Page 1 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 1
Proletari din toate Jărlle, unlfl-vă!
Înaltă stimă si recunoştinţă
PREŞEDINTELUI REPUBLICII—STRĂLUGiT
CONTINUATOR AL MARILOR ÎNAINTAŞI
Mobilizator imbold la o intensă
dăruire în întîmpinarea istoricelor
evenimente ale anului jubiliar
Telegrame adresate tovarăşului RCOLAE CEAUŞESCU
Siderurgiştii Hunedoarei — colectiv care In tisfacţie pentru alegerea Dumneavoastră în
aceste zile s-a bucura» din nou de înalta pre inalta funcţie do preşedinte al Republicii So
Cerinţe ale perfecţionării muncii ţuire a conduce rii partidului şi statului pentru cialiste România — se arată în telegrama or
rodnica activitate depusă — poartă tn inimi o ganizaţiei orăşeneşti de partid Simeria —, se
fierbinte recunoştinţă faţă de to» ce a făcu» angajează să muncească cu toată răspunderea
Partidul Comunist Român pentru progresul u- pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor tra
organizatorice de partid Ore cu conţinut bogat în fapte , riaş al metalurgiei noastre din anii construcţiei sate de partid, să Înfăptuiască întru totul pre
socialiste. In telegrama acestui prodigios colec ţioasele indicaţii date de Dumneavoastră pentru
tiv, după ce sînt exprimate sentimente de mun progresul patriei şi bunăstarea întregului popor*.
Sîmbătă după-amiază şi duminică dimineaţa, populaţia citorească stimă faţă de tovarăşul Nicolae Educatoarele, învăţătorii, profesorii şi elevii
municipiului Petroşani a întreprins mari acţiuni de gospo Ceauşescu, strălucit continuator al marilor îna din unităţile şcolare ale judeţului Hunedoara-
CE ÎNTREPRINDE BIROUL dărire şi înfrumuseţare a localităţilor municipiului. Circa intaşi, se spune: trăieso în aceste zile sentimente de o deosebită
6000 de cetăţeni, salariaţi, gospodine, elevi din localităţile
intensitate,, de profundă mîndrie patriotică fa
„Alegerea Dumneavoastră ca întîiul preşedin
Petroşani, Petrila, Lonea, Dilja, Aninoasa, Vulcan, Lupeni
şi Uricani au definitivat curăţenia în parcuri şi pe zonele te al Românie! constituie pentru noi, siderur ţă de istoricul eveniment din viaţa naţiunii noas
tre socialiste. In telegrama adresată primului
verzi, au făcut lucrări de întreţinere la bazele sportive, giştii hunedoreni, un nou şi mobilizator imbold preşedinte al Republicii Socialiste România, se
in muncă, în hotărîrea pentru a da patriei mai
curăţiri de albii de rîuri şi pîraie. S-au plantat peste 600
ORGANIZAŢIEI DE BAZA DUPĂ Vulcan, Aninoasa şi Uricani, s-a transportat pămint vegetal re şi în condiţii de eficienţă economică spori spune :
mult metal, la performanţe calitative superioa
arbori ornamentali, 50 de pomi fructiferi în localităţile
„întreaga Dumneavoastră viaţă şi activitate,
iubite
stimate
şi
tovarăşe
mult
Nicolae
pentru extinderea zonelor verzi — peste 500 mc — la Vul tă. Ceauşescu, reprezintă pentru oamenii de la ca
Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe preşedin
can şi Lupeni, s-au amenajat 3 km de drum la Dilja Mică, te al Republicii Socialiste România, de adîncul tedră un izvor nesecat de exemple vii, emoţio
s-au săpat circa 7 000 mp de peluze în Lupeni.
ADUNAREA GENERALĂ? Muncă spornică în folosul satului nostru devotament faţă de activitatea ce o nante, în educarea celor mai nobile trăsături
moral-cetăţeneşti ale tinerei generaţii, consti-
veţi desfăşura în această înaltă funcţie de stat".
