Page 93 - Drumul_socialismului_1974_03

Proletari din toate fările, uniii-vă!
PLENARA CONSILIULUI

NATIONAL AL FRONTULUI

UNITĂŢII SOCIALISTE

ţ „ .
Sub preşedinţia tovarăşului care întruchipează calităţile ce­ giu de care se bucură ţar*
NICOLAE CEAUŞESCU, a a- le mai înalte dc conducător de noastră în lume.
vut loc, miercuri după-amia- partid şi dc stat, de patriot con­ 1. — Plenara Consiliului Na­
ză, plenara Consiliului Naţio­ secvent, de militant înflăcărat ţional al Frontului Unităţii So­
nal al Frontului Unităţii So­ pentru cauza socialismului şi cialiste a hotărît în unanimi­
cialiste. comunismului în patria noas­ tate să-şi însuşească propune­
La ordinea de zi a plenarei: tră, pentru libertatea şi ncatîr- rile adoptate dc Plenara C.C.
Modificările Ia Constituţia Re­ narea României, pentru soli­ al P.C.R. cu privire la unele
publicii Socialiste România, a- daritatea intcrnaţionalistă cu modificări ale Constituţiei şi, la
doptate dc Plenara C.C. al toate ţările socialiste, cu toate rîndul său. a decis să recoman­
P.C.R. din 25-26 martie 1974, forţele revoluţionare ale lumii. de Marii Adunări Naţionale le­
supuse dezbaterii şi în plena­ Acestea sînt şi motivele pen­ giferarea lor.
ra Consiliului Naţional al tru care propun susţinerea de 2. — Exprimînd adeziunea
Consiliul
căOre
al
Naţional
Anul XXVI Nr. 5 974 JOI 28 MARTIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI Frontului Unităţii Socialiste. Frontului Unităţii Socialiste a deplină a tuturor organizaţii­
lor care alcătuiesc Frontul U-
La începutul iucrărilor a lu­
at cuvîntul tovarăşul Gheorghe candidaturii tovarăşului Nicolac «nităţii Socialiste, a întregului
Pană, membru al Comitetului Ceauşcscu, conducătorul parti­ nostru popor, plenara Consi­
liului Naţional al F.U.S. şi-a
cel
Executiv, secretar al C.C. al dului şi statului nostru, poporului însuşit cu un sentiment de
iubit
mai
al
fiu
CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI Naţional al Frontului Unităţii român, în funcţia dc Preşedinte C.C. al P.C.R. din 25-26 mar­
P.C.R., membru al Consiliului
profundă satisfacţie şi mîndrie
patriotică
hotărîrea
Plenarei
al Republicii Socialiste Româ­
Socialiste.
nia.
După cufn vă este cunoscut
tie a.c. de a propune Marii
— a spus tovarăşul Gheorghe
alegerea
cuvîntul
tovarăşii
Pană — Plenara Comitetului at In cadrul dezbaterilor au lu­ Adunări Naţionale Ceauşescu,
Traian
Nicolae
tovarăşului
Central al Partidului Comu­ Ştcfănescu, prim-secretar al secretar general al Partidulţii
nist Român a aprobat la 26 C.C. al U.Ţ.C., ministru pen­ Comunist Român, în funcţia
NICOLAE CEAUŞESCU toare la modificările unor pre­ dovic Fazekas, preşedintele Con-, al de preşedinte al Republicii So­
martie a.c. propunerile referi­
tru problemele tineretului, Lu­
cialiste România.
vederi ale Constituţiei Republi­
siliului judeţean Harghita
In unanimitate, plenara Con­
F.U.S., Miron Nicolescu, pre­
cii
care
Socialiste
România,
siliului
Frontului
al
Naţional
prezintă
deosebi­
însemnătate
Eleonora
Socialiste
tă pentru dezvoltarea în con­ şedintele Academici Republicii Unităţii Socialiste a _ susţinui
România,
tinuare a întregii vieţi politi­ Mărculescu, preşedinta Comite­ candidatura tovarăşului Nicolae
Ceauşcscu pentru înalta func­
ce, economice şi sociale^ din
tului judeţean al femeilor —
ia Plenara C.C. alP.C.R. patria noastră. In legătură cu Galaţi, Richard Winter, pre­ ţie de şef al statului român şi
a hotărît să propună, la rîndul
j-a
istorică
hotărîre,
şedintele
judeţean
această
Consiliului
stabilit să fie supusă aprobării Sibiu al F.U.S., Fonia Spiridon, său, Marii Adunări Naţionale
Stimaţi tovarîji, intate. Multe din schimbările dul dc dezvoltare. Mărimea re­ lent foarte puternic. Primind ca specializarea să ofere posi­ Marii Adunări Naţionale ^ pro­ maistru la Uzinele „1 Mai" din alegerea .secretarului general al
făcute astăzi au fost însă de­ tribuţiei fiecăruia nu poate fi pentru fiecare tonă o anumi­ bilităţi mai mari oamenilor punerea de a se institui înalta Ploieşti, Tincu Anton, pre­ partidului , ca preşedinte al Re­
Plenara Comitetului nostru muncii de a trece dintr-un do­ şedintele Cooperativei agricole publicii Socialiste România.
