt cu im :■ terenul unde urmează să se alta, omul nu poate să-şi
au fost înregistrate succese de calificate. laţiei. Să ne definim progra liniilor de îmbuteliere etc. în noastre din Petroşani. Acum plicaţii directe asupra situa lucreze grădina. \
seamă în fizică, chimie, biolo Partidul şi statul nostru şţ-au mul, activitatea şi exigenţele să la acest sortiment nu ne lucrarea este terminată şi ţiei producţiei pe exploatare. \ insămînţeze cartofi — 7 ba i
gie şi alte domenii ale cunoaş asumat obligaţia organiză noastre prin prisma datoriilor realizăm planul din cauza co pînă la finele celui de-al Şi mai intervine un aspect. : — şi sfeclă furajeră — 4 ha. TRANSPORT IN COMUN \
® Doleanţa unor navetişti \
terii umane, medicina a deve rii şi perfecţionării continue a majore pe care societatea so menzilor mici pe care le fac doilea trimestru ne vom rea Dată fiind trecerea prin zo \ Utilajele şi tractoarele sînt din Baia de Criş la Deva, ţ
nit tot mai mult o ştiinţă. sistemului de sănătate publică, cialistă ni le impune, ca pe organizaţiile comerciale. Ce liza sarcinile aferente primu na sterilă, a crescut cu 6 la : în stare de funcţionare. La de a se modifica orarul pe
nişte cerinţe izvorîte din legile
Cel mai simplu act terapeu preocupîndu-se permanent nu progresului cu care medicina rerea este de 35-36 000 litri lui semestru al anului. sută şi conţinutul în cenuşă | ora actuală se fac pregătiri i ruta Baia de Criş — Brad, \
tic trebuie să decurgă dintr-o numai de crearea de instituţii s-a îmbogăţit astăzi într-un pe zi, iar noi am vrea să le li ) astfel ca ei să prindă au- l
corectă individualizare clinică curativo-profilactice cu dota ritm uluitor de rapid. vrăm, conform prevederilor, Despre cum acţionează peste limita maximă admisă, : pentru însămînţarea cartofi l tobuzul ce ajunge la Deva ’
a cazului în speţă, deoarece a- rea corespunzătoare, ci şi de circa 37 600 litri. De aseme factorii răspunzători ai unită fiind influenţaţi negativ şi in lor şi porumbului. înainte de ora 7, va fi îm-
plicarea unui tratament la mo formarea cadrelor medico-sa- Dr. OVIDIU CONSTANTINESCU nea, ar trebui ca cele 3 fer ţii pentru materializarea unor dicatorii economici. ! ) plinită nu prin modificarea
dul general este o mare gre nitare. Medic Emerit, preşedintele me I.A.S. — Bîrcea, Călan şi rezerve interne şi înlăturarea Vom reveni cu amănunte | J ION VLAD ţ orarului, ci prin repunerea
şeală. In aceste condiţii — în care Colegiului judeţean al Lăpuşnic — să ne livreze în neajunsurilor, vom relata în despre aceste situaţii aşa-zi- corespondent ţ în circulaţie de la intrarea
Dacă este lipsit de simţul transformările profunde din medicilor şi farmaciştilor treaga cantitate de lapte în vigoare a noului mers a
prevăzută în contracte. Ne-au zilele următoare. se „de moment". ^ autobuzelor, a cursei Hăl- 1
mag
l magiu - Baia de Criş - j,
Brad — Deva.
a interpretat melodiile „Sînt
Pui. In faţa unui numeros Concursul republican al formaţilor -*s nierilor în colaborare cu LOCUINŢA © încă din
public) la căminul cultural din fată din Hunedoara" şi „Ţară Consiliul municipal Petro toamnă locatarii blocurilor
Pui şi-au dat întîlnire, dumi mîndră şi bogată". „Leliţă cu ÎN ANUL (JUBILIAR şani au organizat timp de ^ 2, 4, 6, 7 şi 8, din micro- 1
nică, artiştii amatori din Baru, artistice de amatori ochii verzi" şi „ „La portiţă, două zile (9-10 martie), în 1 raionul 15, al municipiului 1raionul 15, al municipiuli
1
Sălaşu de Sus, Sîntămăria-Orlca la badea" s-au intitulat melo Valea Jiului, un schimb de 1 Deva, au sesizat asociaţia
şi Pui. A fost de remarcat pre diile grupului vocal din Peş- biectele la care se întîmpi- experienţă cu directorii şi ţ de locatari că în aparta
zenţa unui mare număr de for teana de unde a venit solista Dezbatere în cercul nă greutăţi, antrenînd toţi conducătorii de cercuri de f mentele de la ultimul etaj
gazdă, din satele Galaţi, Ponor, Spectacole de amploare metodic pionierii şi, în special, pe ■la casele pionierilor din ,* infiltrează apă respective se
Virginica Lazăr. De la Clopo-
maţii şi interpreţi din_ comuna
blocurilor
al
tiva, au venit două formaţii
\
acope
prin
judeţ pe tema „Rolul ca
situaţie
riiai
slabă"
cu
o rA ş t io a r a de sus.
