Page 94 - Drumul_socialismului_1974_03

regîSait a
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 974 © JOI 28 MARTIE 1974
253858
r
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI ştiinţifice ale
Manifestări

Academie!
Aeademia Republicii Socia­
NICOLAE CE acest an, anunţat largă participarea
Sn
liste
organizează,
România
sultă
de
o
ca­
manifestări
cu
ştiinţifica
la
racter
internaţional
care
şi-au
reputaţi
oameni
din diferite ţări. de ştiinţă
La
Con­
stanţa, «ie pildă, va avea loc
în luna august, cel de-al
Sa Plenara C.C. al P.C.R. din 2 5 - 2 6 martie a.c. VlII-lea găzdui lucrările celei
internaţio­
„Congres
nal de biom®trie“, iar Braşo­
va
vul
de-a V-a „Conferinţe de teo­
ria probabilităţilor". Din a-
{Urmare din pag. I) gal, ci proporţional cu activi­ ţării de sub dominaţia fascistă, 28 de ani. Acum, cînd trebuie genda manifestărilor, mai
de
asemenea,
tatea fiecăruia, evitînd, desigur, de la momentul cînd poporul să numim un prim-secretar ca­ consemnăm, colocvii pe pro­
multe
mai
principiale, întregul sistem de creşterea exagerată a diferenţi­ român a început să-şi ia soarta . re are 35-40 de ani spunem că bleme de geografie cum
retribuţie a muncii, atît în in­ erii. Pornind de aici, fiecare în propriile mîini, să treacă la e prea tînăr ! Dar de ce oare ? sînt : cel colocviul româno-cn-
glez,
româno-american,
dustrie, cît şi în agricultură. trebuie să înţeleagă faptul că transformări democratice, revo­ Trebuie să aşteptăm să depă­ precum şl coloeviul româno-
Fără îndoială că dezvoltarea are răspunderea şi datoria să luţionare şi apoi la făurirea so­ şească 50 de ani ca să fie italian cu tema „Genovezil
Neagră
viitoare economico-socială, creş­ acţioneze cu toată fermitatea cialismului în România. prim-secretar ? Am dat un e- în Marea XIV". Tot în în secolele
şi
XIII
acest
terea forţelor de producţie, în­ pentru înfăptuirea sarcinilor Aşa cum s-a arătat în plena­ xcmplti, dar acest lucru este an urmează a avea loc şi a
florirea întregii noastre socie­ trasate de Congres, de Confe­ ră, legat de această aniversare valabil şi în alte domenii. XVII-a Consfătuire ^-anuală a
internaţional
tăţi vor duce la sporirea con­ rinţa Naţională, de plenarele sînt multe momente — printre Este necesar, de asemenea, să Colectivului ltmnologic al pen­
tru studiul
Du­
tinuă a veniturilor. în acest Comitetului Central. Numai a- care cele privind crearea sin­ fim mai consecvenţi în apli­ Centrul Devei In amurgul unei zile de primăvară. Foto : N. STOICAN nării.
cadru există — repet — posi­ şa vom putea asigura înfăptui­ dicatelor, activitatea ilegală a carea principiilor pe care le-am
bilitatea ca o ramură sau alta, rea programului de făurire a partidului, constituirea în 1944, adoptat privind schimbarea pe­
într-o anumită etapă a dezvol­ societăţii socialiste multilateral deci acum 30 de ani, a Frontu­ riodică a unor tovarăşi dintr-un
tării noastre, să treacă pe un dezvoltate, vom crea condiţii lui Unic Muncitoresc la i Mai sector în altul de muncă. De­
loc superior, iar alta să rămî- pentru făurirea comunismului •— care vor trebui să-şi ocupe sigur, nu prea des, dar nici
nă mai în urmă. Aşa se în- în România ! locul corespunzător şi să fie prea rar. Trebuie să înţelegem
tîmplă în întreaga lume. sărbătorite aşa cum se cuvine. că legile naturii acţionează cî-
In ceea ce priveşte Legea sis­ teodată mai ferm pccît legile^
Este necesar să înţelegem că tematizării, aceasta vine să dea, Constituirea Frontului Unic făcute de om ; ele nu ţin sea­
în toate domeniile se impune cu întîrziere destul de mare — Muncitoresc a jucat un rol ho- ma de dorinţele de a trece în­
aplicarea principiilor retribuţiei trebuie să spun aceasta şi auto­ tărîtor în unirea tuturor forţe­ tr-o categorie sau alta. Din
după muncă, după cantitatea şi' critic — putere de lege hotă- lor democratice, în creşterea păcate, nu se pot modifica a-
calitatea muncii. De aceea, a- rîrilor Congresului şi Conferin­ autorităţii partidului nostru în ceste legi, de aceea trebuie să
pare necesar ca acest principiu ţei Naţionale. De fapt, ea va alianţă cu partidul socialist, a ducem o politică de cadre co­
să fie aplicat şi în domeniul în- da putere de lege hotărîrilor autorităţii clasei muncitoare. Pe respunzătoare, în toate dome­ Trimişii noştri la E. i. Paroşeni şi S.I.L. Simeria relatează:
văţămîntului. Se propune un Conferinţei Naţionale din 1967, această bază partidul a putut niile de activitate, ţinînd sea­