Central a dezbătut probleme terminate şi din necesitatea de dccît legată nemijlocit dc fon­ tă sumă, muncitorii pot obţi­ meniu dc activitate în altul. funcţie de Preşedinte al Repu­ dc producţie din Palazu Mare 3. — Plenara Consiliului Na­
de o deosebită importanţă pen­ a realiza o mai bună cuprin­ durile generale dc care dispu­ ne venituri nelimitate în ra­ Deci, observaţiile sînt juste şi blicii Socialiste România. — Constanţa, Constantin Dăs­ ţional al F.U.S. şi-a însuşit ho­
port de producţiile suplimen­
tru activitatea partidului şi dere a muncii în toate sectoa­ nem într-o anumită etapă dc tare. Aşa se şi explică faptul va trebui să realizăm cu con­ Complexitatea vieţii noastre călesc», preşedintele Consiliului tărîrea Plenarei C.C. al P.C.R.
.statului, pentru dezvoltarea e- rele — oricum, ele trebuiau să dezvoltare a societăţii noastre. că, dacă în 1973, nu s-a rea­ secvenţă hotărîrile luate de sociale şi dc stat atît pe plan judeţean Galaţi al F.U.S. cu privire Ia eliberarea tova­
conomiei, ştiinţei şi culturii şi, aibă loc. Ceea ce merită subliniat este lizat planul, în primele luni Comitetul Central în această intern, cît şi_ pc planul rela­ răşului Ion Gheorghe Maurer
mai cu seamă, pentru ridicarea In ce priveşte hotărîrea ple­ consecvenţa cu care s-a, urmă­ ■ale acestui an s-a obţinut, du­ direcţie. S-a făcut ceva, după ţiilor internaţionale pune în Participanţii Ia dezbateri — din funcţia de preşedinte al
nivelului de viaţă, material şi narei Comitetului Central de a rit, şi se realizează în proiectul de pă cîtc ştiu, o producţie supli­ cît ştiu. Dar dacă problema mod firesc sarcini _ importante reprezentanţi ai organizaţiilor de Consiliului de Miniştri, la ce­
spiritual al întregului nostru recomanda Marii Adunări Na­ lege prezentat, asigurarea unei mentară. s-a ridicat şi astăzi, se pare că pe linia organizării centrale a masă şi obşteşti, ai clasei mun­ rerea sa.
popor. ţionale alegerea mea ca preşe­ mai bune corelări între venitu­ nu s-a făcut suficient. Trebuie citoare, ţărănimii şi intelectua­ , Plenara Consiliului Naţio­
dinte al Republicii Socialiste rile mari şi veniturile mici, rea­ Deci, sistemul dc retribuire activităţii de stat, care să răs­ lităţii, ai oamenilor muncii
Am început cu adoptarea u- prevede o serie dc stimulente să acţionăm în continuare, cu pundă cît mai deplin cerinţe­ români, maghiari, germani — nal al F.U.S. şi-a însuşit ho­
nor hotărîri de ordin organi­ România, doresc să asigur ple­ lizarea unei retribuţii mai echi­ materiale directe, legate dc mai multă fermitate şi consec­ au susţinut cu înflăcărare can- tărîrea Plenarei C.C. al P.C.R.
1
zatoric. S-a adoptat hotărîrea nara, întregul partid, întregul tabile. In urmă cu circa 20 de producţie. In această categorie venţă, în acest sens. lor înfăptuirii cu consecvenţă didatura tovarăşului Nicolac dc a propune pentru funcţia
privind modificarea Statutului popor că îmi voi închina toate ani, între veniturile cele mai intră şi sistemul de premiere şi Trebuie, de asemenea, să a- şi la un nivel calitativ superi­ Ceauşcscu pentru înalta func­ de preşedinte al Consiliului de
partidului, avînd drept scop a- forţele pentru a servi cauza mici şi cele mai mari era un celelalte forme pc care lc cu­ vcm în vedere că, prin proiec­ or a obiectivelor edificării so­ ţie de preşedinte al Republicii Miniştri pe tovarăşul Manea
socialismului
şi
raport dc unul la douăzeci, în
comunismului
sigurarea unei funcţionări mai în patria noastră, interesele noaşteţi. De aceea, aş apre­ tul discutat astăzi, se asigură o cietăţii socialiste româneşti. Socialiste România, şi-au ma­ Mănescu.