Ohaba-Ponor, Uric, Şerel, Fi- de căluşari şi un grup vocal, Comandanţii instructori de cei învăţătură (Liceul Sime selor pionierilor privind riş. Asociaţia a depus se
la
iar de la Rîu de Mori un' grup
zeşti şi Pui. S-au remarcat jo vocal şi solişti. la şcolile generale cu cla ria, Şcoala generală nr. 4 organizarea acţiunilor de sizări la Consiliul popular
curile cu strigături din Fizeşti, la căminele culturale sele I-IV, de pe raza co Deva); vizite ale colegilor masă politico-ideologicc şi municipal şi la Trustul de
grupul folcloric de la Ohabaj Certej. La căminul cultural munei Orăştioara de Sus de grupă, însoţiţi de co tehnico-ştiinţifice". construcţii Deva - execu
Ponor cu o frumoasă variantă comunei Mărtineşti, brigada din Simeria au evoluat grupul din Certcju de Sus şi-au dat s-au întîlnit, recent, la Cos- mandanţii instructori, la Programul a cuprins, pe tantul lucrării. Dar, pînă a-
întîlnire formaţiile de artişti a-
a „Mioriţei" şi rapsodul popu artistică de agitaţie alcătuită vocal, orchestra de muzică matori din comunele Certeju de teşti, în cadrftl cercului lor domiciliul pionierilor şi lîng& vizitarea caselor pio l cum, nici un răspuns faptic. (
lar Iancu Filip din Şerel. O din femei cu spectacolul „Cîn- populară şi soliştii Constantin Sus, Hărău şi Şoimuş. A fost o metodic, pentru a dezbate şcolarilor mai slabi, prilej nierilor din municipiul Pe- Cei în drept sînt chemaţi -
impresie bună au creat şi tec de viaţă nouă", şi instruită Codin, Rodica Comnodean, Con fază reuşită de concurs, în ca tema „Contribuţia organi de discuţii cu părinţii, de troşarti, participarea la ac la faţa locului pentru a
fluieraţii din Bucium, cu o de învăţătoarea Ana Popa din stantin Părău, Magda Bodrojan, drul căreia au evoluat taraful zaţiei de pionieri la' reali urmărire a modului cum a- tivităţile cercurilor de me- lămuri pauzele acestor de
suită de cîntece ciobăneşti, şi Dîncu Mic, obiceiurile „La şe Iuliana Grădinarii, Petru Stoica, cu o suită de melodii populare zarea unui deziderat major ceştia îşi organizează tim taloplastie, radio, aeromo- fecţiuni.
