Page 10 - Drumul_socialismului_1974_04

mtam
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 980 © JOI 4 APRILIE 1974

I fl REVOLUŢIONAR IN FAPTE, Plenara Comitetului

judeţean de partid

Cum este realizat acest dezi­ contemporan. Da, contemporan la plantări tn fond comunal şi investit valori pentru a da va­
derat de înaltă ţinută educati­ cu faptele şi evenimentele co­ forestier a peste 20 ha. lori. Cred că şi noi purtăm o Apa —component al
vă în viaţa şi munca tineretu­ lectivităţii din care faci parte. — Pe frontul creaţiei tehnice ■vină, deoarece n-am reuşit încă (Urmare din pag. I) Plenara a adoptat angaja­
lui din municipiul Hunedoara ? Prin acţiunile pe care le orga­ şi de organizare mai productivă <ă le sensibilizăm gustul pentru mentele organizaţiei judeţene
La această întrebare ne răs­ nizăm, noi îl solicităm pe tî- a muncii, care este intervenţia creaţia tehnică. s-au axat, îndeosebi, pe ne­ de partid în întrecerea socia­
pund faptele, acţiunile de fie­ năr să înţeleagă legătura orga­ tineretului muncitoresc ? — Sîntem preocupaţi de antre­ cesitatea intensificării preo­ listă în cinstea celei de-,a existenţei, dar şi al
care zi ale celor peste 15 000 de nică dintre prezent şi viitor. — Pe acest plan mai există narea unui număr tot mai ma­ cupării pentru îmbunătăţirea XXX-a aniversări a Eliberării
tineri ai municipiului, fapte Este o logică simplă, dar cu încă potenţial nevalorilicat. To­ re de tineri pentru ridicarea calitativă a muncii de primi­ patriei şi a Congresului al
aflate şi în discuţia pe această profunde implicaţii în viaţa tuşi, pentru ce au realizat ti­ nivelului tehnic al execuţiilor şi re în partid, de selecţionare, Xl-lea al P.C.R. spiritului gospodăresc
temă cu o parte din factorii ce reală. nerii siderurgişti şi construc­ a ritmului în construcţie — ne creştere şi promovare a ca­ In încheierea lucrărilor ple­
se t ipă nemijlocit de îndru­ — Sînt deja binecunoscute torii rog pe reprezentanţii a- relatează tovarăşul Mihai Bur- drelor, a activităţii de edu­ narei a luat cuvîntul tova­ — Avem un plan care cu­
marea tineretului hunedorean. în cadrul colectivelor — ne cestora să aducă argumente. duşel, secretar al comitetului răşul loachim Moga, prim- Apa, unul din cele patru e- prinde 27 de masuri, dintre ca­
— Activitatea tineretului nos­ spune Ion Făniş, preşedintele — Tinerii siderurgişti înţeleg U.T.C. de la I.C.S.H. Interven­ caţie partinică şi de ridicare secretar al Comitetului ju­ lementc de bază prezente in re unele au şi fost materiali­
tru — ne spunea tovarăşul consiliului tineret muncitoresc a fi revoluţionari şi contempo­ ţia noastră se concretizează în a nivelului politic şi profesio­ deţean Hunedoara al P.C.R., fabulaţiile alchimiştilor — ală­ zate. Iată cîteva care au fost
Romulus Dragoş, prim-secretar — numeroase formaţii ale ti­ rani prin ritmul dinamic de ra­ acţiunea pornită chiar de la nal al comuniştilor, al tuturor preşedintele Comitetului exe­ turi de pămînt, aer şi foc — de maximă urgenţă : eliminarea
al Comitetului municipal Hu­ nerilor, ca formaţii model. Ia­ cordare a activităţii lor la ce­ utecişti : de iniţiere a tinerilor oamenilor muncii. Un accent cutiv al Consiliului popular este luată din ce în ce mai mersului în gol sau cu sarcina
nedoara al U.T.C. — se face tă cîteva : formaţiile de la cup­ rinţele producţiei — ne spune muncitori calificaţi în cunoaş­ deosebit va trebui să se pună judeţean. mult în calculele care se lac redusă a agregatelor de pompa­
simţită viguros în toate colec­ torul tineretului al O.S.M. II, tovarăşul Gheorghe Furmă, loc­ terea desenelor tehnice. Am or­ in viitor, pe cuprinderea unui ★ pentru viitorul omenirii. Im­ re, înlăturarea pierderilor de a-
tivele de muncă. de la depoul de locomotive ţiitorul secretarului U.T.C. pe ganizat cercuri ce funcţionea­ număr cît mal mare de oa­ Tot ieri, a avut loc şedinţa portanţa sa pentru existenţa pă prin ncetanşeităţi sau alte
— Ce înţeleg, tovarăşe prim- ză, cu bune rezultate, la şan­ meni, mai ales tineri, In for­ biroului Comitetului judeţean în genere a pmului, nepusă defecţiuni, repararea izolaţiei la
secretar, tinerii organizaţiei tierul IV lot 5, sectorul de me de calificare şi ridicare a de partid. In cadrul şedinţei nicicînd la îndoială, creşte pro­
toate racordurile de apă caldă
municipale, activul U.T.C. prin producţie industrială, A.C.R. la calificării în meserii de care au fost analizate modul in porţional cu dezvoltarea industri­ şi abur şi dotarea instalaţiilor
a fi revoluţionar în etapa ac­ Programul de educaţie care participă peste 150 de ti­ are nevoie economia judeţu­ care organizaţiile de partid, ală a societăţii uman.. Iată de ce în termice interioare cu oale de
tuală ? neri care învaţă limbajul teh­ lui, pe stabilizarea forţei de conducerea şantierului Fabri­ contextul programului pentru
— Dialogul pe care îl veţi a- socialistă în acţiune nic al schiţelor de plan. Se muncă, întărirea ordinii şi cii de lianţi Deva-Chişcăda- dezvoltarea combustibililor şi a condens.