bune a organelor de partid şi bunăstării şi fericirii popdhilui 1965 raportul acesta era dc cia că în forma actuală, în ce apropiere simţitoare între veni­ In vederea realizării acestor nifestat încă o dată, şi cu a- Plenara Consiliului Naţio­
de stat, eliminarea unor para­ doisprezece la unul. Prin pro­ priveşte principiile şi nivelu­ turile oamenilor muncii din obiective fundamentale, Plena­ ccst prilej, simţămintele de dra­ nal al F.U.S. a hotărît c*
lelisme care se manifestau în nostru. Voi face totul pentru punerile prezentate plenarei, a- rile, proiectul este corespunzător industrie şi din celelalte ra­ ra Comitetului Central al P.C.R. goste, stimă, preţuire faţă dc propunerile respective să fie
ccst raport va fi mai mic dc
activitatea noastră, simplificarea a contribui, împreună cu în­ şase la unul. Aceasta arată pre­ şi putem să-l adoptăm ca a- muri ale economici, în’special a apreciat ca fiind necesară in­ secretarul general al Partidului prezentate Marii Adunări Na­
tregul colectiv, cu întregul Co­
structurii organizatorice. Aceas- mitet Central, cu întregul par­ tare. ale ţărănimii cooperatiste. Am stituirea funcţiei dc Preşedinte Comunist Român. ţionale şi în numele Consiliu­
ca, fără nici o îndoială, va avea tid şi popor la realizarea po­ ocuparea consecventă de a rea­ înţeleg faptul că fiecare vrea introdus venitul garantat în al Republicii Socialiste Româ­ In cuvîntul lor, ci au dat o lui Naţional al Frontului Uni­
repercusiuni pozitive asupra liza în viaţă hotărîrile Congre­ să treacă Ia o categorie supe­ sectorul cooperatist. Practic, pe nia, care va continua să păs­ înaltă apreciere activităţii la­ tăţii Socialiste.
activităţii de conducere, atît pe liticii dc dezvoltare multilate­ sului al X-lca, ale Conferinţei rioară. Se pune, însă, întreba­ baza creşterii producţiei agri­ treze în acelaşi timp şi cali­ borioase, plină dc pasiune şi 4. — Plenara Consiliului Na­
rală a României socialiste, la
Naţionale cu privire la crearea
linie de partid, cît şi pe linie întărirea poziţiei sale interna­ unui raport mai echitabil între rea : ce să facem cu celelalte cole, prin acordul global, coo­ tatea de preşedinte al Consi­ dăruire, a conducătorului parti­ ţional al F.U.S. a hotărît con­
peratorii
realiza
pot
venituri
de stat. ţionale, la sporirea aportului ei veniturile mari şi cele mici. categorii ? Le trecem în jos mult mai mari dccît venitul dului şi statului nostru pusă în vocarea pentru ziua de 23 mai
Totodată, prin hotărârile^ a- la cauza păcii şi colaborării în­ După cum aţi putut reţine, sau le ridicăm şi pc ele mai garantat. Anul trecut, unii liului dc Stat. Preşedintele Re­ slujba edificării societăţii socia­ a Congresului Frontului Uni­
doptate se pune mai multă or­ tre naţiuni. aşa cum am discutat şi la Ple­ sus? O nivelare între diferi­ cooperatori au realizat veni­ publicii Socialiste România va liste multilateral dezvoltare, a tăţii Socialiste.
dine în respectarea prevederilor tele domenii de activitate nu turi care au depăşit veniturile exercita o parte din atribuţii­ înfloririi patriei şi fericirii po­ In încheierea fluprărilor ple­
din Statut, cu privire la rolul Stimaţi tovarăşi, nara din noiembrie 1973, s-a a- se poate realiza ! Trecerea ca­ realizate în industrie. înseşi le ce revin Consiliului de Stat porului, cauzei socialismului şi narei, a luat cuvîntul tovară­
Comitetului Executiv — organul Plenara a dezbătut astăzi una cordat o atenţie deosebită creş­ tegoriilor de jos Ia cele de sus veniturile garantate apropie şi atît în relaţiile interne, cît şi păcii în lume, subliniind că şul NICOLAE CEAUŞESCU.