„Comuniştii, toţi oamenii muncii din oraşul
Simeria, exprimîndu-şi bucuria şi deosebita sa (Continuare In pag. a 3-a)
£ Comuniştii cărora li se modul în care este întreţinut- nării generale, noi întrebăm şi Veşti bune ni se transmit din satele comunei Geoagiu.
trasează sarcini trebuie ajutaţi şi folosit materialul rulant (lo pe alţi membri de partid cum
în ducerea lor la îndeplinire comotive, vagoane). S-a insis văd rezolvarea propunerilor In două din recentele acţiuni, 200 de elevi ai liceului
agricol au plantat pe marginea drumurilor ce duc la sana
0 Fiecărui membru al bi tat, atît în informarea pre făcute şi ce r fi util să ne toriu şi în satul Foit 200 de pomi fructiferi, 250 de Duminică pe ogoare
a
roului organizaţiei de bază — zentată cît şi în dezbateri, ca prevedem în planul de acti locuitori din Homorod au curăţit 40 ha păşune, 50 de ate
o răspundere concretă 0 Con fiecare mecanic de locomotivă vităţi. Este necesară o aseme laje proprietatea cetăţenilor au, transportat 300 mc de pia
ducerea politică presupune o să participe sîmbăta, cînd este nea consultare pentru că în tră. j
activitate permanentă, multă zi de repaus, la efectuarea re birou sîntem numai 5 şi nu In fruntea acţiunilor s-au situat comuniştii, deputaţii,
operativitate viziilor. Toţi mecanicii au putem cuprinde absolut toate membrii consiliului comunal al Frontului Unităţii Socia
răspuns afirmativ acestei che problemele". MOBILIZAM SUSţliTĂ LA 1FECTIIAMA
Exploatarea minieră Lonca mări. De fapt, toţi sînt mem liste. Printre aceştia, pilduitoare a fost prezenţa deosebit
se confruntă cu unele greu bri de partid. Prin acţiunea de activă a lui Emil Igna, secretarul organizaţiei de partid
tăţi. îndeosebi cu probleme iniţiată se urmăreşte efectua din Homorod, a deputaţilor Vasile Drăgan şi Ana Muntean,
legate de trecerea la mecani rea unor revizii de mai bună INTERVENIM, DACĂ E a cetăţenilor Vistian Blaga, loan Hurduban. Mai vîrstnicii,
LUCRĂRILOR ACRIM 01 SfZON
zarea complexă a extracţiei calitate şi mai complete (îna CAZUL, DE LA MAIŞTRI pensionarii din sate au dat şi ei o mină de ajutor preţios.
cărbunelui. In acest context, inte reviziile se făceau de că ŞI PINĂ LA DIRECTOR Petru Dobra, Constantin Bucur din Homorod, deputatul
de angajare, birourile organi tre alţi muncitori), precum şi Augustin Zapodean din Văleni s-au dovedit foarte buni
zaţiilor de bază desfăşoară o creşterea răspunderii faţă de mobilizatori la acţiune.
activitate laborioasă pentru exploatarea raţională şi îngri Anghel Ştefănescu, locţiitor Subordonînd toate efortur ile pentru îndeplinirea obiecti- tul trifoiului se ajunge la 4C
mobilizarea comuniştilor, a jirea acestor utilaje. al secretarului organizaţiei de Un bilanţ fructuos velor cuprinse in Chemarea Conferinţei pe ţară a cadrelor de hectare din 45 planificate
colectivelor de muncitori, in Intre două adunări genera bază nr. 8 : „Ca şi alte bi de conducere din unităţile agr icole de stat şi cooperatiste, Ne mai rămîne să plantăm îr
gineri şi tehnicieni la înfăp le, biroul organizaţiei de bază rouri ale organizaţiilor de ba Planul acţiunilor patriotice, al Consiliului popular duminică, 31 martie a.c., lucră torii ogoarelor judeţului nostru primele zile ale lunii aprilie lî
tuirea sarcinilor sporite ce stau are în centrul preocupărilor ză de la mină noi avem în municipal Hunedoara prevede lucrări de înfrumuseţare a. au mobilizat importante forţe şi mijloace la realizarea acţiu- nectare cu cartofi.
