Page 13 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 13
Proletari din toate tarile, unljl-vă!
In prezenţa tovarăşului In sală te aflau conducători judeţean *I oamenilor muncii
Nicolae Ceauşescu, secretar ge ai unor instituţii centrale şi de naţionalitate germană — Si
neral al Partidului Comunist organizaţii obşteşti, reprezen biu.
Român, preşedintele Republicii tanţi ai consiliilor oamenilor Intlmpinat cu puternice şt
Socialiste România, a avut Ioc, muncii de naţionalitate sîrbă entuziaste aplauze, a luat cu-
vineri, 5 aprilie, şedinţa comu din judeţele Timiş şi Caraş-Se- vîntul tovarăşul NICOLAE
nă a consiliilor oamenilor mun verin şi ai consiliilor oamenilor CEAUŞESCU.
Anul XXVI Nr. 5982 SiMBATA 6 APRILIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI cii de naţionalitate maghiară şi muncii de naţionalitate ucrai- Urmărită cu viu interes, cu-
germană. niană din judeţele Maramureş vîntarea secretarului general al
şi Suceava, invitaţi din rîndul
Participanţii au făcut tova partidului a găsit un larg ecou,
răşului Nicolae Ceauşescu o oamenilor muncii de naţiona deplina aprobare şi adeziune,
caldă primire, o manifestare litate maghiară, germană, sîrbă în rîndul participanţilor, ea fi
şi ucrainiană din diferite jude
însufleţită în care şi-au găsit
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ anului şcolar s-a încheiat! o nouă şi vibrantă expresie ţe şi din Capitală. ind subliniată în repetate rîn
Cel mai lung trimestru al
duri cu îndelungi aplauze.
La începutul şedinţei comu
sentimentele de profundă sa
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Ieri, după ultima oră de tisfacţie şi mîndrie patriotică ne, au fost înfăţişate sintezele şi-a luat un călduros rămas bun
curs, poarta vacanţei de ale tuturor cetăţenilor ţării, in lucrărilor plenarelor consiliilor de la cei de faţă, la încheierea
primăvară s-a deschis pen diferent de naţionalitate, faţă oamenilor muncii de naţiona şedinţei, în uralele şi ovaţiile
tru zecile de mii de elevi de alegerea sa ca preşedinte al litate maghiară şi germană, ca participanţilor. Intr-o deplina
hunedoreni. României socialiste, încrederea re s-au întrunit, joi 4 aprilie,
Ploaia de explicaţii nu potoleşte canţa este aşteptată întot lor neţărmurită în Partidul avînd la ordinea de zi prezen sînt reafirmate dragostea fier
Unitate de gîndire şi simţire,
Indiferent de vîrstă, va
Comunist Român, în secretarul
deauna cu nerăbdare. De la său general, care conduce, în tarea şi dezbaterea dărilor de binte faţă de secretarul ge
cei mai mici şcolari, pînă mod strălucit, destinele po seamă asupra activităţii desfă neral al partidului care îşi. în
la absolvenţii din anul a- porului şi 1 ale patriei-, pe calea şurate pînă acum, precum şi chină întreaga viaţă şi activita
îmbunătăţirea componenţei bi
cu nimic setea de apă a culturilor! cesta, le produce aceeaşi comunismului. rourilor consiliilor şi alegerea socialismului şi comunismului
te înfloririi patriei, edificării
luminoasă a socialismului şi
bucurie. Diferă doar planu
rile fiecăruia de parcurge
re a acestui interval, nece In aplauzele puternice ale delegaţilor la Congresul F.EJ.S. pe pămîntul românesc, bună
In acest sens, au luat cuvîn-
® Aplicarea unui proiect de irigaţii, care 9 ani a stat să distanţa este ca de la cer rentabil sau nu să se mai facă sar pentru asaltul ultimului celor prezenţi, în prezidiul şe stării şi fericirii tuturor cetă
prin sertare, a devenit o prob Iernă de acută actualitate pen la pămînt. Ingincrul-şef ne investiţia". trimestru. dinţei iau loc tovarăşii Nicolae tul tovarăşii Ştefan Peterfi şi ţenilor României socialiste, in