vea cu o parte din membrii constată deja o mai înaltă pro­ ga şi beneficiarul se preocu­ energiei trebuie să se acorde o — Practic, ce economii aţi
activului nostru o să releve că ductivitate, un nivel tehnic ca­ disciplinei. S-a arătat că es­ pă de realizarea ritmică a atenţie maximă modului în care obţinut ?
te necesară o urmărire mai
ci cunosc că a fi revoluţionar litativ mai ridicat al lucrărilor atentă a modului cum se res­ planului şi recuperarea ră- este folosită apa, eficienţei e- — In ultimele luni, consumul
înseamnă a înţelege realitatea Diesel din C.S.H., echipele de C.S.H. Numeroasele iniţiative executate de aceşti tineri. mînerilor în urmă, precum şi conomicc obţinute în utilizarea de energie electrică a fost re­
contemporană şi a acţiona pen­ lăcătuşi montori de la construc­ de organizare a producţiei şi — Desigur — arată Romulus pectă programul de reciclare preocuparea consiliului şi co­ industrială a apei. dus cu circa 500 000 kWh lu­
tru transformarea ei creatoare. ţii I şi II din I.C.S.H., echi­ a muncii, de raţionalizare a a- Drago? — buchetul de fapte a cadrelor şi dacă cunoştin­ mitetelor oamenilor muncii — Activitatea noastră de pro­ nar, iar cel de apă pentru
— Care este principala coor­ pele din abatajele E.M. Ghelar cesteia, ca şi intervenţiile de enunţate nu epuizează argu­ ţele acumulate sînt aplicate din Centrala minereurilor De­ ducţie — ne relata, recent, ing. răcire la O.S.M. 2 a scăzut cu
donată de acţiune a faptelor de şi E.M. Teliuc, conduse de tine­ ordin inventiv se finalizează mentele noastre privind înţele­ în practică. Dezbaterile s-au va pentru perfecţionarea Pavel Perpegel, şeful atelierului aproape 1,5 milioane mc. Dar
aceste rezultate se datorcsc şj
care amintiţi ? rii Constantin Trifan şi Vasile lunar cu însemnate economii gerea de către tinerii Hunedoa­ referit, de asemenea, la con­ muncii de conducere în uni­ hidrotehnic din C,S. Hunedoa­ rezolvării unor probleme mai
— Desigur, coordonata pe Carp. La nivel de municipiu de combustibil, energie şi ma­ rei a necesităţilor contempora­ cluziile ce s-au desprins din tăţile sale dip judeţul Hune­ ra — are nevoie de mari can­
care mi-o cereţi s-o conturez avem, pînă în prezent, peste terii prime. V-aş exemplifica ne. Cred că important este de adunările generale ale oame­ doara, în scopul realizării tităţi de apă industrială şi po­ complexe în direcţia cărora am
are deja un cadru politic-mo- 30 de formaţii model, cu un doar cîteva : echipele de tineri subliniat temeiul reuşitei noas­ nilor muncii privind îmbunătă­ planului şi a angajamentelor tabilă, pe care ne străduim să acţionat.
bilizator consacrat. Este vorba efectiv de peste 600 tineri. de la distileria de gudroane, de tre în activizarea conştientă pe pe anul 1974. le asigurăm în mod continuu — De exemplu ?
