Page 14 - Drumul_socialismului_1974_04

mattufc

2 DRUMUL SOCIALISMULUI » Nr. 5 982 ® SÎMBATĂ 6 APRILIE 1974

LA UZINA DE

REPARAŢII

ŞI PIESE DE Valorificăm resursele ? cum producem? Cu ce efect economic?

SCHIMB DIN PREOCUP ARI COHJUGiTE PENTRU Dl VERSIFIC ARE A

CADRUL C.S.

HUNEDOARA PRODUCŢIEI Şl CREŞTEREA CALITĂŢII MUNCII

Mda—• creştere etilena | ÎN CENTRUL ATENŢIEI

— Corelarea perfectă intre planurile de producţie ale sec-
— Perfecţionarea continuă a tehnologiilor de lucru, pro-
♦ > | ţlHor uzinei şl aprovizionarea tehnlco-materială ;
jj movarea pe scară largă a tehnicii înaintate, pentru ridicarea
O precizare se impune din capul locului. vel Buduran — reducerea apreciabilă a efortu­ | calităţii produselor, creşterea productivităţii muncii şl a efi-
Dacă în aceste zile, Combinatului siderurgic lui financiar din partea combinatului, rezolva­ ciehţei economice ;
Hunedoara i se conferă pentru a treia oară rea mai operativă a unor probleme ce se ivesc — îmbogăţirea zestrei tehnice a uzinei şi asimilarea unui
consecutiv Steagul roşu şi Diploma de onoare pe fluxurile producţiei de metal, creşterea pro­ | număr tot mai mare de piese de schimb şi utilaj siderurgic !
de unitate fruntaşă pe ţară în marea întrecere ductivităţii muncii, obţinerea unui considerabil — Calificarea şi ridicarea pregătirii profesionale a cadre-
socialistă de realizare a cincinalului înainte de volum de economii la preţul de cost. j lor, întărirea disciplinei tehnologice şi a muncii in toate com-
termen, fiind distins cu „Ordinul Muncii" cla­ — Poate nu este lipsit de interes să amintim I partlmentele de producţie ale uzinei ;
sa I, un merit important Ia înregistrarea aces­ — a ţinut să adauge inginerul Ion Ionescu, şe­ — Folosirea judicioasă a resurselor energetice, diminua-
tui succes revine vrednicului colectiv de mun­ ful secţiei mecanice — că în primii trei ani ai ! rea consumurilor de materii prime şi materiale, eliminarea în
că al uzinei de reparaţii şi piese de schimb. cincinalului, în secţia mecanică au fost mon­ | totalitate a rebuturilor la operaţiile de prelucrare ;
De modul în care sînt asigurate piesele de tate 31 de maşini moderne, de înaltă tehnici­ — Încadrarea riguroasă în grafice a lucrărilor de repa-
schimb pentru multiplele şi complexele agre­ tate, că a fost înnoită complet linia de strun­ j raţii siderurgice şi îmbunătăţirea calităţii acestora ;
gate şi instalaţii din combinat, de oportunita­ guri mijlocii, că s-a generalizat lucrul pe două — Sprijin mai substanţial, efectiv, fiecărei secţii, din par-
tea şi calitatea reparaţiilor efectuate, depinde schimburi şi s-a extins lucrul pe trei schimburi, j tea conducerii uzinei, îndrumare şi control permanent din
hotărîtor bunul mers al fluxurilor tehnologice, că *u crescut de la an la an indicii de utilizare I partea organizaţiilor de partid.