tru cooperatorii din Tîmpa spunea că în acest an se vor O asemenea optică nu este Cu fiece vacanţă, copiii Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Ma Eduard Eiscnburger. diferent de naţionalitate, cau
@ Crapă pămîntul de secetă, deji apa trece prin mijlocul face udări pe 10 hectare cu le de natură să vădească nici un cresc. Cresc pe neobservate, nea Mănescu, Janos Fazekas,. Au vorbit, apoi, tovarăşii zei păcii, înţelegerii şi colabo
ctmpului gume şi pe 20 de hectare păşu fel de interes pentru finaliza dar cresc. O nouă primă Paul Niculescu-Mizil, Gheor- Domokoş G'eza, directorul E- rării internaţionale. In fapt,
Ceapa de pe 5 hectare putea să fie valorificată dacă ne. Pentru a „justifica" neîn- rea proiectului de irigaţii, care vară se adaugă vîrstei ghe Pană,- Dumitru Popcş'cu, diturii „Kriterion.", Anton Brei- prin glasul lor, toţi oamenii
f se începea cu 2-3 săptă mini în urmă cadrarea în tarcina din planul ar contribui realmente la obţi ghiozdanului, a acelor ani Cornel Burtică, • Miron Con- tenhofer, vicepreşedinte al Con muncii dc naţionalitate maghia
Q De atîta uscăciune s-a spart ţi furtunul de la aspersor ! de stat, interlocutoarea a invo nerea unor producţii sporite de de „strîhgere a datelor" cum stantinescti, Mihait Gerc, Ri- siliului oamenilor muncii , de ră, germană,- sîrbă şi;. ucrainia
cat o ploaie de explicaţii. Intre legume şi plante furajere şi, chard Winter, prim-secretar al naţionalitate , germană, redactor nă îşi reînnoiesc angajamentul
altele, am reţinut că este vorba implicit, ar determina creşte Comitetului judeţean Sibiu _ al de a înfăptui neabătut, alături
Necesitatea intervenţiei ener fel încît culturile să fie irigate rea economică a unităţii. In P.C.R., Ludovic Fazekas, prim- şef. al ziarului „Ncuer Wcg", 1
gice, cu toate forţele şi mij ziua şi noaptea fără întrerupe despre un proiect de irigaţii în secretar al Comitetului jude Andras Antalfi, vicepreşedinte de întregul popor, obiectivele
loacele de care dispune fieca re. Ne aşteptam ca o aseme tocmit în anul 1965, a cărui tervenţia Direcţiei agricole ju Clopoţelul ţean Harghita al P.C.R., Ştefan al Consiliului oamenilor mun stabilite de Congresul al X-Iea
re unitate agricolă, pentru com nea situaţie să întîlnim şi la materializare necesită unele lu deţene pentru ieşirea din impas Peterfi, preşedintele Consiliului cii de naţionalitate maghiară, şi Conferinţa Naţională ale
este mai mult decît necesară.
baterea efectelor negative ale cooperativa agricolă din Tîm crări. Intre timp, însă, o parte oamenilor muncii' de naţionali conferenţiar universitar la In partidului, de a îndeplini cin
secetei devine pe zi ce trece pa, unitate care are prevăzut din teren (este vorba - despre Dacă există unele rezerve în tate maghiară, Eduard Eisen- stitutul de medicină şi farma cinalul înainte de termen, de
tot mai acută. Deoarece previ — aşa cum ne spunea inginerul păşune — n.n.) s-a cedat între privinţa aplicării în totalitate vacantei burger, preşedintele Consiliului a contribui plenar la făurirea
ziunile meteorologilor anunţă şef al C.A.P., Maria Baciu — prinderii de îmbunătăţiri şi ex a proiectului, să vedem ce s-a oamenilor muncii de naţiona cie din Tg. Mureş, I-Ieinrich societăţii socialiste multilateral
în continuare lipsa de precipi să aplice udări pe 100 hectare ploatare a pajiştilor Deva. „In întreprins măcar pentru iriga- litate germană. Sitzler, preşedintele Consiliului dezvoltate în patria noastră.
taţii, este imperios necesar ca culturi de legume şi 70 de această situaţie — ne preciza
re însă astăzi un alt în r
amenajările locale să fie utili hectare păşune. inginera — aşteptăm să vină o N. TlRCOB se spune in lumea electro
zate la întreaga capacitate, ast Intre posibilităţi şi fapte în comisie, să vedem dacă este nicii.