număr destul de marc de ni­ pentru că încă atunci am colabora cu celelalte forţe pa­ ma de dezvoltarea viitoare, de
veluri între ramuri. Acest lucru stabilit principiile şi sarcinile triotice, inclusiv cu armata, cu cerinţa asigurării forţelor ne­
este just. Oare între inginerul- legii şi măsurile de sistematiza­ palatul, în realizarea obiective­ cesare mersului înainte al so­
economist şi inginerul electro­ re. Au trecut 7 ani — am pier­ lor de importanţă naţională. cietăţii noastre. In această pri­ Se atinge producţia Utilaje noi,
nist din aceeaşi întreprindere nu dut mult timp în care puteam Toate aceste momente trebuie vinţă, cred că va trebui să tra­
există deosebire ? Există — şi face o serie de lucruri cu rezul­ să-şi găsească reflectarea cores­ gem anumite învăţăminte, să a-
proiectul de lege, întregul sis­ tate bune. De aceea, este nece­ punzătoare şi să se bucure de ducem corecturi în activitatea zilnică planificată.
tem de retribuţie oglindesc a- sar să acţionăm acum cu toată atenţia cuvenită, ţinîndu-se sea­ noastră. lipsuri vechi
ceastă deosebire. Intre profeso­ ma .de rolul şi importanţa pe □00
rul de economie politică ,şi cel fermitatea pentru înfăptuirea care le-au avut. Sînt de acord Legat de activitatea de partid,
de electronică nu există deose­ prevederilor Legii privind siste­ că nu trebuie să ne oprim la trebuie să întărim controlul, Importantă este acum în brînzcturi diverse a 20-
organizarea muncii, să ne pre­
matizarea oraşelor şi satelor pa­
bire ? Sînt deosebiri între efor­ triei noastre. Este necesar să ocupăm permanent de creş­ © Pînă în ziua de 26 24 000 litri de lapte. Există
turile pe care le impun diferite punem cu hotărîre capăt anar­ 23 August, pentru că aceasta terea rolului conducător al martie, inclusiv, minusurile însă o întrebare : sînt capa­
"specialităţi. A aşeza retribuţia hiei în aşezarea localităţilor, în constituie doar un moment, ci partidului în fiecare domeniu au sporit la lapte şi produ” bile aceste transformări să
în raport cu aceste eforturi nu construcţiile sociale — şi indus­ să reflectăm măsurile luate de de activitate, de îndeplinirea de recuperarea S se lactate în echivalent la redreseze producţia întreprin­
înseamnă a subaprecia un do­ triale şi agricole. Să punem ca­ partid pentru reorganizarea sa către fiecare membru de 5 604 hl, şi la produse derii ?
meniu sau altul, Dacă am ju­ păt risipei pămîntului care, aşa legală, pentru reorganizarea sin­ partid a sarcinilor şi răspun­ proaspete la 2 994 hl. Răspunsul l-am aflat tot
deca astfel, ar însemna că sub­ dicatului, a tineretului, femeilor, derilor cc-i revin. stea de întoarcere sau te miri de Ia membri ai comitetului
apreciem un şir de ramuri ca cum am mai menţionat, nu o a tuturor organizaţiilor care, © La sectorul II mai e- ce. Promisiuni am avut dar
electronica, mecanica şi al­ dată, constituie bunul naţitmal în condiţiunile războiului, ale Am dezbătut astăzi multe xistă încă incertitudini cu ele am rămas. Comitetul oamenilor mun­ oamenilor muncii. •
tele şi apreciem numai pe mi­ al întregului popor, indiferent luptei pentru transformarea de­ probleme legate de perfecţio­ @ Micile defecţiuni la u- Se mai ridică la ora actu­ cii de la I.I.L. Simeria s-a Ing. Corneliu Stîrccscu :
neri, pentru că ei au, astăzi, re­ de' proprietate, şi trebuie tratat mocratică a ţării, au asigurat narea muncii noastre. De a- tilaje au ca urmare pierderi ală, şi acest lucru a persistat întrunit, în ziua de luni, în- „Desigur, după intrarea în
tribuţia 'cea mai mare. Deci, ca* atare. Este necesar să' trecem triumful deplin al obiectivelor ceea, doresc să menţionez ne­ însemnate de cărbune în tot cursul lunii martie, tr-o şedinţă de lucru, anali- funcţiune a acestor capacităţi
acest raţionament nu stă în pi­ cu hotărîre la restrîngerea ora­ partidului, au creat condiţiile cesitatea creării în continuare a © Conducerea exploatării problema aprovizionării cu zînd, între altele, două pro­ o parte din minusurile acu­
cioare. Trebuie să avem în ve­ şelor, să interzicem orice con­ pentru dezvoltarea viitoare a cadrului organizatoric cores­ să insiste mai mult pe pro­ materiale a locurilor de mun­ bleme deosebit de importan­ mulate la producţia sortimen­
dere că şi în învăţămînt există strucţie în afara zonelor ce întregii societăţi, pentru înfăp­ punzător participării maselor blemele de aprovizionare şi că. Sînt unele brigăzi bune, te pentru unitate : capacită­ tală vor fi recuperate !“.