bunul mers al producţiei de metal. Pentru cei a maşinilor şi coeficientul de folosire a timpu­ Aceste obiective au fost formulate de ing. Virgil Cirlan,
care nu cunosc dimensiunile şi importanţa ac­ lui de lucru maxim disponibil. Paralel au e- j şef de secţie, locţiitorul directorului uzinei nr. 5 de reparaţii
tivităţii uzinei nr. 5 de reparaţii şi piese de xistat preocupări pentru pregătirea cadrelor, I şi piese de schimb din cadrul C.S. Hunedoara, asigurîndu-ne
schimb din cadrul C.S. Hunedoara, trebuie să pentru asigurarea unor condiţii de muncă şi i că ele se oflă în atenţia tuturor acelora care hotărăsc pro-
spunem că ea alcătuieşte un nucleu de muncă de viaţă optime. Atelierul dc construcţii m etallce. Echipa ds l&c&tuşl, con dusă de Ioan Sav, execută : ducţla de utilaje şl piese de schimb, soarta reparaţiilor side-
El
numai
realizează
puternic, cu o arie deosebit de întinsă de acti­ piesele necesare reparaţiilor capitale ale cuptoarelor de la O.s.M. l. Foto: VIRGIL ONOIU lu­ | rurgice.
crări de calitate, şl in timp optim.
vitate. Este şi firesc, deoarece toate agregatele In toate secţiile uzinei s-au efectuat perfec­
combinatului au nevoie de piese de schimb ţionări ale fluxurilor tehnologice, în scopul di­
şi de reparaţii, atribuţiuni ce revin uzinei nr. minuării muncii fizice, creşterii productivităţii ------------------------------------------
5, şi care dealtfel îi dau şi denumirea. muncii, ridicării calităţii întregii activităţi ; atît
în compartimentul executării pieselor de
Dominanta activităţii colectivului de muncă schimb, cît şi în acela al reparaţiilor siderur­ rabnic studiu şi rezolvare. Este vor- pentru capete glison, cît şi cum sî cut la circa 40 milioane lei. Efectul
de aici o constituie perfecţionarea continuă a gice. De asemenea, au fost asimilate o serie de â, în primul rînd, de aproviziona­ produc! ? Cît şi cum să producem economic al activităţii noastre este
fluxurilor tehnologice, sporirea producţiei de piese de schimb care în urmi cu cîţiva ani Valorificăm rea ritmică cu piesele ce trebuie pre­ cînd trebuie aşteptat ore în şir cu evident indiscutabil.
piese de schimb şi prin aceasta diminuarea a- erau aduse din ţară sau chiar de ptste hotare, lucrate, asigurarea unor scule şi dis­ piesele la singura morteză din ate­ Ing. Ion Ionescu, şeful secţiei me­
provizionării cu piese de schimb de la alte au fost confecţionate în uzină, prin eforturi pozitive de stringentă necesitate, ca lier ? ! Sînt cazuri izolate, dar rte canică I : Sau o altă paralelă: în â-
uzine din ţară şi reducerea importului, ceea ce proprii, unele agregate, dispozitive, ce uşu­ freze melc, axe port-sculă, cuţite pen­ creează greutăţi. nul 1971, uzina de reparaţii şi pie­
conduce la creşterea eficienţei economice a u- rează munca oamenilor, sporesc productivita­ resursele ? tru capete glison, instrumente de Viorel Nojdgân, maistru Ia turnă­ se de schimb a realizat un volum de
zinei, a combinatului. Totodată, preocupările tea muncii. La secţia mecanică, ae pildă, au măsură etc. Al doilea aspect este ca­ toria de fontă : Uneori lucrăm mai piese de schimb însumînd 108 385 000
principale sînt orientate spre îmbunătăţirea ca­ fost asimilate lanţurile pentru şenile ae la lo­ litatea pieselor. Venind cu adausuri uşor şi mai repede, alteori mai încet lei, pentru ca în 1973 valoarea pro­
lităţii reparaţiilor şi încadrarea riguroasă în pata mecanică FIAT, danturările în arc de mari de prelucrare, de la turnătorie, şi mai greu. Duj>ă mărimea şi com­ ducţiei de piese de schimb să se ci­
graficele dc execuţie, asigurîndu-se astfel conti­ cerc, portlagărele pentru linia de laminoare ; ne pun probleme privind executarea plexitatea tehnică a pieselor pe care freze la 128 987 000 lei, iar în acest