(Continuare in pag. a 3-a)
Ideea de „timp liber“ ce
Cum gîndesc şi acţionează cadrele de conducere din agricultură ţeles, de odihnă activă, şi, MESAJUL ADRESAT DE TOVARĂŞUL
ajunglnd aici, să urmărim
planul bogat întocmit de
Comandamentul de organi
zare a vacanţei: drumeţii, NICOLAE CEAUŞESCU ASOCIAŢIEI
Pomii dau rod bogat. Cu o singură excursii, soare, vizite sau
la
monumente
istorice
mari întreprinderi, divertis
ment în cele 12 tabere au- .AUTOMOBIL CLUBUL ROMÂN"
tofinanţate din judeţ, popas
condiţie: să fie bine îngrijiţi de câteva zile în tabere Dragi tovarăşi, că din România va cunoa’şte dumneavoastră va face totul
prin alte judeţe şi Capita
lă, expediţii, spectacole ar
tistice ş.a. Toate casele pio îmi este plăcut să vă adre o tot mai mare amploare. pentru a-şi îndeplini în con
Aceasta pune sarcini deosebite
diţii cît mai bune aceste sar
nierilor, cluburile, casele de sez un călduros salut şi cor în faţa asociaţiei dumneavoas cini, încadrîndu-se astfel în
Aivad* cooperativei agrico alte unităţi tăierile s-au ter ei nu pot veni zi de zi la I.A CULES, TOATA LUMEA' cultură, căminele culturale, diale felicitări cu prilejul Con tră, chemată să desfăşoare o eforturile generale ale între
le de producţie din Beriu o- minat, fertilizarea cu îngră lucru. Or, la tăieri trebuiau IŞI DA GHES... terenurile sportive vor fi la ferinţei pe ţară şi al împli largă activitate educativă în gului nostru popor, hotărît
cupă o suprafaţă de 57 ha, şăminte chimice şi naturale mobilizaţi toţi cooperatorii discreţia şcolarilor, dtsfăşu- nirii a 70 de ani dc la crea rîndul automobiliştilor, să să întîmpine cea de-a 30-a
din care 19,5 ha este pe rod. aşişderea. cu experienţă în pomicultu In livada clasica a C.A.P. rîndu-se peste tot mari şi rea primei asociaţii automo contribuie, printr-o strînsă aniversare a eliberării patriei
Anul acesta s-a planificat să La C.A.P. Beriu însă se ră. Oameni se găsesc destui. din Rapoltu Mare, majori •mici competiţii,, de cultură bilistice din România, ale că conlucrare cu organele dc stat, şi Congresul al Xl-Ica al parti
so obţină o producţie t3tală intenţionează ca de-acum în N-a existat fnsă preocupare tatea ocupată cu pruni, nu generală ori sportive, de rei frumoase tradiţii le con la mai buna cunoaştere a dului cu realizări cît mai în-
de 64 tone fructe. Am vrut colo să se mai fertilizeze cu pentru mobilizarea lor. Aşa s-au întreprins acţiunile cu îndemînare ţi artistice. tinuă astăzi „Automobil Clu normelor de conducere auto semnatJ în toate domeniile de
să aflăm cum se acţionează azotat 19 ha. Deci, la pomii se explică- de ce mai sînt de venite pentru îngrijirea şi cu Ştiţi că vacanţa de pri bul Român". şi la respectarea regulilor dc activitate.
pentru îngrijirea plantaţiei de pe 16 ha nu se va admi făcut tăieri şi lucrări de în răţarea pomilor. Ramurile măvară a 'acestui an va In condiţiile dezvoltării ge circulaţie, la mărirea gradului Urez tuturor celor peste
şi creşterea producţiei de nistra nici un fel de îngrăşă- uscate şi cele rupte nu Ie taie schimba oarecum înfăţişa nerale a ţării, ale sporirii şi de siguranţă rutieră, să dez 100 000 de membri ai asocia
fructe. Ne-am adresat fn a- mînt. Nu mai spunem că să treţinere la pomii de pe încă nimeni. De săpat în jurul rea judeţului nostră V Prin perfecţionării producţiei in volte spiritul gomodărcsc pen ţiei dumneavoastră succese şi
cest scop tovarăşului Ioan patul în jurul pomilor s-a 28 ha. lor, de stropit împotriva bo muncă patriotică, şcolări- dustriale — a industriei na tru utilizarea cît nui raţio satisfacţii tot mai mari în
Manolescu, inginerul şef a! făcut numai pe o suprafaţă Chemarea Conferinţei pe lilor şi dăunătorilor şi de fer mea hunedoreană va con ţionale dc autoturisme, în nală a combustibilului şi lu- activitatea de producţie şi in
cooperativei. Am aflat că tot de 7 ha. La executarea lucră ţară a cadrelor de conducere tilizat nici pomeneală. tribui la plantarea a 40 000 special ‘ — şi ale înfăptuirii brifianţilor. viaţa personală, multă sănă
ceea ce s-a întreprins pînă rilor în livadă se lucrează cu din agricultură adresată ţă Aici, în fiecare toamnă, pomi fructiferi şi ornamen programului partidului de ri Sînt convins că asociaţia. tate şi fericire !