terii mai puternice a venituri­
care asigură conducerea întregii din cele mai®importante legi lor mici. In mod special, prin ar duce practic la nivelare. aşează pc o bază nouă rapor­ în relaţiile internaţionale. viaţa şi munca celui care con­ Mulţumind pentru încrederea
activităţi între plenare —_ înlă- ale societăţii noastre, şi anume hotărîrile plenarei din noiem­ Desigur, fiecare ramură este turile între veniturile din in­ In unanimitate, Plenara Co­ duce cu înţelepciune destinele manifestată de Consiliul Naţio­
turîndu-se unele neajunsuri, pa­ aceea căreia îi revine rolul de brie 1973, asigurarea unui ra­ importantă. Există însă deose­ dustrie şi agricultură. Dar, pe mitetului Central al Partidului naţiunii române întruchipează nal al Frontului Unităţii So­
ralelisme şi suprapuneri ^ care a aşeza pe o bază nouă retri­ port mai echitabil între venituri biri între ramuri. Una e să baza activităţii concrete de Comunist Român a prezentat cialiste, pţin votul pe care I-*
s-au manifestat în această di­ buirea muncii. După cum se s-a creat pc seama creşterii mai lucrezi în subteran, alta să producţie, cooperatorii pot rea­ drept candidat pentru înalta un strălucit exemplu pentru dat, susţinînd hotărîrea şi pro­
recţie. Aceste măsuri vor du­ ştie, sînt aproape 6 ani dc puternice a veniturilor mici, lucrezi în metalurgie, alta să liza venituri nelimitate. Ţi­ funcţie de preşedinte al Repu­ toţi oamenii muncii din patria punerea Plenarei C.C. al
ce,- fără îndoială, la_ creşterea cînd experimentăm noul sistem realizîndu-se o sporire corespun­ lucrezi în pădure. Nu subapre­ nînd seama şi de condiţiile spe­ blicii Socialiste România pc se­ noastră. De numele tovarăşu­ P.C.R., tovarăşul NICOLAE
rolului şi importanţei Comite­ de retribuţie. In toţi aceşti ani, zătoare a veniturilor mari, dar ciem de loc rolul lucrătorilor cifice ale vieţii din sate, în lui Nicolac Ceauşescu — au CEAUŞESCU a declarat,, în _ a-
tului Executiv în conducerea s-au adus o seric dc modificări, într-un raport mai echitabil. din pădure, dar altă califica-e comparaţie cu cerinţele oame­ cretarul general al partidului, subliniat vorbitorii — sînt in­ plauzcle entuziaste alt partici­
întregii activităţi de partid, e- s-au făcut multe îmbunătăţiri ; De măsurile privind creşterea se cere la tăiatul şi fasonatul nilor muncii dirt orâşe, pu­ tovarăşul Nicolac Ccauşescu. disolubil legate marile realizări panţilor, că vă servi, Ca şi pi­
lemnelor şi alta în electronică,
conomice fi de stat. dc aceea, faţă de proiectul ini- , veniturilor beneficiază, în pri­ în producţia de maşini-unelte tem spune că, în fond, apropi­ Raţiunea pentru care a fost obţinute de România socialis­ ni acum, poporul, cauza socia­
Prin înfiinţarea Biroului Per­ ţial, propunerile actuale conţin mul rînd, tineretul, pentru că sau dc utilaj chimic. erea este mult mai mare. A- făcută această propunere este tă în construcţia vieţii noi pc lismului şi comunismului, dez­
manent, compus de data aceas­ îmbunătăţiri principiale care au el este acela care, în primii ani Trebuie să judecăm lucrurile ccastă realitate oglindeşte, dc aceea că tovarăşul Nicolac pămîntul patriei noastre, în ri­ voltarea patriei noastre, creşte­
rea bunăstării şi fericirii po­
ta di» cadrele de conducere modificat în mod radical pro­ de activitate, ocupă dc regulă de pe poziţia intereselor gene­ asemenea, preocuparea consec­ Ceauşcscu reprezintă cea mai dicarea continuă a nivelului de
din sectoarele de bază de partid iectul. In primul rînd, în pro­ primele trepte din sistemul de ventă a conducerii partidului şi proeminentă personalitate a na­ civilizaţie şi a bunăstării în­ porului român, politica de co­
laborare şi pace cu toate na­
şi de stat, se va asigura o mar iect se propune să renunţăm la retribuire. Ele constituie deci o rale ale ţării, ale tuturor oa­ statului de a crea condiţii pen­ ţiunii noastre socialiste, omul tregului popor, înaltul presti­ ţiunile lumii.
menilor muncii; dc aceea, tre­
bună corelare a diferitelor sec­ noţiunea de salarizare şi să in­ expresie a preocupării de a a- buie să aşezăm raporturi juste tru creşterea corespunzătoare,
toare de activitate,^ O coordona­ troducem o noţiune nouă, care sigura tineretului, în primii ani între diferitele' ramuri de ac­ proporţională, a veniturilor tu­
re operativă şi o îndrumare u- să oglindească noile relaţii de dc activitate, condiţiuni mate­ tivitate la un anumit moment turor oamenilor muncii, pen­
nitară a lor, eliminîndu-se para­ pnjducţie. Am considerat că riale mai bune, care să-i per­ dat. Sigur, se poate întîm- tru asigurarea unor raporturi
cît mai juste între venituri, în
lelisme şi şedinţe inutile.^ Crea- este necesar să introducem a- mită să păşească în viaţă în ra­ pla ca peste zece ani să se raport cu importanţa şi contri­
rea acestui Birou, pe principii­ ceastă modificare ţinînd seama port cu posibilităţile dc care schimbe raporturile. Nimic nu buţia fiecărui sector dc activi­ Şedinţa Consiliului de Stat
le pc care le-am adoptat) astazi, că noţiunea de salarizare oglin­ dispune astăzi societatea noastră. e veşnic. Clasificarea sau ra­ tate.