nuitate şi siguranţă în exploatarea agregatelor cei de la turnătoria de fontă au perfecţionat Gheorghe Izdrea, maistru, secreta­ lor .de cea mai bună calitate şi, în le avem de executat, după calitatea an la 132 800 000 lei. M-am re­
şi instalaţiilor siderurgice. tehnologia de formare Ia orificiile de zgură rul organizaţiei de bază de la atelie­ plus, se face risipă de metal. In com­ materiei prime eu care lucrăm, după ferit numai la sortimentul piese de
Despre dinamica producţiei uzinei de repa­ pentru laminoarele-bluming şi la jgheaburile rul de forjă: Ne străduim să le va­ partimentul meu de strunguri şi ma­ tehnologiile de turnare pe care le schimb, dar creşteri apreciabile a cu­
raţii şi piese de schimb vorbesc elocvent cî- răsucite pentru laminoarele de sîrmă ; forjorii lorificăm cît mai bine. £i cînd spun şini de rabotat am lichidat în tota­ aplicăm. Nu merge totul şnur, de ce noscut şi producţia de utilaj siderur­
teva cifre pe care ni le-a furnizat cu multă au confecţionat, prin forţe proprii, ciocanul de asta, mă refer în primul rînd la va­ litate rebuturile la piesele mari. Fi­ să nu recuhbaştem ? Menţinem încă gic şi de construcţii metalice. Reali-
amabilitate inginerul Pavel Buduran, de la ate­ 1 500 kgf, două macarele pivotante de cîtc 1,6 lorificarea potenţialului de gîndire şi nele lipsuri mai avem însă şi noi, şi ridicat procentul de rebut, executăm zînd azi în uzină o scrie de piese şi
lierul de proiectare, S.D.V.-uri şi tehnologie tf, care deservesc ciocanele, un manipulator de inteligenţă tehnică — domeniu în ne străduim să le înlăturăm. piese cu un adaus prea mare de pre­ utilaje care în urmă cu 2-3 ani Ie
pentru utilaj siderurgic. Astfel, dacă în 1971 5 tone pentru manevrarea pieselor grele în care colectivul nostru a obţinut une­ Eugen Bokoş, strungar la acelaşi a- lucrare, iar uneori, pur şi simplu, nu primeam de la alte unităţi din ţară
uzina a produs 7 972 tone de utilaj siderurgic, timpul turnării. ia rezultate bune. Adică, am confec­ telier : Mulţi dintre noi, tinerii care ne încadrăm în graficele de execuţie sau de peste hotare, am scăzut mult
8 806 tone de piese de schimb şi nu producea După cum ne-au spus mai mulţi interlocu­ ţionat prin eforturi proprii unele a- venim de pe băncile şcolii profesio­ a pieselor. Ne vom strădui însă să efortul financiar al combinatului,
aproape deloc construcţii metalice, în 1972 tori, factori cu munci de răspundere în cadrul gregate şi dispozitive care ne uşu­ nale, credem că ştim totul. Nu mai lucrăm mai mult şi mâi bine, să ne am contribuit în bună măsură la
a realizat 9 582 tone de utilaj siderurgic, 9 134 uzinei, există în continuare preocupări susţi­ rează munca, prin care am crescut învăţăm şi întîmpinăm greutăţi în onorăm cum se cuvine ccl de-al trei­ creşterea eficienţei economice, la rea­
tone de piese de schimb şi 523 tone de con­ sensibil productivitatea. ,De aseme­ stăpînirea maşinilor. Dealtminteri, lea titlu consecutiv de fruntaş pe lizarea de beneficii şi economii Ia
strucţii metalice, pentru ca în anul 1973, cele nute pentru dezvoltarea uzînei, a producţiei de nea, ne-am pus la punct tehnologiile eu consider că slaba pregătire pro­ ţară, pe care combinatul nostru l-a preţul de cost.
trei sortimente de bază să marcheze noi creş­ piese de schimb şî * secţiei de reparaţii side­ de forjare, am reuşit să corelăm mai fesională cauzează multe întreruperi cucerit de curînd. Remus Popa, maistru principal, şe­
teri. Este vorba îndeosebi de cele 9 862 tone de rurgice, pentru asimilarea de noi piese de bine activitatea pe cele trei schim­ accidentale ale agregatelor, utilizarea Gheorghe Sîrghii, forjor, atelierul ful atelierului forjă : A crescut mult
piese de schimb şi peste 900 tone de construc­ schimb şi perfecţionarea fluxurilor tehnologice, buri, pentru a avea „calde" la timp lor sub indicele planificat, realizarea de forjă: La ciocanul de 1 500 kgf greutatea maximă a pieselor forjate.