de cunoscuta noastră întrecere — In afara colectivelor de la transporturi C.F.U. şi garaj un front tot mai larg a entu­ ţirea stilului şi metodelor de In problemele analizate au lără nici cea mai mică între­ — La O.S.M. 2, prin monta­
„Tineretul — factor activ în producţie, care este frontul pe auto de la C.T.E. şi altele care ziasmului şi energiei tinereşti. muncă ale organelor colecti­ fost adoptate măsuri cores­ rupere. Cu alte cuvinte, este rea unor dispozitive de regla­
realizarea cincinalului înainte care acţionează tinerii pentru realizează însemnate economii Şi acesta îl constituie faptul că ve de conducere atît din in­ punzătoare. vorba şi aici de înrădăcinarea re a debitului de ieşire pe fie­
dustrie cît şl din agricultură.
de termen”, parte integrantă a a contribui la transformările la motorină, benzină, agenţi activul organizaţiei noastre mu­ urgentă a calităţilor ce le are care element de răcire al cup­
întrecerii socialiste din ţara actuale şi deci pentru a se şti termici şi energie electrică. nicipale a înţeles şi învăţat de un bun gospodar, mai ales că toarelor, se utilizează mai ra­
noastră. Cît priveşte coordona­ contemporani ? Vreau să remarc, de asemenea, la comunişti senşul esenţialmen- pentru alimentarea cu apă a în­ ţional apa de răcire. Dc ase­
ta propriu-zisa, ea poate fi de­ — Peste 6 000 de tineri — preocuparea unor tineri, cum te revoluţionar al etapei actua­ tregului combinat se consumă menea, staţia de pompe dc la
finită astfel : calitatea acţiuni­ muncitori, elevi şi studenţi — sînt lăcătuşul Andrei Fazekas le. Acest sens esenţial revolu­ un volum mare de energie e- furnalul nr. 9 a fost separată
lor şi atitudinilor noastre. participă, săptămînal, la lucră­ şi inginerul Florjan Morărescu, ţionar l-am învăţat, în primul lectrică şi alte valori. de turnul de răcire al sul lame­
— Ce temei are, în conştiin­ rile de pe şantierele de investi­ ambii titulari de inovaţii în rînd, de la secretarii comitetu­ | Plusuri la toate sortimentele — Cîtă energic se consumă? lor C.T. 3, prin trecerea aces­
ţa tinerilor, dezideratul calită­ ţii de interes economic şi so- valoare de peste 400 000 le! e- lui municipal de partid care, — Circa 7-8 la sută din în­ tei staţii la turnul de răcire de
ţii? cial-cultural cum sînt conducta conomii anual. In domeniul cu fiecare prilej, cu fiecare în- treaga cantitate de energic e- la secţia bidro-oxigen, fiind e-
lintinatc însemnate pierderi de
tilnire cu noi, cu tinerii Hu­
— Toate activităţile noastre magistrală de apă pentru car­ creaţiei tehnice propriu-zise noi nedoarei, ne adresează sfaturi : CĂLAN. întrecerea şiderurgiştilor de Ia Călan cunoaşte \ lcctrică utilizată în combinatul apă.
au ca scop consolidarea convin­ tierul 1 Mai, centrul de calcul nu sîntem mulţumiţi deoarece „Să fim revoluţionari în fapte" ; î cu fiecare zi de muncă noi cote de rodnicie. Acestea se oglin- f nostru.
gerii că viitorul, ştiinţific con­ al C.S.H., noul internat al li­ mai sînt tineri, şi încă din rîn- „Să nu organizăm acţiuni în i dese în bilanţul fructuos cu care întreprinderea a finalizat pri- I — Şi, socotind că pe ianuarie, Din măsurile preconizate, u-
turat în documentele de partid, ceului industrial şi altele. Aju­ dul celor cu pregătire tehnică sine”. Şi cred, că noi am înţe­ j mul trimestru. Prin utilizarea cu randament sporit a capaci- ] de pildă, în combinat s-au con­ nele sînt într-un stadiu avan­
nu poate fi realizat dccît prin tăm, de asemenea, unităţile a- superioară, care n-au înţeles les senşul real al acestor în­ j taţilor productive, la I.V. Călan s-au dat suplimentar, în con- : sumat cu totul 73 512 000 kWh, sat de aplicare, in prezent pre-
înfăptuiri temeinice, prin fap­ gricole de pe raza municipiu­ cerinţele contemporane, necesi­ demnuri comuniste. Faptele ti­ I tul angajamentelor asumate în cinstea celei de-a XXX-a ani- : proporţia menţionată de dum­ văzîndu-se o eficienţă economi­
te fără fisuri. Un al doilea su­ lui la fertilizarea a peste 60 ha tatea intervenţiei lor, unii se nerilor hunedoreni stau drept j versări a Eliberării patriei şi Congresului al Xl-lea al P.C.R., | neavoastră reprezintă, intr-ade­ că ridicată. Este vorba dc re­
port prin care urmărim con­ păşune la C.A.P. Teliuc, Zlaşti, mulţumesc doar cu ceea ce gă­ argument. j 865 tone fontă, 155 tone semicocs, 77 tone utilaj de turnare j văr, o cantitate demnă de luat cuperarea apei de la oţelăria e-
stant să formăm la tineri con­ Peştişu Mare, la lucrările din ; pentru oţelării, 2 tone de maşini şi utilaje metalurgice. Preve- : în seamă. Ce măsuri aţi luat lectrică, punerea la punct a
ştiinţa calităţii este acela *1 zootehnie — conducte de apă sesc, şi nu intervin ca nişte Prof. DUMITRU PAVEL j derile trimestriale au fost îndeplinite şi depăşite la toate i aparaturii de măsură şi control
explicării ce înseamnă să fii şi adăposturi la C.A.P. Ghelar, oameni în care societatea a Hunedoara | sortimentele. : pentru eliminarea risipei în a- la staţia dc pompe Cerna, O.S.M.