va trebui să ducă la o îmbu­ deşte de fapt vechile relaţii de De asemenea, cred că au portul dc astăzi se poate schim­
nătăţire de fond a activităţii producţie, bazate pc exploata­ fost reţinute măsurile privind ba după un număr de ani. Ac­ Analizat de -pc aceste poziţii, In ziua de' 27 martie 1974, ei Republicii Socialiste Româ­ in unanimitate, şi-a însuşit
de conducere, la soluţionarea re, pe existenţa proprietăţii pri­ simplificarea, faţă de primul tualmente, însă, în raport cu pornind de la interesele gene- a avut loc, la Palatul Repu­ nia, elaborat pe baza hotărî- hotărîrea Plenarei C.C. al
rapidă a problemelor multiple vate asupra mijloacelor dc pro­ proiect, a treptelor dc retribu­ dezvoltarea diferitelor ramuri, j-ale, de la necesitatea înfăp­ blicii, şedinţa Consiliului de rilor Plenarei Comitetului
şi complexe ce se pun în faţa ducţie. In ţara noastră — ca în ţie, reducerea unor trepte, cre­ considerăm că această clasifi­ tuirii neabătute a politicii Stat, prezidată de tovarăşul Central al Partidului Comu­ P.C.R. de a se propune Marii
toate ţările socialiste — oame­ area unui mai bun echilibru partidului de creştere continuă Adunări Naţionale alegerea
noastră. care este cea corespunzătoare. a nivelului de trai material şi Nicolae Ceauşescu, preşedin­ nist Român din 25-26 martie
Toate aceste măsuri vor tre­ nii muncii au devenit, după între diferite categorii, măsuri Ea va trebui să fie, desigur, spiritual al tuturor oamenilor tele Consiliului de Stat. a.c., şi a hotărît ca acest pro­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu;
bui să fie urmate de creşterea cum e cunoscut, stăpîni pe luate în scopul de a cointere­ periodic adaptată la schimbări­ muncii, proiectul pe care l-am Consiliul de Stat a exami­ iect să fie supus spre adop­ secretar general al Partidului
mijloacele de producţie, stator­
răspunderii în muncă a cadre­ nicind noi relaţii de producţie. sa mai mult oamenii muncii le pe se produc în fiecare ra­ discutat astăzi corespunde eta­ nat şi şi-a însuşit în unani­ tare Marii Adunări Naţiona­ Comunist Român, ca pre­
lor de partid şi de stat _ m în efortul de ridicare a cali­ mură, în tehnicitatea sa, în pei actuale şi Directivelor Con­ mitate proiectul de lege pri­ le.
togte sectoarele de activitate. Este necesar să ţinem seama de ficării. Cointeresarea este deter­ importanţa ei socială. In a- gresului al X-Iea şi Conferin­ vind modificarea Constituţi­ şedinte al Republicii Socialis­
Măsurile organizatorice luate aceasta şi să adoptăm noţiuni minată de faptul că se poate ccst spirit am procedat şi în ţei Naţionale ale partidului. Totodată, Consiliul de Stat, te România.
zor trebui să fie urmate ^e in- noi care, în măsura posibilului, ajunge, în diferite ramuri, la prezent la stabilirea clasifică­ Desigur, nu trebuie să scă­
ilegerea, de către fiecare ac- să oglindească schimbările pro­ o diferenţiere destul de însem­ rilor şi corelărilor din proiect. păm niciodată din vedere că
h'ist de partid şi de stat, * duse. Noua lege a retribuţiei nată între salariile mici şi ce­ Am avut în vedere să aducem, ridicarea continuă a bunăstării • /
le mari. O diferenţiere mai
trebuie să oglindească schimbă­
de pildă, o anumită corectură
faptului că în funcţia sau in mare nu cred că este indicată. în industria textilă, ţinînd materiale şi spirituale depinde Astăzi în jurul orei 11,15 posturile Adunări Naţionale şedinţa solemnă
funcţiile încredinţate are ^ dato­ rile revoluţionare petrecute în Trebuie să avem grijă să nu seama de importanţa ei şi de de felul în care se realizează, noastre de radio şi televiziune vor
ria să acţioneze cu toata fer­ ţara noastră, să reflecte calita­ producem o nouă discrepanţă faptul că acolo lucrează în ma­ prevederile programului dc consacrată alegerii Preşedintelui Re­
tea nouă a oamenilor muncii,
mitatea, cu un înalt ^spirit- de aceea de proprietari şi, în ace­ între veniturile mici şi cele joritate femei — peste 80 Ia dezvoltare economico-socială a transmite direct de la Palatul Marii publicii Socialiste România.