deosebiri între eforturile ce se vor fi delimitate şi, treptat, să tuirea transformărilor care. au populare; la conducerea socie­ transport cum este cea din care face ţile de producţie şi eficienţa Ing. Marin Popa, F.P.L. Pe­
tăţii, dezvoltării democraţiei de
cer într-un domeniu şi altul. asigurăm demolarea locuinţelor avut loc în ţara noastră. parte minerul şef de schimb troşani : „Trebuie să fim spri­
-
aflate dincolo de perimetrele partid, a democraţiei socialiste economică a întregii activi­
Eu nu sînt împotriva sportului, stabilite. Avem în vedere să se Oamenii muncii, întregul popor în general. Pornim de la fap­ Toma Şurubaru, care numai tăţi. Opiniile exprimate cu jiniţi urgent cu oameni pen­
peste
recuperat
Marţi
s-au
de exemplu, dar este echitabil realizeze acest proces într-o pe­ trebuie să pornească cu hotărîre tul că problemele complexe ce 100 tone de cărbune, lucru ce în martie a realizat peste pre­ acest prilej de vorbitori nc-au tru terminarea lucrărilor de
ca profesorul de sport să fie la fapte, pentru a întîmpîna .a- se pun în conducefea societăţii a permis ca minusul pe ex­ vederi 500 tone cărbune. Or­ permis notarea unor acţiuni construcţii la secţia brînze-
retribuit ca şi profesorul de rioadă de 15-20 ani. Ceea ce ceastă măreaţă sărbătoare naţio­ nu se pot soluţiona decît în ploatare faţă de sarcinile pla­ ganizarea mai bună a locului interesante, în special la spo­ turi. De asemenea, avem ne­
fizică ? Este o apropiere de nu­ se impune în momentul, de fa­ nală cu succese cît mai mari strînsă legătură cu întregul nificate pe primul trimestru de muncă, aprovizionarea rit­ rirea capacităţilor de produc- cazuri şi cu capacitatea omo-
me între educaţie fizică şi şti­ ţă este delimitarea perimetrelor în toate domeniile de .activitate. partid, cu participarea activă să scadă sub 2 000 de tone. mică cu cele necesare a stat gcnizatorului şi asigurarea
inţa fizică, dar între conţinutul şi interzicerea construcţiilbr în Putem vorbi, desigur, mult des­ a întregului partid, a întregu­ Este un fapt îmbucurător da­ în atenţia tuturor minerilor îie ' . combustibilului. La noi s-a
lor este o mare deosebire. Con­ afara acestor ^perimetre. Trebuie pre însemnătatea acestui eveni­ lui nostru popor. Aceasta con­ că ne gîndim că în zilele care din brigadă. Nu acelaşi lucru Prin amenajările ce se fac întîmplat chiar să stagneze
sider că trebuie să aplicăm şi în să părăsim concepţiile unor ar­ ment. Pînă la urmă, ceea ce stituie o latură esenţială au mai rămas pînă la finele se întîmplă însă în schimbul Ia centrul din Haţeg, capa­ producţia din lipsă de com­
hitecţi şi constructori, ale u-
învăţămînt, consecvent şi raţio­ este hotărîtor este ca această a muncii noastre, o cerinţă a trimestrului, în faţa colective­ condus de Mihai Acosmulesi. citatea de prelucrare a lap­ bustibil !".