grupul vocal al Şcolii generale zătoare" şi „Popelnicu", aduse Palaghia Trandafir, . Elisabeta locale din Sulighete, „Sulighe- al procesului instructiv-e- pul liber (Liceul Simeria, dele etc. de la Casa pionie SANCŢIUNI © Factorul
Săcel, ca şi cvartetul căminului de artiştii din Dîncu Mare, Ciuculete, Lia Ciorogaru, Mă- ţanca", „Bătuta", „Ardeleanca", ducativ — eliminarea repe- Şcoala generală nr. 1 De rilor Vulcan şi prezenta poştal din Căinelu de Sus
cultural din Pui cu cîntecele instruiţi de învăţătorul Viorel riuţa Timiş, Aurica Cornca şi 18 perechi de dansatori cu tenţiei la clasele I-IV". va) ; popularizarea, săptă- rea, de către directorii ca a fost penalizat cu 20 la
„La portiţă la badea" şi „Uiu, Popa, soliştii Adriana Boşoro- soliştii instrumentişti Ilie Cio jocuri populare locale, solista Dezbaterile au fost prece mînal, prin gazetele „Se sută din salariu pentru că
iu, brădui, brădui". De a- gan şi Aurel Bran. Mai puţin rogaru şi Emil Bîc. date de activitatea practică mafor" şi staţiile de am selor de pionieri, a unor în lunile februarie şi mar
semenea, s-a evidenţiat micro- pregătiţi s-au dovedit artiştii VALERIA STOIAN vocală Aurelia Ungur şi clari a pionierilor din Costeşti plificare ale şcolilor, atît a referate, care au prilejuit tie a dat ziarul ,(Sportul"
zecitalul de folclor literar „De amatori din Uroi, prezenţi în netistul Petru Bozan. „Forumul cheamă, pionie celor care obţin rezultate largi dezbateri. unui alt cetăţean clecît ce
dor", prezentat de Florica Iz- concurs cu un grup vocal, Toteşti. La căminul cultural Brigada artistică din Păuliş rii răspund", constînd din mai slabe, cît şi a celor In încheierea schimbului lui abonat la el. © Hermi
başa din Sîntămăria-Orlca. suită de dansuri moţeşti şi de din Toteşti s-au întîlnit, tot a sosit însoţită de grupurile tr-o discuţie privind măsu care dovedesc sîrguinţă în de experienţă, participanţii nei Pupeză) vinzătoare la
vocale din Sulighete care au
pe Mureş, brigada artistică de duminică, artiştii amatori din rile ce se impun pentru pregătirea pentru lecţii (Li ţ chioşcul de difuzare a pre-
C. STRĂJAN Toteşti, Unirea, Densuş şi Rîu adus cîntece populare într-o au avut o fructuoasă întîl
agitaţie cu spectacolul „Reflec îmbunătăţirea situaţiei la ceul Simeria, nr. 1 şi 4 t sei din staţia C.F.R. Hune- 1
Simeria Veche. Pe scena că de Mori. Numeroşii spectatori apreciată interpretare. Brigada învăţătură şi concursul in nire cu tov. Petru Barbu, / doara, i s-au „administrat", ţ
minului cultural din Simeria torul", soliştii vocali Maria prezenţi la spectacol au aplau artistică de agitaţie din Hărău, titulat „De la A la Z“ cu- Deva); stimularea pionie ) succesiv, o mustrare şi a-
Veche şi-au dat întîlnire, du Diniş, Maria Iobagei şi Cecilia dat învîrtitclc şi haţeganele de cu textul „Ustură, d-ai cu fo prinzînd întrebări din ma rilor care dovedesc străda prim-secretar al Comitetu poi un avertisment pentru
minică, în cadrul aceluiaşi Costa, cea din urmă detaşîndu- la Păclişa, suita de dansuri ca los", inspirată din activitatea teria parcursă .pînă în pre- nii, efort şi salt calitativ, lui orăşenesc Vulcan al 1 impoliteţe în relaţiile cu
concurs, brigada artistică de se însă prin deosebitele cali şi pe solista vocală Viorica comunei, şi bine interpretată, .zent. prin panoul de onoare al P.C.R., prilej de abordare cumpărătorii şi întîrzieri re-
agitaţie din Băcia, cu spectaco tăţi interpretative. Ciunda, din aceeaşi localitate. s-a bucurat de aprecierea pu ☆ unităţii (Liceul Simeria), a unor probleme privind ^ petate de la serviciu.