ţii metalice. Pentru acest an sînt prevăzute ceea ce va conduce şi mai mult la dimirtuarea e- şi în cantităţi corespunzătoare. unor lucrări de calitate necorespuri- am eliminat în totalitate rebutul, De exemplu, azi executăm arbori de
creşteri şi mai mari, mai ales la producţia de Ion Sav, secretarul organizaţiei dc zătoare, chiar rebuturi. dăm luptă să-l diminuăm cît mai peste 2 tone faţă de posibilităţile de
piese de schimb. fortului financiara! combinatului, la sporirea bază de la atelierul de construcţii mult posibil şi lâ celelalte agregate, acum cîţiva ani, cînd nu puteam for­
— Aceasta înseamnă — aprecia inginerul Pa­ producţiei de metal, a eficienţei economice. metalice : Rezerva cea mai mare, că­ şi la piesele mai mici; Cît lucrăm ?
reia nu i-am acordat atenţia cuveni­ Să vrem numai, că de lucru ivem ja decît arbori de 800 kg. Confec­
tă, este disciplina muncii. Mulţi mun­ destul. ţionăm arbori cu diametrul de 200
mm şi lungi de 4 m, inele şi ban­
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- citori se angajează, mulţi muncitori Cît şi cum Constantin Haşci, lăcătuş, acelaşi daje forjate pe dorn, prin care obţi­
se lichidează, numărul absenţelor rie- Atelier : E drept că uneori se mai de­
motivate şi al foilor de boală este fectează utilajele, presiunea aburului nem însemnate economii de materia­
le. Numai forjarea pe dorn asigură
E c o u l p a g i n i i ridicat (aproape 1 800 de absenţe ne­ producem? este insuficientă, ori se întrerupe cu­ reducerea consumului de metal cu 80
motivate numai în acest an, la un
rantul electric. Dar ne rezolvăm sin­
la sută faţă dc forjarea liberă.
efectiv de 156 de muncitori) j organi­
zarea producţiei este de multe ori guri problemele şi producţia nu şu­ Ing. Aurel Damian, şeful atelieru­
ieră.
In arma publicării paginii stadiul de îndeplinire a aces­ suficient de această problemă, defectuoasă, aprovizionarea cu ma­ lui de construcţii metalice: Poate
„Comandament fundamental tora. Privind tunelul de spă­ urmărind mai mult realizarea teriale — în sortimentele solicitate Constantin Melcea, lăcătuş, atelie­ Alexandru Cazan, şef de echipă Ia că la noi, pentru că nu executăm lu­
(74 — Eficienţa", din 8 fe­ lare, chiar dacă construcţia şi planului producţiei industriale. — nu este judicios corelată cu planul rul de construcţii metalici : Produ­ turnătoria de neferoase: Desigur, nici crări în serie, ci lucrări diverse pen­
bruarie a.c., de la I.M.M.R. montajul propriu-zis vor fi Pentru viitor vom acţiona de reparaţii pentru care noi execu­ cem atît cît ni se cere, însă de multe noi nu lucrăm întotdeauna foarte tru reparaţii, urgenţe, intervenţii,
SIMERIA am primit un răs­ gata la termenul stabilit, nu mai mult în această direcţie. tăm diverse construcţii metalice. A- ori lucrăm haotic, fără viziune de bine, dar nu de puţine ori materia este mai greu de măsurat imediat e-
puns amplu — pe titluri de va putea fi pus în funcţiune La articolul „Disciplina — vem de lucru serios cu educarea oa­ perspectivă. Aproape că nu ştim săp- primă, îndeosebi bronzul şi alama, fectul economic al muncii prestate.