nal, principiul retribuţiei după nor tovarăşi ce lucrează în do­ sărbătoare să o întîmpinăm cu făuririi societăţii socialiste mul­ lor de muncă de la cele două Deşi abatajul unde lucrează telui va creşte de la 2 500 li­
şi
meniul
sistematizării
care
cantitatea şi calitatea muncii, înfăptuirea în bune condiţiuni tilateral dezvoltate, a creării sectoare de producţie stau este atacat numai de o lună, tri la 7 000 litri pe zi, cu a- După cum reiese, realiza­
după importanţa pe care o are sînt menite să ducă la risipă de condiţiilor pentru trecerea spre sarcini deosebite,____ După cum aici s-au adunat toate nere­ sigurarea condiţiilor de abur, rea planului este pusă încă
în economia noastră, în dezvol- teren. Ţări dezvoltate, cu su­ a sarcinilor planului, pe acest comunism. aprecia minerul şef ele schimb gulile posibile, o mare parte frig ctc. La centrul din Orăş- sub semnul întrebării. Deşi
taCrca societăţii o ramură sau prafeţe de pămînt pe cap de an. Aceasta va crea condiţii Trebuie, totodată, să ne ocu­ Vasile Anastasiu, la sectorul din vină revenind conducerii tie au fost înlocuite cazanelc eforturi se fac şi intenţii bu­
locuitor de cîteva oij mai mari
alja. Diferenţierea aceasta este ca ale -României, construiesc pentru aplicarea, începînd cu păm mai mult de activitatea I sînt condiţii ca sarcinile de sectorului I care întîrzie lua­ de 400 litri cu 9 cazane de ne există, mai trebuie cîte ce­
necesară şi trebuie s-o realizăm ! într-un regim de densitate foar­ vara acestui an, a măsurilor de ideologică şi educativă. Avem plan pe primul trimestru să rea unor măsuri pentru eli­ 800 litri fiecare. A fost în­ va peste tot locul. In ce pri­
Ea se face însă nu prin redu­ te mare. Trebuie să înţelegem ridicare a nivelului de trai al în acest sens o hotărîre spe­ fie chiar depăşite. Există în­ minarea lipsurilor. locuit şi cazanul de apă caldă veşte problema eficienţei, se
cerea veniturilor vreunei cate- cu toţii, în mod corespunzător, întregului nostru popor. Avem cială a Plenarei din 1971, a- să cîteva condiţii asupra căro­ Sectorul II ridică, în conti­ cu un cazan de abur care
. gorii de profesori, ci printr-o această problemă ! Ea se pune toate condiţiunile pentru aceas­ vem hotărîrile Conferinţei Na­ ra mai mulţi interlocutori nuare, probleme de zăcămînt. asigură o prelucrare mai ra­ constată că nu există o evi­
creştere ceva mai. mică a veni­ în oraşe şi se pune, de aseme­ ta. In acest spirit trebuie să ţionale. Am obţinut unele re­ au insistat să le aducă Abatajul- 6 224 continuă să pidă a laptelui. In spaţiul e- denţă a consumului de com­
turilor la unele specialităţi pen­ nea, la sate. acţionăm, astfel să desfăşurăm zultate, dar trebuie spus că în discuţie. Iată ce spunea în înainteze printr-o zonă de ste­ xistent s-a amenajat o secţie bustibil, contabilii mai fac
tru a se realiza o diferenţiere întreaga noastră activitate ! mai avem încă mult de făcut acest sens minerul şef de bri­ ril. Şi alte abataje ridică pro­ de fabricare a brînzcturilor plăţi pentru lucrări neter­
— practic de 5 la sută — în In proiectul de lege s-au Am discutat în plenară pro­ pentru a realiza programul gadă, Ioan Demeter : bleme specifice. O pompă de
făcut o serie de propuneri pri­ blemele legate de compoziţia la „26“ a stat cîteva ore, un fermentate, după terminarea minate, calitatea unor produ­
vederea respectării principiului vind atribuirea loturilor pentru ideologic şi educativ al parti­ — Aşteptăm de mai multe lucrărilor atingîndu-se o ca­ se lasă de dorit etc. Toate a-
general. Aceasta este necesar cu locuinţa personală. Nu doresc partidului şi de politica de pro­ dului nostru. Aşa cum am săptămîni ca să ni se facă în lanţ la „25“ a trebuit înlocu­
atît mai mult cu cît noi mer­ să facem acum calcule, pentru movare a cadrelor. Avem, du­ menţionat mai înainte, proble­ abataj planarea craterului în it şi, aşa, în primul schimb al pacitate de prelucrare de cir­ cestea sînt pierderi ce se răs-
gem spre o mai strînsă conto­ a vedea cîte oi pot încăpea în pă cum se vede, un partid pu­ ma dezvoltării societăţii noas­ zilele de repaus. Dar lucrăm zilei de marţi s-au pierdut ca 15 000 litri de lapte pe zi. frîng direct asupra îndepli­