lul „Viaţa nouă în sat la noi" Tot aici s-au întîlnit şi un Din Toteşti, brigada artistică blicului. La fel de apreciaţi au efectuarea de sondaje în sprijinul care poate fi a-
(instructor prof. Alexandru grup vocal din Sîntandrei, or de agitaţie a adus spectacolul fost şi fluieraşii căminului cul In aceste zile, în toate rîndul pionierilor mai slabi CONTRAVENŢII © Tro
Jb su), grupul vocal feminin chestra de mandoline din Si „Te cînt partid", iar grupul tural din Bîrsău, grupurile vocale detaşamentele şi unităţile de către cei mai buni, îna cordat. de către organele ian Pui, din Sibiu, s-a
începerea
orelor,
, oprit pentru citeva zile în
Ui.r Tîmpa cu melodiile „Cio meria Veche, ca şi soliştii Flo vocal a cîntat melodiile „Pc din Vărmaga, Hondol, Certej, de pionieri din judeţ, pionierii inte de verificarea pregăti locale şi întreprinderi pen 1
pentru
bănaş cu 300 de oi" şi „La rica Porojan, Melania Muntca- echipele de dansuri din Săcă- fac propuneri concrete de rii lor (şcolile generale nr. tru dezvoltarea bazei teh 1 Deva. După ce s-a între-
portiţă la badea", interpretate nu, Tocacs Gyengy, Mariana Valea Haţegului" şi „Măi bă rîmb şi Certej, ca şi solistele ■ îmbunătăţire a situaţiei la 1 şi 4 Deva). nico materiale, a întregii ac ţ cut>bine cu băutura s-a pus
sub îndrumarea Elisabctei Mun- Crăciunescu şi un grup vocal. diţă bădişor". O surpriză a Felicia Ţurcanu şi Elena Ju- învăţătură. Dintre propune pe huliganisme. Mai întii
teanu cu multă sensibilitate şi Solista Mariana Cozac a făcut constituit-o căminul cultural nică. Spectacolul a fost urmărit rile care au început să tivităţi din casele de pionieri. a acostat femei la blocul
căldură. Tot din Băcia solista legătura între formaţiile cămi din Unirea care a adus pentru cu interes de peste 400 de prindă deja viaţă, menţio Schimb de experienţă I. Apoi a provocat scandal
Elena Jurubcscu a cules aplauze. nului din Simeria Ve^he şi ale prima dată în public o fanfară, spectatori. năm : organizarea de con Prof. VASILE BOTA la bufetul „Mercur", de la
Cu o ţinută deosebită s-au clubului din Simeria, cîntînd ca şi un grup vocal, iar din cursuri gen „Cine ştie, răs PETROŞANI. Consiliul ju instructor la Consiliul judeţean autogară. Faptele sale ne-
prezentat artiştii de pe raza cu ambele echipe. De la clubul Densuş, un reuşit grup vocal VICTOR MUREŞAN punde" cu întrebări din o- deţean al Organizaţiei pio al Organizaţiei pionierilor Deva |j săbuite l-au costat 1 500
l lei amendă. © Gheorghe
' Grigoraş şi Emil Ciriap, pri
mul de profesie
„fără ocu
sport «sport ■ sport ■ sport ■ sport « sport ■ sport ■ sport ■ sport • sport paţie-", al doilea şofer la
I.P.S.P. Deva, au fost a-
mendaţi cu cîte 500 lei fie
care pentru port de cuţit.
CAMPIONATUL JUDEŢEAN gerean II, ^Maioş, Grindeanu A arbitrat bine la centru Io- Aviz amatorilor !
In divizia C (min. 46 Bălan). sif Ball, din Lupeni. 1 PROCESE © Pentru re- )
Parîngul Lonea : Drăguşanu
La juniori : Minerul Vulcan
precum
munci,
a
30, înscris de către Trifan, din- Minerul Vulcan - Pa-
Constructorul Hune primul gol cade de-abia în min. — Lupa, Munteanu, Demetrcs- — Parînguh 1-0. * fuz de provocare de scan- şi 1 (
ţ
pentru
cti, Dănilă, Gyarmaty, Bravu-
public
Disputa fruntaşii a r se înteţeşte doara - Preparatorul tr-o pasă primită de la înain ringul Lonea 1-2 (1-1) ŞT. NEMECEK t .’ dai în lucrătorilor şi de injurii a- ) (
lea, Buiu, Cuciulan, Baki, Mo-
duse
miliţie,
taşul Pop. Şi astfel repriza I
ra.