! : cest domeniu ? 1—O.S.M. 2, reducerea debite­
L- I ; lor dc apă prevăzute la sectoa­
rele furnale şi laminoare pen­
tru creşterea ccartultii de tem­
peratură cu 1-2 grade Cclsius
Pentru a treia oară consecutiv pe primul şi, implicit, economisirea acestui
important element — apa.
MARIN NEGOITA
loc pe ţar ă în marea întrecere socialistă în aplicarea

(Urmars din pag. 1) ţiune a primului furnal la Hu­ re în continuare şi dorim să
zultate bune lş reducerea con­ nedoara. cinstim cum se cuvine cele propunerilor
anual de 20 000 tone de oţel, sumurilor specifice, la creşterea Dintr-un alt important com­ două mari evenimente politice
peste 16 000 de tone, dovadă că productivităţii muncii, la ridi­ partiment de muncă din ma­ ale anului, ca şi cele două săr­
angajamentul iniţial va fi reîn­ carea —calităţii oţelului şi ne rele combinat hunedorean — bători ale noastre : împlinirea valoroase trebuie
noit, că îl vom depăşi din nou. vom strădui să amplificăm mai cel al lamijiatorilor —- tovară­ a 90 de ani de la elaborarea
Este, dcaltminteri, argumentul mult succesele de pînă acum, şul Teodor Florea-, secretarul primei •şarje de fontă la Hune­ depusă mai
cu care susţinem înalta distinc­ pentru ca în cinstea aniversă­ comitetului de partid de la la­ doara şi a 220 de ani de me­
ţie ce ne-a fost acordată, este rii a 30 de ani de la Elibera­ minorul de 800 mm, opina : talurgie hunedoreană.
simbolul muncii noastre în în- rea patriei şi a Congresului al — Sigur că laminatorii, atît Alături de secţiile produ­ multă... energie I
tîmpinarea celor două mari e- Xl-lea al partidului să rapor­
Cîţlva dintre cel care lu crează In contul anului 1875 : lă câtuşil din echipa condusă de noi, cît şi cei de la bluming- cătoare de metal, de celelalte
Lazăr Cărăban, din cadrul F.I.L. Orăştle, executlnd montajul ca pulul vertical de la freza uni­ vemmente politice ale anului. tăm succese deosebite. şcmifabricate, au întotdeauna colective de muncă din com­ I (Urmare din pag. I)
versală pentru I.M. Cuglr. La asemenea argumente solide Fiecare siderurgist hunedo­ un aport însemnat în activita­
Foto: VIRGIL ONOIU s-a referit şi maistrul principal rean este mîndru că face parte tea combinatului şi, mi-aş per­ binat — a adăugat inginerul
Ion Ionescu, şeful secţiei me­
Florian Giurcă, de la oţelăria dintr-un asemenea colectiv, ca­ mite să spun — fără a fi con­ canică, din cadrul uzinei nr. 5 vederilor legale privind eco­
nomisirea energiei electrice.