numără
care
ternic,
peste
pire a ştiinţei , cu. învăţămîntul, suprafeţele de teren atribuite. 2 300 000 de membri, cu o com­ tre este strîns legată de creş­ tot aşa în continuare. Şi în ce cîteva zeci de tone de cărbune. Schimbări asemănătoare există nirii sarcinilor. Poate ar fi
a producţiei cu învăţămîntul. Dar dacă se vor lua mă- terea conştiinţei maselor largi priveşte întreţinerea utilajelor Una din problemele cheie şi la F.P.L. Petroşani. De necesar ca factorii răspunză­
Noi cerem cadrelor din facul­ suri sa se construiască poziţie bună. Aproape 48 la populare, de ridicarea nivelu­ putem face mai mult. Am ce­ ale activităţii prezente şi vii­ ieri, s-a trecut aici la mun­ tori să se afle mai mult pe
tăţile tehnice să participe mai în sat casc* cu două ni- ? l sută din membrii partidului lui ideologic şi politic al co­ rut să se asigure o magazie cu toare ale E.M. Paroşeni este ca pe trei schimburi. Aceas­
-
mult la activitatea de produc­ vele, va rămîne de două ori sînt muncitori şi peste 22 k muniştilor, de dezvoltarea con­ piese în subteran în apropie­ şi cea a modului de asigurare tă măsură, cît şi montarea teren, acolo unde există gre­
ţie ; le punem sarcini mai mari, mai mult teren. Ar fi bine să sută ţărani — ceea ce arată ştiinţei socialiste a tuturor ce­ rea fronturilor. Am cîştiga a liniei de front active. Des­ utăţi, pentru a hotărî opera­
le cerem eforturi mai mari. existe atitea oi cite vor incapea că circa 70 la sută din efec­ tăţenilor, a tineretului în spe­ mult timp pe care îl pierdem pre acest aspect în materialul de noi utilaje vor conduce tiv măsurile corespunzătoare.
Nu înseamnă aceasta, desigur, în perimetrele prevăzute. Deo­ tivul partidului îl reprezintă cial. întregul popor trebuie să în prezent cu drumurile pînă de mîine. la obţinerea a 9 tone de în­
că am subaprecia ştiinţele so­ camdată, nu de suprafeţe ducem oamenii muncii care lucrează acţioneze în moa conştient — afară şi înapoi după un ax, CORNEL DUMITRU gheţată pe zi şi prelucrarea MARIN NEGOITA
tot mai conştient — pentru în­
nemijlocit în sfera producţiei,
ciale, că am subaprecia, de pil­ lipsă, ci de oi. Nu vor încă­ muncitorii şi ţăranii. Aceasta deplinirea programului de trans­
dă, rolul materialismului dialec­ pea oile ? Vom găsi teren pen­ oglindeşte preocuparea perma­ formare revoluţionară a socie­
tic şi istoric, care constituie, tru ele! Nu se pune problema nentă a partidului, a condu­ tăţii noastre. Să fim conştienţi
pînă la urmă, baza ştiinţifică a de a nu construi pentru caza­ cerii sale de a asigura o creş­ că realizările pe care le avem,
Chemarea Conferinţei pe fără—-vast program de
dezvoltării societăţii omeneşti, rea de vară în pajişti şi păşuni. tere sănătoasă a compoziţiei victoria socialismului 'în ţara
concepţia noastră despre lume. Această problemă nu se tratea­ ţinînd seama de faptul că for­ noastră nu înseamnă cîtuşi de
Dar una este a înţelege impor­ ză în lege, pentru că obiectul
lucrie pentru agricultorii hemedorenţi
tanţa acestei concepţii, şi alta ei nu acesta este, ci sistemati­ ţa principală a producţiei ma­ puţin că de acum putem sta
este a aşeza; sistemul de retri­ zarea satelor. Trebuie să ţinem teriale o reprezintă clasa mun­ liniştiţi. Este necesar să inten­
buire pe principiile eticii şi c- seama şi de practica veche, de citoare şi ţărănimea. Este nor­ sificăm continuu activitatea în
chităţii socialiste. Aceasta re­ experienţa îndelungată pe care mal ca şi în partid, clasa mun­ toate domeniile, inclusiv în do­
prezintă tot o cerinţă — şi în­ o avem în această privinţă. Va citoare şi ţărănimea — deci meniul ideologic, să acţionăm
cu
pentru
fermitate
a
ţine
producătorii de bunuri mate­
că o cerinţă elementară — a trebui să revedem anumite pro­ riale — să ocupe locul pe ca­ neretului, a întregului nostru Stemele sie
permanent trează vigilenţa re­
materialismului dialectic şi is­ bleme concrete în lege, dar re îl au în societate. Acordăm, voluţionară a partidului, a ti­ fie puse la timp în funcţiune!