materiale —, documentat, 6- din cauză că nu este regle­ ultimul capitol In manualul menilor. în mod deosebit cu tinerii tămîna asta ce vom face în săptămî- primite de la LAROMET Bucureşti, $i totuşi, ne străduim să asigurăm
biectiv, din care spicuim : mentată încă aprovizionarea producţiei ?!“, după cum î-a muncitori. Toate acestea, zic eu, sînt na viitoare. Vin tot felul de lucrări, sînt de calitate necorespunzătoare, eficienţă muncii noastre. Să exem­
' La articolul „Conducerea în­ cu apă necesară spălării, pro­ relatat şi în ziar, preocupa­ rezerve insuficient valorificate. intervenţii, urgenţe, trebuie să le re­ grevînd asupra calităţii pieselor tur­ plific : am confecţionat prin forţe
treprinderii cunoaşte şi recu­ blema care este în curs de re­ rea factorilor de conducere Ing. Petru Buduran, atelierul de zolvăm în timp optim. Lipsa forţei nate. De aceea, procentul de rebut proprii un dispozitiv pentru suda­
este cam ridicat la turnătoria de ne­
noaşte ci“ vă răspundem : glementare. In ceea ce pri­ din întreprinderea noastră nu proiectare, S.D.V.-uri şi tehnologie de muncă suficientă îi suprasolicită feroase, îndeosebi la gurilb de vînt rea automată a inelelor şi discurilor
Planul de măsuri rezultat în veşte întreprinderea, noi vom s-a situat la nivelul exigen­ pentru utilaj siderurgic : Lin factor pe cei care-şi văd conştiincios de pentru furnale. Mai intervine, uneori, de la şuberele caupcrelor, prin care
arma dezbaterii cifrelor de face totul pentru darea în ţelor. Intrucît majoritatea deosebit de preţios în direcţia spori­ treabă. Nu vreau să mă laud, dar eu neconcordanţa între programul nos­ se economiseşte cu 10 la sută mano­
plan pe anul 1974 cuprinde funcţiune a tunelului, însă de­ timpului de lucru neutilizat rii producţiei materiale, a producti­ am făcut în februarie 60 de ore su­ tru de lucru şi aprovizionarea cu pera, se reduce efortul fizic, sporeşte
o Serie de măsuri pentru per­ pindem de constructorul care se datoreşte concediilor medi­ vităţii muncii şi eficienţei economice plimentare. Cred că dacă s-ar pune materie primă. productivitatea muncii. De asemenea,
fecţionarea fluxului produc­ execută lucrarea. Vom între­ cale, s-a stabilit ca să nu se îl constituie fondul de timp maxim ordine cu disciplina şi cu buna or­ preconizăm adaptarea maşinii de tras
tiv, mecanizarea unor opera­ prinde în cel mai scurt timp mai acorde cu uşurinţă aceste disponibil. Or, se face unepri cam ganizare a muncii, deopotrivă de jos şi sudat ţevi la procedeul de sudură
ţii manuale, promovarea unor acţiunea de a activiza toate concedii. Totodată, în atenţia multă risipă de timjţ. La secţia me­ în sus şi de sus în jos, treburile ar electrică prin presiune faţă de su­
tehnologii moderne de lucru. cadrele tehnice de a-şi aduce conducerii întreprinderii va canică, de exemplu, în acest prim merge mai bine. Pe luna martie dura electrică prin flacără. Efectul
Pentru a traduce în viaţă a- contribuţia la dezvoltarea zes­ sta ca o problemă importan­ trimestru al anului s-au irosit peste ne-am făcut planul, dovadă că se Cu ce efect economic : creşte productivitatea
ceste măsuri şi a lichida lipsu­ trei tehnice a întreprinderii. tă asigurarea unor condiţii 15 C00 de ore din multiple cauze : poate. muncii, se îmbunătăţeşte calitatea lu­
Enache Spanache, strungar, atelie­
rile manifestate în trecut, la Greşit s-a procedat atunci mai bune de muncă care să schimburi neprogramate, reparaţii rul de mecanică I : De lucru, uneori crărilor, se reduce gradul de pericu­
lozitate.