acum In această direcţie se o echipă — zicea inginerul ranilor cooperatori îndeamnă cooperatorii dau cu toţii nă tali, se vor amenaja noi dicare a nivelului de viaţă şi
de civilizaţie al întregului
rezumă doar la executarea vală şi cer să li se dea cît zone Verzi, se vor curăţa NICOLAE CEAUŞESCU
şef — permanentă. Aceasta să se depună în slujba creş păşuni, se vor dichisi şcoli popor, mişcarea automobilisti
tăierilor de formare şi rodi este formată din patru pen terii producţiei de fîucte toa mai mulţi pruni pentru a fi le ş.a.
re la pomii de pe 29 ha de sionari şi un tînăr. Nu-i tă priceperea şi să se acţio recoltaţi. Dar acum, cînd e
vorba de întreţinut, nu se După acest succint ta
livadă, precum şi la fertiliza vorbă că tovarăşii Ioan Băr neze cu fermitate pentru în înghesuie nimeni. Pînă cînd blou, se vede că programul
rea cu îngrăşăminte organice boi, Ilisie Mihăesc, Achim grijirea plantaţiilor tinere şi va mai dăinui această situa vacanţei este foarte încăr
a pomilor de pe 3 ha şi cu Rujoi şi Ilie Filipesc, oameni a celor pe rod. Acestei che ţie şi cum se împacă cu ea cat. Adică s-a făcut tot po
chimice pe 19 ha. Este pu în vîrstă de 67—70 ani, îşi mări trebuie să-i răspundă cu consiliul de conducere al sibilul pentru ca vacanţa *
ţin. Foarte puţin faţă de pe dau tot interesul şi fac tot fapte şi cooperatorii din Be cooperativei ? să treacă „precum un vis"
rioada în care ne aflăm. In ceea ce Ie stă în putere. Dar riu. N. BADIU — după cum se exprimă e-
levii mai romantici...
*
.................v ..............i® " m
„Alo! Aveţi legătura..." Trimisul nostru la I.M.M. Petroşani relatează
— Alo ! Centrala ? Telefo oarece în receptor, în fiecare
nista de serviciu ? zi poate fi auzit, pentru am
— Da. bele telefoniste, un mulţumesc „O ţesătură de pase"
— Vă mulţumesc pentru rostit din toată inima, alte
amabilitatea cu care m-aţi ori chiar şi mai multe cuvin
servit. Aş dori să vă cunosc te frumoase.
şi numele. întotdeauna prezente la da-- şi două constatări In cadrul C.A.P. Vata de Jos, brigada din Brotuna. zeci de cooperatori au ieşit în cîmp
— Cu plăcere. Dar nu e torie, zi şi noapte, răspun- în vederea executării unor iu erări dc combatere a excesului de umiditate.
cazul, eu nu mi-am făcut de- zînd cu aceeaşi amabilitate
cît datoria... tuturor solicitărilor, cele Ultimul cuvînt ol conducerii •Ambrozie Benea, şeful bi Nici un răspuns. Intervine di
Intr-o zi am auzit, întîm- două telefoniste au reuşit să întreprinderii, al comitetului de roului aprovizionare, îşi des rectorul adjunct :
plător, această convorbire la fie mult apreciate. Vocea partid va apare în ziarul nos chide meticulos hîrtiile, consul — Ducem lipsă şi de rul
centrala telefonică din Sarmi- caldă, amabilitatea şi corecti tru de mîine. Să ne axăm, tă cîteva legi şi spune : menţi şi alte materiale. L-am
zegetusa. tudinea celor două telefoniste deci, în aceste rînduri pe ne — Priviţi asta. Baza ne pla chemat pe şeful producţiei să Automobilismul - turism şi spoit r.u largi
Telefonista de serviciu pri au reuşit să atragă respectul ajunsurile interne care au de nifică necesarul pe trimestru, ne spună ce utilaje n-am rea
mea mulţumirile unei persoa cetăţenilor. terminat acumularea minusului deci nouă ne trebuie în fiecare lizat din aceste cauze.