toric, a marxism-lcninismului, pornind de la aceste principii, şi vom acorda şi în viitor, a-
aplicat concret şi corect. De­ de la aceste criterii. Să lăsăm tenţia corespunzătoare compo­ iopor. Sîntcm un partid revo-
sigur, dacă o anumită speciali­ mai mult loc pentru a cultiva ziţiei muncitoreşti a partidu­ f uţionat şi trebuie să rămînem
tate este aşezată bine sau nu, cereale, plante tehnice şi fura­ lui nostru. Nu neglijăm în nici în- permanenţă un partid revo­ In Chemarea Conferinţei renului' se va însămînţa cu
aceasta trebuie să mai analizăm, je. Pămîntul nu ne gîndim să-l un fel — şi din date reiese luţionar. Partidul nostru tre­ pe ţară a cadrelor de condu­ porumb. Pe mai mult de 50 tocmirea planului de produc­ cultivat cu grîu. Am dori să
pînă cînd vom supune legea exportăm nicăieri. Ne gîndim clar adfasta — primirea în buie să deschidă întotdeauna cere din agricultură se sub­ de hectare, cu asistenţă teh­ ţie şi financiar al unităţii. vină proiectantul să dea o so­
votului Marii Adunări Naţio­ ca judeţul respectiv, cooperati­ partid a intelectualităţii din cale noului, să lupte cu ho- liniază că una din sarcinile nică din partea tovarăşului — Cooperativa agricolă din luţie corespunzătoare pentaru
nale. Dar acest principiu tre­ va respectivă să cultive pe el toate sectoarele de activitate. tărîrc împotriva vechiului, pen­ de o deosebită importanţă cu inginer Ioan Pop de la sta­ Sălciva a făcut o însemnată punerea în funcţiune a siste­
buie să-l adoptăm neapărat în cereale şi furaje pentru a putea Astăzi, intelectualitatea nouă, tru triumful principiilor socia­ care sînt confruntaţi lucră­ ţiunea experimentală, s-nlu cheltuială pentru amenajarea mului deoarece, în situaţia
lege. asigura hrana oamenilor şi a în strînsă alianţă cu muncito­ liste şi comuniste în ţara noas­ torii ogoarelor o constituie unui sistem de irigaţii. actuală, cele mai mari greu­
Adoptînd proiectul de lege, animalelor. In discutarea acestui rii, cu ţărănimea, contribuie în tră, acţionînd, totodată, pen­ extinderea şi folosirea eficientă tăţi se ridică la alimentarea'
trebuie să pornim de la nece­ proiect trebuie să pornim de la mod activ la înfăptuirea pro­ tru a contribui la afirmarea a sistemelor de irigaţii pen­ staţiei de pompare. Coopera­
torii ar dori ca investiţia fă­
sitatea de a lua toate măsurile necesitatea de a introduce ordine gramului general de dezvolta­ socialismului pe plan mondial, tru a obţine producţii cît mai Cum gîndesG şl acţionează cadre de cută să-şi dovedească eficien­
pentru întărirea disciplinei şi desăvîrşită, de a pune capăt) re a societăţii socialiste româ­ la înfăptuirea unei politici in­ mari la hectar. ţa.