se sfîrşeşte cu scorul de 1-0 în corespondent ţ Klotzl Ladislau, din Deva, 1
A doua etapă a diviziei C două puncte menţinîndu-se a- Petrlla 4-0 (3-0) favoarea gazdelor. Minerii din Vulcan a- 1 str. A. Viaicu, nr. 52, a fost }
este o codtinuare amplii icată proape de fruntaşe, în schimb La reluare, în min. 46, oas tacă din primele minute * peri 1 condamnat recent la 6 luni î
a debutului prin care cele Minerul Ghelar e ameninţată Elevii antrenorului E. Nicu- peţii egalează prin Tudoraşcu, culos poarta oaspeţilor. • In REZULTATE: Gloria Haţeg — Dacia Deva 3—0 (ne- 1 închisoare. © A cincea 1
cinci fruntaşe hunedorene — să piardă contactul cu frun lcscu au fost duminică în ver datorită neînţelegerilor dintre min. 19, Cugerean I transmite prezentare) ; Minerul Vulcan — Parîngul Lonea 1—2 ; Vii ^ oară la puşcărie se află 1
Victoria Călan, Minerul Lu tea clasamentului. vă, au ştiut stăpîni jo'cul de la fundaşii localnici. Gazdele nu prin surprindere o minge aca torul V. Brad — FILOR Orăştie 3—2 ; Constructorul Hune 1 Ion Moise, din Petroşani, ţ
peni, Dacia Orăştie, C.F.R. Performere în fapt ale e- un capăt la altul, cu aceeaşi vor să se mulţumească cu re să, portarul, neputînd-o reţine, doara — Preparatorul Petrila 4—0 ; E.G.C. Petrila — Sp. st. ’ deşi are doar 24 de ani. *
Simeria şi Aurul Brad _ — tapei sînt Minerul Lupeni siguranţă în ambele reprize şi respinge mingea în corner. Du Huned. 0—2 ; Prefabricate Cristur — Minerul Uricani 2—0 ; ) Eliberat din penitenciar cu .’
Energia Paroşeni — E.G.C.L. Hunedoara 3—0 ; Aurul Cer
şi-au îmbunătăţit punctajele (egal, 1 — 1 în deplasare) şi au risipit orice speranţe din zultatul de egalitate, apasă pe pă executarea loviturii de colţ tej — Minerul Aninoasa 4—1. t 5 zile înainte, el s-a oprit ^
şi poziţiile. Ştiinţa Petroşani (victorie,* tabăra adversă. accelerator şi iau din nou con de către oaspeţi, mingea îl gă CLASAMENTUL ) la Deva. S-a gîndit să fu- t
Victoria Călan a devenit 2—0, în deplasare). Pe prima, Cît despre Oaspeţi, le-a lip ducerea în min. 48, printr-un seşte nemarcat pe extremul 1. Sp. stud. Huned. 18 13 3 2 46--11 29 ) re ceva. Şi a furat. Ce /
lider dar... victoria propriu- punctul o ajută în lupta pen sit „explozia" finală, „seînteia" şjit-bombă, de la 30 m, tras dreapta, Buiu, care şutează în 2. Constr. Fluned. 18 11 5 2 49--15 27 l credeţi ? Un „I.M.S.-ARO". 1 \
din careul de 16 m, care să
Bineînţeles, a fost prins ur-
zisă în meciul cu Energia tru titlu, pentru a doua atragă golul, nici unul dintre de către extrema dreaptă Ur- colţul lung şi înscrie. Deci, în 3. Gloria Haţeg 18 11 1 6 43--21 23 ) gent şi trimis unde îi este ,
Rovinari s-a conturat deose punctele confirmă previziu înaintaşi ncangajîndu-se cu sufi dea. Jocul continuă cu intensi min. 20, 1-0 pentru oaspeţi. 4. Viitorul V. Brad 18 9 2 7 38--46 20 ij locul... ţ
bit de greu pentru o preten nile antrenorului Gh. Irimie, cientă convingere în fazele de tate şi oaspeţii aduc egalitatea După primirea golului, localni 5. Parîngul Lonea 18 8 2 8 36--31 18
dentă autorizată de propriul care a nominalizat drept o- finalizare. în min. 75, prîntr-un şut sec cii ies la atac cu mai multă 6. Dacia Deva 18 8 2 8 33--29 18 \ ULTIMA ORA © Referi- )
obiectiv stabilit. biectiv final al echipei Jocul Au marcat : Pleşca (min. 1 tras de Ciolan : 2-2. In con convingere. în min. 34, Florea 7. Minerul Vulcan 18 8 2 8 30--26 18 t 1 tor la alim entarea' cu apă ţ
Dacia Orăştie a cîştigat 6, ceea ce, pentru o fostă co şi 33) şi Mîndreanu (min. 30 tinuare, gazdele forţează pre execută o lovitură liberă indi 8. E.G.C.L. Huned. 18 8 2 8 33--33 18 ; de la C.A.P. Mărtineşti - l