ne care solicitase o convorbi Nu a existat nimeni care la utilajele miniere pe primul lună. Apoi, legea spune că — Din lipsa rulmenţilor — în implicaţii instructiv-educative şi social utile
re telefonică interurbană. Da să fi plecat de la centială trimestru. In rîndurile apărute unele materiale, în cantităţi cepe ing. Vasile Herman, şe
torită promptitudinii telefo fără a fi fost servit. Ji nu f ieri, ajunsesem la ideea mari, se livrează cu maşinile ful biroului pregătirea şi ur
nistei, nu a fost necesar să chiar atît de uşor să serveşti că aprovizionarea unităţii de beneficiarului şi ale furnizo mărirea producţiei — n-am pu Fiinţînd dc aproape şapte activităţi tehnice ai social u- vers, ale acestora către aso
aştepte mult timp legătura prompt, mai ales cînd solici pinde de lipsurile sale şi nu rului, după cît e de urgentă tut construi 50 tone vagoneţi ani în judeţul nostru, Filiala tile, educative şi instructive. ciaţie. Natura acestor relaţii
cu localitatea dorită. tările sînt multe şi urgente. de B.J.A.T.M. Deva sau de alţi situaţia. Neavînd autovehicule pentru transport persoane, gu Automobil Clubului Român a Prin statutul său, A.C.R. reciproce va fi curînd, după
„.De 14 şi, respectiv, 12 ani Tovarăşa Viorica Dumbravă factori. suficiente, noi spunem că tre rile de siloz, pompele centri reuşit — la început mai ti are competenţe diversificate Conferinţa pe ţară a A.C.R.,
lucrează la centrala telefoni mi-a spus că în curînd se va — Necazurile cu tabla şi sîr- buie să transporte ei, dar ei fugale, cărucioare pentru vop mid, apoi, pe măsura cuceri corespunzător specificului li şi mai temeinic reglementată,
că din Sarmizegetusa două instala la Sarmizegetusa o ma pe care n-am ridicat-o de spun că noi trebuie să efec rii unei personalităţi de sine nei activităţi desfăşurate în adueîndu-se perfecţionările ne
surori : Viorica Dumbravă şi centrală telefonică nouă, cu la bază sînt adevărate — a- tuăm transportul. Şi uite aşa, sit stîlpi... La gurile de siloz stătătoare, mai consistent şi rîndurile unor cetăţeni ce cesare, impuse de dezvolta
Eva Gruia. Uneia dintre ele capacitate soprită. răta ing. Dumitru Coşa, di aşteptăm. lipsesc şi motoarele electrice. eficace — să-şi realizeze sco posedă mijloace auto de rea clubului în sine, de creş-
îi erau adresate cuvintele fru pul şi sarcinile ce-i revin ca transport. Acest fapt incum
moase de mai sus. Dar nu a- ELENA POJOGA rector adjunct. Dar ne face şi — Cine trebuie să fie mai MARIN NEGOITA organ obştesc de organizare N. STANCIU
re importanţă pentru care, de pedagogă, Sarmizegetusa baza greutăţi cu unele mate interesat să vă faceţi planul a posesorilor de autoturisme bă clubului o serie de pres
riale. Să spună şi tovarăşul — B.J.A.T.M.-ul sau dumnea într-o asociaţie de interese şi taţii către membrii săi şi, in (Continuare în pag. a lll-a)
Benea. voastră ? (Continuare în pag. a 3-a)
PE TEME bări, clare, precise, au respective urmează să fie ŞEDINŢA ceste zile pentru tnsă- VREMEA
DE CIRCULAŢIE contribuit la însuşirea dc vindute prin magazinele DE COMUNICĂRI mînţarea cu plante fura
către elevi a regulilor dc specializate. jere şi plantarea cu pomi
In vederea eliminării circulaţie pe care ei tre T A a unei suprafeţe de aproa Pentru 24 ore
încălcărilor regulilor dc buie să le cunoască şi să Organizată de filiala pe 2 hectare, teren situ
circulaţie de către elevi le respecte. FRUNTAŞI » Hunedoara a Uniunii so at în incinta fermei. Vremea se menţine fru
şi ,al unei mal bune cu cietăţilor de ştiinţe me
noaşteri' a lor, după NOI MODELE IN GOSPODĂRIREA dicale şi Direcţia sanita moasă, cu cerul mai mull
cum ne-a informat tova ră judeţeană, astăzi arc senin noaptea şi dimi
răşul , căpitan Smarenri DE ÎNCĂLŢĂMINTE ORAŞULUI loc la dispensarul T.B.C. ALPINIŞTII neaţa, iar noros ziua.