ordinii în toate domeniile de risipei în gospodărirea pămîn­ neşti. ternaţionale noi, bazată pe ega­ — Ce s-a întreprins pînă conducere din agricultură
activitate, să acordăm mai mul­ tului. Avem rezultate bune în po­ litate, respect şi întrajutorare acum în acest scop la C.A.P. Aducînd în atenţia orga­
tă atenţie creşterii nivelului de Crearea noilor centre urbane litica de cadre, deşi mai sînt între toate popoarele lumii. Geoagiu? nelor agricole judeţene de­
calificare şi, totodată, ridicării ce se propun în lege, sistemati­ lipsuri pe care avem în vedere Numai în măsură în care parti­ Ne-a răspuns la întrebare făcut lucrările de reamenaja- ficienţele semnalate, aşteptăm
conştiinţei oamenilor muncii. zarea generală a comunelor, ri­ sa le lichidăm. Nu doresc a- dul nostru, toate organizaţiile inginerul şef al C.A.P., A- re, urmînd să le finalizăm Cum se recuperează investiţia? măsuri concrete şi intervenţia
Trebuie să înţelegem că, întot­ dicarea lor economică şi socia­ cum să vorbesc de calificare, ci noastre — sindicatul, tineretul, lcxandrina Ciornei. într-un timp cît mai scurt —La întrebare ne-a răs­ lor promptă pentru ca toate
deauna, în orice societate ■— şi lă vor determina transformări numai de promovarea cadrelor femeile, uniunile de creatori — — Irigaţiile constituie un posibil. In afară de aceasta, puns tovarăşul Cornel Moi- sistemele de irigaţii să fie'
cu atît mai mult în societatea fundamentale în viaţa satelor, în diferite sectoare de activita­ vor şti să rămînă permanent) capitol la care avem încă ne-am propus să irigăm di­ sin, primarul comunei Zam. grabnic puse în funcţiune, să
socialistă — stimulentul mate­ a ţărănimii, a oamenilor muncii te. Avem o situaţie bună m pe aceste poziţii, să acţioneze lipsuri. S-au cheltuit peste rect din sursa de apă, fără — Este vorba, într-adevăr, se recupereze cît mai repede,
rial nu este unicul. Este necesar din întreaga ţară. Realizarea a- conducerea multor întreprin­ în spiritul marxism-leninismu- 600 000 lei, dar timp de 6 cheltuieli suplimentare de a- de cheltuirea unei sume de posibil investiţiile făcute în'
să acordăm mai multă atenţie cestor obiective, care, fără în­ deri în care se promovează cu lui, al materialismului dialectio ani sistemul amenajat s-a fo­ menajare, 15 hectare desti­ 180 000 lei pentru amenaja­ vederea amenajării şi să se ob­
atît stimulentelor morale cît şi doială, nu se vor realiza în curaj tinerii, Dealtfel, însăşi şi istoric, în spirit revoluţio­ losit doar parţial, recuperîn- nate culturilor de sfeclă şi rea a 57 hectare în vederea ţină 'sporurile de recoltă pre­
activităţii educative de ridicare cîţiva ani, ci în cîteva cincina­ situaţia întreprinderilor respec­ nar, numai în această măsură du-se o sumă neînsemnată porumb. irigării. De cîţiva ani siste­
a conştiinţei socialiste a oame­ le, în 15-20 de ani, constituie tive, unde vîrsta medie este de avem garanţia înfăptuirii cu din valoarea investiţiei. — La C.A.P. Gurasada, care mul nu este însă folosit. A- văzute.
nilor muncii, care trebuie să o problemă esenţială a societă­ 20-22-23 de ani, impune acest succes a programului pe care — Care sînt cauzele unei e stadiul pregătirii sistemului
înţeleagă limpede că lucrează ţii noastre. De aceea, trebuie lucru. Nu în suficientă măsură îl avem şi a programului ce asemenea situaţii? de irigaţii ? cum terenul respectiv este N. TlRCOS
pentru ei, pentru a-şi făuri o să începem să acţionăm de pe însă ne preocupăm de a asi­ urmează să-l adoptăm la Con­ — Pe de o parte, au fost — Noi — ne-a declarat
viaţă mai bună, aşa cum do­ acum, în mod conştient, în gura o împrospătare continuă gresul al Xl-lea. unele greşeli de execuţie a inginerul şef al unităţii, Ioan
resc. Numai stimulentul mate­ vederea acestei dezvoltări vii­ a cadrelor superioare. Trebuie In încheiere, aş dori să-mi sistemului, iar pe de alta nu Oargă — avem cuprinsă în Preocupări penfris policalificarea
rial, de orice fel, şi oricît ar fi toare. Pe această cale se vor ri­ să spunem deschis că în anumi; exprim convingerea ■ că toţi s-a avut totdeauna în vedere sistemul vechi de irigare o
acesta, nu rezolvă problema. El dica nivelul de civilizaţie şi te domenii, numărul cadrelor membrii Comitetului Central, ca pe terenul afectat să fie suprafaţă de 48 hectare, din mecanizatorilor
trebuie împletit strîns cu stimu­ condiţiile generale de viaţă k prea în vîrstă e mare, şi a- întregul activ de partid şi de cultivate plante la care să se care 40 se plantează cu car­
lentul . moral, cu educaţia socia­ sate, iar apropierea condiţiuni- cesta nu este un lucru bun. De­ stat, toţi comuniştii vor acţio­ obţină sporurile scontate de tofi în cultură specială, iar. La S.M.A. Dobra, organizaţi a U.T.C. şi conducerea secţiei
listă. Cu toţii, de la secretarul lor de viaţă de la sate de cele sigur, e foarte bun proverbul na cu hotărîre pentru ca, în producţie. Aşa se explică de 8 sînt ocupate cu plante fu-i au în atenţie antrenarea tuturor mecanizatorilor pentru a ob­
general al partidului, de la pre­ de la oraşe este, după cjim românesc care spune ^ că ,,a- strînsă legătură cu masele ce în tarlaua „Folorît", în rajere. Aspersorul este în stare ţine carnetul de conducător rutier. De asemenea, mecaniza­
şedintele Consiliului de Stat, şi ştiţi, o cerinţă fundamentală a tunci cînd nu ai un bătrîn să-l populare, cu întregul popor, să unii ani, pe terenul amenajat de funcţionare. Udarea se torii sînt ajutaţi de a învăţa şi meseria de sudor, pentru a
pînă la ultimul om al mujicii, făuririi societăţii socialiste mul­ cumperi". Trebuie să îmbinăm asigurăm înfăptuirea progra­ pentru irigaţii s-a cultivat face direct din sursa de apă, putea interveni în cazul că sînt solicitaţi cu unele reparaţii
trebuie să înţelegem că făuri­ tilateral dezvoltate, a creării însă experienţa celor mai în mului elaborat de Congresul al grîu, plantă care se ştie că nu nefiind nevoie de amenajări pe tarlalele îndepărtate.