în faţa minei — cantitative urmărirea aplicării propuneri centrul preocupărilor desfăşu oraşului prin muncă voluntar-patriotică în valoare de peste nilor cu care sînt confruntaţi în această perioadă - semâ- Calitatea lucrărilor efectuat!
şi calitative —, pentru exer lor şi observaţiilor făcute de rarea în bune condiţii a pro 25 milioane lei. Angajamentul in întrecere mai prevede nat, întreţinerea ogoarelor în vederea diminuării pierderii u- de tractoriştii Ion Prescaru ş:
citarea în condiţii cît mai bu comunişti. Astfel, în ultimul cesului de producţie. Cînd se realizarea unui volum suplimentar de lucrări în valoare de nudităţii solului, la curăţatul pâ şunilor, la imbunâtâţiri fun- Aurel Oprea, care au fost aju
ne a rolului de conducător timp am urmărit înfăptuirea ivesc cazuri pe care nu le 5 milioane lei. ciare etc. taţi de cooperatorii Şofror
politic de către fiecare orga propunerii ca, atunci cînd nu putem soluţiona doar prin In lunile ianuarie—februarie ale acestui an s-au trans Cîzu, Sabin Trifu şi Gheorghî
nizaţie de partid. există în silozuri cărbune pen munca politică de la om la portat peste 2 500 teme gunoi de grajd care a fost împrăş Dovedind o răspundere spo ţată — aprecia inginerul şef al Bogdan, s-a încadrat în para
Ce întreprinde biroul orga tru o întreagă garnitură de om, facem apel la maiştri, tiat pe zonele verzi prin munca patriotică a locatarilor şi rită faţă de soarta recoltei, coo C.A.P. După o ploaie nu mai metrii ceruţi de tehnologiib
nizaţiei de bază după aduna tren, să fie oprite locomoti solicităm sprijinul conducerii elevilor. Curăţirea acostamentelor la şoseaua naţională Hu peratorii şi mecanizatorii din putem intra în cîmp la semă culturilor respective. Demn d<
rea generală ? — a fost între vele Diesel hidraulice sau să nedoara—Cristur şi nivelarea zonelor aferente s-a executat cadrul consiliului intercoopera- nat trifoiul în cultură ascunsă.
barea adresată unor secretari fie decuplată reţeaua de cu exploatării. Intervenim opera cu elevii grupului şcolar C.S. ti- In această primăvară, tist Deva au muncit cu spor Sesizat de această situaţie, amintit este că tot Ia aceast;
unitate, 30 de cooperatori ai
şi locţiitori ai secretarilor or rent electric a celor cu troley tiv pînă la director. acţiunile patriotice s-au declanşat în proporţie de masă, pentru finalizarea grabnică a directorul Trustului judeţean lucrat la curăţatul păşunilor.
ganizaţiilor de bază de la a- pentru a realiza şi pe această Avînd o arie de activitate începînd cu ziua de duminică 17 martie, atunci cînd lucrărilor de sezon. Potrivit pentru S.M.A.. ing. Antoniu
ceastă exploatare minieră. Re cale economii. De asemenea, pe toată mina este deosebit timpul favorabil a permis aceasta, dată la care au parti planului de acţiune stabilit, în Iuga, a dat asigurarea că va tri Nu pot fi trecute însă ci
dăm, succint, răspunsurile : am mai luat măsuri — prin cipat peste 10 000 cetăţeni. In perioada 18-31 martie din primele ore ale dimineţii la mite o batoză în vederea în vederea unele aspecte negative
conducerea sectorului — pen de importantă, după mine, în acest an au participat peste 25 000 de hunedoreni la acţiuni C.A.P. Şoimuş s-a trecut la lăturării corpurilor străine din semnalate la C.A.P. Bîrsău ş
tru montarea unui stop la pa trajutorarea birourilor organi de muncă voluntar-patriotică, executînd următoarele lucrări: plantatul cartofilor cu două Hărău. La prima unitate, deş
UR.3IAP.I73. CU rapetul minei de la Petrila zaţiilor de bază. Noi apelăm săpat gropi şi plantat 3 475 trandafiri, 920 arbori orna maşlr.i, la arat, grăpatul griu sămînţă. Tot Ia C.A.P. Şoimuş mai sînt terenuri de arăt şi d<
se mai /aflau în brazdă; ia arat,
CONSECVENTA (prin soluţionarea acestei pro la sprijinul altor birouri şi, mentali aduşi de către cetăţeni prin asociaţiile de locatari, lui şi la discuit. La una din tractoriştii Horia Cutean şi discuit, tractoarele se aflau 1.