- - ţ - c . ; — • , — — — — ; • % — ; . . • ; ; ~ . . _ : . . . . . . . electrică — colectiv fruntaş, pe re face cinste industriei, econo­ siderat lipsit de mpdestie — că de reparaţii şi piese de schimb — Am asistat la o şedinţă
Economia judeţuluioferă largi posibilităţi de calificare C.S. Hunedoara de Ia începutul miei naţionale, prin realizările de munca noastră depinde bo- —, colectivul uzinei noastre a — arăta ing. Gheorghe Ni-
acestui an. prestigioase pe care le obţine tărîtor finalizarea producţie; contribuit şi contribuie în bu­ cula, şeful C.D.E.E. Hune­
CE MESERIE ITi ALEGI, TINERE ABSOLVENT? — Şi colectivul nostru are, an de an în muncă. Tocmai de de metal a combinatului. Refe­ nă măsură la bunul mers al doara — în care factori răs­
. • ■’ • •• ' ■ ■ ■_____________ • • ■ ~ ________ ■ ________ ■____________________ ■ ■______ ■ desigur, o contribuţie la rezul­ aceea, ni s-a părut firească o- rind u-mă la noul şi valorosul activităţii combinatului. Prin punzători din cadrul consi­
tatele pozitive ale combinatu­ pinia prini-furnalistului Ilie succes înregistrat de C.S. Hu­ realizarea unui marc volum de liului popular municipal au
lui, obţinute în 1973, contri­ Mîtcă, ae la secţia I furnale. nedoara, pentru rezultatele din piese de schimb necesare agre­ dat dispoziţie ca iluminatul
1
Ce înseamnă o „lecţie * buţie pe care ne-o amplificăm schimbul meu, ne-am făcut în­ anul 197 3, aş spune că este în gatelor şi instalaţiilor siderur­ public şi comercial să func­
— împreună cu oamenii din
(
cu fiecare lună în acest "an.
Titlul de fruntaş, ce i-a fost totdeauna datoria. Ne-o vom primul rînd o recunoaştere a gice, ca şi prin realizarea re­ ţioneze ca înainte de apari­
meritelor muncii, dar în ace­
paraţiilor, în termen şi de bu­
ţia Decretului 620/1973 !
de orientare profesională? conferit C.S. Hunedoara, pen­ face şi în continuare. Dacă toţi iaşi timp un motiv de angaja­ făşurare normală fluxurilor pro­ Optici ciudate, bazate pe
nă calitate, asigtirînd o des­
tru rezultatele din 1973, obli­
vom fi conştienţi de acest lu­
re pentru noi succese în viitor.
gă. Ne obligăm mai mult cru, rezultatele bune nu ne vor Noi, la ,.800", avem realizări ductive. De aceea, la succesele false argumente, au apărut
şi vor mai apare probabil
(Urmare din pag. 1) Bogariu, din anul IV, care sin­ primul rînd, ca oameni, pentru singuri. Dacă în 1973 oţelăria ocoli şi vom putea sta oricînd frumoase în acest an : 2 056 combinatului, ca şi la obliga­ pe alocuri. Trebuie însă de­
tetizau de fapt năzuinţele u- viaţă". electrică a elaborat o cantitate cu fruntea sus. Sîntem frun­ tone laminate în plus, din an­ ţiile şi sarcinile pe care le arc,
nei generaţii. „Ţelul nostru e Am găsit, Ia această sinceră suplimentară de oţel de 4 000 taşi pe ţara, avem obligaţia să gajamentul de 6 000 tone, un pusă toată fermitatea pentru
Interesul şi maturitatea cu să fim cadre utile societăţii. confruntare cu munca şi satis­ tone, pe primul trimestru al ne apărăm prin muncă acest spor al productivităţii muncii ne facem şi noi părtaşi, cu înlăturarea neajunsurilor de
care unii absolvenţi îşi privesc Ce ţi-ai putea dori mai mult facţiile ei, tonusul puternic al acestui an am realizat deja un bun cîştigat prin muncă, Mai de 2,5 la sută faţă de planifi­ sublinierea că avem un colec­ acest gen. eforturile tuturor
viitorul s-au desprins cu clari­ decît să fii un om întreg, plin tinereţii bine îndrumate, al u- plus de 3 000 tone. Acest fapt ales că în curînd vom sărbă­ cat, importante economii de tiv bun, capabil să lucreze mai urmînd să fie subordonate
mult şi mai bine, să deserveas­
tate din cuvintele pline de emo­ de iniţiativă şi cunoaştere. Ori­ nor căi sigure ale satisfacţiilor a permis ca angajamentul a- tori şi un eveniment drag nouă, combustibil şi energie electrică, că mai oportun secţiile produc­ comandamentului întregii na­
ţie rostite Ia această originală ce şcoală am urma în conti­ nual de 2 000 tone să fie de­ furnaliştilor : împlinirea a 90 onorarea integrală a contracte­ tive. Este hotărîrea noastră, a ţiuni. de economisire pe toa­
lecţie de viaţă. nuare, o facem cu convingerea viitoare. O lecţie care nu a pu­ păşit şi să-l majorăm la 6 000 de ani de la intrarea în func­ lor. Avem sarcini mobilizatoa- tuturor. te căile a energiei electrice
Ni s-au părut definitorii, în că aceasta nu ne va pregăti tut să nu creeze prilej de me­ şi combustibililor.