rea bunăstării societăţii, a po­ condiţiunilor pentru trecerea vîrstă cu elanul tineretului. X-lea, dezvoltarea mai intensă necesită cu acuitate să fie speciale.
porului, depinde de dezvolta­ spre comunism. Noi privim so­ Trebuie să facem o politică co­ şi mai rapidă a ţării noastre irigată. — Unitatea are prevăzut să
rea forţelor de producţie. Fie­ respunzătoare de cadre, spre a pe calea bunăstării şi fericirii. — Cum se acţionează pen­ facă şi amenajări noi?
cialismul şi comunismul ca o
care trebuie să acţioneze în do­ societate dezvoltată, cu un înalt nu ajunge, la un moment dat, Cu aceste gînduri doresc să tru- ieşirea din impas? — Da. Este vorba de 50
meniul său de activitate pentru a la o ruptură între generaţii, ci, închei, urînd întregului nostru >— Ne-am propus ca, în de hectare. Necazul este A început modernizarea
da cît mai mult societăţii; nu nivel de organizare, o societate dimpotrivă, la un proces nor­ partid şi întregului nostru po­ spiritul sarcinilor trasate de însă că în planul de producţie
trebuie numai să cerem de _ la menită să asigure omului con- mal de creştere a cadrelor. A- por, în frunte cu clasa munci­ secretarul general al partidu­ nu s-a prevăzut la investiţii drumului Gălan-Boşorod
' societate, aşezîndu-ne pe poziţii diţiunile cele mai bune de via­ ecasta presupune să aplicăm cu toare, succese tot mai mari în lui, să luăm măsuri hotărîte procurarea unui aspersor nou.
revendicative. Este necesar^ sa ţă. mai multă consecvenţă legile îndeplinirea sarcinilor ce ne pentru a repune grabnic în Fireşte, se impunea o co­ In cadrul acţiunii de modernizare a intrărilor Ia toate
înţelegem că bunăstarea fiecăru­ Am discutat în plenară teze­ ţării pe ycare noi le-am adoptat, stau în faţă, dorindu-vă şi funcţiune sistemul de irigaţii relare judicioasă între reali­ centrele de comună, au început lucrările la drumul Călan —
ia depinde de mijloacele mate­ le şi planul de măsuri cu pri­ dar pe care trebuie să le res­ dumneavoastră succes în în­ pe cele 147 hectare, putînd zarea sarcinilor din programul Boşorod.^ Lucrarea o execută Direcţia de drumuri şi poduri
riale pe care le avem k„un vire la sărbătorirea a 30 de ani pectăm. Chiar ieri discutam cu treaga activitate, multă sănă­ astfel să facem udări pe 90 de îmbunătăţiri funciare şi a Consiliului popular judeţean. Drumul va fi modernizat prin
aplicarea de îmbrăcăminte asfaltică uşoară.
moment dat. Aceste mijloace nu de la răsturnarea dictaturii mi- ; tovarăşii : acum 25 de ani, un tate şi fericire ! (Aplauze pu­ de hectare cultivate cu le­ investiţii, deziderat care tre­
ternice, prelungite).
le putem repartiza în mod e­ litaro-fasciste, de la eliberarea prim-secretar de judeţ avea 25- gume şi cartofi, iar restul te- buia avut în vedere la în-