MATERIALIZAREA puneri se preîntîmpină tampo- din pădurile din împrejurimi, 325 pomi fructiferi, 450 ar tarlalele unde tractoristul Vla- Martin Andax, iar Florea Cos- secţie pentru remedierea uno
PROPUNERILOR ŞI nările materialului rulant). de asemenea, răspundem la ast buşti. S-a săpat şanţ şi plantat circa 1 000 fire gard viu, dimir Morar, ajutat de coope tea lucra cu sapa rotativă la defecţiuni. £eful secţiei de me
OBSERVAŢIILOR In şedinţa care precede a- fel de solicitări". s-au făcut tăieri de corecţie la peste 10 000 buc., arbori şi ratorii Dumitru Tovie, Gavri- canizare, loan Achim, ne-a *
dunarea generală este exami arbuşti, s-au dezgropat 120 000 trandafiri, s-au amenajat, lă Ciccu, Vasiu Tiliban şi Io- spargerea crustei din cultura sigurar că se vor face operaţii
nat de către birou modul cum V Anchetă consemnată de extins şi refăcut 12 ha zone verzi, întreţinut 110 ha de nuţ Colcer, lucra la plantatul grîului. Tractoristul Vasile Du- intervenţiile pentru a nu pier
Dumitru Cuc, secretarul au fost rezolvate propunerile V I. MIRZA parcuri ?i zone verzi, săpat în jurul a peste 3 000 buc. cartofilor, i-am întîlnit pe in mitraş a asigurat transportul de ziua de lucru. Tot la sec
organizaţiei do bază nr. 7 pentru a se putea da răspun arbori ornamentali, transportat şi împrăştiat 300 mc pămint ginerul şef al consiliului inter- în cîmp al cartofilor, Iosif ţie se aflau şi tractoarele cari
Rărbulea şi Nicolae Gordan se
G$l.t „In luna martie am suri concrete celor care le-au vegetal, nivelat 2 ha teren, reparat şi întreţinut cu cooperatist, Liviu Gîrbea, pe pregăteau să discuie terenul. deservesc cooperativa agricol;
analizat Sa adunarea generală făcut. La fel, la sfîrşitul adu (Continuare în pag. a 3-a) piatră şi zgură 60 000 mp străzi etc. din Hărău. In programul de lu
inginerul şef al C.A.P., Brutus Venit de la secţia de mecaniza cru dat pentru mecanizator
Bocăniciu, pe preşedintele uni re din Hărău, Vasile Adam a de conducerea C.A.P. nu er;
tăţii, Teofil Munteanu, şi pe lucrat la plantatul cartofilor în
brigadierul Nicolae Dumitru. brigada condusă de Ioana Juîa. planificată nici o acţiune pen
La I. E, C. Mintia Din discuţia purtată am reţi tîlnit şi pe ogoarele coopera tru ziua de 31 martie a.c. Uni
O activitate rodnică am în
tatea mai are de plantat car
nut că plantatul cartofilor s-a
25 de ani de la realizat pe 30 din cele 40 de torilor din Banpotoc. Preşedin tofi de toamnă, de semănat cir
ca 10 ha cu sfeclă şi de împrăş
hectare planificate, urmînd ca
tele C.A.P., Nicolae Benţa, in
tiat gunoi de grajd pe o parti
cel tîrziu azi (marţi 2 aprilie
ginerul şef Maria Moga şi bri
trecerea farmaciilor Mişcarea de inovaţii şi — n.n.), acţiunea să se încheie. gadiera Emilia Bembea se aflau din teren. Forţele s-au concen
trat însă ta curăţatul păşunii
Singura problemă care rămîne
în cîmp, unde supravegheau
Este bine că se acordă griji
calitatea lucrărilor efectuate de
să fie grabnic rezolvată este
sporita producţiei de furaje
mecanizatori. Tot aici l-am în
în sectorul de stat raţionalizări— s semănatul trifoiului în cultură tîlnit şi pe vicepreşedintele Con dar nu trebuie ignorate nic
ascunsă, deoarece sămînţa asi
celelalte acţiuni de pe agend;
siliului popular comunal Hărău,
gurată (ca şi cea de la C.A.P.