acest sens, cuvintele Violetei numai pentru o meserie ci, în ditaţie, de hotărîri entuziaste I
Noutăţi privind admiterea
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
în învăţămîntul superior 1974
g) Faţă de anul trecut, în re, o disciplină de specialitate; ingineri este organizat în trep­ Se simte acut necesitatea
afara unor mici modificări în — la specializările din profi­ te (agricultură, horticultura, zo­ Factorii de răspundere din C. k P. stau în
materia cerută la profilele bio­ lul metalurgic concursul constă otehnie, silvicultură, exploatări
logie, farmacie, agricultură, hor­ în următoarele trei probe scri­ forestiere, precum şi stomato­ să fie irigate culturile.
ticultura, educaţie fizică, mu­ se : Algebră şi trigonometrie ; logie, concursul de admitere birouri—în vreme ce în cîmp sînt multe de făcut!
zici, artă teatrală, cinemato­ Geometrie plană şi îp spaţiu ; este acelaşi, separarea studenţi­
grafică şi televiziune, concursul Fizică sau, la alegere, una din lor urmînd să se facă ulterior, însoţiţi dc tovarăşul inginer locutor, aşa cum nu l-am între­
de admitere în învăţămîntul disciplinele de specialitate ; pe baza rezultatelor la învăţă­ Oe ce amenajările locale Virgil Tudan, directorul S.M.A. bat nici ce caută în birou la o ţatul lucernci în cultură ascun-
superior universitar, pedago­ — specializările din profilul tură. Geoagiu, care îndeplineşte tot­ oră cînd locul lor ar trebui să să, respectiv în grîu.
gic, medical, economic, artistic industriei alimentare cer probe © Specializarea arhitectură odată şi funcţia de preşedinte al fie pe holde. In cîmp i-am gă­ Şi la sediul C.A.P. Romoşel
şi agronomic nu prezintă schim­ scrise la : Chimie (anorganică organizează astfel concursul de sînt lăsate baltă? consiliului intercooperatist, am sit arînd şi discuind pc meca­ am întîlnit aceeaşi atmosferă de
bări. şi organică) sau, la alegere, Bio- admitere: Etapa I, eliminato­ vizitat în ziua de 2 aprilie g.c. nizatorii Nicolae Stanciu, Va­ pasivitate din partea factorilor
0 In învăţămîntul de ingi­ chimia produselor alimentare rie ; probe practice şi de apti­ cîteva cooperative agricole de sile Albu, Ioan Rusu şi Vasile de răspundere, faţă dc ce se
neri şi subingineri concursul de (scris-teoretic), Chimie (anorga­ tudini la : desen tehnic şi de­ (Urmare din pag. î) argumente pentru a ne convin- producţie din această zonă, ca­ Cosmaru. lucra în cîmp. Atît preşedinte­
e că : „la C.A.P. Lăpuşnic re-
admitere va consta doar din nică şi organică) sau, la alege­ sen liber (teste); Etapa a Il-a : re sînt rămase în urmă cu lu­ le Ion I.azăr, cît şi inginerii
probe scrise, proba orală înlo- re, Biochimia produselor alimen­ Algebră şi Trigonometrie — a sistemului fă se ocupe, înde­ oltele sînt bune cînd este se­ crările în cîmp : respectiv cu Tot în birouri i-am găsit şi Victor Filimon şi Ion Vasiescu
cuindu-se cu o probă de ma­ tare (scris-problcme) ; Algebră scris ; Geometrie plană şi tn plinind funcţia de motopompist, cetă”. In loc să ne vorbească însămînţatul trifoiului şi cu pe salariaţii Consiliului popular stăteau în birouri. Să fi consi­
tematică. In această situaţie, şi Trigonometrie. In cazul can- spaţiu — scris. Se organizează mecanicul Ionel Anucuţa de la despre măsurile concrete ce se plantatul cartofilor. Iată ce am din comuna Romos. Primarul derat că nu este nevoie de pre­
pentru învăţămîntul tehnic didării la Tehnica piscicolă, concurs de admitere pentru S.M.A. Dobra. Pe lîngă legume, întreprind pentru a extinde iri­ întîlnit : comunei, Ion Munteanu, ne-a zenţa lor în cîmp ? In tarlaua