accidentale, lipsă de materie primă
nivel de conducere s-a luat cînd s-a cerut fiecărui cadru preîntîmpine pe cît posibil şi de comenzi, insuficientă forţă de avem prea mult, alteori nu avem de­
hotărîrea de a activiza cadrele tehnic să-şi aleagă o proble­ îmbolnăvirile. Organele şi or­ muncă etc. Printr-o mai bună pla­ economic? Ştefan Dan, maistru principal,
inginereşti şi tehnice în rezol­ mă pe care să o rezolve. Vom ganizaţiile sindicale vor urmă­ nificare şi organizare a producţiei, loc. Nu-i\ o planificare riguroasă, atelierul de mecanică I : Faptul că
ştiinţifică. N-aş putea spune însă că
varea acestei probleme şi de a trasa fiecăruia sârcini precise ri cu mai multă competenţă acest timp preţios putea fi valorificat Ia noi nu se lucrează bine. Se prelu­ am primit an de an noi maşini, mo­
se urmări cu mai multă com­ în aşa fel îneît să rezolvăm dacă salariaţii care sînt în ' eficient. Asemenea situaţii se întîlnesc crează piese destul de mari, destul derne, ne-a permis să asimilăm şi o
petenţă îndeplinirea sarcinilor acele probleme care privesc concediu medical folosesc a- şi în celelalte secţii şi ateliere ale u- de complicate, şi cred că nu le-âm serie de piese de schimb şi utilaj si­
rezultate din planul de mă­ buna desfăşurare a activităţii cest concediu pentru refacerea zinei noastre. prea creat necazuri secţiilor produ­ Ioan Popa, normator la atelierul derurgic pentru care combinatul plă­
suri. Respectarea riguroasă a productive. sănătăţii. Pentru reducerea o- Ioan Pirvu, maistru la atelierul de cătoare de metal. di mecanică I : In anul 1970, atelie­ tea sume însemnate altor fabrici şi
fluxurilor tehnologice, orga­ La articolul „Mecanizarea relor de absenţe nemotivate mecanică I : Eu m-aş referi doar la Ştefan Bokor, frezor, acelaşi ate­ rul nostru a realizat o producţie de uzine din ţară. Piesele realizate fa
piese de schimb şi utilaj de turnare
nizarea producţiei şi a mun­ şi autoutilarea — două linii şi a învoirilor, organele şi or­ două aspecte, care mi se par deose­ lier : Cînd o freză ca aceasta stă de în valoare de aproape 30 milioane uzina noastră sînt cu 60 Ia sută mai
cii sînt probleme care preo­ pentru terenul eficienţei", cele ganizaţiile de partid, cît şi bit de interesante şi care reclamă două zile din cauză că nu am cuţit lei ; în anul 1973, producţia a cres­ ieftine decît dacă le-am primi de la
cupă permanent conducerea relatate în articol corespund cele sindicale şi de tineret alte unităţi constructoare din ţară.
întreprinderii. Trebuie însă pe deplin realităţii şi o serie vor intensifica munca politică
precizat că în condiţiile ac­ din problemele ridicate sînt şi vor analiza periodic aceas­
tuale, cînd întreaga întreprin­ în curs dc rezolvare. Proble­ tă problemă. De asemenea,
dere este un şantier, nu se ma podului rulant din prima vom intensifica activitatea la
poate vorbi de fluxuri teh­ hală a secţiei I reparaţii va­ gazetele de perete şi cea sa­ La finele primului trimestru natul nostru, cît şi din ţară.
nologice bine determinate, iar goane, aflat în repaus, se re­ tirică, criticînd pe cei care al anului, colectivul Uzinei nr. Oamenii - factori Avem oameni minunaţi, care
vagoanele care se introduc zolvă prin lucrarea de repro­ încalcă disciplina de producţie. 5 reparaţii şi piese de schimb ştiu să pună întotdeauna umă­
în reparaţie nu corespund în filare care prevede demolarea Conducerea întreprinderii va a raportat fapte de muncă me­ rul acolo unde este nevoie.