cooperatorilor şi mecanizatori
desfăşurării optime Hărău şi Bîrsău), nu are puri Sever Voica. lor care reclamă maximă ur
tatea corespunzătoare.
— Azi (31 martie — n.n),
După ce în anul 1948, prin rea calităţii medicamentului — Dacă nu rezolvăm proble noi terminăm semănatul sfeclei genţă.
actul naţionalizării, s-au pus de la producţie pînă la patul ma trifoiului în cîteva zile, de zahăr — ne-a spus ingine Referitor la stadiul plantări
bazele tinerei industrii româ bolnavului ; pregătirea şi în H Oamenii caută noul In această direcţie s-a acţionat cu sirea unor soluţii noi în func rămînem cu cultura neînsămîn- rul şef al unităţii. Cu semăna cartofilor la C.A.P. Bîrsău, an
neşti de medicamente, la 2 drumarea tehnică a cadrelor viaţă. insistenţă şi responsabilitate, a- ţionarea agregatelor şi instala reţinut că întîrzierea lucrări
aprilie 1949, au trecut în sec superioare şi medii ; docu g! Valoarea economiilor — dueîndu-se importante contri ţiilor. este determinată şi de faptu
torul de stat şi farmaciile din mentarea tehnică a persona în continuă creştere. buţii la ridicarea gradului de — Ce au vizat în mod deo că nu s-a asigurat din vremi
mediul urban şi centrele lului medical şi farmaceutic H De s-ar scurta drumul tehnicitate a producţiei, la bu sebit aceste preocupări ? saniîiiţa necesară. Este un im
— îmbunătăţirea calităţii e-
nul mers al activităţii econo
muncitoreşti. asupra medicamentelor exis lung şi sinuos al avizărilor.» perativ de acută actualitate c.
tente în nomenclatorul Minis mice. Asemenea aprecieri au chipamentelor, aparatajelor şi întreg potenţialul uman şi mij
Actul de la 2 aprilie 1949 In contextul dezvoltării im fost consemnate şi la recenta schemelor, creşterea siguranţei loacele mecanice să fie folosiţi
rămîne un eveniment impor terului Sănătăţii ; dotarea şi petuoase a economiei noastre analiză a mişcării inovaţiilor şi de funcţionare a agregatelor, zilnic cu randament maxin
tant în istoria farmaciei ro utilarea unităţilor în vederea naţionale, al modernizării şi raţionalizărilor pe anul 1973. diminuarea efortului fizic al
mâneşti, deoarece de atunci asigurării unor condiţii bune perfecţionării permanente a muncitorilor şi sporirea pro pentru a realiza în condiţii a-
sectorul farmaceutic s-a in de muncă ; întărirea rolului producţiei materiale, mişcarea Intre unităţile cu activitate ductivităţii muncii, economisi grotehnicc superioare lucrărili
tegrat în sistemul socialist de social al farmaciei şi respec de inovaţii şi raţionalizări îşi fructuoasă în această direcţie, rea de energie electrică şi ter agricole de sezon, asigurînd ob
stat al ocrotirii sănătăţii, în tarea de către personalul far extinde tot mai mult sfera de ‘C anul trecut s-a numărat şi mică, de combustibili şi carbu
treaga activitate desfăşurin- maceutic a principiilor deon acţiune, înregistrează realizări ntreprinderea electrocentrale ranţi, reducerea importului de ţinerea unor producţii recorc
du-se planificat, sub directa tologiei şi eticii profesionale. deosebit de valoroase. Cadre Mintia, care a ocupat — ală piese de schimb. S-au obţinut în toate unităţile agricole dt
turi de Combinatul siderurgic
conducere a statului. Ministerul Sănătăţii s-a le tehnice din întreprinderi, Hunedoara —. primul loc pe rezultate meritorii, oamenii stat şi cooperatiste.