răspundere, pentru înfăptuirea laşi timp, de producători ai tu­ mari. Trebuie să pornim dc Ia sută. Am dorit să subliniem ţării, de creşterea rapidă a'
neabătută a liniei generale a turor bunurilor materiale. In­ necesitatea de a păstra rapor­ preocuparea de a acorda femei­ forţelor de producţie, a pro­
partidului, pentru realizarea troducerea noţiunii dc retribui­ tul echitabil în condiţiunile de lor o mai mare atenţie şi din ducţiei materiale, în toate sec­
sarcinilor încredinţate de partid. astăzi, să nu-1 depăşim din nou acest punct dc vedere. toarele de activitate. Rezulta­
Pornind de la toate ^ acestea, re a muncii are o mare impor­ prin creşterea mai intensă a ve­ In acelaşi timp, toate cate­ tele pe care le-am obţinut pî-
tanţă principială şi practică. Ea
fără nici o îndoiala ca rezul­ va trebui să ajute la eliminarea niturilor mari. Diferenţierea goriile au primit aceeaşi majo­ na acum au permis să preve­
tatul va trebui să fie creşterea unor mentalităţi învechite _pri- nu se poate face prin menţine­ rare la limita de jos, în me­ dem pentru acest cincinal o Au îndeplinit planul trimestrial
şi mai puternică a rolului po­ vind poziţia faţă dc proprieta­ rea la un nivel scăzut a veni­ die peste ceea ce era planifi­ creştere mai mare a retribuţiei
litic conducător al partidului in tea obştească, faţă_ dc mijloacele, turilor mici şi creşterea mai cat de 180-200 lei. Deci, ^ s-a dccît am avut în vedere la e-
toate domeniile de activitate. rapidă a celor dc sus — aceas­ laborarea planului, şi aceasta
de producţie, derivate din ve­ obţinut o ridicare generală a în condiţiunile menţinerii creş­
' După cum ştiţi, noi am nor- chile relaţii de producţie, din ta ar duce la dezechilibrul ra­ bazei, la toate categoriile. Es­
nit întotdeauna de la raptul ca vechiul sistem de relaţii dintre portului pe care l-am stabilit. te necesar să se renunţe la pro­ terii preţurilor la produsele de E.M. Vulcan K F . E . T . D e v a
consum în limitele stabilite prin
formele organizatorice nu sint patroni şi oamenii muncii, din­ Trebuie avut însă în vedere că punerea de trecere a unei ra­ plan. Veniturile oamenilor mun­
stabilite o dată pentru^ totdea­ tre capitalişti şi muncitori. Ea legea prevede posibilitatea a- muri sau alta la categorii su­ cii vor fi cu aproape 2 pro­ Minerii dc la Vulcan au extras peste preve­ Forestierii hunedoreni raportează realizarea
una, că ele trebuie sa cores­ va trebui să contribuie la ^dez­ ' cordului în toate sectoarele de perioare şi să. se adopte pro­ cente mai mari decît am avut derile de plan, de Ia începutul anului, 18 000 cu 6 zile mai devreme a planului trimestrial.
pundă sarcinilor ' şi etapelor in voltarea atitudinii noi faţă de activitate, inclusiv a acordului iectul aşa cum este prezentat. în vedere iniţial, desigur, cu tone de cărbune, fapt ce le-a permis realiza­ Pină la finele perioadei, prevederile la produc­
care desfăşurăm activitatea de proprietatea obştească, faţă de global. Aceasta permite, ca, pe S-au făcut şi alte propuneri condiţia înfăptuirii în întregi­ rea înainte de termen a sarcinilor aferente pri­ ţia globală şi marfă vor fi depăşite cu cîte 3
organizare şi conducere a par­ muncă. Fiind stăpîni ai mijloa­ baza realizării producţiei fizi­ şi:.sugestii de care.,.cred că- va rile a sarcinilor pe anii 1973 şi mului trimestru. Totodată, ei şi-au realizat in­ milioane lei. Se scontează obţinerea în plus a
tidului şi statului. De aceea, celor de producţie, producătorii ce, veniturile să crească neli­ trebui să se ţină seama. Mi se 1975. tegral angajamentul anual asumat. Sînt succe­ următoarelor cantităţi dc produse sortimentale:
mitat, " ca rezultat al creşterii
trebuie să înţelegem că îmbu­ bunurilor materiale, ^oamenii producţiei. Sînt şi . astăzi mun­ pare . justă observaţia ^că _ s-a Ţinînd seama de spiritul şi se de prestigiu datorate hărniciei şi responsabi­ 4 000 mc buşteni fag. 2 500 mc lobde indus­
nătăţirea formelor de organiza­ muncii trebuie să ţină seama, citori care cîştigă de două. ori creat o pitea mare fărâmiţare orientarea proiectului de lege, lităţii cu care acţionează permanent acest co­ triale, 1 000 mc lemn celuloză, 700 mc cheres­
lectiv.
re, a structurii organizatorice de faptul că asigurarea venitu­ a specialităţilor şi meseriilor. De­ putem spune, fără nici o exa­ tea şi altele.