totalitate cu cele planificate cabinei şi acţionarea utilajului acţiona cu mai multă fermi­ ritorii. Au fost realizate peste Am vizitat în această săptă-
— pe tipuri de vagoane. In de la sol. După cum s-4 mai tate pentru reducerea învoi­ sarcinile de plan aferente peri­ mînă toate secţiile şi atelierele
ceea ce priveşte organizarea arătat, problema tuneluluj rilor, în care sens va inter­ oadei 75 tone de utilaj side­ determinanţi ai succeselor uzinei de reparaţii şi piese de
producţiei şi a muncii, con­ de spălare este condiţionată zice acordarea de învoiri în rurgic şi piese de schimb, din­ schimb din cadrul C.S. Hune­
ducerea întreprinderii este de constructori, iar problema afara cazurilor excepţionale. tre care turnătoria şi mecanica doara. Am stat de vorbă cu
ferm hotărîtă să lichideze toa­ alimentării cu apă a sectoru­ La articolul „Cu adresă I au cele mai bune realizări. mulţi oameni, le-am urmărit
te lipsurile existente în aceas­ lui I cisterne a fost ridicată precisă", problemele ridicate Ele sînt rodul priceperii şi hăr­ La nivelul conducerii uzinei, lor, pentru stimularea celor cu 1 300 mm şi altele. Trebuie să
tă direcţie. In atenţia noastră la forul nostru tutelar. Noijie în ziar sînt în permanenţă în niciei oamenilor, al abnegaţiei al conducerii combinatului, e- rezultate deosebite în muncă. recunoaştem însă că nu întot­ involuntar aproape activitatea,
va sta în permanenţă să îm­ vom strădui să activizam atenţia conducerii întreprin­ şi devotamentului lor muncito­ xistă preocupări susţinute pen­ Aici şi fluctuaţia este ridicată, deauna reuşim să dăm lucru am aflat lucruri interesante
bunătăţim calitatea reparaţii­ constructorul şi pînă la^ asi­ derii, iar pentru cele care a resc, al hotărîrii de a întîm- tru recrutarea, calificarea şi ri­ disciplina muncii Iasă uneori de de cea mai bună calitate şi despre ci, despre munca lor,
lor în aşa fel îneît să nu mai gurarea necesarului de apă in­ fost vizată conducerea unită­ pina cele două mari evenimen­ dicarea pregătirii profesionale dorit şi, pentru că oamenii sînt asta «i se datoreşte în primul despre roadele muncii. Ei, aceşti
fie necesare remedieri, să îm­ dustrială prin provizorate să ţii ne vom strădui ca în limi­ te politice ale anului cu succe­ a cadrelor, pentru încadrarea factorii determinanţi ai mersu­ rînd nouă, muncitorilor. oameni harnici, prin pasiune şi
bunătăţim aprovizionarea cu asigurăm alimentarea cu apă a ta posibilităţilor şi fondurilor se deosebite. tuturor locurilor de muncă cu lui producţiei, ei au făcut ca —JSJ-aş vrea sî se creadă că dăruire, prin abnegaţie şi devo­
materiale şi piese la Iocunle acestui obiectiv. In atenţia financiare de care dispunem — Faţă de anul trecut — meseriaşi de nădejde, capabili atelierul să nu-şi realizeze sar­ ne lăudăm — spunea maistrul tament, dau zilnic măsura sar­
de muncă şi să preîntîmpinăm noastră va sta şi îmbunătă­ să le rezolvăm în primă ur­ sublinia maistrul principal Re­ să stăpînească maşinile moder­ cinile de plan pe primul trimes­ principal Gheorghe Simeria, se­ cinilor de plan şi a angajamen­
pe cît posibil întreruperile ţirea utilizării mijloacelor pe genţă, întrucît acestea sînt un mus Popa, şeful atelierului forjă ne, tehnica nouă. Anual ab­ tru al anului, deşi au încheiat cretarul organizaţiei de bază dc telor, ci hotărăsc soarta produc­
accidentale, în special la ma­ care le avem pentru transpor­ ajutor preţios pentru buna — sarcinile noastre au crescut solvesc cursurile grupului şcolar pozitiv luna martie. la turnătoria de tuburi —, dar ţiei materiale. Ar fi trebuit