Organizarea reţelei farma preocupat să satisfacă nevoi specialişti şi muncitori, con s-au străduit mult şi cu folos.
ceutice a reprezentat o eta le de medicamente ale_ popu fruntate zilnic cu sarcinile de judeţ. Au fost confecţionate o serie
pă importantă, la care au laţiei în condiţiile orientării producţie, cu modalităţile di — Un succes care onorează de dispozitive, au fost asimi A
participat cu devotament şi profilactice a ocrotirii sănă verse de realizare a lor, îşi va dar şi obligă. Cum a fost ob late unele piese de schimb prin
capacitate organizatorică un tăţii, introducînd în nomen lorifică responsabil şi eficient ţinut ? — ne-am adresat ing. care reducem mult importul. In pagina a ll-a
mare număr de farmacişti. clatoarele anuale medica inteligenţa creatoare, aduc noi Florea Bereş, director adjunct — In ce se concretizează e-
Concepţiile privind organiza mente cu valoare terapeutică erfecţionări fluxurilor tehno- tehnic şi de producţie al I.E.C. fectul economic al inovaţiilor
rea sectorului farmaceutic au ridicată, corelînd nevoile ce Fc confecţionează piese, Mintia, şi unul dintre cei mai şi raţionalizărilor în anul 1973?
ogice,
urmărit realizarea principiilor pot fi satisfăcute cu capaci dispozitive, instalaţii care să activi inovatori.
— In economii postcalculate
de bază care au condus la tatea de producţie a indus asigure mersul ritmic al pro — Deşi la noi fluxurile teh în valoare de 3 700 000 lei, în SPORT
îmbunătăţirea continuă a a- triei noastre de medicamen ducţiei, să uşureze munca oa nologice prezintă un înalt grad uşurarea considerabilă a muncii
sistenţei cu produse farma te mereu în . dezvoltare, cu menilor, să conducă la creşte de tehnicitate şi automatizare în unele compartimente de ac
ceutice : organizarea şi uni rea eficienţei economice. — în întreprindere nu lucrea tivitate. • Cronici de ia me
ficarea reţelei farmaceutice ; Farmacist C. DELAGREACA ză un număr prea mare de ca Vorbind despre pasiunea şi ciurile de fotbal
accesibilitatea la medicamen directorul Oficiului In toate întreprinderile ju dre cu pregătire superioară —, dăruirea celor 41 de inovatori,
te, prin lărgirea reţelei de farmaceutic Deva deţului nostru există cadre bi iar în ultimul timp drumul • Rezultate, clasa
farmacii şi înfiinţarea _de ne pregătite, mari posibilităţi inovaţiilor — de la proiect la DUMITRU GHEONEA C.A.P. DEVA. Mecanizatorul Nicolae puica administrează În mente
puncte farmaceutice ; urmări (Continuare în pag. a 3-a) de fertilizare a terenului ino aprobare şi aplicare — este grăşăminte chimice pe ogoarele brigăzii din Sintuhalm.
vaţiilor şi raţionalizărilor. De- cam lung şi sinuos, au existat 9 Rugbi
altminteri, în ultimii ani, în preocupări susţinute pentru gă (Continuare tn pag. a 3-a)
r
„CE AM FĂCUT EXPOZIŢII timpuria cn circa 1 săp- NOI STAŢII Petru Groza" Deva au Ei au confecţionat repe
tămîni faţă de alţi ani. vizitat incinta exploatări re pentru generatoarei!