derbiul ln fel de greu şi a daşă»-, ar fi totuşi un succes. şi 64). singul la poarta oaspeţilor şi rectă din careul oaspeţilor. 9. Prefabricate Cristur 18 8 1 9 33--35 17 1 despre care s-a mai scris )
egalat la puncte pe lider. Satisfacţia creşterii valorice Constructorul : Găceanu — Mingea ajunge la Maioş, care, 10. Preparat. Petrila 18 7 3 8 26--28 17 l la această rubrică -, con- 1
Dar, la Dacia, se pare, s-au — văzută doar prin rezultate, Boroşescu, • R. Popa, Crainic, obţin golul victoriei în min. printr-un şut năprasnic, de la 11. Minerul Uricani 18 8 1 9 29--33 17 1 ducerea I.J.G.C.I. Deva l 1
cam speriat conducătorii şi pentru că altfel, ca spectacol Stanciu, Dinu I., Costache, E- 88. 16 m, trimite mingea în pla 12. E.G.C. Petrila 18 8 0 10 26--36 16 1 ne-a răspuns că întirzierea ,
suporterii de eventuala per nu ne putem pronunţa — a nescu, Mîndreanu, Pleşca, Pău- Viitorul : Florea (Iovan) — sa porţii lui Drăguşanu. Deci 13. FILOR Orăştie 18 6 4 8 27--42 16 ţ lucrărilor a fost cauzată de 1
spectivă. Ne gindim la dimi nivelului fotbalului divizionar nescu (G. Popa). Mihoc, Golda, Ciocan, Criştiu, în min. 34, 1-1 pe tabela de 14. Energia Paroşeni 18 5 3 10 26--44 13 1 nedeschiderea la timp a (
marcaj.
nuarea nejustificată a entu C nu ne dă dreptul să nu Foarte bun arbitrajul lui P. 15. Aurul Certej 18 4 3 11 28- -55 11 1 finanţării. Acum problema 1
ziasmului şi emulaţie^ supor emitem şi în continuare a- Şerban (Deva). Matcuţă (Deju), Indrei, Berin- In repriza a doua, în 16. Minerul Aninoasa 18 4 2 12 17--35 10 ) finanţării este rezolvată, 1
terilor, concretizată în ane ccleaşi pretenţii, justificate de dci, Pop, Urdea, Trifan. min. 59, Cuciulan şutea Jocul Energia Paroşeni — Sp. studenţesc Hunedoara din ( dîndu-se asigurarea că pînă |
mica susţinere a echipei. Au înseşi aceste bune evoluţii din IOAN IONESCU FILOR : Lupu — Eli, Iu- ză de la semidistanţă, 10 martie 1974 (rezultat pe teren 2-2) a fost omologat cu ) le data de 10 aprilie a.c., (
rul Brad a învins la scor for primele două etape. Aştep corespondent ga, Ciuraru, Bura, Contor, An surprinzîndu-1 pe porta rezultatul de 3-0 de către comisia judeţeană de fotbal în ) obiectivul va fi terminat. '
maţia care primise cele mai tăm, deci, consolidările şi fi rul localnicilor, care nu mai favoarea echipei Sp. studenţesc Hunedoara în urma contes l Vom consemna cu plăcere \
puţine goluri în 16 etape, nisările următoare, cu încre Viitorul Valea Brad - gliei, Pădureanu, Tudoraşcu, poate reţine mingea şi înscrie taţiei înaintate. / respectarea termenului. ţ
dar a rămas tot' pe locul trei derea că disputa înteţită în Branişte, Ciolan. aducînd ^n hpu avantajul c- ETAPA VIITOARE : Aurul Certej — Gloria Haţeg ; Mi ) * REPORTER i
şi tot la 4 puncte de prota prezent va da roadele scon FILOR Orăştie 3-2 (1-0) A arbitrat la centru Aurel chipei sale : 1-2. nerul Aninoasa — Energia Paroşeni ; E.G.C.L. Hunedoara —
gonista seriei, Unirea Dej, tate: cel puţin o echipă in Pop (Hunedoara). Minerul Vulcan : Mihai — Prefabricate Cristur ; Minerul Uricani — E.G.C. Petrila ; Sp.
divizia B. stud. Hunedoara — Constr. Hunedoara ; Preparatorul Petrila
învingătoare în deplasare. De la început jocul se caracteri Cugerean I, Ungureanu, Florea, — Viitorul V. Brad ; FILOR Orăştie — Minerul Vulcan ; Pa-
Şi C.F.R. Simeria a cucerit N. STANC1U zează printr-o dominare a gaz LUCIAN MATIEŞ Fcrenczi, Urîţescu, Tubangiu, ringul Lonea — Dacia Deva.
delor, însă datorită pripelilor corespondent Epure (min. 46 Voicu II), Cu
\
€>