şinile şi utilajele unice. Ne- tul intern, în scopul asigură­ desfăşurare ă procesului de în acest an cu 300 tone dc siderurgic un mare număr de — Noi realizăm în halele de la noi treburile merg destul de poate să notăm cîtcva nume de
ritmicitatea producţiei este în rii mai bune a locurilor de producţie. De asemenea, vom utilaj siderurgic si piese de muncitori calificaţi, alţii se ca­ turnătorie un mare volum de binfc. Realizînd producţie de
curs de lichidare şi măsurile muncă cu materiale şi piese avea în vedere şi cele relata­ Schimb. Ne străduim însă să lifică prin ucenicie la locul de utilaj siderurgic şi de piese de serie, ne putem planifica şi or­ fruntaşi. Numărul lor este însă
luate de conducerea între­ te de cei 6 muncitori frun­ ne realizăm atît planul cît şi muncă, prin cursuri de scurtă schimb în fiecare lună — rele­ ganiza judicios lucrul, cu res­ foarte mare. In această pădure
prinderii au dat deja rezulta- de schimb. Ne vom preocupa taşi în articolul „Bunul mers angajamentul. Avem meseriaşi durată, sau îşi ridică pregătirea va maistrul principal Constan­ pectarea strictă a tehnologiilor falnică, sănătoasă, mai sînt, în­
mai mult de îmbunătăţirea
te. al producţiei". buni, cu o ridicată pregătire profesională prin cursuri de re­ tin Stancovici, de la turnăto­ de turnare, a disciplinei muncii. să, pe alocuri, şi trunchiuri fra­
La articolul „Intre planuri calităţii reparaţiilor la electro­ Răspunsul este semnat de profesională, harnici şi conştiin­ ciclare, organizate la toate ni­ ria de fontă. Aşa sînt oalele Aşa am reuşit ca de la începu­ gile, care acţionează în bătaia
de măsuri şi realitate", cele care şi vom avea totodată tovărăşii Florian Urican, se­ cioşi. In primul trimestru n-am velurile. pentru transportul zgurii de la tul anului să realizăm supli­ vîntului. Puternica forţă a ce­
arătate sînt reale şi în aten­ grija ca acestea să fie ai uti­ cretarul comitetului de partid, dat în plus decît 7 tone, dar Bine se prezintă situaţia cu secţia I furnale şi de la oţc- mentar aproape 80 tone de
ţia conducerii întreprinderii lizate şi întreţinute raţional. Gheorghe Zudor, preşedintele credem că prin terminarea forţa de muncă şi Ia atelierul tuburi de presiune din fontă, lor mulţi trebuie să le atragă
stă în permanenţă că planu­ Concluziile desprinse din ar­ comitetului oamenilor muncii, montării noului ciocan de 3 150 de forjă şi la turnătoria de tu­ lării, orificiile dc zgură pentru spre drumul bun.
rile de măsuri ce se întoc­ ticol privind activitatea res­ Emil Moguţ, preşedintele co­ kgf vom reuşi să ne’ sporim laminoarele-bluming, plăcile de în contul angajamentului de
mesc să fie mai concrete şj producţia, să ne onorăm inte­ buri. In schimb, la atelierul de cale pentru rularea macaralelor 200 tone, să nu înregistrăm re­
cu termene bine stabilite, să ponsabilului cu probleme de mitetului sindicatului, Lucian gral sârcinile de plan şi anga­ construcţii metalice se mani­ la oţelării, jgheaburile pentru clamaţii pentru calitatea lor, să Pagină realizată de
fie întocmite şi urmărite cen­ mecanizare şi autoutilare sînt Bădilă, secretarul comitetului jamentele, toate comenzile ce festă mai puţin interes pentru laminoarele de sîrmă, pietrele ne onorăm integral contractele
tralizat şi să analizăm în or­ juste. Nici la nivelul de con­ U.T.C. de Ia I.M.M.R. Sim«- ne vor reveni. pregătirea şi stabilizarea cadre- de cuplare pentru blumingul de cu beneficiarii, atît din combi­ DUMITRU GHEONEA
ganul colectiv de conducere ducere nu ne-am preocupat ria.
> ms ■iwhiii'h .wwtuimnw i «'W» 111 i—* ..nnwwM.