PENTRU DEVANSAREA Ieri, la Galeriile de ar Ca urmare, pînă acum dc DE AUTOBUZ lor miniere Lupeni şi nr 1 şi 3. Tinerii au luai
CINCINALULUI ?“ tă alo Fondului plastic Ia întreprinderea de se Ba Intrarea în Deva, pe Petrila şi Muzeul mineri această hotărîre în dorin
din Deva s-a deschis o re din Sîntandrel s-au strada 23 August, condu tului din Petroşani. La ţa de a sprijini acţlunes
expoziţie de pictură, valorificat primele canti cerea întreprinderii di Lupeni, elevii s-au întîl
Filmul „Ce am făcut tăţi de roşii — 4 tone, ur- nit cu Eroul Muncii So de scurtare a termeneloi
pentru devansarea cinci sculptură şl grafică, cu- inînd ca în luna aprilie să transporturi auto Deva a cialisto Petre Constantin
nalului 7“ — realizat de prinzînd lucrări realizate fie livrate alte circa 50 luat măsura de înfiinţare do reparaţii ia agregatei!
cineclubul din Deva — a în tabăra de creaţie orga tone. a două staţii de autobuz >i veteranul Aron Crlstea. energetice (M. Lepădatu,
al
instructiv
itinerarul
e-
constituit suportul unei nizată în judeţul Hune Aici opresc autobuzele ce ’evilor a continuat dumi corespondent).
dezbateri pe această te doara în august anul tre vin sau pleacă în direc
mă organizată la fabrica cut. Expun un grup de „MUNCA IN LUMINA ţiile Simeria şi Hune nică cu vizitarea unor o-
tu
economice
şl
de panificaţie din locali artişti plastici din Bucu ETICII Şl doara. Cele două staţii biective din municipiul Tîr-
ristice
tate. Participanţilor 11 s-a reşti, Cluj şi Tg. Mureş. ECHITĂŢII sînt de un real folos mul VREMEA
vorbit despre preocupări \stăzl, în holul Casei de tor navetişti angajaţi ai gu-Jiu.
le care există în acest cultură din Hunedoara, se SOCIALISTE* unităţilor din apropiere Pentru 24 ore
sens în municipiu (sarci za deschide expoziţia de Cîteva sute de părinţi (tipografie, autoservice. REPERE
nile cincinalului pe muni :arlcaturi realizate de ai elevilor Şcolii generale laboratoarele de protec CONFECŢIONATE Vreme relativ călduroa
cipiu sînt devansate cu Pcter Koller, scenograf nr. 1 din Hunedoara au ţia plantelor, de agrochi să, cu cerul schimbător.
57 zile). Dezbaterile au la Teatrul de estradă din participat la o reuşită mie, seminţe), cît şi altor PRIN MUNCĂ Izolat vor cădea ploi sla
Deva. persoane ce vin în rela
relevat că In, panificaţie dezbatere pe tema „Mun ţii de serviciu cu aceste PATRIOTICĂ be. Vîntul va sufla mo
accentul trebuie pus pe ! RECOLTEAZĂ ROŞIILE ca în lumina eticii şl e- unităţi. Duminică, 31 martie, 19 derat, cu intensificări tem
In
fi
socialiste".
chităţii
Aparatura modernă cu care este înzestrat laboratorul de fi- diversificarea produselor, nal, pionierii şl uteclştli uteciştl din organizaţia a- porare din sud. Tempera
tura — staţionară : mini
zică al Liceului industrial mini er din Gurabarza face ca lecţiile extinderea unităţilor In DE SERA au prezentat pentru pă ITINERAR INSTRUCTIV teiier mecanic de la Ter mele vor fi cuprinse între
de specialitate să sc desfăşoare aici în condiţii optime. In ima rinţii lor montajul muzi- ' 'vi -î v V mocentrala Mintia au minus 1 şi 4 grade. Iar
gine, o lecţie practică la secţia electromecanică minieră. mediul rural din zonă şl In acest an recolta de cal-litcrar intitulat : „Ţă mtWMWmWmîmi: Sîmbătă, elevi din ca prestat o zi dc muncă maximele vor oscila între
-.......- ■ ...—-■ ■ ...______ ....*
calificarea oamenilor. roşii de seră este mal rii, Inima şi versul". drul Şcolii generale „Dr. patriotică în producţie. 13 şi 18 grade.
Foto : GH. IMPARAT