şi a metodelor. de muncă este rilor lor directe depinde .dc a- mai mult decît alţii din aceeaşi altfel, această problemă am gerare, că el reprezintă şi pe In cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Eli­ De remarcat este şi faptul că la export în­
o necesitate şi o sarcină per­ sigurarca mijloacelor financiare categorie. Posibilitatea cointere­ discutat-o la plenara Comite­ plan internaţional o afirmare berării patriei, colectivul exploatării şi-a ma­ treprinderea şi-a realizat sarcinile primelor trei
manentă. întotdeauna să pornim şi materiale necesare dezvoltării sării, ■ pc baza obţinerii unei tului Central din 1973 cînd am puternică a principiilor eticii jorat angajamentul cu încă 9 000 tone dc căr­ luni ale anului încă din 20 martie, urmînd
de la imperativul de a asigura continue a forţelor de produc­ producţii suplimentare, există analizat problemele învăţămîn- şi echităţii socialiste. Sîntem bune. Realizări meritorii au dat toate sectoa­ să obţină depăşiri de circa 120 000 Ici valu­
unirea în cît mai bune condi- ţie, a întregii societăţi. Trebuie în toate ramurile de activita­ tului. S-a 'dat sarcină Ministe­ printre puţinele ţări din lume rele de producţie, în fruntea întrecerii situîn- tă pînă la sfirşitul acestei luni.
ţiuni a eforturilor partidului şi înţeles că această problemă te, inclusiv în agricultură. rului ‘ Tnvăţămîntului, ministe­ care adoptă o asemenea le­ du-se brigăzile conduse dc minerii Ion Calotă, S-au evidenţiat în mod deosebit în activi­
statului nostru, ale maselor este problema centrală a fiecă­ Din toamnă, a fost introdus şi relor, • de a’ trece la reducerea ge, ce aşează pe baze noi, Florea Petrişor, Mihai Dudescu, Dumitru Mi- tate colectivele de forestieri de la S.E.L. Do-
populare, ale întregului- popor rui colectiv, a fiecărei între­ în sectorul minier un sistem serioasă a fărâmiţării specia­ lea, Gheorghe Iordan şi alţii. bra, U.F.E.T. Petroşani, U.F.E.T. Orăştie şi Fa­
în înfăptuirea politicii partidu­ prinderi, a fiecărui om al mun­ simplu care leagă cîştigul de lităţilor, de a realiza o mai 1 ________________:______ 1 brica dc cherestea Vaţa.
lui de dezvoltare multilaterala cii, a fiecărui cetăţean al patri­ tona de cărbune livrată. Aces­ mare concentrare a lor, astfel (Continuat» In pag. a ll-a)
ta este, realmente, un stimu­
a ţarii. - . ei noastre.
In ce priveşte modificarea O alta caracteristică princi­
Constituţiei, aşa după cum s-a pală a legii este afirmarea cu
arătat, aceasta a apărut nece­ putere a principiilor socialiste CONSULTAŢII tăţenit o tradiţie : orga­ nicipiul Hunedoara s-a în acţiunile de gospodări­ locomotive Diesel hidrau­ gojan, ajutor mecanic la
sară ca urmare a. experienţei şi de, retribuire după calitatea şi ŞTIINŢIFICE nizarea jUnor acţiuni cul- declanşat concursul „Or­ re şi înfrumuseţare a lo­ lice, pentru tractarea tre­ remiza Petroşani, fochiş-
har­
mai
Celor
calităţilor.
de
şi
distrac­
cheş,
practicilor de pină acum. In cantitatea muncii,, înscrierea, tural-ediicative fruntaşii în ganizaţiile U.T.C. — frun­ nici cetăţeni — 55 la nu­ nurilor precum călători cu şi tii Samoilă Petre depoul
3
taşe
în
marfă,
multi­
pregătirea
şi
tive
pentru
Simcria,
Drago-
şi
Agricultorii din Sar-
acest fel, se dă o formă legala de la început, în lege, a fap- mizegetusa i-au avut producţie, pe secţii. La laterală pentru muncă şi măr — li s-a înmtnat in­ locomotive 040 D 45 H tă, remiza Petroşani.