(ingineri, subingineri), dacă a- probele scrise constau în : Chi­ secţiile de arhitectură-con- în programul de irigare sînt gaţiile şi a realiza astfel o C.A.P. Cigmău : Intre rjul asigurat că peste tot în coope­ numită „Costiş", mecanizatorul
sarcină din planul de stat, ne
cesta este organizat pe trepte, mie (anorganică şi organică), ductori arhitecţi — la Bucu­ cuprinse 10 hectare cu cartofi Mureş şi drumul ce duce spre rativele agricole din această Ion Ştefan însămînţa trifoi în
probele de concurs se prezintă Biologic generală şi Zoologie reşti, Institutul de arhitectură şi 5 hectare cu plante furajere. spunea că nu are prevăzut în această aşezare am văzut un parte a locului se lucrează în cultură ascunsă. „Am însămîn-
în următorul mod : sau, la alegere, Hidrobiologie ; „Ion Mincu”, la Cluj, Iaşi şi Incepînd de azi (2 aprilie a.c. plan asemenea investiţii, dar se tractor care avea remorcată du­ ritm alert. Intr-adevăr, am vă­ ţat pînă acum trifoi pe aproa­
— la specializările din dome­ Algebră şi Trigonometrie ; Timişoara în cadrul institutelor — n.n.) s-a trecut la udarea întreba dacă Banca agricolă va pă el o maşină de plantat car­ zut lucrînd Ia C.A.P. Romos un pe 25 ha din 60 cîte avem pla­
niul mecanic (construcţii de — pentru specializările profi­ politehnice, urmînd ca la sec­ legumelor din solar, apa fiind accepta să construiască un se­ tofi. însoţitorul nostru ne-a in­ număr însemnat de membri nificate. Aş putea face mai
maşini), textile, electric, petrol, lului forestier, candidaţii vor ţia de arhitectură şi sistemati­ asigurată prin cădere din bazi­ diu nou care este planificat (?). format că omul de Ia volan cooperatori la plantat de car­ mult dar cooperatorul care mă
mine, geologie, construcţii, fo­ trebui să susţină următoarele zare — treapta a Il-a, arhi­ nul instalat în acest scop. In Efectele secetei se resimt cu este mecanizatorul Anton To- tofi. Mecanizatorii Ioan Jurj şi ajută, respectiv Nicolae Ciutri-
restier cele trei probe scrise probe scrise : Algebră, Trigono­ tecţi — existentă în cadrul In­ continuare se vor face udări la acuitate asupra stării de dezvol­ dea. In apropierea agregatului Petru Cosmoiu, primul lucra lă, e în vîrstă, are aproape 75
an
n
vor cuprinde materiile : Algebră metrie, Geometrie plană şi în stitutului de arhitectură „Ion plantare» în cîmp a gulioarelor tare a culturilor agricole. In respectiv am văzut şi doi coo­ cu maşina de plantat cartofi şi dc , ’-„ Deci > această unitate
şi Elemente de analiză matema­ spaţiu; Botanică (Biologie ge­ Mincu" din Bucureşti să fie şi a verzei timpurii. această situaţie se impune ca peratori : Sofia Murg ţi Nico- al doilea discuia într-o tarla de agricolă, oameni cu funcţii de
tică ; Geometrie plană şi în nerală) sau, la alegere, Tehno­ primiţi absolvenţii anului III, Din discuţia purtată am re­ toate sistemele de irigaţii si lae Rob, uitîndu-se ae-a lungul 15 ha din apropierea şoselei, răspundere stau în birouri în
spaţiu şi Trigonometrie; Fizică logia exploatării forestiere ori cu examen de diplomă, de la ţinut că total nesatisfăcătoare funcţioneze ziua şi noaptea. Ia­ şoselei cu mîinile streaşină la erau ajutaţi de coopera­ loc să asigure Ia însămînţat for­
sau, la alegere, o disciplină de Cultura pădurilor. toate secţiile existente cu spe­ este situaţia reamenajării noilor tă o sarcină primordială care ochi. „Nu mai avem cartofi torii Aurelia Ocolişan, Au­ ţă de muncă, lăsînd sarcina a-
specialitate. (Pentru o disciplină © Candidaţii trebuie să re­ cializare arhitectură, în ordinea suprafeţe ce trebuie irigate. In trebuie să-şi găsească locul cu­ pentru plantat. S-a dus remor­ relia Drăgan, Saveta Urîtoi şi ceasta in seama bătrînilor.