Truşcă, de la Miliţia O ZI din Deva şedinţa plenară Vîntul va sufla moderat
municipiului Deva. în Meseriaşii de la atelie La clubul „Siderurgis- de comunicări ştiinţifice LA.... ÎNĂLŢIME din sectorul sudic. Tem
sala liceului pedago rul de confecţii încăl lul“ din Hunedoara a consacrată Zilei sănătă peratura va fi cuprinsă,
gic din localitate a avut ţăminte serie din comuna avut loc festivitatea in- ţii. Cu acest prilej, vor Alpiniştil de Ia A.S. noaptea. Intre minus 2 şi
loc un interesant concurs Baia de Criş — unitate mînării insignelor de susţine referate cunoscuţi C.F.R. Petroşani — cea 3 grade, iar ziua între
pe teme de circulaţie ce aparţine de cooperati ■ Fruntaş în gospodărirea medici ftizioiogi din ju mai activă secţie dc al 14 şi 19 grade.
„Cine. ştie.'. cîşligă“,, Ia va meşteşugărească ..Mo oraşului" unui număr d,e hA deţul nostru. pinism în judeţ, după
care au participat mai ţul" din Brad— au ţinut 130 dc cetăţeni, din car „abdicarea" Corvinului
multe patrule formate din ca sezonul estival să-I în tierele şi localităţile a- TERENURI PUSE Hunedoara, au repurtat Pentru următoarele
pionieri dc la casa pio tîmpine cu ceva nou. parţinătoarc municipiului recent remarcabile suc
nierilor şi şcoli din Deva. Nou, pe care să-l dăru Hunedoara. De asemenea, . y : . .. . • IN VALOARE cese, pe Peleaga, în ca două zile
Concursul, desfăşurat în iască oamenilor. Iată de s-a acordat ..Diploma de drul concursului dotat cu
faţa unei numeroase a- spre ce este vorba : IC asociaţie de locatari frun I.a ferma vegetală din „Cupa Timişului", cuce Vremea devine uşor In
sistenţe, a fost' cîşttgat de niodeic de sandale pen taşă" asociaţiei din mi- iALTA Deva a I.A.S. Mintia se rind locul 2 pe echipe şi şi abilă, cu ceru) tempo
către patrula de circula tru femei şi bărbaţi, cre croraionul 6 al Hujncdo»-. acordă atcn(ic sporită un ioc 1 la individual, rar noros. Vor cădea pre
ţie formată din elevi dc aţii ale maestrului Gheor- rei. care a obţinui cete i ' % gospodăririi judicioase a prin tînărul Gh. Lupu- cipitaţii sub formă de
ta Şcoala generală nr. 1 ghe Popa, au fost omolo mai frumoase rezultate în pămiutului. Acestui scop tan. elev la Liceul indus ploi temporare. Tempera
uperaiui UI pi s/ar.u... ~ ~~ ’ — — ------ . „Dr. Petru Groza". gate de ICECOM. In zile gospodărirea şi înfrumu îi este subordonată şi trial minier din Petro tura în creştere uşoară.
Operatorul principal Candin Ciocan, de la Centrala electri-
..
, .
funcţionare
că r de termoficarc - . ■ Mintia, ______X____ _ * „ parametrii An fllTlA fmnorp Răspunsurile la între le următoare, articolele seţarea cartierului. Si>........ acţiunea întreprinsă in a- şani.
urmăreşte
de
a turbinelor. Foto: VIRGIL ONOIU