unor realităţi impuse de viaţa, tului că nimeni nu poate rea- in mijlocul lor pe recenta seară a fruntaşi­ viaţă a , elevilor". Criteri­ signa dc „Fruntaşi in 025, pentru trenurile ce
înfrumu­
gospodărirea
şi
din
organizat
îngustă
s.-a
pe
la
.linia
circulă
unor practici care^ şi-au dovedit liza venituri prin exploatarea inginerii din Gcoagiu. lor, ce „Slderurgistul" din ile de întrecere sînt politi­ seţarea comunei". Printre Alba Iulia — ZIatna, toa­ VREMEA
domeniul
pregătirii
clubul
Victor Glava, Ioan Sa-
se
utilitatea şi necesitatea, asigu- muncii ‘altora, că singura ^sursă 5 moilescu şi Nicolae We- "E localitate,, şi-au dat întîl- ce a elevilor, activităţii aceştia Petru află Mtlidon te de fabricaţie româ­ Pentru 24 ore
Dineş,
Botici,
Ni­
de
rînd mai buna funcţionare, la de venit este munca utilă _ şi za, care le-au Vorbit de- riire fruntaşii şi eviden­ la. social-profcsionale, vieţii colae Corolu, Calei Otmar nească. Vreme uşor instabili, cu
patriotică,
muncă
ţiaţii
în
de
producţie' 1
noros.
Cu
nivel central, şi la toate nive­ necesară societăţii socialiste. spre lucrările de întreţi­ C.T.C. — laboratoare, îm­ interne dc organizaţie, şi alţii. In acest an, lo­ „SIGURANŢĂ cerul temporar vor cădea
izolat,
totul
lurile, a organismului nostru Pornind de aici, fiecare este, nere primăvara a păşu­ preună cu familiile lor. controlului obştesc, acti­ cuitorii să comunei şi-au Şl MĂIESTRIE" precipitaţii sub formă de
nilor, despre modalităţile •
realizeze
lu­
propus
sportive,
cu-
de stat. retribuit în raport cu cantita­ de obţinere a producţiei Programul serii a brigăzii vităţii dc pregătire a turistice crări priu muncă volun- In sala clubului „16 averse de ploaie. Vîntul
tinere­
şi
jirlns
texte
ale
va sufla moderat din sud.
Plenara a- hotărit, de aseme­ tea şi calitatea muncii depuse, sporite de lapte şl despic - "artistice de agitaţie, me­ tului pentru apărarea tar-patriotică în valoare Februarie", din Timişoa­ Temperatura va fi cu­
plantarea pomilor fructi­
de 1,9 milioane lei. Ac­
lodii
populară
de
muzică
nea, o scrie de măsuri pentru cu contribuţia directă la dez­ feri în timpul primăverii. ~ şi uşoară, momente vese­ patriei. ţiunile propuse se află în ra, s-a desfăşurat faza prinsă noaptea, între mi­
'■
fe­
mai buna repartizare a forţe-. voltarea forţelor dc producţie, La UniTCa, inginerul Ili- liei dans. Seara fruntaşi­ plină desfăşurare. pe regionala de căi „Sigu­ nus 1 şi 4 grade, iar ziua
între 1* şl 23 grade. Cea­
a
concursului
rate
sie. Pascu’, "de la Staţiu­
lor partidului in dilcrite sec­ la înflorirea societăţii socialiste. nea experimentală Geoa- lor s-a bucurat de suc­ FRUNTAŞI IN PENTRU ranţă şi măiestrie". Au tă locală dimineaţa.
GOSPODĂRIREA Şl
toare de activitate. In ce pri­ Este dc la sine înţeles că ^fon­ eiu, a vorbit cetăţenilor ces. ÎNFRUMUSEŢAREA ÎMBUNĂTĂŢIREA participat 45 dc concu­
.'despre
veşte funcţia dc j>rim-ministru, dul dc retribuire este nemijlocit ’ 'fiilor de pomi. îngrijirea planta- ELEVII IN ÎNTRECERE TRANSPORTULUI PE renţi — mecanici, ajutori Pentru următoarele
din
mecanici,
fochişti
după cum s-a aratat astazi di legat dc producţia generală," dc COMUNEI CALEA FERATĂ toate depourile regiona­ două zile
mincaţa, schimbarea a fost de- bunurile materiale pc care lc SEARA FRUNTAŞILOR Din iniţiativa Comitetu­ Comuna Crişcior a o- De la începutul anului, lei. Printre cei calificaţi, Vreme instabilă, cu ce­
Ia
fa­
vor
participa
terminată de aprobarea cererii La Combinatul siderur­ lui judeţean Hunedoara cupat un loc de frunte depoul C.F.It. din Sinic- care pe ţară a concursului, rul temporar noros. Vor
al TJ.T.C., în şcolile ge­
za
producem, de produsul social, nerale şi liceele din mu­ pe judeţ, în anul trecut, ria a fost dotat cu 3 cădea averse locale de
tovarăşului Maurer de a^fi de venitul naţional, dc raportul gic Hunedoara, s-a înce- ' se numără şi Eugen Ro- ploaie.
pensionat, ca urmare a stării
sănătăţii sale şi a vîrstci ma­ dintre fondul dc consum şi fon­
ţi