la alegere se poate opta numai ţină că în situaţia în care op­ mediilor obţinute în cei trei ani nici una din cele trei unităţi venit şi pe agenda Comitetului ca după ei Ia sediu dar văd că de conducătorul auto Pavel Ba- Nici brigadierul de cîmp din
în cazul în care candidaţii sînt tează pentru specializări unde de studiu şi în limita locurilor amintite nu s-a mişcat o lopa­ de partid ţi a Consiliului popu­ nu mai vine...". sarabu. Au lipsit de la această această unitate agricolă nu a
absolvenţi ai unui liceu de învăţămîntul de ingineri şi sub­ planificate. tă de pămînt. Aşteptăm — ne lar comunal Dobra, a consiliu­ — Preşedintele cooperativei, lucrare brigadierele de cîmp fost^ dc găsit. Am găsit însă
specialitate şi candidează în în- spune tovarăşul Mihai Cazacin- lui intercooperatist ţi a condu­ brigadierul de cîmp, inginerul Sofica Ştefan şi Paraschiva Po- lucrînd la arat pentru porumb
văţămîntul superior la specia­ cu — să vină cineva de la cerilor C.A.P. Cu justificări, ie şef au fost pe la dumneavoas- povici. Nimeni nu ştia pe unde pe mecanizatorii Vasile Potinteu
litatea absolvită ori în situa­ O.I.F. să facă proiectele de e- ştie bine, nu poate fi combă­ tra ? sînt. Preşedintele unităţii, Ioan şi^ Nicolae Lazăr. Tot în aceas­
ţia în care candidaţii provin Poşta rubricii xecuţie. Pînă în luna iunie tre­ tută seceta, nu se pot aştepta — Azi nu i-am văzut. Suciu, şi inginerul şef, Eugen tă unitate se lucra şi în livada
din producţie şi lucrează în E. Morcov — Simeria. Şcoli de specializare postllcealî de buie să le punem în funcţiune. recolte sporite. Este un adevăr Pe unul dintre cei care trc Lăzărescu, erau angrenaţi în al­ cu meri. Mecanizatorii Ion O-
specialitatea în care candidează, stenodactilografie se găsesc la Craiova (str. Caracal, nr. 105) şl Referitor la situaţia irigaţii­ de care trebuie si se ţină sea­ buia să fie în cîmp, respectiv te activităţi ce se desfăşurau prea şi Iosif Plcşa arau, discuiau
sublinierea fiind valabilă peste Bucureşti (str. Sfinţii Voievozi, nr. 52-54). Examenul de admitere lor, Ia C.A.P. Lăpuşnic, Teofil ma în toate unităţile agricole. pe inginerul Ion Macovei, l-am aici : primul urmărea cum ară şi efectuau lucrări de comba­
tot unde se precizează „sau o constă din limba şl literatura română, scris şl oral, şl o lim­ Suba, preşedintele unităţii, ne Aşteptăm din partea consiliilor văzut însă noi. Era la birou. ?i fertilizează terenul mecaniza­ tere a dăunătorilor.
bă străină — rusă, engleză, fran ceză sau germană — scris şl
disciplină la alegere") ; oral. spunea că aici există un asper­ populare comunale Dobra şi Din discuţia cu el am reţinut torii Nicolae Tirănescu, Gheor­ ^Oare prezenţa factorilor de
— la specializările cu profil Un grup de elevi — Bulzeştii de Sus. Preclzaţi-ne şcoala pro­ sor cu care se aplică udări pe i.îpugiu de Jos un răspuns că preşedintele unităţii şi bri­ ghe Furdui şi Mihai Mureşan — răspundere din aceste unităţi
de chimie probele sînt : Chimie fesională pentru care ati optat. Brad. La Petroşani există o şcoală pro­ 6 hectare ocupate cu legume concret la întrebarea : cînd vor gadierul de cîmp „ar fi plecaţi ultimele 10 ha destinate cultu­ agricole este facultativă în cîmp,
1
Floruţa
Vlsalon
—
(anorganică şi organică) ; ^Alge­ fesională comercială, pe str. 23 August nr. 6, telefon 11717 şl (în loc de 40-50 de hectare cît (uncţiona Ia întreaga capacita­ în locul unde se planteaza car­ rii cartofului. Inginerul şef Lg- cînd^se ştie că mai au multe
bră şi Elemente de analiză ma­ 11716 şl unde vă puteţi adresa pentru toate amănuntele privi­ este norma — n.n.). Interlocu­ te sistemele de irigaţii planifi­ tofi". Cînd or fi plecat în cîmp zăreşcu îl seconda pe mecani­ desfăcut pentru a recupera lu­
toare la admitere.
tematică ; Fizică sau, la alege­ torul a invocat fel ţi fel de cat* ? sn l-am m»i întreb*» pe inter­ zatorul Mihai Bider 1» însimlm- crările întîrziate ? I
n; PARArrescu"j